Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARTEA I
CAPITOLUL I
CERINŢE GENERALE
1
4. Prestarea posturilor suplimentare se vor executa cu respectarea Codului
Muncii şi a Contractului Colectiv de Muncă în vigoare.
C. Cerinţe igenico-sanitare:
1. Alimentare cu apă:
Sucursalele vor asigura apa necesară pentru băut şi întreţinere igienico-sanitară a
lucrătorilor . În cazul când cantitatea de apă potabilă este limitată, se poate folosi pentru băi
apă industrială, dar numai cu avizul organului sanitar teritorial. În subteran puntele de
distribuţie cu apă potabilă se vor marca cu plăcuţe avertizoare.
3. Duşuri şi chiuvete:
3.1. La dispoziţia lucrătorilor trebuie puse duşuri corespunzătoare în număr
suficient, ţinându-se seama de tipul de activitate, sau din raţiuni de igienă.
Trebuie prevăzute săli de duşuri separate pentru bărbaţi şi femei sau utilizarea acestora
trebuie să se facă separat de către bărbaţi şi femei.
2
3.2. Sălile de duşuri trebuie să fie suficient de încăpătoare încât să permită fiecărui
lucrător să îşi facă toaleta în condiţii de igienă corespunzătoare, fără să fie deranjat.
Duşurile trebuie să dispună de apă rece şi caldă.
3.3. Dacă, în conformitate cu prevederile pct. 3.1 primul paragraf, nu sunt necesare
duşuri, trebuie să existe chiuvete corespunzătoare în număr suficient, cu apă rece şi caldă,
plasate în apropierea posturilor de lucru şi a vestiarelor.
Dacă este necesar, din motive de decenţă, vor fi prevăzute chiuvete separate pentru
bărbaţi şi femei sau utilizarea acestora trebuie să se facă separat de către bărbaţi şi femei.
4. Toalete şi chiuvete:
În apropierea posturilor de lucru lucrătorii trebuie să dispună de camere de repaus,
vestiare şi săli de duşuri sau chiuvete, precum şi de încăperi dotate cu un număr suficient de
toalete şi chiuvete.
Trebuie prevăzute toalete separate pentru femei şi bărbaţi sau utilizarea acestora
trebuie să se facă separat de către femei şi bărbaţi.
În incinta de la suprafaţă se vor amenaja WC- uri sau closete într-un număr suficient,
separat pentru bărbaţi şi femei.
În subteran se vor amenaja în locuri corespunzătoare closete cu vagonet colector sau
cu recipiente din tablă galvanizată închise ermetic şi dimensionate astfel încât să poată fi
transportate cu vagonetele la suprafaţă . Recipientele se golesc numai la suprafaţă .După
golire recipientele se dezinfectează.
CAPITOLUL II
CERINŢE DE ÎNCADRARE A LUCRĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI TEHNIC
1. Generalităţi:
În sensul noilor reglementări în vigoare, termenii şi expresiile de mai jos au
următorul înţeles:
Lucrător - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii,
elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la
procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
Angajator - persoana fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de
serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
Alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau
unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor
profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau
activităţi în regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de
pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în forma
scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate
prin orice alt mijloc de probă;
Loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile
întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care
lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.
La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă o
persoană responsabilă care să aibă calităţile şi competenţa acestei funcţii, desemnată de
conducătorul sucursalei.
Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor pe parcursul desfăşurării tuturor
activităţilor, trebuie asigurată supravegherea prin persoane care au calităţile şi competenţa
cerute de această funcţie, desemnate de către angajator sau în numele acestuia, acţionând
în interesul acestuia.
Supraveghetorul( conducător loc de muncă - inginer CFL, maistru) trebuie să
efectueze vizite de control la posturile de muncă ocupate cel puţin o dată pe parcursul unui
3
schimb, să urmărească respectarea tehnologiilor de lucru, legislaţiei şi regulamentelor în
vigoare, respectarea măsurilor dispuse de conducătorii ierarhici şi să dispună măsuri în acest
sens.
2. Proceduri de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi în domeniul situaţiilor de urgenţă:
2.1.Dispoziţii generale:
Lucrătorii trebuie să beneficieze de informare, instruire necesară pentru asigurarea
securităţii şi sănătăţii în muncă precum şi pentru intervenţia în situaţii de urgenţă.
Persoanele desemnate cu instruirea lucrătorilor, din cadrul Serviciilor de securitate şi
sănătate în muncă ale sucursalelor, trebuie să se asigure că lucrătorii primesc instrucţiuni pe
înţelesul lor, astfel încât aceştia să nu pună în pericol propria securitate şi sănătate sau pe a
celorlalţi lucrători.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă precum şi instruirea în
domeniul situaţiilor de urgenţă la nivelul sucursalelor este obligatorie şi se efectuează în
timpul programului de lucru şi are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor
de securitate şi sănătate în muncă şi de intervenţie în situaţii de urgenţă.
Perioada în care se desfăşoară instruirea lucrătorilor este considerată timp de muncă.
La instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi în domeniul
situaţiilor de urgenţă se vor folosi mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi:
expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire
asitată de calculator.
Tematica instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se
consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, respectiv fişa de instruire în
domeniul situaţiilor de urgenţă, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii.
Completarea fişei de instruire individuală în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
a fişei individuale de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă se face cu pix cu pastă
albastră sau cu stilou cu cerneală albastră, imediat după verificarea instruirii.
După efectuarea instruirii, fişele de instruire individuală se semnează de către lucrătorul
instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea.
Fişele de instruire individuale se păstrează de către conducătorul locului de
muncă(supraveghetorul) şi vor fi însoţite de o copie a fişei de aptitudini, completată de către
medicul de medicina muncii în urma examenului medical.
Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi în domeniul
situaţiilor de urgenţă cuprinde 3 faze:
a. instruirea introductiv-generală;
b. instruirea la locul de muncă;
c. instruirea periodică.
Toate cele 3 faze de instruire se vor finaliza prin teste scrise şi practice de verificare a
cunoştinţelor. Formularele de examinare precum şi procese verbale de instruire se vor păstra
la cabinetele de instruire ţinându-se o evidenţă strictă a instruirilor pe baza unor programe.
Pentru promovare, procentajul minim obţinut la testare va fi de 70%. Persoanele care nu au
obţinut procentajul corespunzător au dreptul la o reexaminare în termen de 24 de ore. Dacă
nici în urma reexaminării nu au fost obţinute procentajele de promovare, lucrătorului i se va
schimba locul de muncă urmând a efectua instruirea în acest sens sau în cazul instruirii
introductiv generale i se va refuza angajarea.
A. Instruirea introductiv-generală:
Instruirea introductiv generală se face:
a. la angajarea lucrătorilor (inclusiv studenţi, elevi care desfăşoară stagiul de
practică, ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă);
4
b. lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere(sucursală) şi/sau unitate la alta;
c. lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
d. lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
Instruirea introductiv generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20
de persoane.
A.1. Instruirea introductiv generală la angajare:
Durata instruirii introductiv generale va fi de 3 zile, 8 ore/zi.
Instruirea introductiv generală se va realiza în baza unei tematici întocmită de inginerul
responsabil cu instruirea lucrătorilor şi/sau ingineri din cadrul Serviciilor de securitate şi
sănătate în muncă de la sucursale şi aprobată de conducătorul sucursalei( în conformitate cu
art. 88, alin. (1) şi (2) din Normele metologice de aplicare a Legii 319/2006 precum şi cu art.
10 din Ordinul nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, modificat şi completat de Ordinul 786/2005). În
plus, tematica de instruire introductiv generală la angajare va cuprinde şi informaţii
referitoare la:
- problemele de disciplina muncii şi prevederile contractului colectiv de
muncă;
- prezentarea echipamentului individual de protecţie şi/sau a
echipamentului de lucru şi a modului de utilizare a acestuia;
- planul cadru de prevenire şi protecţie, sisteme de alarmare, mod de
anunţare în caz de pericole şi/sau incidente precum şi modul de lichidare a acestora;
- prevenire şi intervenţii în cazul situaţiilor de urgenţă.
Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica
aprobată de conducerea sucursalei.
Instruirea introductiv generală se va finaliza cu verificarea cunoştinţelor pe bază de
teste şi consemnare în fişa de instruire individuală.
Nu vor putea fi angajaţi lucrătorii care în urma instruirii introductiv generale nu şi-au
însuşit cunoştinţele prezentate.
Pentru persoanele aflate la sucursală cu permisiunea angajatorului (elevi, studenţi care
îşi desfăşoară stagiul de practică, lucrători detaşaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta,
lucrători delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta, etc.) se vor întocmi tematici
specifice pentru instruirea introductiv generală de către inginerul din cadrul Serviciilor de
securitate şi sănătate în muncă, inginer responsabil cu instruirea lucrătorilor de la sucursale.
Tematicile vor fi aprobate de conducătorul sucursalei.
În acest caz durata instruirii va fi de o zi/ 8 ore.
5
Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exmplare, din care un exemplar se
păstrează la Serviciul de securitate şi sănătate în muncă, iar celălalt se păstrează de către
angajatorul lucrătorilor instruiţi, sau conducătorul grupului.
C. Instruirea periodică:
Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 83 din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006.
Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă
(supraveghetor).
Durata instruirii periodice va fi de 1 zi, timp de 8 ore.
Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către inginerul
responsabil cu instruirea lucrătorilor, din cadrul Serviciului de securitate şi sănătate în muncă
de la sucursale, aprobate de conducătorul sucursalei şi se vor păstra la persoana care face
instruirea.
Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de
12 luni iar pentru personalul muncitor, inclusiv lucrători la înălţime sau şoferi profesionişti,
intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 6 luni.
Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demostraţii practice.
Instruirea periodică se va finaliza prin verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de
teste.
Verificarea instruirii periodice se va face de către şeful ierarhic al celui care a efectuat
instruirea (şef sector, şef serviciu, etc) şi, prin sondaj, de către inginerul responsabil cu
instruirea lucrătorilor, din cadrul Serviciilor de securitate şi sănătate în muncă, de la
sucursale. Aceştia vor semna fişele de instruire individuală a lucrătorilor, confirmând astfel
că instruirea a fost făcută corespunzător.
Instruirea periodică se va face suplimentar celei programate, în cazurile prevăzute la
art. 98 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, durata de instruire în
acest caz fiind de 1 zi, timp de 8 ore.
În cazul nerespectării regulamentului de securitate şi sănătate în muncă şi a legislaţiei
în domeniu, atunci când prin încălcarea lor, lucrătorii pot crea pericol grav şi iminent,
personalul de conducere şi organele de control pot dispune o reinstruire periodică
suplimentară de minim 8 ore.
6
2.3. Proceduri de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi în
domeniul situaţiilor de urgenţă a lucrătorilor cu activitate de SUBTERAN:
Pentru desfăşurarea eficientă a procesului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii
în muncă, în domeniul situaţiilor de urgenţă şi perfecţionarea profesională a lucrătorilor, la
sucursalele CNH SA se vor organiza „cabinete de instruire".
Cabinetele de instruire se vor amenaja în spatii (încăperi) adecvate acestui scop.
Cabinetele de instruire vor dispune de programe de instruire-testare pe meserii şi activităţi,
în conformitate cu tematicile cadru întocmite de către inginerul responsabil cu instruirea
lucrătorilor de la sucursale.
