Sunteți pe pagina 1din 13

STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

INSTRUMENT DE AUTOEVALUARE

IANUARIE 2015
1 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL


INSTRUMENT DE AUTOEVALUARE

Scopul acestui instrument de autoevaluare este de a vă evalua propriul stil ca lidership


implicat în dezvoltarea resurselor umane şi de a indica dacă stilul identificat este potrivit
în diverse situaţii. Imaginaţi-vă că sunteţi implicat în fiecare dintre următoarele 12 situaţii.
Fiecare situaţie are 4 variante de acţiune, pe care le-aţi putea aborda. Citiţi cu atenţie
fiecare descriere de situaţii şi gândiţi-vă ce aţi face în fiecare dintre acestea. Apoi, încercuiţi
litera din dreptul acţiunii alese, care descrie cel mai bine propriul comportament în situaţia
prezentată. Trebuie să încercuiţi doar o s i n g u r ă o p ţ i u n e . După ce aţi parcurs întregul
chestionar, urmărind instrucţiunile de mai sus, utilizaţi în continuare grila de autoevaluare a
chestionarului pentru a interpreta datele obţinute.

SITUAŢIILE VARIANTE DE ACŢIUNI


A. Accentuaţi pe utilizarea procedurilor
obişnuite şi pe necesitatea realizarea
1) Personalul din departamentul dv.
sarcinilor de serviciu.
nu reacţionează, de la o vreme, la
conversaţia dv. prietenoasă şi la B. Vă arătaţi disponibil pentru discuţii, dar nu
preocuparea pe care o aveţi presaţi nici momentul şi nici propria
referitoare la modul cum se simt implicare.
ei. Performanţele lor sunt într-un C. Staţi de vorbă cu membrii personalului şi
declin accelerat. stabiliţi obiective.
D. În mod intenţionat nu interveniţi.
A. Vă angajaţi în interacţiuni prietenoase, dar
2) Performanţele membrilor continuaţi să vă asiguraţi că toţi angajaţii au
departamentului dv. sunt într-o cunoştinţă de propriile responsabilităţi şi de
creştere observabilă. standardele de performanţă aşteptate.
V-aţi asigurat că toţi angajaţii au B. Nu treceţi la nici un fel de acţiune
cunoştinţă de propriile C. Faceţi tot ce puteţi pentru ca angajaţii să se
responsabilităţi şi de standardele simtă importanţi şi implicaţi.
de performanţă aşteptate. D. Accentuaţi importanţa termenelor limită şi a
sarcinilor de serviciu.

3) Membrii departamentului dvs. nu A. Lucraţi împreună pentru soluţionarea


pot soluţiona o problemă. problemei.
În mod obişnuit, îi lăsaţi să se B. Îi lăsaţi să o scoată la capăt singuri.
descurce singuri. C. Acţionaţi rapid şi hotărât pentru a corecta şi,
Performanţele grupului şi relaţiile eventual, redirecţiona totul.
interpersonale au fost bune.
D. Îi încurajaţi să insiste asupra găsirii soluţiei şi

