Lecţia a III-a

Condițiile de detenție

Primirea persoanelor condamnate

►Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de

executare a pedepsei privative de libertate, după ce li se stabileşte identitatea.

►Primirea persoanelor condamnate se face în penitenciarul ce mai apropiat de locul

în care acestea au fost arestate sau deţinute, indiferent de profilul penitenciarului şi cu
respectarea principiului separaţiei pe sexe, pe vârstă si a minorilor de majori.

►Persoanele condamnate sunt primite de la organele de executare a mandatului de

executare a pedepselor privative de libertate împreună cu dosarele individuale întocmite de
aceste organe.

►Primirea persoanelor condamnate se face în spaţii special amenajate, femeile fiind

separate de bărbaţi, iar minorii fiind separaţi de majori.

►Drepturile persoanei condamnate la primirea în penitenciar sunt următoarele:

1. Dreptul de a încunoştinţa personal sau de a solicita administraţiei

penitenciarului să încunoştinţeze un membru al familiei sau o altă persoană desemnată,
despre penitenciarul în care se află;
2. Dreptul de a de a încunoştinţa sau de a solicita încunoştinţarea misiunii
diplomatice ori a oficiului consular al statului al cărui cetăţean este persoana condamnată
sau, după caz, a unei organizaţii internaţionale umanitare, în cazul în care nu doreşte să
beneficieze de asistenţa autorităţilor din ţara sa de origine ori a reprezentanţei organizaţiei
internaţionale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecţia
unei astfel de organizaţii, despre penitenciarul în care se află.

►Obligațiile administraţiei penitenciarului imediat după primirea persoanei

condamnate:

1. să comunice persoanei condamnate despre dreptul de a încunoștința personal sau

prin intermediul administrației penitenciarului familia sau o altă persoană despre locul
unde este deţinută.
Comunicarea locului de deținere de către administrația penitenciarului se face în
scris sau telefonic, iar efectuarea acesteia se consemnează într-un proces-verbal;

2. să comunice persoanei condamnate cetățean român, dar aparținând minorităților

naționale, despre dreptul de a încunoștința personal sau prin intermediul administrației
1
penitenciarului familia sau o altă persoană despre locul unde este deţinută, în limba
maternă, întocmind un proces-verbal în acest sens;
3. să comunice persoanei condamnate care nu vorbește ori nu înțelege limba română
sau nu se pot exprima în limba română, despre dreptul de a încunoștința personal sau prin
intermediul administrației penitenciarului familia sau o altă persoană despre locul unde
este deţinută prin intermediul unei persoane care poate comunica cu persoana condamnată.

►Administrația penitenciarului este obligată să dispună următoarele măsuri în

această ordinela primirea în penitenciar a persoanelor condamnate:

1. efectuarea percheziţiei corporale amănunţite;

2. întocmirea unui inventar al bunurilor personale;
3. efectuarea unui examen clinic general de către personalul de specialitate al
penitenciarului, al cărui rezultat este consemnat în fişa medicală;
4. prelevarea amprentelor, urmând ca aceste date să fie transmise şi stocate pe suport
hârtie în dosarul individual al persoanei condamnate şi în format electronic în baza de date
naţională de comparare a amprentelor;
5. fotografierea, în vederea operaţionalizării documentelor de evidenţă;
6. informarea persoanei condamnate cu privire la drepturile, obligaţiile şi
interdicţiile persoanelor condamnate, precum şi cu privire la recompensele care pot fi
acordate, abateri şi sancţiuni disciplinare care pot fi aplicate;
7. intervievarea, în vederea stabilirii nevoilor imediate ale persoanei condamnate.

Perioada de carantină și observare

►Se referă la persoanele nou-primite de la organele de poliţie sau venite din

întreruperea executării pedepsei. Nu se aplică şi persoaneloe care vin prin transfer de la
alte penitenciare şi nici celor care revin din permisiunea de ieşire.