A. Instruirea introductiv-generală:
Instruirea introductiv generală se face:
a. la angajarea lucrătorilor (inclusiv studenţii, elevii care desfăşoară stagiul de
practică, ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă);
b. lucrătorilor detaşaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
c. lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta;
d. lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de muncă temporar.
Instruirea introductiv generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20
de persoane.
7
A.2. Instruirea pentru persoanele aflate ocazional în unitate/sucursală cu
permisiunea angajatorului:
Pentru lucrătorii altor unităţi/sucursale din exterior care desfăşoară activităţi pe bază de
contract de prestări servicii în cadrul unităţiilor/sucursalelor, precum şi pentru persoanele
aflate ocazional în cadrul unităţiilor/sucursalelor ca şi vizitatori se vor întocmi tematici
specifice pentru instruire de către inginerul responsabil cu instruirea lucrătorilor de la
sucursale. Tematicile vor fi aprobate de conducătorul sucursalei.
Aceste tematici vor prezenta succint activităţile, căile de circulaţie, riscurile şi măsurile
de prevenire şi protecţie din cadrul sucursalei.
La nivel de unitate/sucursală pentru instruirea persoanele aflate ocazional se va stabili
prin dispoziţie scrisă inginerul responsabil cu instruirea lucrătorilor, regulile de instruire şi
însoţire a acestora în unitate (inginer din cadrul Serviciului de securitate şi sănătate în muncă
şi/sau altă persoană din conducerea secţiei, sectorului), precum şi timpul de instruire.
Instruirea pentru persoanele aflate ocazional în unitate/sucursală cu permisiunea
angajatorului se consemnează în Fişa de instruire colectivă privind securitatea şi
sănătatea în muncă (vezi modelul prezentat în anexa nr. 12 la Normele metodologice de
aplicare a Legii nr. 319/2006).
Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exmplare, din care un exemplar se
păstrează la Serviciul de securitate şi sănătate în muncă, iar celălalt se păstrează de către
angajatorul lucrătorilor instruiţi, sau conducătorul grupului.
Pentru lucrătorii transferaţi de la o sucursală la alta, aparţinătoare ambele la CNH SA,
durata instruirii introductiv-generale va fi de 1 zi, timp de 8 ore. În cadrul instruirii se vor
prezenta succint activităţile, căile de circulaţie, riscurile şi măsurile de prevenire şi protecţie
din cadrul sucursalei.
8
Instruirea la locul de muncă se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor de către
conducătorul locului de muncă(supraveghetor) şi de către şeful ierarhic superior celui care a
făcut instruirea.
Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire individuală.
C. Instruirea periodică:
Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor prevăzuţi la art. 83 din „Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006”.
Durata instruirii periodice va fi pe parcursul a 2 zile lucrătoare consecutive, timp de
minim 8 ore, astfel:
a. prima zi instruire teoretică, timp de 6 ore, efectuată la cabinetul de
instruire de către lucrătorul desemnat din cadrul Serviciului de securitate şi sănătate în
muncă responsabil cu instruirea lucrătorilor de la sucursale, sau de către lucrătorii desemnaţi
din cadrul Serviciului de securitate şi sănătate în muncă -SCSM Petroşani. Instruirea
teoretică se va efectua în primele patru zile lucrătoare ale săptămânii.
b. următoarea zi instruire practică, minim 2 ore, efectuată la locul de
muncă de către conducătorul locului de muncă. Instruirea practică se va efectua în ultimele
patru zile lucrătoare ale săptămânii.
În cazul în care lucrătorul lipseşte din motive întemeiate (cu excepţia: concediului de
odihnă, concediului fără plată, zile motivate altele decât cele prevăzute prin CCM ) , de la
instruirea practică din ziua următoare, imediat la reluarea activităţii va efectua instruirea
practică de minim 2 ore.În celelalte cazuri se reia instruirea la reluarea activităţii.
Se interzice efectuarea instruirii teoretice în ziua premergătoare zilelor nelucrătoare
prevăzute în CCM care se suprapun peste zilele de instruire practică.
Pentru meseriile care, prin specificul activităţii lor, pot supune la riscuri activitatea
desfăşurată în subteran : artificieri, electricieni, semnalişti cuplători, mecanici maşină de
extracţie, mineri şefi de schimb, mineri şef brigadă cât şi personalul tehnic de specialitate cu
activitate de subteran din cadrul CNH SA-sediu şi de la sucursalele CNH SA, instruirea
teoretică se va efectua la Serviciul de securitate şi sănătate în muncă -SCSM Petroşani.
Tematicile pentru instruirea teoretică vor fi întocmite de inginerii responsabili cu
instruirea lucrătorilor, din cadrul Serviciilor de securitate şi sănătate în muncă de la
sucursale, respectiv SCSM Petroşani şi vor ţine seama de specificul fiecărui loc de
muncă şi de categoriile de personal pentru care se face instruirea. Aceste tematici de
instruire vor fi aprobate de conducătorii sucursalelor şi se vor păstra la persoanele
care fac instruirea.
Instruirea teoretică va fi completată prin instruirea practică efectuată de conducătorul
direct al locului de muncă şi va include în mod obligatoriu demonstraţii practice.
Instruirile teoretică şi practică se vor finaliza cu verificarea cunoştinţelor teoretice şi
practice însuşite, pe bază de teste. Într-un proces verbal de instruire se vor consemna
rezultatele obţinute la verificarea teoretică. Nu vor fi admise la lucru persoanele care nu au
obţinut la testarea instruirII teoretice un procentaj de minim 70 % sau nu au fost admise în
urma testării instruirii practice.
Persoanele care nu au promovat una din cele două forme de instruire vor avea dreptul
la o reexaminare în termen de 24 de ore. Dacă , din motive întemeiate, persoana nu se poate
prezenta pentru reexaminareîn termen de 24 ore, va fi reexaminat la reluarea activităţii.
Dacă nici în urma reexaminării lucrătorul nu a promovat, lucrătorului i se va schimba
locul de muncă la suprafaţă.
Cu aprobarea Directorului Securitate şi Sănătate în Muncă lucrătorii cărora li s-a
schimbat locul de muncă, datorită nepromovării instruirii periodice, pot să susţină o nouă
reexaminare după 30 zile de muncă efectiv prestată.
Rezultatele instruirii se vor consemna în procesul verbal de instruire.Tematica predată
va consemnată în fişa de instruire individuală de către conducătorul locului de
muncă(supraveghetor). Acesta, împreună cu inginerul responsabil cu instruirea lucrătorilor,
din cadrul Serviciilor de securitate şi sănătate în muncă (de la sucursală sau SCSM
9
Petroşani) vor semna fişa în aceeaşi rubrică, consemnând astfel că instruirea a fost efectuată
şi verificată în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic de la sucursală a
lucrătorului care a efectuat instruirea şi, prin sondaj, de către un lucrător din cadrul Serviciului
de securitate şi sănătate în muncă de la sucursală care vor semna şi fişele individuale de
instruire, confirmând că instruirea a fost făcută corespunzător.
Fişa de instruire individuală se păstrează de către conducătorul locului de muncă
(supraveghetor).
Pentru personalul tehnico-ingineresc intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 12
luni, iar pentru personalul muncitor, intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 6 luni.
Instruirea periodică se va face suplimentar celei programate, în cazurile prevăzute la
art. 98 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, durata de instruire în
acest caz fiind de 8 ore, după metodologia anterioară.
În cazul nerespectării regulamentului de securitate şi sănătate în muncă şi a legislaţiei
în domeniu, atunci când prin încălcarea lor lucrătorii pot crea pericol grav şi iminent,
personalul de conducere şi organele de control pot dispune o reinstruire periodică
suplimentară de minim 6 ore.
Inginerii responsabili cu instruirea de la sucursale vor ţine o evidenţă strictă a instruirii
lucrătorilor urmărind respectarea periodicităţii instruirii în vederea anunţării din timp a
lucrătorilor şi a conducătorilor locurilor de muncă (supraveghetorilor), răspunzând de
programarea acestora. Supraveghetorul răspunde de respectarea efectuării la timp a
instruirii.
Lucrătorii care din motive obiective nu au făcut instruirea conform programării li se va
interzice accesul în subteran până la efectuarea instruirii (prima zi de reluare a activităţii va fi
obligatoriu zi de instruire).
10
- angajatorul este obligat să asigure fondurile şi condiţiile necesare acestor
activităţi;
- pentru angajare se completeaza fişa de solicitare a examenului medical si
fişa de expunere la riscuri profesionale;
- toate rezultatele se trec în dosarul medical; în baza dosarului medical, se
completeaza fişa de aptitudine;
- controlul medical periodic se efectueaza obligatoriu tuturor lucrătorilor, la
periodicitatea stabilită;
- dosarul medical şi fişa de expunere la riscuri profesionale se păstreaza la
cabinetul medical unde s-au efectuat examenul medical de angajare si controlul medical
periodic;
- la plecarea în altă unitate, angajatului i se vor înmâna copii ale dosarului
medical şi ale fişei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi predate la noul cabinet de
medicina muncii;
- la întreruperea temporară (şomaj) sau definitivă (pensionare) a activităţii
angajatului, cabinetul de medicina muncii va preda dosarul medical medicului de familie;
- dosarul medical este protejat de prevederile legislaţiei în vigoare privind
secretul medical şi este necomunicabil angajatorului;
- lucrătorii au acces la informaţiile referitoare la starea lor de sănătate.
11
Examen medical pentru şcolarizare:
- radiografie pulmonară standard, PFV, examen ORL, examen neuropsihic,
examen psihologic, EKG, examinare psihologică.
Control medical periodic:
- numai pentru subteran: - examen clinic general - semestrial;
- RPS - din 3 în 3 ani;
- PVF - la 2 ani.
- pentru ambele categorii ( subteran şi suprafaţă ): - examen :neuropsihic,
oftalmologic, ORL, cardiologic cu EKG, examinare psihologică – semestrial.
(7). Macaragii, mineri – lăcătuşi întreţinere puţ, alte categorii care lucrează la
înălţime ( munca la înălţime ):
Examen medical la angajare:
- RPA, VDRL, examen ORL cu probă vestibulară ( la specialist ), examen
oftalmologic, examinare sistem nervos central şi periferic ( la specialist ), examinare
psihologică, EKG.
Control medical periodic:
- examen clinic general; determinarea acuităţii vizuale şi a câmpului vizual –
examen oftalmologic numai la indicaţia medicului de medicina muncii ( specialist);
audiograma sau examen ORL şi probe vestibulare, probe de echilibru efectuate de medicul
12
de medicina muncii – în cazul depistării unor anomalii examen neurologic complet;
examinare psihologică, examinare cardiologică - anual;
(9). Laboranţi – lăcătuşi staţii de filtrare a ape, lucrători care îşi desfăşoară
activitatea în condiţii de izolare:
Examen medical la angajare:
- RPS, VDRL, examen al tegumentelor, examen coprobacteriologic, examen
psihologic.
Control medical periodic:
- examen clinic general - anual ( atenţie la examenul tegumentelor );
- RPS, EKG, examen psihologic ( specialist ), examen psihiatric ( specialist )
– anual;
- examen coprobacteriologic – semestrial ( trimestrele II şi III ).
(10). Sudori:
Examen medical la angajare:
- RPA, VDRL, PFV, EKG, examenul ochilor şi examenul aparatului respirator,
examinarea psihologică.