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


1
2 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

SITUAŢIILE VARIANTE DE ACŢIUNI


acordaţi sprijin efortului lor.
A. Permiteţi membrilor departamentului să se
implice în schimbare, dar nu să devină prea
4) Vă gândiţi la o schimbare. Membrii directivi.
departamentului dv. au rezultate B. Anunţaţi schimbarea şi apoi o implementaţi
bune în îndeplinirea sarcinilor de sub supraveghere atentă.
serviciu. C. Permiteţi membrilor departamentului să-şi
Şi ei sunt conşienţi de nevoia de formuleze propriile opţiuni şi direcţii privind
schimbare. schimbarea.
D. Aveţi în vedere recomandările lor, dar
dumneavoastră direcţionaţi schimbarea.
A. Permiteţi membrilor departamentului să-şi
formuleze propriile opţiuni şi direcţii de
5) Performanţele membrilor acţiune.
departamentului dv. au scăzut în B. Aveţi în vedere recomandările lor, dar
ultimile luni. Angajaţii nu au fost dumneavoastră urmăriţi realizarea
preocupaţi de atingerea obiectivelor obiectivelor.
propuse. Redefinirea rolurilor şi
responsabilităţilor a ajutat în alte C. Redefiniţi rolurile şi responsabilităţile şi
situaţii similare, având nevoie să li supravegheaţi totul cu atenţie
se amintească permanent că
trebuie să-şi realizeze la timp D. Permiteţi membrilor departamentului
sarcinile de serviciu. implicarea în determinarea rolurilor şi
responsabilităţilor, dar nu să devină prea
directivi.
A. Faceţi tot ce puteţi pentru ca membrii
6) Aţi început de curând să lucraţi departamentului să se simtă importanţi şi
într-un departament care a fost implicaţi.
condus foarte eficient. B. Accentuaţi importanţa termenelor limită şi a
Conducătorul anterior a controlat sarcinilor de serviciu.
situaţia foarte atent. Doriţi să
menţineţi o situaţie de C. În mod intenţionat nu interveniţi.
productivitate, dar v-ar plăcea să D. Îi implicaţi pe membrii departamentului în
începeţi „umanizând” mediul. luarea deciziilor, dar urmăriţi ca obiectivele
să fie atinse.
A. Definiţi schimbarea şi supravegheaţi totul cu
7) Aveţi în vedere o schimbare care ar atenţie.
aduce o nouă structură pentru
B. Participaţi împreună cu membrii
membrii departamentului dv. Ei au
departamentului la dezvoltarea schimbării,
făcut deja sugestii privind nevoia
dar le permiteţi să organizeze singuri
de schimbare. Grupul a fost
procesul de implementare.
productiv şi a demonstrat
flexibilitate în activitate. C. Sunteţi dispus să faceţi schimbările
recomandate, dar menţineţi controlul
Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard
2
3 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

SITUAŢIILE VARIANTE DE ACŢIUNI


implementării.
D. Evitaţi confruntarea; lăsaţi lucrurile să
decurgă de la sine.
A. Îi lăsaţi să se descurce şi să lucreze singuri.
B. Discutaţi situaţia cu angajaţii şi apoi iniţiaţi
8) Performanţele angajaţilor şi relaţiile schimbările necesare.
interpersonale sunt bune.
Vă simţiţi totuşi nesigur datorită C. Vă direcţionaţi angajaţii pentru a lucra într-
un mod bine determinat.
lipsei dv. de direcţionare a
angajaţilor. D. Acordaţi sprijin angajaţilor pentru a discuta
împreună situaţia, dar nu îi lăsaţi să fie prea
directivi.
9) Şeful dv. v-a numit la conduce-rea
unei echipe de lucru care este A. Lăsaţi echipa să meargă ca şi până acum
cumva depăşită în a face
recomandări privind schimba-rea. B. Aveţi în vedere recomandările echipei, dar
Echipa nu are clare obiec-tivele. De dumneavoastră urmăriţi realizarea
asemenea, participa-rea la obiectivelor.
întâlnirile de lucru a fost foarte C. Redefiniţi obiectivele şi supravegheaţi totul
slabă, acestea tranfor-mându-se în cu atenţie.
adunări informale. Totuşi, echipa
are potenţialul necesar pentru a D. Permiteţi echipei implicarea în stabilirea
ajuta. obiectivelor, dar nu insistaţi.
A. Permiteţi echipei implicarea în redefinirea
standardelor, dar nu să şi aibă controlul.
10) Membrii departamentului B. Redefiniţi standardele şi supravegheaţi totul
dumneavoastră, obişnuiţi să-şi cu atenţie.
îndeplinească responsabilităţile, nu
răspund iniţiativelor dumneavoastră C. Evitaţi confruntarea prin a nu exercita nici o
recente de redefinire a presiune; lăsaţi lucrurile să-şi urmeze cursul.
standardelor. D. Aveţi în vedere recomandările echipei, dar
dumneavoastră urmăriţi ca noile standarde
să fie atinse.
11) Aţi fost promovat într-o funcţie A. Vă direcţionaţi angajaţii pentru a lucra într-
nouă, la conducerea unui un mod bine determinat.
departament. Predecesorul dv. a
fost implicat în modul în care B. Implicaţi membrii departamentului în luarea
membrii departamentului îşi deciziilor şi aplicaţi propunerile valoroase.
îndeplineau sarcinile de serviciu.
C. Discutaţi cu grupul performanţele obţinute
Angajaţii urmau în mod
până în acest moment şi apoi examinaţi
corespunzător indicaţiile acestuia.
nevoia de noi practici şi proceduri.
Relaţiile din cadrul grupului sunt
bune. D. Continuaţi să lăsaţi grupul să lucreze singur.

