Pentru mai multe informații, vezi articolul despre Inimă.

Inima, în greutate de 350 grame la un adult, are forma unui con cu vârful îndreptat în jos, iar
baza corespunde marilor vase (venele cave, artera pulmonară, aorta). Este un organ muscular
ai cărui pereți au patru straturi: pericardul - sac fibros în care este adăpostită inima , miocardul
(mușchiul inimii), căptușit în interior de endocard, iar la exterior de o membrană seroasă,
epicardul.[1] Pompa cardiacă are patru camere: atriul drept și stâng (sau urechiușa dreaptă
respectiv stângă) cu pereții subțiri - camerele de primire - și ventriculul drept și stâng cu pereții
mai groși, care constituie pompa efectivă.[2]
Între cavități există orificii de comunicare și anume: între atriul și ventriculul stâng - valva mitrală,
între atriul și ventriculul drept valva tricuspidiană; din ventriculul stâng iese aorta cu valva
aortică, iar din ventriculul drept iese artera pulmonară cu valva ei. Buna funcționare a aparatelor
valvulare favorizează umplerea cu sânge a inimii în perioada de repaos (diastolă) și propulsarea
lui după contracție (sistolă) în marea și mica circulație.[1]
Inima este singurul organ muscular care se contractă ritmic, fără întrerupere, din viața
embrionară până la moarte. Automatismul cardiac este asigurat de un centru specializat (nodul
sinusal situat în atriul drept), de la care pornește stimulul cardiac și de unde este transmis mai
departe de nodulul atrioventricular (situat în septul inter-atrial), apoi de fasciculul His (din septul
interventricular) și rețeaua Purkinje (din pereții ventriculari a căror activitate electrică dau undele
pozitive și negative pe electrocardiogramă (abreviată EKG).[3]

Aparat cardiovascular la om. Arterele sunt colorate cu roșu și venele cu abastru

Arterele[modificare | modificare sursă]

Pentru mai multe informații, vezi articolul despre Arteră.
Arterele reprezintă cele mai mari vase de sânge. Au rolul de a transporta sânge oxigenat de
la inimă înspre țesuturi și organe.[4]
Pe desene sunt reprezentate cu culoarea roșie. Artera este compusă din trei straturi: tunica
externă, tunica musculară (tunica mijlocie) și tunica internă.[1] Tunica externă e alcătuită din
țesut conjunctiv cu fibre de colagen și elastină, de asemenea și fibre nervoase vegetative și
vase de sânge ce asigură oxigen pentru peretele vascular. Tunica mijlocie, sau medie, e
constituită din celule musculare netede și fibre conjunctive elastice. Tunica internă (numită și
endoteliul vascular) e un epiteliu pavimentos simplu, aflat pe o membrană bazală și un strat
subendotelial elastic.[5]
Arterele au cea mai ridicată presiune, datorită fluxului constant de sânge ce este pompat de
inimă.[6]