Control medical periodic:
- examen clinic general - anual;
- RPA - din 3 în 3 ani;
- PFV, EKG - anual;
- examinare psihologică - anual.
13
Control medical periodic:
- examen clinic general, examen psihologic ( specialist ) – anual.
(15). Şoferi:
Examen medical la angajare:
- RPS, VDRL, examen psihologic ( specialist ), examen oftalmologic –
acuitate vizuală, simţ cromatic ( specialist ), examen ORL ( specialist ), audiograma, examen
neurologic ( specialist ).
Control medical periodic:
- examen clinic general, examen al acuităţii vizuale şi simţului cromatic
( specialist ), examen ORL ( specialist ), examen neurologic ( specialist ),
audiograma, examen psihologic – anual.
(16).Lucrători care îşi desfăşoară activitatea în medii potenţial radioactive:
Se vor respecta reglementările CNCAN în vigoare.
Control medical periodic:
- examen medical la cabinete de medicina muncii specializate- anual.
14
5. Personal de supraveghere şi control:
La orice loc de muncă ocupat de lucrători trebuie să existe în permanenţă o persoană
responsabilă care să aibă calităţile şi competenţa acestei funcţii, desemnată de angajator.
Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor pe parcursul desfăşurării tuturor
activităţilor, trebuie asigurată supravegherea prin persoane care au calităţile şi competenţa
cerută de această funcţie, desemnate de către angajator sau în numele acestuia, acţionând
în interesul acestuia.
Lucrătorii izolaţi din posturile de lucru trebuie sa beneficieze de supraveghere adecvată
sau de mijloace de telecomunicaţie.
Supraveghetorul trebuie sa efectueze controale la posturile de muncă active şi inactive
cel puţin o dată pe parcursul unui schimb. Cerinţă obligatorie care se va regăsii în
documentul de securitate şi sănătate.
Executarea lucrărilor miniere subterane va fi condusă şi supravegheată de personal
tehnic calificat (maiştri, subingineri şi ingineri) care posedă pregătirea tehnică
corespunzătoare funcţiei pe care o îndeplinesc.
Acesta îşi va desfăşoara activitatea în conformitate cu fişa postului şi reglementările
legale în vigoare. Fişele posturilor vor fi întocmite pe fiecare categorie de personal şi pe
niveluri ierarhice.
15
(3). Angajatorul are obligaţia să implementeze aceste măsuri pe baza următoarelor
principii generale de prevenire:
a.- evitarea riscurilor;
b.- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c.- combaterea riscurilor la sursă;
d.- adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea
posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de
producţie, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a
diminuării efectelor acestora asupra sănătăţii;
e.- adaptarea la progresul tehnic;
f.- înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu
ceea ce este mai puţin periculos;
g.- dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă
tehnologiile, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din
mediul de muncă;
h.- adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de
măsurile de protecţie individuală;
i.- furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4). Ţinând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are
obligaţia:
a.- să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la
alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi/la
amenajarea locurilor de muncă;
b.- ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de
prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure
îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în
ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c.- să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte
securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d.- sa asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii sa facă
obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte
consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea
echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;
e.- sa ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi
specific, accesul sa fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile
adecvate.
(5). Atunci când în acelaşi loc de munca îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai
multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii:
a.- sa coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea,
sănătatea şi igiena în munca, luând în considerare natura activităţilor;
b.- să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii
riscurilor, luând în considerare natura activităţilor;
c.- să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d.- să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile
profesionale.
(6). În ce priveşte primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol grav
şi iminent, angajatorul are următoarele obligaţii:
a.- să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea
incendiilor şi evacuarea lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau
unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;
b.- să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în
ceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare şi pompieri.
16
(7). Să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui
pericol grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile
luate ori care trebuie sa fie luate pentru protecţia lor;
(8). Să ia măsuri şi sa furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea sa
oprească lucrul şi/sau sa părăsească imediat locul de munca şi sa se îndrepte spre o zona
sigura, în caz de pericol grav şi iminent;
(9). Să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă exista un pericol
grav şi iminent, în afară cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
(10). Angajatorul trebuie sa se asigure ca, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru
propria securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi
contactat, toţi lucrătorii sunt apţi sa aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu
cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui
astfel de pericol.
(11). Să realizeze şi sa fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi
sănătatea în munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
(12). Să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra
echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;
(13). Să ţină evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca
mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor
periculoase, precum şi a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
(14). Să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările
legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucrătorii săi.
(15). Să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a
echipamentelor de munca, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii
conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în munca, prin a
căror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire
profesională a lucrătorilor;
(16). Să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice,
sanitare, organizatorice şi de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa îl aplice
corespunzător condiţiilor de munca specifice unităţii;
(17). Să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii
în munca, înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale;
(18). Să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le
revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, corespunzător funcţiilor exercitate;
(19). Să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea
şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în munca, ţinând seama de
particularităţile activităţilor şi ale locurilor de munca aflate în responsabilitatea lor;
(20). Să asigure şi sa controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a
măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor
legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria
competenta sau prin servicii externe;
(21). Să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii
lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în
munca;
(22). Să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în munca, asupra
riscurilor la care aceasta este expusă la locul de munca, precum şi asupra măsurilor de
prevenire şi de protecţie necesare;
(23). Să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de
legislaţia specifica;
(24). Să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a
testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmează sa o
execute şi sa asigure controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic,
ulterior angajării;
(25). Să ţină evidenta zonelor cu risc ridicat şi specific;
17
(26). Să asigure funcţionarea permanenta şi corecta a sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie, a aparaturii de măsura şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi
neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
(27). Să prezinte documentele şi sa dea relaţiile solicitate de inspectorii de munca în
timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;
(28). Să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul
vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;
(29). Să desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrătorii care sa participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
(30). Să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau
colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar
periclita viata accidentaţilor şi a altor persoane;
(31). Să asigure echipamente de munca fără pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor;
(32). Să asigure echipamente individuale de protecţie, să informeze lucrătorii despre
riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie şi când
este cazul, să asigure instruirea lucrătorului în ce priveşte modul de purtare a acestuia
(efectuarea de antrenamente şi exerciţii practice);
(33). Să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării
sau al pierderii calităţilor de protecţie.
(34). Să acorde alimentaţia de protecţie în mod obligatoriu şi gratuit persoanelor care
lucrează în condiţii de munca ce impun acest lucru, stabilită prin contractul colectiv de munca
şi/sau contractul individual de munca.
(35). Să acorde în mod obligatoriu şi gratuit materialele igienico-sanitare; categoriile de
materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de munca ce impun acordarea acestora se
stabilesc prin contractul colectiv de munca şi/sau contractul individual de munca.
(36). Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în munca nu trebuie să comporte
în nici o situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.
18
g. să coopereze cu lucrătorii desemnaţi atât timp cât este necesar, pentru a
apermite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi
fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate,
h. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora.
i. la începutul programului de lucru, lucrătorii trebuie să se prezinte în stare
normală şi odihniţi pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător sarcinile ce le revin,
j. lucrătorii care intră în subteran trebuie să poarte tot timpul asupra lor o
mască de autosalvare. Numai la locul de muncă, masca de autosalvare se poate păstra în
imediata apropiere,
k. intrarea în incinta sucursalelor, în subteran şi la locurile de muncă de la
suprafaţă a lucrătorilor sub influenţa alcoolului este interzisă. Personalul de supraveghere şi
control este obligat să urmărească respectarea acestor măsuri, iar dacă constată abateri, să
evacueze din incinta sucursalei pe cei care au consumat băuturi alcoolice,
l. lucrătorii sunt obligaţi să execute lucrările corespunzătoare atribuţiilor ce
le revin conform funcţiei pe care o deţin, modului în care au fost instruiţi şi să respecte
întocmai ordinele primite din partea personalului de conducere şi control. De asemenea, sunt
obligaţi să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă pentru ca să poată lucra şi circula
cu riscuri minime,
m. fiecare conducător al locului de muncă, precum şi personalul de
deservire a echipamentelor tehnice şi de transport, răspunde de securitatea şi sănătatea
muncii la locul de muncă şi de echipamentele tehnice ce le sunt repartizate pentru
supraveghere sau deservire,
n. fiecare lucrător va cunoaşte şi respecta atribuţiile, sarcinile şi
responsabilităţile prevăzute în fişa postului.
19
Pentru a se putea retrage în siguranţa atunci când este necesar, fiecare lucrător trebuie
sa dispună de o masca de autosalvare pentru protecţia respiratorie pe care trebuie sa o aibă
permanent la îndemână.
Ei trebuie sa fie instruiţi cu privire la utilizarea acestor măşti de autosalvare.
Aceste măşti de autosalvare trebuie sa rămână permanent la locul de munca, iar starea
lor de funcţionare trebuie sa fie controlată cu regularitate.
CAPITOLUL III
PROGRAMUL GENERAL DE EXPLOATARE
1. Cerinţe specifice:
Toate lucrările miniere vor fi executate în baza unui program general de exploatare care
se întocmeşte anual de fiecare unitate şi care se reactualizează trimestrial, în conformitate cu
Instrucţiunile privind elaborarea, avizarea, aprobarea şi urmărirea realizării programelor
(preliminariilor) anuale de exploatare, aprobate prin Ordinul nr. 12-23.01.2003 al
Preşedintelui ANRM.
Programul general de exploatare va cuprinde în mod obligatoriu :
- o parte scrisă: ce va cuprinde memoriu tehnic, anexe cu volumul şi
eşalonarea lucrărilor, programul măsurilor tehnice, organizatorice, de protecţie a
zăcământului şi mediului, proiectul anual de aeraj , un capitol distinct cu măsuri de prevenire
şi protecţie necesare a fi luate ( program de degazare, program de înnămolire, măsuri de
combatere a prafului, baraje, zone de şistificare, diguri, pilieri de siguranţă, zone cu măsuri
speciale, etc. ) şi planul de prevenire şi protecţie.
- o parte grafică: hărţile de prezentare la susţinerea Programul general de
exploatare vor reprezenta lucrările miniere subterane care vor fi întocmite la o scara care să
ofere o reprezentare clară, în conformitate cu Ordinul nr.12/23.01.2003 al preşedintelui
ANMR. La susţinere se vor prezenta de asemenea şi planurile (hărţile) de lucru.
În afară de galerii şi zonele de extracţie, trebuie reprezentate toate lucrările miniere
cunoscute, care pot influenta exploatarea şi securitatea.
Ele trebuie sa fie uşor accesibile şi sa fie păstrate atât timp cât este necesar, din motive
de securitate.
Programul general de exploatare va fi avizat de Compartimentul de Inspecţie Teritorială
al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi va fi aprobat de conducerea tehnică a CNH-
SA.
Modificări faţă de programul general de exploatare se pot face în cazuri bine justificate
numai cu aprobarea conducerii tehnice a CNH-SA Petroşani şi în situaţiile în care se aduc
modificări esenţiale programelor anuale, cu avizul Compartimentului de Inspecţie Teritorială
al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în conformitate cu Ordinul ANMR nr.
12/23.01.2003.