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


3
4 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

SITUAŢIILE VARIANTE DE ACŢIUNI

12) Informaţii recente indică anumite A. Încercaţi să le propuneţi propriile soluţii şi


dificultăţi interne printre membrii examinaţi nevoia de noi practici şi proceduri.
departamentu-lui dv. Pe perioada
ultimilor ani, aceştia au lucrat în B. Permiteţi grupului să-şi rezolve situaţia
armonie, au realizări remarcabile în singuri.
îndepli-nirea activităţilor, urmărind
în permanenţă atingerea obiecti- C. Acţionaţi rapid şi hotărât pentru a pune
velor stabilite. Sunt foarte bine ordine în situaţia dată.
calificaţi pentru activităţile pe care D. Participaţi la discuţiile despre problemă,
le desfăşoară. oferind sprijin mebrilor departamentului.

GRILA DE AUTOEVALUARE
A. IDENTIFICAREA PROPRIULUI STIL DE LIDER IMPLICAT ÎN
DEZVOLTAREA PERSONALULUI

Pentru a vă identifica stilul preferat de lidership, trebuie să vă transferaţi răspunsurile alese


pentru fiecare dintre cele 12 situaţii în tabelul de mai jos.

Apoi, adunaţi numărul de situaţii alese pentru fiecare dintre cele 4 coloane verticale şi
scrieţi rezultatele obţinute pe linia de Totaluri.

SITUAŢIA DIRECTIV PERSUASIV PARTICIPATIV DELEGATIV

1 A C B D
2 D A C B
3 C A D B
4 B D A C
5 C B D A
6 B D A C
7 A C B D
8 C B D A
9 C B D A
10 B D A C
11 A C B D
12 C A D B
Totaluri

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


4
5 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

ÎNALTE
S3 S2 PERSUASIV
PARTICIPATIV
RELAŢII

S4 DELEGATIV S1 DIRECTIV
SCĂZUTE

SCĂZUTE SARCINI DE SERVICIU ÎNALTE

ÎNALTĂ MATURITATE SCĂZUTĂ

Transferaţi totalurile de la fiecare coloană în cadranul corespondent din modelul de mai sus.
Acum puteţi interpreta rezultatele autoevaluării, identificând stilurile (principal şi secundar)
de LIDER, implicat în DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE.

STILUL PREFERAT PRINCIPAL


S T I L U L P R I N C I P A L este acela pe care l-aţi utiliza în mod frecvent şi pe care l-aţi
apreciat cu P U N C T A J U L C E L M A I M A R E .

STILUL PREFERAT SECUNDAR


Stilul (stilurile) secundar(e) este (sunt) cel(e) care a(u) înregistrat punctajul imediat
inferior stilului principal.
Aceste stiluri tind să fie cele de sprijin, atunci când nu utilizaţi stilul principal.

VARIETATEA STILURILOR
Varietatea stilurilor se referă la numărul de cadrane din modelul de mai sus în care se
regăsesc 2 sau mai multe răspunsuri.
Această varietate arată flexibilitatea pe care o aveţi în abordarea tipurilor de
comportament atunci când interacţionaţi cu angajaţii, în vederea influenţării modului în
care aceştia îşi realizează activităţile.