►Durata acesteia este cuprinsă între prima zi în care persoana a intrat în

penitenciarul în care urmează să execute pedeapsa şi a 21-a zi.

► În această perioadă se studiază comportamentul şi personalitatea deţinuţilor, se

efectuează examene medicale, activităţi de educaţie sanitară, examene psihologice, se
evaluează nevoile educaţionale, psihologice şi sociale, în scopul formulării diagnosticului
şi prognozei criminologice, precum şi gradul de adaptabilitate la privarea de libertate.

► Serviciul de educaţie şi asistenţă psihosocială întocmeşte, pentru fiecare deţinut

nou primit, „Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică”, prin
care se precizează activităţile şi programele în care aceasta urmează a fi inclus pe
perioada deţinerii.
2
 ► Programele derulate în perioada de carantină şi observare au ca scop cunoaşterea
normelor privind ordinea, disciplina, conduita, relaţiile cu alte persoane de către deţinuţi şi
cuprind activităţi individuale sau colective desfăşurate de administraţia locului de deţinere
în vederea adaptării la noul mediu de viaţă.

► În locurile de deţinere există spaţii destinate cazării acestei categorii de persoane,

asigurându-se separarea acestora faţă de celelalte efective de deţinuţi.

►După încheierea perioadei de carantină, condamnaţii sunt repartizaţi pe secţii şi în

camere, fiecare corespunzător regimul de executare stabilit.

Transferarea persoanelor condamnate

►Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a schimbării

regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive
întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu
avizul comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate, de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

►Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, dacă este necesară

activităţii unui organ judiciar, se dispune, la solicitarea organului judiciar, de directorul
penitenciarului, iar în cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe
judiciare în aceeaşi perioadă de timp, transferarea temporară se dispune de directorul
general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

►Este interzisă transferarea în penitenciare, pentru o perioadă mai mare de 5 zile, a

minorilor care execută măsura educativă a internării într-un centru de reeducare sau într-un
institut medical-educativ.

►De asemenea, este interzisă transferarea pentru o perioadă mai mare de 5 zile a
minorilor condamnaţi la pedepse privative de libertate, în alte penitenciare decât cele
pentru minori şi tineri.

Modul de executare a pedepselor privative de libertate de către femei şi minori

►Femeile condamnate la pedepse privative de libertate execută pedeapsa separat de

condamnaţii bărbaţi.

►Minorii şi tinerii condamnaţi la pedepse privative de libertate execută pedeapsa

separat de condamnaţii majori sau în locuri de deţinere speciale.

Cazarea persoanelor condamnate

3
 ►Persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun.

►Camerele de cazare şi celelalte încăperi destinate persoanelor condamnate trebuie

să dispună de iluminat natural şi de instalaţiile necesare asigurării iluminatului artificial
corespunzător.

►Fiecărei persoane condamnate i se pune la dispoziţie un pat.

►Normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor

condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

Ţinuta persoanelor condamnate

►Persoanele condamnate poartă ţinută civilă, indiferent de regimul de executare a

pedepselor privative de libertate.

►În cazul în care persoanele condamnate nu dispun de ţinută civilă personală şi nici
de mijloace financiare suficiente, ţinuta civilă se asigură gratuit de către administraţia
penitenciarului.

Alimentaţia persoanelor condamnate

►Administraţia fiecărui penitenciar asigură condiţii adecvate şi personalul necesar

pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei potrivit normelor de igienă a alimentaţiei.

►Normele minime obligatorii de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului

justiţiei, după consultarea unor specialişti în nutriţie.

Refuzul de hrană

►În situaţia în care o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate

refuză să primească hrana, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de
libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are obligaţia să audieze de îndată
persoana condamnată şi să îi solicite o declaraţie scrisă pentru a cunoaşte motivele care au
determinat luarea acestei hotărâri. Dacă persoana condamnată refuză să dea declaraţie, se
consemnează aceasta într-un proces-verbal întocmit de judecătorul delegat pentru
executarea pedepselor privative de libertate.