Aceste modificări se vor face în baza unei documentaţii ce va cuprinde:
- o parte scrisă : - memoriu tehnic justificativ;
- justificare din punct de vedere economic;
- măsuri de prevenire şi protecţie;
- proiect de aeraj ( descriere circuite de aeraj, calculul
debitului de aer pe circuite);
- o parte grafică, în conformitate cu Ordinul ANMR nr.12/23.01.2003 :
- hărţile de prezentare prevăzute în programul general de
exploatare;
- hărţi de prezentare cu varianta propusă ( plan de bază,
secţiuni )
20
Hărţile vor cuprinde sensul curenţilor de aer şi zonele adiacente lucrării ce
urmează a fi executate.
21
ierarhic superior şi lucrătorii nominalizaţi care trebuie să contacteze serviciile specializate, pe
schimburi.
b. Planul de evacuare (schiţă la scară), atât pentru suprafaţă cât şi pentru
subteran. Pe Planul de evacuare pentru suprafaţă sunt marcate :
amplasamentele clădirilor din incintă;
căile de acces şi de intervenţie din incintă şi cele adiacente
acesteia;
reţelele şi sursele proprii de alimentare cu apă;
reţelele şi racordurile de alimentare cu energie electrică şi agent
termic;
reţelele de canalizare;
vecinătăţile;
Pe Planul de evacuare pentru subteran sunt marcate :
traseele şi sensul de evacuare al lucrătorilor de la locurile de
muncă,în curent de aer proaspăt, spre puţurile, suitoarele sau galeriile de coastă, de ieşire la
suprafaţă; cu culoare verde se marchează traseele şi sensul de evacuare, echipamentele,
posturile sau încăperile de prim ajutor iar cu culoare roşie se marchează locul de amplasare
a mijloacelor tehnice de intervenţie precum şi interdicţii pe traseele pe care este interzis a se
face evacuarea lucrătorilor;
c. Schema reţelelor de aer comprimat;
d. Schema reţelelor de alimentare cu apă a instalaţiilor tehnologice;
e. Schema reţelelor de alimentare cu apă a instalaţiilor de stingere a
incendiilor;
f. Schema reţelelor de evacuare a apelor;
g. Schema reţelelor de înnămolire;
h. Schema reţelelor de degazare;
i. Schema reţelelor de inertizare;
Observaţie : Pe schemele menţionate mai sus se va indica :
- traseul conductelor şi diametrele acestora ;
- locul staţiilor de pompe cu caracteristicile tehnice ale acestora
(presiuni, debite);
- locul vanelor (ventilelor) precum şi a racordurilor de pe conductele.
j. Schema de aeraj a minei actualizată (lucrări miniere, sensul curenţilor
de aer, evidenţierea instalaţiilor de aeraj parţial, debite planificate şi realizate pe circuite);
k. Schema de aeraj pentru cazul inversării aerajului, în situaţii de
urgenţă, la minele unde aceasta este posibil, schemă în care se vor indica pentru curenţii
principali sensurile de curgere;
l. Schema electrică monofilară a alimentării cu energie electrică a
instalaţiilor din subteran, inclusiv partea de înaltă tensiune de la suprafaţă, pe schemă fiind
trecut tipul cablurilor, secţiunea şi lungimea acestora ;
m. Schemele electrice monofilare ale sectoarelor, care vor conţine staţia
de transformare de sector cu menţionarea sursei de alimentare la 6 kV şi toţi consumatorii de
joasă tensiune, precum şi reţeaua de cabluri cu indicarea tipului, secţiunii şi lungimii
acestora.
n. Planul lucrărilor miniere din subteran pe care se marchează :
- pilierii de siguranţă ai puţurilor şi ai altor lucrări miniere din subteran,
precum şi pilierii de siguranţă a construcţiilor şi instalaţiilor de suprafaţă;
- pilierii de siguranţă ai râurilor şi ai lucrărilor vechi inundate;
- digurile de închidere a zonelor exploatate;
- digurile de izolare a zonelor de atenţie (foc, acumulări de ape,
emanaţii de gaze, etc.)
- locul posturilor telefonice sau a altor mijloace de alarmare;
(9). Planul de prevenire şi protecţie va fi prelucrat anual cu toţi lucrătorii, cu ocazia
instruirilor periodice sau ori de câte ori este necesar.
22
3. Planul de acţiune în caz de pericol grav şi iminent ( PA - PGI ):
(1). Pericolul grav şi iminent de accidentare este situaţia concretă, reală şi actuală
căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment.
(2). La nivelul fiecărui loc de muncă / post de lucru se vor stabili situaţiile în care pot
apărea pericole grave şi iminente de accidentare, avându-se în vedere :
a. - prezenţa metanului în atmosfera de mină, peste limitele admise;
b. - prezenţa prafului combustibil în suspensie sau depus, peste limitele
admise;
c. - acumularea în atmosfera de mină a substanţelor nocive;
d. - încălzirea pronunţată a straturilor de cărbune;
e. - degajările instantanee de gaze;
f. –l oviturile de acoperiş;
g. - erupţiile de apă şi/sau inundaţiile subterane;
h. - infiltraţiile de hidrocarburi lichide;
i. - surpările în căile de evacuare a lucrătorilor, în căile aeraj, de transport,
în abataje sau în alte lucrări miniere;
j. -întreruperea alimentării cu energie sau a funcţionării instalaţiilor
electromecanice principale (maşini de extracţie, pompe de apă, ventilatoare, compresoare,
staţii telegrizumetrice, etc.) pe o durată mai mare de 30 de min.;
(3). Planul de acţiune în caz de pericol grav şi iminent cuprinde modul concret în care
lucrătorii trebuie să acţioneze în astfel de situaţii pentru evitarea accidentelor.
(4). În cadrul Planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent se va stabili şi se vor
nominaliza:
lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de muncă ;
modul în care se face evacuarea personalului din zona periculoasă ;
traseele stabilite pentru evacuare ;
modul operativ de anunţare a pericolului la nivel ierarhic superior ;
lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate ;
lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav
şi iminent;
serviciile specializate care pot interveni în caz de pericol grav şi iminent ;
dotarea personalului de intervenţie cu mijloace tehnice adecvate
intervenţiei;
(5). Toţi lucrătorii de la locurile de muncă vor fi instruiţi şi verificaţi în ceea ce
priveşte :
modul în care se face oprirea echipamentelor de muncă şi/sau activităţii ;
modul în care se face evacuarea pe traseele stabilite ;
modul în care se face anunţarea la nivel ierarhic superior ;
modul în care se face anunţarea serviciile specializate ;
(6). Lucrătorii care participă la eliminarea stării de pericol grav şi iminent vor fi instruiţi
şi verificaţi în ceea ce priveşte :
modul de intervenţie ;
modul de utilizare a mijloacelor de intervenţie din dotare ;
(7). Pentru asigurarea combaterii pericolului grav şi iminent :
se va întocmi Planul de avertizare – alarmare ;
se va întocmi Planul de evacuare a lucrătorilor (schiţa la scară) ;
(8). Planul de avertizare – alarmare cuprinde :
lista persoanelor care vor fi anunţate în cazul unui pericol grav şi
iminent, în ordine cronologică, precum şi nr. de telefon;
persoana nominalizată cu anunţarea – alarmarea ;
23
modul cum se face alarmarea (telefonic, comunicare verbală sau alte
sisteme) a :
- lucrătorilor la locurile de muncă;
- dispecerului sau ofiţerului de serviciu;
- conducătorilor ierarhici superiori şi care sunt aceştia (din
conducerea sectorului, sucursalei, companiei);
- serviciilor specializate (formaţii de salvare minieră, servicii
sanitare, servicii de pompieri);
(9). Planul de evacuare se întocmeşte pe baza schiţei zonei în care se află locul de
muncă. Pe schiţă, cu culoare verde se marchează traseele şi sensul de evacuare iar cu
culoare roşie se marchează locul de amplasare a mijloacelor tehnice de intervenţie. Pentru
subteran, pe schiţă se marchează şi sensul de circulaţie a aerului proaspăt şi a aerului viciat.
De-a lungul lucrările miniere care reprezintă căi de evacuare precum şi în
intersecţii se vor monta tăbliţe indicatoare pe care se vor înscrie:
denumirea topografică a lucrării;
sensul de circulaţie spre puţul cel mai apropiat de ieşire la suprafaţă.
(10). Toţi lucrătorii vor fi instruiţi pentru aplicarea Planului de acţiune în caz de pericol
grav şi iminent.
(11). Anual se execută un exerciţiu de alarmare şi de evacuare în caz de pericol grav şi
iminent, cu toţi lucrătorii.
(12). Orice lucrător este obligat să constate şi să ia măsuri în consecinţă, în caz de
pericol grav şi iminent de accidentare.
24
e.- se vor lua măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi
specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile
adecvate.
(5). Atunci când la locul de muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători de la alte unităţi,
se vor lua următoarele măsuri :
a.- împreună cu reprezentanţii acestor unităţii se vor stabili şi implementa
prevederi privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, luând în considerare natura
activităţilor;
b.- acţiunile întreprinse în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale vor fi stabilite de comun acord, luându-se în considerare şi natura activităţilor;
c.- informările despre riscurile profesionale, vor fi reciproce;
d.- lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora vor fi informaţi despre riscurile
profesionale.
(6). Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte,
în nici o situaţie, obligaţii financiare pentru lucrători.
(7). În funcţie de natura activităţilor desfăşurate şi de riscurile de producere a unor
evenimente nedorite, la fiecare loc de muncă se vor stabili măsuri pentru :
a.- alarmarea şi anunţarea lucrătorilor, a conducătorilor ierarhici, a serviciului
medical de urgenţă, salvării şi pompierilor, după caz, întocmindu-se în acest sens un plan de
alarmare-avertizare ;
b.- acordarea primului-ajutor şi evacuarea lucrătorilor, întocmindu-se în acest
sens un plan de evacuare;
c.- intervenţia efectivă în cazul unor incidente majore, întocmindu-se în acest
sens un plan de acţiune în caz de incident major .
(8). Pentru protecţia împotriva riscului exploziilor:
a.- se vor lua toate măsurile necesare pentru combaterea formării şi
acumulării atmosferelor explozive;
b.- în interiorul zonelor care prezintă risc de explozie trebuie luate toate
măsurile necesare pentru a împiedica aprinderea atmosferei explozive;
c.- pentru prevenirea exploziilor se stabileşte un plan detaliat cu privire la
echipamentele de lucru şi măsurile necesare ce trebuie luate.
(9). Pentru protecţia împotriva atmosferelor nocive:
a.- acolo unde se acumulează sau există riscul să se acumuleze în
atmosferă substanţe nocive, se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a se asigura :
- reţinerea lor la sursă, sau
- captarea la sursă ori eliminarea; sau
- diminuarea acumulărilor acestor substanţe, astfel încât să nu existe
riscuri pentru lucrători.
Sistemul trebuie să fie capabil să disperseze aceste substanţe nocive astfel încât
să nu prezinte nici un risc pentru lucrători.
b.- în zonele în care lucrătorii pot fi expuşi atmosferelor nocive pentru
sănătatea lor, pe lângă echipamentele individuale de protecţie respiratorie, vor exista un
număr suficient de aparate respiratorii şi echipamente de reanimare corespunzătoare.
În asemenea cazuri, la locul de muncă va exista un număr suficient de lucrători
instruiţi care să folosească asemenea echipamente.