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


5
6 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

B. IDENTIFICAREA PROPRIEI ADAPTABILITĂŢI


Măsura în care utilizaţi stilul, corespunzător situaţiei
SITUAŢIA A B C D
1 3 1 2 0
2 3 0 2 1
3 2 1 0 3
4 2 0 3 1
5 0 2 3 1
6 1 2 0 3
7 0 3 1 2
8 3 1 0 2
9 0 2 3 1
10 2 0 1 3
11 0 3 1 2
12 1 3 0 2
TOTALURI

TOTAL A + TOTAL B + TOTAL C + TOTAL D =

INTERPRETAREA DATELOR
Este importantă şi utilă cunoaşterea varietăţii stilurilor, pentru a vă înţelege abilitatea de a
influenţa pe ceilalţi. Problema cheie este CÂND să utilizezi fiecare stil. V-aţi identificat
propriul stil şi tendinţele de management în dezvoltarea resurselor umane.
A D A P T A B I L I T A T E A este gradul în care sunteţi capabil să variaţi utilizarea stilurilor, în
funcţie de diversele situaţii caracterizate de diferite niveluri de competenţă ale angajaţilor
cu care lucraţi şi pe care îi conduceţi.
În tabelul de calcul al scorului adaptabilităţii, punctajele sunt acordate pentru fiecare
acţiune aleasă corespunzător celor 12 situaţii din chestionar. Numărul de puncte acordate
este determinat de cât de bine acţiunea selectată corespunde situaţiei. Un punctaj de „3”
indică „alegerea cea mai potrivită”, pe când un punctaj „0” indică faptul că acţiunea
selectată are o probabilitate foarte redusă de succes, fiind poate chiar nepotrivită cu situaţia
respectivă. Utilizarea unui sistem de punctare vă permite să vă calculaţi scorul
adaptabilităţii. Scorul poate varia între 0 şi 36. Se pot face şi următoarele comentarii:
PENTRU UN SCOR CUPRINS ÎNTRE 30 ŞI 36. Scorurile din acest interval indică un lider cu un
mare grad de adaptabilitate. Liderul are capacitatea de a diagnostica cu acurateţe
abilitatea şi disponibilitatea angajaţilor de a parcurge situaţia descrisă şi poate aduce
ajustările necesare.
PENTRU UN SCOR CUPRINS ÎNTRE 24 ŞI 29. Aceste rezultate indică un grad moderat de
adaptabilitate, indicând un stil liderial dominant pronunţat, cu mai puţină flexibilitate în
utilizarea unor stiluri secundare.
PENTRU UN SCOR CUPRINS ÎNTRE 0 ŞI 23. Un scor mai mic de 23 indică o nevoie proprie de
dezvoltare pentru a-şi îmbunătăţi atât abilitatea de a diagnostica nivelul şi maturitatea
de îndeplinire a sarcinilor de serviciu a angajaţilor din subordine, cât şi de a utiliza un
stil liderial corespunzător situaţiei.
Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard
6
7 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