►După audierea persoanei condamnate, judecătorul delegat pentru executarea

pedepselor privative de libertate dispune măsurile legale care se impun sau face propuneri
în acest sens directorului penitenciarului.

►Directorul penitenciarului ia măsuri pentru ca persoana condamnată care refuză să

primească hrana să fie transferată în infirmeria penitenciarului, unde este ţinută sub

4
supravegherea atentă a personalului medical care asigură persoanei condamnate asistenţa
medicală corespunzătoare astfel încât viaţa acesteia să nu fie pusă în pericol.

►Ieşirea din refuzul de hrană se consemnează într-o declaraţie scrisă şi semnată de

persoana condamnată, dată în prezenţa judecătorului delegat pentru executarea pedepselor
privative de libertate.

Imobilizarea persoanelor condamnate

►Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare,

pentru a preveni un pericol real şi concret în următoarele cazuri:

a) pentru a împiedica evadarea sau actele violente ale deţinuţilor;

b) pentru a întrerupe acţiunile de vătămare corporală a altei persoane sau a sa ori de

distrugere a unor bunuri.

►Este interzisă imobilizarea cu lanţuri a persoanelor condamnate, iar imobilizarea

cu cătuşe, cămăşi de forţă sau alte forme de imobilizare a corpului este permisă doar în
situaţii excepţionale.

►Folosirea mijloacelor de constrângere trebuie să fie proporţională cu starea de

pericol, să se aplice numai pe perioada necesară şi doar atunci când nu există o altă
modalitate de înlăturare a pericolului şi să nu aibă niciodată caracterul unei sancţiuni.

►Utilizarea mijloacelor de constrângere trebuie autorizată în prealabil de către

directorul penitenciarului, cu excepţia cazurilor în care urgenţa nu permite acest lucru,
situaţie care va fi de îndată adusă la cunoştinţă directorului.

►Utilizarea şi încetarea utilizării oricărui mijloc de constrângere se comunică de

îndată judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, cu arătarea
detaliată a faptelor care le-au determinat.

Date privind persoane încarcerate :

La data de 18.07.2016, populația carcerală era de 28.278, inclusiv persoanele aflate

în arest preventiv.

La data de 31.03.2017 în unităţile din sistemul Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor se găseau 27.237 persoane (25.840 bărbaţi şi 1.397 femei).

La data de 31-12-2018 sunt 20.982 persoane private de libertate.

5
 Numărul persoanelor private de libertate a scăzut la aproximativ 23.500, de la
aproape 27.500 la sfârşitul lui 2016, peste 3.100 de deţinuţi fiind eliberaţi, până pe 17
decembrie 2017, ca urmare a Legii privind recursul compensatoriu, care este considerată
de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP) o măsură
de "graţiere mascată".

Pe 31 decembrie 2016 existau 27.455 de deţinuţi în sistemul penitenciar românesc,

iar pe 1 ianuarie 2018 fiind 23.525. Până pe 17 decembrie 2017, în baza legii recursului
compensatoriu intrate în vigoare pe 19 octombrie 2017, care prevede că la 30 de zile
executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinuţii beneficiază de şase zile
considerate executate, 833 de persoane au fost puse în libertate ca urmare a expirării
duratei pedepsei în termen, iar instanţele de judecată competente au admis liberarea
condiţionată pentru 2.297 de deţinuţi1.

Pe 21 noiembrie 2017, deficitul de locuri de cazare în unităţile penitenciare

româneşti se cifra la 5.075. "În ceea ce priveşte situaţia spaţiilor de cazare, la data de
28.11.2017, gradul de supraaglomerare era de 125,45%, înregistrându-se un deficit de
4.867 de locuri, calculat la 4 m", informa ANP pe 28 decembrie 2017.

1
https://www.agerpres.ro/justitie/2018/01/01/retrospectiva-2017-numarul-detinutilor-a-scazut-la-circa-23-500-de-la-
aproape-27-500-la-sfarsitul-lui-2016--29824
6