Aparatele respiratorii şi echipamentele de reanimare vor fi depozitate şi întreţinute
corespunzător.
c.- în cazul în care gazele toxice sunt sau pot apărea în atmosfera locului de
muncă, se va întocmi un plan de apărare(mod de acţiune) care să precizeze echipamentele
disponibile şi măsurile preventive adoptate.
(10). Pentru protecţia împotriva incendiilor:
25
a.- oriunde se proiectează, se construiesc, se dotează, se dau în folosinţă, se
exploatează sau se întreţin locuri de muncă, vor fi luate măsurile adecvate pentru prevenirea
declanşării şi propagării incendiilor care provin de la sursele de incendiu identificate.
Se vor stabili prevederi concrete pentru stingerea rapidă şi eficientă a oricărui
incendiu.
b.- locurile de muncă vor fi dotate cu echipamente adecvate pentru stingerea
incendiului şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendiu şi sisteme de alarmă.
c.- echipamentele neautomate de stingere a incendiului (stingătoarele,
accesoriile de stingere a incendiilor, etc.) vor fi accesibile şi simplu de manipulat şi, dacă este
necesar, protejate contra riscurilor de deteriorare.
d.- la locul de muncă va fi păstrat un plan de prevenire şi stingere a
incendiilor care să precizeze măsurile ce trebuie luate, pentru prevenirea declanşării şi
propagării, detectarea şi stingerea incendiilor.
e.- echipamentele pentru stingerea incendiilor va fi semnalizat în conformitate
cu prevederile cerinţelor minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul
de muncă. Aceste panouri de semnalizare vor fi rezistente şi amplasate în puncte
corespunzătoare.
26
Instrucţiunile de lucru vor fi elaborate de un inginer din cadrul serviciului securitate
şi sănătate în muncă şi vor cuprinde detaliat etapele necesare executării sarcinilor de lucru
ţinând seama de particularităţile locurilor de muncă/posturilor de lucru.
Instrucţiunile de lucru vor fi elaborate pe înţelesul tuturor lucrătorilor şi vor ţine cont
de evaluarea factorilor de risc, fişele tehnice ale instalaţiilor,etc.
În cadrul instrucţiunilor se vor nominaliza obligatoriu procedurile, operaţiile care
sunt interzise a se executa.
b.- aceste instrucţiuni trebuie să includă informaţii cu privire la situaţii
deosebite:
- utilizarea echipamentelor de intervenţie;
- măsurile ce trebuie luate la locul de muncă sau în apropierea
acestuia, în caz de urgenţă.
(14). Permise de lucru:
a.- se va introduce sistemul de permise de lucru (fostele programe de lucru)
pentru executarea :
- lucrărilor periculoase ;
- lucrărilor care în mod normal nu sunt periculoase, dar care, în
interacţiune cu alte activităţi, pot genera pericole grave.
Permisele de lucru vor face parte din documentul de securitate şi sănătate în
muncă.
b.- permisele de lucru trebuie emise înainte de începerea lucrului de către
lucrătorul desemnat în acest scop şi trebuie să specifice condiţiile ce trebuie îndeplinite şi
măsurile ce trebuie luate înainte, în timpul şi după încheierea lucrului.
Permisele de lucru se vor întocmi de şeful de sector în colaborare cu inginerul
APM şi vor fi vizate de şef sector în care se execută lucrarea,şefii de sector care sunt
implicaţi în desfăşurarea lucrării, inginer şef securitate şi sănătate în muncă, inginer şef
producţie,inginer şef electro-mecanicşi vor fi aprobate de conducătorul sucursalei.Permisele
de lucru pentru lucrări speciale cuprinse în prezentul regulament, vor fi vizate şi de
conducerea tehnică a C.N.H.-S.A.
(15). Prin documentul de securitate şi sănătate în muncă se asigură că au fost luate
toate măsurile necesare pentru protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor atât în situaţii
normale, cât şi în situaţii critice.
(16). Documentul de securitate şi sănătate trebuie actualizat periodic şi ori de câte ori
este nevoie şi prezentat la inspecţia locului de muncă.
27
- stabilirea sistemului de evacuare a apelor de mină care provin din infiltraţii
sau din viituri de apă din lucrări vechi, strate acvifere ( borchişuri);
- stabilirea sistemului de prevenire a erupţiilor de apă şi protejare a
lucrătorilor, a instalaţiilor şi a lucrărilor miniere de efectul acestor erupţii;
- fixarea pilierilor de siguranţă pentru zone vechi inundate şi pentru ape de
suprafaţă;
- întocmirea de proiecte pentru lucrările miniere ce se execută în strate sau
roci cu pericol de erupţie de ape ;
- construirea de bazine pentru colectarea apelor subterane şi stabilirea
perioadei de curăţire a acestora ;
- dimensionarea corespunzătoare a canalelor de scurgere pe galerii în
funcţie de debitul apelor;
- organizarea sistemului de alarmare ;
- stabilirea măsurilor pentru străpungerea pilierilor de siguranţă în
vederea evacuării apelor din lucrările vechi;
- izolarea lucrărilor miniere faţă de viiturile de apă sezoniere ( când este
cazul);
- stabilirea măsurilor pentru înlăturarea posibilităţii de pătrundere a apelor
prin lucrările miniere care fac legătură între suprafaţă şi subteran.
(5). Surpări în căile principale de aeraj şi transport:
- utilizarea susţinerii şi bandajării corespunzătoaere, micşorarea densităţii de
armare în zonele periculoase şi umplerea golurilor din spatele susţinerii;
- organizarea controlului susţinerii galeriilor;
- întocmirea graficului de întreţinere a căilor principale de aeraj şi transport .
(6). Surpări în abataje:
- respectarea densităţii de susţinere conform monografiei de armare;
-respectarea metodei cadru, permisului de lucru şi documentului de
securitate şi sănătate în muncă;
- urmărirea dirijării corecte a acoperişului şi evitarea deschiderilor
periculoase;
- susţinerea corespunzătoare a nişelor şi a intersecţiei abatajelor cu galerii;
- prăbuşirea totală a rocilor din acoperişul stratului cu închiderea completă a
golului rezultat prin exploatare.
(7). Degajări de metan sub formă de suflaiuri, scurgeri de rocă şi gaze:
- stabilirea lungimii găurilor de probă şi a măsurilor de evacuare a gazului
acumulat, precum şi a măsurilor speciale ce se impun pentru astfel de cazuri;
- împărţirea curentului principal de aer proaspăt în cât mai mult curenţi
independenţi pentru limitarea efectelor unor eventuale evenimente;
- izolarea zonelor exploatate sau a lucrărilor părăsite prin diguri etanşe.
(8). Explozii de gaze şi pulberi explozive:
- stabilirea modului de efectuare a controlului gazelor explozive ;
- stabilirea procedeelor de aplicat pentru prevenirea şi lichidarea eventualelor
acumulări de gaze ;
- stabilirea zonelor de şistificare, umezire, de amplasare a barajelor de praf
inerte;
- stabilirea măsurilor de reducere a trecerii în suspensie a prafului, a
măsurilor de reducere a cantităţii de praf în suspensie prin pulverizare cu apă, fixare ,
îndepărtare sau şistificare.
(9). Întreruperea funcţionării utilajelor electromecanice principale:
- asigurarea instalaţiilor principale de aeraj cu motor sau agregate de
rezervă, precum şi dublă alimentare cu energie electrică din surse diferite;
- asigurarea maşinilor de extracţie cu toate dispozitivele de siguranţă şi
interzicerea anulării acestora;
28
- asigurarea conductelor de evacuare a apelor, bunei funcţionări a pompelor
de rezervă ş.a.
(10). Infiltraţii de hidrocarburi lichide:
- stabilirea numărului şi lungimea găurilor de probă ;
- stabilirea modului de efectuare a lucrărilor de împuşcare şi întocmirea
permisului de lucru ;
- stabilirea modului de aerisire a locului de muncă ;
- stabilirea formei de energie, gradului de protecţie a utilajelor ;
- stabilirea modului de efectuare şi periodicitatea controlului gazelor
explozive ;
- stabilirea altor măsuri specifice.
29
- menţinerea circuitului de aeraj;
- anunţarea personalului de supraveghere şi control;
- Întreruperea energiei electrice după caz;
- oprirea transportoarelor după caz;
(7). Degajări de metan sub formă de suflaiuri, scurgeri de rocă şi gaze, erupţii de
gaze şi material mărunt:
-alarmarea prin toate mijloacele a lucrătorilor din subteran, a
supraveghetorului locului de muncă, precum şi a dispecerului;
- evacuarea personalului;
- decuplarea energiei electrice ;
-asigurarea funcţionării instalaţiilor de aeraj la capacitatea maximă (aer
comprimat);
- evacuarea eventualilor accidentaţi;
- plasarea posturilor de pază.
30
Planul de acţiune în caz de incident major va fi întocmit de şeful intervenţiei (conducătorul
sucursalei) şi şeful staţiei de salvare minieră în Registrul cu evidenţa incidentelor majore
(fostul Registru de avarii), se materializează prin Permisul de lucru pentru lichidarea
incidentului major şi cuprinde :
- locul incidentului major ;
- natura incidentului major;
- scurtă descriere a primelor constatări;
- căile de evacuare a lucrătorilor ameninţaţi;
- căile de acces a echipelor de salvare ;
- locul depozitelor de materiale pentru intervenţie ;
- măsurile de lichidare ce se întreprind imediat;
- responsabilii cu aplicarea măsurilor;
- sarcinile lucrătorilor aflaţi în subteran ;
- posturile de pază, baza subterană ;
- posturile telefonice şi ordinea de anunţare a conducătorilor;
- modul de alarmare a salvatorilor minieri;
- periodicitatea raportării gazelor şi a acţiunilor întreprinse la comandament.
Permisul de lucru poate fi completat ori de câte ori intervin modificări , consemnându-se
în Registrul cu evidenţa incidentelor majore. La Planul de acţiune în caz de incident
major se vor anexa :
- planul de alarmare – avertizare;
- planul de evacuare.
La întocmirea planului de acţiune în caz de incident major se vor prevedea măsuri
specifice, concrete, eficiente şi uşor de aplicat astfel ca incidentul major să fie lichidat cât mai
repede.
Modul de acţiune al echipelor de intervenţie în diferitele situaţii de incident major este
prezentat în Regulamentul de securitate şi sănătate în muncă CNH-SA – Cerinţe specifice
privind activitatea de salvare minieră.
În cadrul programului de instruire a lucrătorilor se vor efectua şi exerciţii practice
privind:
- alarmarea şi evacuarea lucrătorilor în caz de incident major ;
- modul de folosire a măştilor de autosalvare;
- alte demonstraţii practice legate de măsurile prevăzute în planul de acţiune
în caz de incident major, astfel ca cei care trebuie să intervină să cunoască practic
manipularea diverselor mijloace de intervenţie specifice.
Şeful staţiei de salvare este obligat ca !a începutul fiecărui an, precum şi trimestrial sau
când intervin modificări în planul de acţiune în caz de incident major, să-şi însuşească
sarcinile prevăzute în cazul intervenţiilor pentru diferite incidente majore, luând măsuri pentru
instruirea în timpul cel mai scurt a echipelor de salvare.