COMPORTAMENTE ŞI STILURI LIDERIALE


Paul Hersey şi Kenneth Blanchard au enunţat una dintre cele mai practice teorii privind
dezvoltarea personalului, denumită „Lidership-ul situaţional” („Management of Organization
Behaviour. Utilizing Human Resources”, Editura Prentice Hall, 1996).
Teoria lor despre conducere se bazează pe ceea ce ei denumesc comportamente directive
şi de susţinere.
1. Compo rt a me nt ul d ir ec t i v (b az at pe s arc i ni d e s e rv iciu )
Acesta defineşte măsura până la care liderul:
(1) SE ANGAJEAZĂ ÎNTR-O COMUNICARE ÎN SENS UNIC;
(2) DEFINEŞTE ROLURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE SUBORDONAŢILOR; ŞI
(3) ÎI INSTRUIEŞTE ÎN MOD CLAR CE, CUM, CÂND ŞI UNDE SĂ EXECUTE.
Acest proces este urmat de conducerea şi controlul performanţelor.
2 . C o mp o rt a me nt ul d e su sţ in er e (baz at pe r e laţ i i)
Acesta reprezintă măsura până la care liderul:
(1
1) SE ANGAJEAZĂ ÎNTR-O COMUNICARE ÎN AMBELE SENSURI;
(2) ÎNCURAJEAZĂ PRIMIREA INFORMAŢIILOR ŞI REACŢII LA ACESTEA DE LA
ANGAJAŢI;
(3) ASCULTĂ ACTIV;
(4) OFERĂ SPRIJIN ŞI ÎNCURAJARE; ŞI
(5) IMPLICĂ ANGAJAŢII ÎN PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR.
Hersey şi Blanchard au identificat tipurile de stiluri de lideship care corespund cel mai bine
diferitelor niveluri de dezvoltare ale personalului.
Pe baza unei evaluări a nivelurilor de competenţă şi angajament ale subordonatului, în
raport cu sarcina de serviciu, se poate adapta corespunzător stilul de management.

STILURI DE MANAGEMENT
PARTICIPATIV – PERSUASIV –
A facilita A vinde

RELAŢII MAXIME
RELAŢII MAXIME
SARCINI MAXIME
SARCINI MINIME
COMPORTAMENT
BAZAT PE RELAŢII RELAŢII MINIME
RELAŢII MINIME
SARCINI
DELEGATIV –
A observa
MAXIME
DIRECTIV –
SARCINI MINIME A spune

COMPORTAMENT
BAZAT PE SARCINI

MAXIM MODERAT MINIM

MATURITATE

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


7
8 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

 DIRECTIV
Un lider ce foloseşte acest stil va avea tendinţa să le spună angajaţilor ce şi cum să
facă, fără a le cere neapărat părerea.
Lucrând cu angajaţi care nu au ,,nici aptitudinile şi nici voinţa” să execute sarcinile
stabilite, liderul nu va ezita să ia decizii.
Pe lider îl interesează ca sarcinile de serviciu să fie îndeplinite.
În termenii dezvoltării personalului, stilul directiv poate deveni rapid abuziv, înăbuşind
astfel dezvoltarea şi maturizarea individuală.
 PERSUASIV
În acest punct al procesului de dezvoltare, liderul începe să echilibreze accentele între
direcţionare şi susţinere.
În timp ce liderul se menţine interesat ca angajatul să-şi îndeplinească sarcinile de
serviciu, el este de asemenea preocupat şi de creşterea încrederii şi angajamentului
subordonatului său.
 PARTICIPATIV
Folosind acest stil, liderul împarte mult din procesul de luare a deciziilor cu angajatul.
Deşi acest stil are o componentă directivă scăzută, aceasta nu înseamnă că liderul nu
este preocupat de sarcina de serviciu.
Dimpotrivă, liderii din întreaga lume recunosc importanţa implicării subordonaţilor în
planificarea şi luarea deciziilor.
 DELEGATIV
În această etapă din dezvoltarea personalului (unde atât ,,abilităţile” cât şi „voinţa”
sunt funcţionale), angajatului i se deleagă autoritate şi responsabilitate şi i se dă
libertatea de acţiona.
Acest stil transmite respectul liderului pentru capacitatea angajatului de a-şi executa
sarcinile fără a avea nevoie de supraveghere şi susţinere sistematică.

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


8
9 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

STILURI DE MANAGEMENT
STILUL SFATURI PRIVIND ADOPTAREA ACESTUI STIL
DIRECTIV 1. DIRECTIVELE / INDICAŢIILE VOR FI DATE LA UN ANUMIT MOMENT DAT, ÎNTR-UN
LOC ÎN CARE LIDERUL ŞI SUBORDONATUL NU POT FI ÎNTRERUPŢI SAU DERANJAŢI.
Când adoptă acest 2. EXPLICAŢI SARCINA, ÎN CE CONSTĂ IMPORTANŢA ACESTEIA ŞI CE REZULTATE
stil, liderii folosesc AŞTEPTAŢI.
metode bine
3. ÎNTREBAŢI SUBORDONATUL CE ŞTIE DESPRE SARCINĂ LA MOMENTUL ACTUAL ŞI
definite pentru a
DAŢI-I INDICAŢII SUPLIMENTARE DACĂ ESTE NEVOIE.
dezvolta
cunoştinţele şi 4. OFERIŢI-I OCAZIA SĂ VADĂ CUM ARATĂ REZULTATUL FINAL DORIT. DACĂ ACESTE
abilităţile REZULTATE NU POT FI ARĂTATE LA ACEST MOMENT, FOLOSIŢI EXEMPLE ŞI
subordonaţilor în IMAGINI DESCRIPTIVE PENTRU A VĂ FACE MAI BINE ÎNŢELEŞI.
scopul de a obţine 5. RUGAŢI-L SĂ VĂ PUNĂ ÎNTREBĂRI, SĂ-ŞI EXPRIME ÎNDOIELILE SAU MOTIVELE DE
performanţe ÎNGRIJORARE REFERITOARE LA SARCINA RESPECTIVĂ, PENTRU A PREVENI
superioare. EVENTUALELE GREŞELI SAU NEÎNŢELEGERI.

Accentul cade 6. OBSERVAŢI SUBORDONATUL CUM LUCREAZĂ ŞI DAŢI-I FEEDBACK PENTRU A


asupra sarcinilor / ÎMBUNĂTĂŢI REZULTATELE PE VIITOR SAU PENTRU A SPORI EFORTURILE ÎN
ACEASTĂ DIRECŢIE.
Relaţiile sunt mai
7. CONTINUAŢI SĂ FACEŢI ACEST LUCRU PÂNĂ CÂND REZULTATELE MUNCII ATING
puţin importante.
PERFORMANŢA DORITĂ.

STILUL SFATURI PRIVIND ADOPTAREA ACESTUI STIL


PERSUASIV 1. ACORDAŢI-I SUBORDONATULUI TOATĂ ATENŢIA DE CARE ESTE NEVOIE PENTRU CA
Când adoptă stilul ACESTA SĂ FACĂ CE L-AŢI RUGAT.
de antrenare, 2. ASCULTAŢI-I SUGESTIILE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE MODALITATEA ÎN CARE
liderii continuă să- INTENŢIONEAZĂ SĂ DUCĂ SARCINA LA ÎNDEPLINIRE ŞI AJUTAŢI-L SĂ DEPĂŞEASCĂ
i ghideze pe EVENTUALELE OBSTACOLE.
subordonaţi, în 3. SPUNEŢI-I PERMANENT CE AŢI DORI SĂ SE SCHIMBE ŞI CE NU ESTE NEVOIE SĂ SE
acelaşi timp SCHIMBE ÎN STILUL DE LUCRU SAU ÎN CEEA CE PRIVEŞTE REZULTATELE.
dându-le feedback
4. PETRECEŢI ATÂT TIMP CÂT ESTE NEVOIE ALĂTURI DE SUBORDONAT PENTRU A VĂ
şi recunoscându-le
ASIGURA CĂ SARCINA A FOST BINE ÎNŢELEASĂ ŞI CĂ DERULAREA EI SE FACE AŞA
contribuţia la
CUM AŢI DORIT.
adevărata ei
valoare. 5. ARĂTAŢI-VĂ APRECIEREA FAŢĂ DE REZULTATELE BUNE OBŢINUTE, IMEDIAT CE A
APĂRUT PRIMA REALIZARE IMPORTANTĂ.
Accentul cade atât
6. ARĂTAŢI-VĂ APRECIEREA FAŢĂ DE REZOLVAREA PROBLEMEI, NU FAŢĂ DE
asupra sarcinilor,
PERSOANA ÎN SINE. VEŢI SPUNE, DE PILDĂ: „AI REZOLVAT CU BINE PROBLEMA
cât şi asupra
ACELUI BENEFICIAR. BENEFICIARUL RESPECTIV NE-A DEVENIT UN COLABORATOR
relaţiilor.
FIDEL. ACEST LUCRU ESTE EXCELENT!”
7. ŞI, CEEA CE ESTE FOARTE IMPORTANT, MODELAŢI-I SUBORDONATULUI STILUL DE
MUNCĂ PE CARE DORIŢI SĂ ÎL ADOPTE.