În cadrul fiecărui sector se va organiza semestrial un exerciţiu de alarmare al
lucrătorilor din subteran verificându-se nivelul de cunoaştere a prevederilor planului de
acţiune în cazul unor incidente, comportamentul lucrătorilor în astfel de cazuri şi modul de
utilizare a echipamentului de protecţie.
Exerciţiul de alarmare va fi organizat de către şeful de sector cu avizul conducătorului
unităţii şi în prezenţa conducătorului activităţii de securitate şi sănătate în muncă sau a
conducătorului serviciului de securitate şi sănătate în muncă.
31
- stabileşte limitele extinderii zonei incidentului major ce prezintă pericol ;
- dispune întreruperea alimentării cu energie electrică a zonei, dacă acest
lucru se impune şi dacă nu a fost realizată până în momentul respectiv;
- verifică numărul lucrătorilor aflaţi în zona afectată, precum şi locul unde
aceştia se află, luând măsuri urgente de evacuare;
- împreună cu şeful staţiei de salvare minieră, stabileşte modul de acţiune a
echipelor de salvare şi atribuţiile acestora pe baza Permisului de lucru (traseul care urmează
să fie controlat, numărul şi componenţa echipelor, verificările şi observaţiile care urmează a fi
efectuate -determinări asupra prezenţei gazelor nocive şi debite de aer, starea lucrărilor
miniere, etc.);
- dispune ca accesul în zona afectată să fie permis numai lucrătorilor cărora
le revin atribuţii de lichidare, respectiv componenţa echipelor de salvare minieră ;
- solicită, după caz, ajutorul necesar din partea serviciilor medico-sanitare
- solicită după caz ajutorul altor instituţii cu acordul conducerii CNH-SA.
(3). În funcţie de primele constatări ale echipelor de salvare:
- întocmeşte Planul de acţiune în caz de incident major (PA-IM) pentru
limitarea efectelor incidentului major şi lichidarea acestuia ;
- repartizează personalul tehnic de care dispune pentru executarea lucrărilor;
- stabileşte mijloacele pentru menţinerea legăturii cu personalul de
intervenţie;
- primeşte rapoarte privind modului de desfăşurare a lucrărilor şi urmăreşte
cum sunt aduse la îndeplinire măsurile dispuse.
(4). Pentru fiecare acţiune pe care o dispune, stabileşte nominal lucrătorii care au
acces în subteran şi organizează evidenţa strictă a celor care intră şi ies din mină; dispune
măsuri care să asigure interdicţia accesului în subteran a lucrătorilor care nu au fost
nominalizaţi, indiferent de funcţia acestora şi instituţiile pe care le reprezintă.
(5). Stabileşte momentul în care permite accesul în subteran în zona incidentului major
a personalului de specialitate cărora le revin sarcini de stabilire a cauzelor producerii
incidentului major.
(6). Consemnează în Registrul de evidenţă a incidentelor majore incidentul major,
toate dispoziţiile date, întocmeşte rapoarte asupra modului cum acestea au fost realizate. În
acest scop, poate fi ajutat de cadre tehnice de specialitate pe fiecare schimb, fără însă ca
prin aceasta să fie absolvit de responsabilitatea deciziilor.
32
(2). Ia toate măsurile pentru ca întreaga activitate de intervenţie pentru lichidarea
incidentelor majore să se desfăşoare cu respectarea prevederilor legale de securitate şi
sănătate în muncă;
(3). În baza dispoziţiilor primite ia măsuri pentru realizarea unui aeraj corespunzător al
minei, raportând situaţia şi măsurile luate conducătorului intervenţiei;
(4). Verifică existenţa materialelor necesare pentru refacerea construcţiilor de aeraj şi ia
măsuri pentru transportarea lor în locurile unde acestea sunt necesare.
(5). În cazul în care incidentul major s-a soldat cu victime, urmăreşte modul de
evacuare, acordarea primului-ajutor şi transport al acestora la unităţile sanitare.Se
informează asupra evoluţiei stării accidentaţilor.
33
Sucursalele trebuie să asigure lucrătorilor care au suferit un accident sau o boală la
locul de muncă, primele îngrijiri şi mijloace adecvate de transport la suprafaţă şi – dacă este
cazul – accesul la servicii medicale corespunzătoare.
34
Anexa nr.1
R E G U LAM E N T
35
Normativ cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie
C.N.H.-S.A.
Mănuşi de protectie
PERSONAL MEDICO- nelimitate
(unică folosinţă)
SANITAR
Halat 1/12 luni
mediu de lucru - suprafaţă
Pantalon 1/12 luni
în plus pentru:
Vestă vătuită 1/24 luni
frig sau
Cojocel pieptar 1/36 luni
Pelerină inventar
intemperii(muncă teren)
Cizme 1/12 luni
risc contaminare bacterii, viruşi Mască de protecţie 1/ 6 luni
lucrări care generează
Ochelari de protecţie inventar
proiectare de particule
Ochelari de protecţie inventar
mediu radioactiv Şorţ de protecţie inventar
Mănuşi de protecţie inventar
Ochelari de protecţie inventar
lucru cu substanţe agresive Şorţ de protecţie inventar
Mănuşi de protecţie inventar
36
Cizme de pâslă 1 pereche /24 luni
Capişon 1/12 luni
Pelerină inventar
intemperii
Cizme apă, noroi 1 pereche / 12 luni
37
MAŞINIST Salopetă simplă 1/ 12luni
mediu de lucru - suprafaţă Cizme simple 1 pereche /12 luni
în plus pentru:
Costum vătuit 1/36 luni
sau
frig
Vestă vătuită 1/24 luni
Capişon 1/12 luni
Dispozitive de protecţie a
zgomot inventar
auzului
ARHIVAR
Halat din pânză 1 /12 luni
mediu de lucru - suprafaţă
în plus pentru:
Costum vătuit 1/36 luni
sau
frig
Vestă vătuită 1/24 luni
Capişon 1/12 luni
risc contaminare ciuperci
Mănuşi de protecţie 1 pereche / 6 luni
generatoare de micoze
medii cu pulberi Mască de protecţie inventar
38
FARMACIST
Halat 1/12 luni
mediu de lucru - suprafaţă
în plus pentru:
Vestă vătuită 1/24 luni
frig sau
Cojocel pieptar 1/36 luni
Ochelari de protecţie inventar
lucru cu substanţe agresive Şorţ de protecţie inventar
Mănuşi de protecţie inventar
39
Mănuşi de protectie 1 pereche / 3 luni
SEMNALIST
Cizme simple 1 pereche /6 luni
mediu de lucru - suprafaţă
Salopeta simplă 1/6 luni
în plus pentru:
Costum vătuit 1/36 luni
sau
frig
Vestă vătuită 1/24 luni
Capişon 1/12 luni
intemperii Pelerină inventar
LABORANT
Salopetă simplă/halat 1/6 luni
mediu de lucru - suprafaţă
în plus pentru:
Costum vătuit 1/36 luni
sau
frig
Vestă vătuită 1/24 luni
Capişon 1/12 luni
intemperii Pelerină inventar
mediu umed( captări apă) Cizme simple inventar
lucrări care generează
Ochelari de protecţie inventar
proiectare de particule
Dispozitive de protecţie a
zgomot inventar
auzului
Ochelari de protecţie inventar
lucru cu substanţe agresive Şorţ de protecţie inventar
Mănuşi de protecţie inventar
radiaţii termice Mănuşi de protecţie inventar
pulberi, gaze vapori Mască protecţie inventar
40
Capişon 1/12 luni
intemperii Pelerină inventar
ceaţă ( manevre) Vestă reflectorizantă inventar
41
Dispozitive de protecţie a
zgomot inventar
auzului
lucru la înălţime Centură de siguranţă inventar
42
Dispozitive de protecţie a
-zgomot inventar
auzului
-lucrări în puţuri, rostogoluri şi
Centura de siguranţă inventar
taluzări
Cizme dielectrice 1 pereche/12 luni
-lucru în instalaţii electrice
Mănuşi dielectrice 1 pereche/ 12luni
43
în plus pentru:
Costum vătuit 1/36 luni
-frig sau circulaţie pe trasee cu sau
diferenţă de peste 150C sau Vestă vătuită 1/24 luni
curenţi de aer cu viteza de peste sau
4m/s Cojocel pieptar 1/36 luni
Capişon 1/12 luni
-lucrări care generează proiectare
Ochelari de protecţie inventar
de particule
44
în plus pentru:
-medii cu pulberi Mască de praf inventar
Costum vătuit 1/36 luni
-frig sau circulaţie pe trasee cu sau
diferenţă de peste 150C sau Vestă vătuită 1/24 luni
curenţi de aer cu viteza de peste sau
4m/s Cojocel pieptar 1/36 luni
Capişon 1/12 luni
Costum impermeabil inventar
-infiltraţii abundente de apă sau
Pelerină inventar
-lucrări care generează proiectare
Ochelari de protecţie inventar
de particule
Dispozitive de protecţie a
-zgomot inventar
auzului
-lucrări in puţuri, rostogoluri şi
Centură de siguranţă inventar / sector
taluzări
45
Costum vătuit 1/36 luni
-frig sau circulaţie pe trasee cu sau
diferenţă de peste 150C sau Vestă vătuită 1/24 luni
curenţi de aer cu viteza de peste sau
4m/s Cojocel pieptar 1/36 luni
Capişon 1/12 luni
Costum impermeabil inventar
-infiltraţii abundente de apă sau
Pelerină inventar
-lucrări care generează proiectare
Ochelari de protecţie inventar
de particule
Dispozitive de protecţie a
-zgomot inventar
auzului
-lucrări în puţuri, rostogoluri şi
Centură de siguranţă inventar / sector
taluzări
46
sau
Cojocel pieptar 1/36 luni
curenţi de aer cu viteza de peste
4m/s Capişon 1/12 luni
Costum impermeabil inventar
-infiltraţii abundente de apă sau
Pelerină inventar
-lucrări care generează proiectare
Ochelari de protecţie inventar
de particule
Dispozitive de protecţie a
-zgomot inventar
auzului
-lucrări în puţuri, rostogoluri şi
Centură de siguranţă inventar / sector
taluzări
Ochelari de protecţie inventar
Şorţ de protecţie inventar
-efectuarea lucrărilor de sudare Mănuşi de protecţie inventar
47
Costum vătuit 1/36 luni
-frig sau circulaţie pe trasee cu sau
diferenţă de peste 150C sau Vestă vătuită 1/24 luni
curenţi de aer cu viteza de peste sau
4m/s Cojocel pieptar 1/36 luni
Capişon 1/12 luni
Costum impermeabil inventar
-infiltraţii abundente de apă sau
Pelerină
-lucrări care generează proiectare
Ochelari de protecţie inventar
de particule
Dispozitive de protecţie a
-zgomot inventar
auzului
Cizme dielectrice 1/12 luni
-lucru în instalaţii electrice
Mănuşi dielectrice 1/6 luni
-lucrări în puţuri, rostogoluri şi
Centură de siguranţă inventar / sector
taluzări
48
Costum vătuit 1/36 luni
sau
-frig sau circulaţie pe trasee cu
Vestă vătuită 1/24 luni
diferenţă de peste 150C sau curenţi
sau
de aer cu viteza de peste 4m/s
Cojocel pieptar 1/36 luni
Capişon 1/12 luni
Costum impermeabil inventar
-infiltraţii abundente de apă sau
Pelerină inventar
-lucrări care generează proiectare de
Ochelari de protecţie inventar
particule
Dispozitive de protecţie
-zgomot inventar
a auzului
-lucrări în puţuri, rostogoluri şi
Centură de siguranţă inventar
taluzări
49
Anexa 2
B. SARCINA DE MUNCĂ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU
CERINŢELE DE SECURITATE
1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2. Absenţa unor operaţii
1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1. Solicitare fizică: efort static efort dinamic poziţii de lucru forţate
sau vicioase
2.2. Solicitare psihică: ritm de muncă mare decizii dificile în timp scurt
monotonia muncii
operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de
complex etc.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1. Mişcări periculoase
1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice: organe de maşini în
mişcare
curgeri de fluide deplasări ale mijloacelor de transport etc.