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


9
10 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

STILUL SFATURI PRIVIND ADOPTAREA ACESTUI STIL


PARTICIPATIV
Folosind acest stil, 1. ARĂTAŢI-LE CĂ AVEŢI ÎNCREDERE ÎN SUBORDONAŢI, NEIMPLICÂNDU-VĂ ÎN
liderii menţin relaţii ACTIVITĂŢILE LOR DE ZI CU ZI.
de prietenie cu
subordonaţii, 2. NU LE SPUNEŢI CE SĂ FACĂ. ASIGURAŢI-VĂ ÎNSĂ CĂ SCOPUL MUNCII LOR ESTE
neintervenind în CLAR ŞI CĂ ŞI L-AU ASUMAT.
derularea activităţii
acestora decât atunci 3. ASIGURAŢI-VĂ CĂ AU INFORMAŢIILE ŞI RESURSELE NECESARE DUCERII LA
ÎNDEPLINIRE A SARCINILOR DE SERVICIU.
când este nevoie
pentru a menţine 4. CONCENTRAŢI-VĂ, MAI ALES, PE COMUNICAREA DESCHISĂ, PE ÎMPĂRTĂŞIREA
pozitiv spiritul DIFICULTĂŢILOR CU CARE SE CONFRUNTĂ, PE AJUTORUL RECIPROC ÎN
echipei. DEPĂŞIREA PROBLEMELOR.
Importanţă mică
5. ÎNCURAJAŢI-I SĂ VĂ PUNĂ LA ÎNDOIALĂ ANUMITE DECIZII ŞI SĂ NU IA NIMIC
acordată sarcinilor /
DE-A GATA.
Importanţă maximă
acordată relaţiilor. 6. ACORDAŢI-LE LIBERTATEA DE A GREŞI, AJUTÂNDU-I SĂ ÎNVEŢE DIN ACESTE
GREŞELI ŞI CE ANUME SĂ FACĂ ÎN VIITOR PENTRU A LE EVITA.

7. FIŢI GATA SĂ INTERVENIŢI ATUNCI CÂND OBSERVAŢI CĂ SUBORDONAŢII ŞI-AU


PIERDUT ÎNCREDEREA, NU MAI LUCREAZĂ CU TRAGERE DE INIMĂ, SAU NU MAI
VOR SĂ COLABOREZE UNII CU CEILALŢI.

STILUL DE SFATURI PRIVIND ADOPTAREA ACESTUI STIL


DELEGARE
1. Câştigaţi-vă încrederea angajaţilor delegând nu numai sarcinile
Liderii care adoptă
uşoare, dar şi cele mai importante.
acest stil deleagă
subordonaţilor 2. Asiguraţi-vă că subordonaţii cunosc limitele autonomiei lor şi că ştiu
autoritatea de a că, de fapt, altcineva deţine controlul.
decide care sarcini
vor fi duse la 3. Când delegaţi sarcini subordonaţilor, asiguraţi-vă că aceştia au
îndeplinire, lăsându-i resursele care altfel le-ar fi inaccesibile.
să îşi facă treaba
4. Desemnaţi-i coordonatori pentru noii angajaţi din organizaţie.
singuri, fără a
interveni decât dacă 5. Puneţi-vă la dispoziţia lor în cazul în care se confruntă cu probleme
este absolut necesar. majore sau dacă simt nevoia de a raporta realizări semnificative.
Sarcinile sunt mai
6. Găsiţi modalităţi de a le recunoaşte realizările, cum ar fi dându-le
puţin importante,
mai multe resurse pe care să le aibă sub control sau aplicând
la fel şi relaţiile.
rezultatele obţinute în alt departament al organizaţiei.

7. Interveniţi dacă este nevoie, de exemplu dacă trebuie să-i ajutaţi să


elimine birocraţia pentru a-şi putea pune în aplicare ideile.

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


10
11 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

EXEMPLE DE SITUAŢII ŞI DIAGNOSTICUL ACESTORA

STRATEGIA POTRIVITĂ CE POATE FI ADOPTATĂ PENTRU


REVENIREA LA NORMALITATE
SITUAŢIA NR. 1 DIAGNOSTICUL STRATEGIA SUGERATĂ
Randamentul unei angajate a Se pare că angajata nu vrea Liderul va trebui să adopte
scăzut în ultimele luni. Nu mai să-şi mai asume stilul de direcţionare pentru a
este interesată de atingerea responsabilitatea şi, deşi este redefini sarcinile şi
standardelor de performanţă. capabilă în felul ei, şi-a responsabilităţile, în scopul
O vreme, a funcţionat ideea pierdut încrederea în sine şi atingerii randamentului iniţial.
redefinirii sarcinilor pe care le nu are atât de multă
avea. Acum problema este că experienţă încât să lucreze
întârzie mereu cu predarea fără a fi ajutată.
lucrărilor.
SITUAŢIA NR. 2 DIAGNOSTICUL STRATEGIA SUGERATĂ
Liderul se gândeşte să Performanţele grupului sunt Lăsaţi-le angajaţilor libertatea
introducă o nouă procedură bune. Faptul că subordonaţii de a-şi alege propria strategie
de lucru, cu care subordonaţii au făcut sugestii referitoare la de implementare a noii
nu sunt familiarizaţi. noua procedură este un lucru proceduri de lucru.
Subordonaţii au venit cu foarte bun. Subordonaţii se Această acţiune, care ţine de
sugestii referitoare la această dovedesc capabili să facă faţă stilul de susţinere, se
schimbare. Angajaţii se noilor condiţii impuse de concentrează asupra
descurcă destul de bine. către lider. implementării.
SITUAŢIA NR. 3 DIAGNOSTICUL STRATEGIA SUGERATĂ

Un angajat devine din ce în Angajatul răspunde bine la Performanţele vor creşte şi


ce mai bun. indicaţii şi îndrumare. mai mult dacă interacţionăm
Liderul se asigură, din când în Performanţele lui cresc. cu angajatul, confirmându-ne
când, că angajatul este Putem încuraja progresul prin faptul că acesta cunoaşte
conştient de responsabilităţile intermediul sprijinului responsabilităţile care îi revin
sale şi de rezultatele la care acordat, dar nu putem, şi ce rezultate trebuie să
se aşteaptă. deocamdată, să nu-l mai obţină.
îndrumăm deloc.
SITUAŢIA NR. 4 DIAGNOSTICUL STRATEGIA SUGERATĂ

Grupul lucrează şi Subordonaţii sunt la nivelul Lăsaţi subordonaţii să-şi facă


relaţionează foarte bine. de randament maxim. treaba singuri. Ei se vor
Liderul consideră că este Ei sunt pregătiţi să ducă autoimpulsiona şi întrajutora
timpul să nu-i mai sarcinile la bun sfârşit şi fără reciproc şi fără dvs. Trebuie
supervizeze mereu. a fi controlaţi. însă să îi atenţionaţi că, de
acum încolo, responsabilitatea
le revine în totalitate pentru
rezultatele obţinute.

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


11
12 STILURILE LIDERULUI SITUATIONAL

Adaptare dupa Paul Hersey şi Kenneth Blanchard


12

S-ar putea să vă placă și