50
1.1.2. Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor
funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. Deplasări sub efectul gravitaţiei:
alunecare rostogolire răsturnare cădere liberă rulare pe roţi
scurgere liberă deversare surpare prăbuşire
scufundare
1.1.4. Deplasări sub efectul propulsiei:
proiectare de corpuri sau particule deviere de la traiectoria normală
balans recul şocuri excesive jet, erupţie
1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:
înţepătoare tăioase alunecoase abrazive adezive
1.3. Recipiente sub presiune
1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3. FACTORI DE RISC ELECTRIC
Curentul electric: atingere directă atingere indirectă tensiune de pas
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
Substanţe toxice Substanţe caustice Substanţe cancerigene
Substanţe inflamabile Substanţe explozive
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme:
bacterii spirochete virusuri ciuperci richeţi protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCĂ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului: ridicată scăzută
1.2.Umiditatea aerului: ridicată scăzută
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului: ridicată scăzută
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9. Vibraţii
1.10 Iluminat: nivel de iluminare scăzut strălucire pâlpâire
1.11.Radiaţii: - Electromagnetice: infraroşii, ultraviolete, microunde, de frecvenţă
înaltă, de frecvenţă medie, de frecvenţă joasă, laser
- Ionizante: alfa, beta, gamma
1.12. Potenţial electrostatic
1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări,
surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
FACTORI DE RISC CHIMIC
2. 2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
bacterii spirochete virusuri ciuperci richeţi protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
subteran acvatic subacvatic mlăştinos aerian cosmic etc.
51
FISĂ DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
MĂSURI PROPUSE
Nr. crt. FACTOR DE RISC NIVEL DE RISC Nominalizarea măsurii
0 1 2 3
52
ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE
53
SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR ACŢIUNII
FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă
1
NEGLIJABILE previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3
2 MICI
- 45 zile care necesită tratament medical
consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între
3 MEDII
45 - 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare
consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
4 MARI
maxim 50 % (invaliditate de gradul III)
consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capacităţii
5 GRAVE de muncă, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de
gradul II)
FOARTE consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă
6
GRAVE şi a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME deces
CLASE DE
PROBABI- PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
LITATE
EVENIMENTE
1 EXTREM Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică
DE P < 10-1/an (peste 10 ani)
RARE
2 FOARTE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică
RARE 10-1 < P < 5-1/an (între 5 şi 10 ani)
3 Probabilitate de producere a consecinţelor mică
RARE
5-1 < P < 2-1/an (între 2 şi 5 ani)
4 PUŢIN Probabilitate de producere a consecinţelor medie
2-1 < P < 1-1/an (între 1 şi 2 ani)
FRECVENTE
5 Probabilitate de producere a consecinţelor mare
FRECVENTE 1-1/an < P < 1-1/lună (între 1 lună şi 12 luni)
6 FOARTE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare
P > 1-1/lună (cel puţin 1 pe lună)
FRECVENTE
Sursa pentru partea a 2-a scalei(clasele de probabilitate): adaptare după CEI-812/1985
54
GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR
COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR
CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6
EXTRE PUŢIN FOARTE
FOART FRECVE
M DE RAR FRECVE FRECVEN
E RAR NT
RAR NT T
CLASE DE GRAVITATE
P> P>
P > 1-1/an
P> 10-1/an 5-1/an P > 2-1/ an P > 1-1/
P < 1-
10-1/an P< P< P < 1-1/an 1 lună
CONSEC /lună
5-1/an 2-1/ an
INŢE
1 NEGLIJABILE (1,1)
(1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
55
SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE
r R
i=1
i i
Nr = n , în care:
ri=1
i
56
(1). Toate sucursalele miniere care execută lucrări miniere subterane vor avea
organizate staţii de salvare minieră proprii, dotate cu aparatele şi materialele necesare
acestei activităţi. Se admite deservirea unei sucursale care nu are organizată staţie de
salvare minieră, de către o staţie de salvare învecinată sau SCSM în baza unui contract.
Sistemul de organizare la sucursalele miniere a activităţii de salvare minieră va fi
aprobat de conducerea tehnică a CNH – SA, cu avizul unui organism certificat.
(2). Activitatea în condiţii deosebite, create ca urmare a unor incidente grave în
subteran şi la suprafaţă şi care pun în pericol lucrătorii sau bunurile materiale, unde datorită
depăşirii concentraţiilor maxime admise de gaze, vapori şi pulberi toxice sau asfixiante, ce
impune folosirea aparatelor izolante pentru protecţia respiraţiei, se asigură prin staţii de
salvare minieră.
De asemenea în timpul acestor incidente grave, când există pericolul apariţiei de
gaze, vapori şi pulberi toxice sau asfixiante la interceptarea unor lucrări miniere vechi, goluri
în masiv, la controlul şi cercetarea unor zone cu atmosferă incertă, precum şi în alte situaţii
cu risc foarte ridicat stabilite, aprobate de conducătorul sucursalei miniere şi avizate de
conducerea tehnică a CNH -SA, până la realizarea unei atmosfere respirabile, lucrările vor fi
efectuate de salvatorii din cadrul staţiei de salvare minieră pe bază de permise de lucru.
Atunci când concentraţia gazelor din atmosfera zonei avariate se află în limite
explozive se interzice intrarea salvatorilor în zonă cu excepţia cazurilor când acolo se
presupune că se află persoane care trebuie salvate.
(3). Numărul salvatorilor operativi va reprezenta cel puţin 2% din efectivul
schimbului cel mai populat, însă nu va fi mai mic de 15 salvatori. Se admite suplimentarea cu
3 – 5 salvatori în cazul în care staţia de salvare deserveşte prin contract două sau mai multe
sucursale miniere învecinate, aceştia fiind încadraţi ca salvatori călăuze şi vor face parte de
la sucursalele deservite prin contract.
(4). Activitatea de salvare se organizează prin staţii de salvare la sucursalele
miniere şi/sau prin Staţia Centrală de Salvare Minieră- SCSM.
Categoria staţiilor de salvare se stabileşte în funcţie de extinderea sucursalei,
gradul de periculozitate, concentrarea producţiei, natura incidentelor grave posibile etc. sub
următoarele forme:
- staţii de salvare minieră de categoria I-a încadrate cu un efectiv de peste 25
salvatori operativi;
- staţii de salvare minieră de categoria II-a încadrate cu un efectiv de 15
până la 25 salvatori operativi;
- staţie centrală de salvare minieră – SCSM.
Forma de organizare a staţiilor de salvare se propune de sucursale pe baza unei
documentaţii se aprobă de conducerea tehnică a CNH – SA şi se avizează de un organism
certificat.
Documentaţia va cuprinde obligatoriu planul localului staţiei de salvare ( secţiuni,
relevee ).
Periodic, la 5 ani, un organism certificat în acest sens prelungeşte avizele privind
forma de organizare şi localul staţiilor de salvare prin verificare la faţa locului asupra modului
în care sunt respectate proiectele şi documentaţiile avizate anterior.
(4). Îndrumarea de specialitate precum şi controlul activităţii de salvare de la
sucursalele miniere şi staţia centrală de salvare minieră se face de către Direcţia Securitate
şi Sănătate în Muncă. Cu aprobarea conducerii tehnice a CNH – SA, se poate apela la un
organism certificat în acest sens.
(5). Personalul care activează în cadrul staţiilor de salvare minieră trebuie instruit
şi autorizat în acest scop.
Instruirea – autorizarea ca şi reinstruirea – reutorizarea se efectuează de către
SCSM Petroşani sau un organism certificat în acest sens.
Examinarea, la SCSM Petroşani, în vederea autorizării şi reautorizării personalului
de salvare minieră se face de către o comisie formată din:
- reprezentant al unui organism certificat – preşedinte;
57
- reprezentant al Direcţiei Securitate şi Sănătate în Muncă din cadrul CNH –
SA –membru;
- doi reprezentanţi ai SCSM Petroşani – membri.
58
- pentru fiecare aparat, o butelie de oxigen de 2 litri, ca rezervă, încărcată;
- cel puţin trei butelii de oxigen de 40 litri încărcate;
- un stoc anual minimum de 100 cartuşe filtrante. La SCSM Petroşani se va
păstra un stoc de minim 500 cartuşe filtrante;
- un dulap sau instalaţii adecvate pentru dezinfectarea aparatelor izolante;
- lămpi electrice portabile în număr egal cu numărul aparatelor izolante, care
se păstrează ca şi metanometrele, la lămpărie;
- o geantă trusă sanitară pentru fiecare echipă;
- o centură de siguranţă cu frânghie prevăzută cu cârlige şi carabină, pentru
fiecare cinci aparate izolante;
- detectoare de metan, detectoare de alte gaze sau fiole colorimetrice +
pompă de aspiraţie, termometre, lădiţe cu fiole pentru prelevări de probe de aer;
- echipament individual de protecţie;
- pături de lână (cca 15 – 20 bucăţi) pentru a servi la transportul accidentaţilor
şi izolarea rapidă a zonelor avariate;
- o brancardă (targă) la fiecare zece aparate izolante. Brancardele pot fi
prevăzute fiecare cu câte două curele de prindere care se trec peste umerii salvatorilor, în
scopul uşurării transportării accidentaţilor.
Dotarea staţiilor de salvare cu materiale va consta din:
- furtunuri de cauciuc şi furtunuri din pânză ( 100 – 200 ml );
- ajutaje de diferite dimensiuni necesare eventualelor intervenţii la incendii,
focuri de mină etc.;
- amestecător de tip C ( pompieri ) şi/sau generator de spumă chimică;
- capetele terminale pentru conducte de aer comprimat sau apă, de diverse
dimensiuni prevăzute cu ramificaţii şi robinet;
- tuburi cotite ( gât de lebădă ) şi tuburi pentru controlul atmosferei din
spatele digurilor de izolare;
- 100 – 200 bucăţi saci de pânză pentru digurile de protecţie;
- ciocane de abataj, securi, fierăstraie, târnăcoape, scule de zidărie, găleţi, în
număr suficient pentru exerciţii şi intervenţii la diverse genuri de avarii;
- 10 – 20 kg cuie de diferite mărimi;
- corzi ( frânghii ) de legătură între salvatori în număr suficient;
- telefoane de campanie şi role cu conductori de legătură;
- scări din cablu de oţel sau funie;
- perne de etanşare de diferite secţiuni pentru închiderea rapidă a zonelor
incendiate;
- trolii cu acţionare manuală;
- cricuri universale;
- sondeze uşoare;
- materiale pentru dezinfectare: spirt, formol, amoniac, acid boric,
hipermanganat de potasiu;
- materiale pentru întreţinerea pompelor de oxigen: glicerină, apă distilată,
silicagel;
De dotarea cu materiale răspunde şeful staţiei de salvare minieră şi inginerul şef
securitate şi sănătate în muncă.
59
(2). Salvatorii operativi se recrutează în mod voluntar din rândurile personalului din
sucursala minieră, de diferite profesii şi nivel de pregătire (mineri, sondori, lăcătuşi
înnămolire, dulgheri, electricieni, lăcătuşi, artificieri, maiştri, subingineri, ingineri) prin
încheierea unei adeziuni angajament ( anexa 1 ) cu aprobarea conducerii tehnice a CNH -
SA.
Pentru sucursalele miniere unde în caz de incidente grave este necesară
activitatea sub protecţia aparatului izolant a unor mecanici de maşini de extracţie, mecanici
de pompe, mecanici de locomotive, etc., efectivele staţiei de salvare vor fi complectate şi cu
alte profesii.
La SCSM Petroşani vor fi încadraţi numai salvatori profesionişti.
Condiţiile pentru încadrarea personalului la staţiile de salvare sunt următoarele:
a.- Condiţii generale:
- vârsta între 22 – 45 ani (pentru personalul operativ);
- să fi lucrat efectiv cel puţin 3 ani în subteran într-o muncă calificată ca:
miner, artificier, electrician, lăcătuş, sondor, mecanic maşină de extracţie, maistru,subinginer,
inginer;
- să posede autorizaţie de salvator minier eliberată de SCSM Petroşani
sau organismul certificat care a efectuat instruirea (conform modelului din Anexa 4 ).
Pentru personalul încadrat ca salvator profesionist în cadrul staţiei centrale de
salvare minieră se stabileşte suplimentar următoarea condiţie:
-vechime în activitatea de salvare minieră de cel puţin 3 ani.
b.- Condiţii de sănătate şi aptitudini:
- să fie declarat apt din punct de vedere medical şi psihologic.
În acest scop la recrutarea la sucursale salvatorii vor fi supuşi unui examen
medical. Examenul medical va fi repetat la admiterea în cursurile de instruire sau reinstruire.
(3). Formaţiile personalului operativ din cadrul activităţii de salvare minieră, sunt:
- echipa de salvare va fi compusă din 3 – 5 salvatori operativi, numărul lor
urmând a fi stabilit de şeful staţiei de salvare, în funcţie de natura şi amploarea acţiunii de
salvare. Unul din membrii echipei va îndeplini funcţia de şef de echipă.
- grupa de salvare va fi compusă din cel puţin două echipe de salvatori
operativi;
(4). Personalul operativ şi de conducere a activităţii de salvare:
a. - salvatorul minier operativ ;
b. - şeful de echipă este persoana care conduce activitatea unei echipe
operative de salvare minieră. Numirea şefului de echipă se face de către şeful staţiei de
salvare prin dispoziţie scrisă aprobată de conducerea sucursalei miniere şi vizată de
conducerea tehnică a CNH - SA, dintre salvatorii operativi care au o vechime de cel
puţin 3 ani în activitatea de salvare minieră. El răspunde de îndeplinirea corectă a
sarcinilor primite de la şeful de grupă sau de la şeful staţiei de salvare minieră.
c. - şeful de grupă este persoana care conduce una din echipele de salvare
ca şef de echipă şi coordonează activitatea celorlalte echipe de pe schimb, răspunzând de
îndeplinirea corectă a sarcinilor primite de la şeful staţiei de salvare. Retribuţia este ca a
şefului de echipă.
Şeful de grupă trebuie să aibă calificarea de maistru, subinginer, inginer
minier sau electromecanic.
Numirea şefului de grupă se face de către şeful staţiei de salvare prin dispoziţie
scrisă, aprobată de conducătorul sucursalei miniere şi vizată de conducerea tehnică a CNH
-SA.
d. – şeful staţiei de salvare minieră este persoana care conduce
activitatea acesteia. El trebuie să aibă calificarea de inginer minier.
Adjuncţii şefului staţiei de salvare sunt persoanele care ajută în activitate pe şeful
acesteia şi preiau în lipsa sa atribuţiile de şef de staţie.
60
Atât şeful de staţie cât şi adjuncţii săi sunt numiţi prin dispoziţii scrise de
către conducătorul sucursalei miniere, vizate de conducerea tehnică a CNH –
SA.Aceştia vor avea obligatoriu o vechime în activitatea de salvare de cel puţin 3 ani.
Adjuncţii şefului de salvare pot fi numiţi şi din rândul şefilor de grupă de salvare.
Numărul adjuncţiilor şefului staţiei de salvare se va stabili de către conducătorul
sucursalei miniere în funcţie de categoria staţiei, astfel:
- pentru staţii de categoria I vor fi 2 adjuncţi;
- pentru staţii de categoria II, 1 adjunct;
Salvatorul minier, şeful de echipă, şeful de grupă, şeful staţiei de salvare minieră şi
adjunctul său precum şi personalul de control, supraveghere şi coordonare trebuie să
execute efectiv instructajul periodic pentru menţinerea condiţiilor fizice.
Evidenţa instructajului şi a îndeplinirii acestuia vor fi trecute la zi în registrul nr.2 al
staţiei de salvare al sucursalei miniere completându-se totodată şi autorizaţia de salvator
minier ce se păstrează la staţia unde activează salvatorul.
Din cadrul salvatorilor se vor recruta minimum 2 persoane de la fiecare staţie de
salvare de la sucursalele miniere care vor fi instruiţi cu privire la modul de acordare a primului
ajutor.
Personalul de conducere al sucursalelor miniere (director, inginer şef producţie,
inginer şef electromecanic, inginer şef securitate şi sănătate în muncă) poate face parte din
efectivul staţiei de salvare minieră numai ca personal de control, supraveghere şi coordonare
cu excepţia inginerului şef securitate şi sănătate în muncă care poate fi personal operativ de
conducere.Ca personal de control, supraveghere şi coordonare se încadrează şi personalul
din cadrul CNH -SA cu atribuţii de control la sucursale.
Personalul de control, supraveghere şi coordonare poate fi autorizat în acest sens,
dacă posedă autorizaţie de salvator operativ şi deţine o funcţie menţionată anterior sau dacă
este autorizat ca personal de control, supraveghere şi coordonare. Dacă personalul de
control, supraveghere şi coordonare este numit în alte funcţii (decât cele menţionate) în
cadrul sucursalei acesta va reveni ca salvator operativ, fără a pierde calitatea de salvator.
Efectivele staţiilor de salvare vor fi astfel dimensionate încât să acopere
întreaga gamă de calificări necesare pentru a asigura operativitatea
intervenţiilor.Numărul personalului de conducere va fi obligatoriu corelat cu numărul
salvatorilor operativi, respectiv al echipelor de salvare.
Efectivele staţiilor de salvare vor fi aprobate de conducerea CNH-SA.
(5). Controlul activităţii de salvare se efectuează de către conducătorul sucursalei
miniere pe lângă care funcţionează staţia de salvare şi personalul avizat din cadrul CNH -SA.
În timpul intervenţiilor, controlul se asigură de personalul de control, supraveghere
şi coordonare a activităţii de salvare minieră.
Numirea persoanelor sus – menţionate se face de către:
- conducerea tehnică a CNH –SA – Direcţia Securitate şi Sănătate în Muncă;
Având în vedere condiţiile deosebite în care se desfăşoară intervenţiile formaţiilor
de salvare, nu se acordă derogare la depăşirea vârstei de 45 de ani pentru salvatorii
operativi şi 50 de ani pentru personalul de control, supraveghere şi coordonare.
Pentru personalul de control, supraveghere şi coordonare, pe baza avizului
medical dat trimestrial, cu aprobarea conducerii tehnice a CNH –SA – Direcţia Securitate şi
Sănătate în Muncă, se poate acorda derogare pentru depăşirea vârstei, până la 55 ani.
Instruirea personalului de control, coordonare şi supraveghere se efectuează de
un organism certificat pe o durată de 10 zile lucrătoare, din care:
- pregătire teoretică generală – 2 zile;
- pregătire teoretică de specialitate – 4 zile;
- pregătire practică – 4 zile.
Pentru personalul de control, supraveghere şi coordonare care deţine autorizaţie
de salvator operativ nu este necesară instruirea ca personal de control, supraveghere şi
coordonare urmând a face numai reinstruirea pentru personal de control, supraveghere şi
coordonare.
61
Reinstruirea se va face din 3 în 3 ani timp de 6 zile lucrătoare după cum urmează:
- pregătirea teoretică generală – 1 zi;
- pregătire teoretică de specialitate – 2 zile;
- pregătire practică – 3 zile.
Instruirea şi reinstruirea personalului de control, supraveghere şi coordonare se
încheie cu un examen teoretic şi practic susţinut în faţa unei comisii.
Etapa a II-a de instruire a personalului de control, supraveghere şi coordonare
cuprinde exerciţii pentru menţinerea condiţiei fizice. Instruirea se va efectua la staţia de
salvare minieră unde este luat în evidenţă şi se fixează la maximum 4 ore pe săptămână, cu
participarea împreună cu salvatorii operativi, la cel puţin un exerciţiu (pe lună) de 2 ore în
camere de fum. Instruire în cadrul staţiei de salvare minieră a personalului de control,
supraveghere şi coordonare din afara sucursalei se face cu aprobarea conducerii tehnice a
CNH -SA.
Acest personal, în timpul acţiunii de salvare, are următoarele sarcini:
- efectuarea de observaţii, măsurători, schiţe, prelevări de probe materiale
şi/sau de gaze, necesare stabilirii cauzelor care au condus la producerea evenimentului;
- supravegherea şi coordonarea modului de desfăşurare a activităţii din zona
evenimentului;
- acordarea de asistenţă tehnică la executarea lucrărilor de salvare.
(6). Personalul operativ şi de conducere trebuie să participe la cursurile şi
exerciţiile de instruire, pregătire şi antrenare precum şi la cele de verificare. Perioada de
instruire şi pregătire teoretică şi practică a salvatorilor cuprinde două etape şi anume:
Etapa I de iniţiere şi instruire.
Perioada de iniţiere şi instruire are durata de 24 zile lucrătoare şi cuprinde două
faze:
- o fază de iniţiere de 8 zile în care cursantul este urmărit de instructori şi
personalul medical privind comportarea la exerciţii practice. La sfârşitul acestei faze comisia
stabilită pentru autorizare, în urma unui examen teoretic şi practic, hotărăşte dacă cursantul
poate continua sau nu instruirea;
- o fază de instruire de 16 zile lucrătoare în care cursantul îşi desăvârşeşte
cunoştinţele practice şi teoretice.
Etapa I de instruire se desfăşoară după următorul program:
- pregătire teoretică generală – 5 zile;
- pregătire teoretică de specialitate – 11 zile;
- pregătire practică – 8 zile.
La expirarea acestei faze cursantul este supus unui examen teoretic şi practic. În
urma rezultatului favorabil al examinării se eliberează salvatorului autorizaţia de salvator în
baza căreia sucursala minieră îl încadrează în efectivul staţiei de salvare.
Periodic, o dată la 3 ani, toţi salvatorii operativi vor efectua o reinstruire de 12 zile
lucrătoare conform următorului program:
- pregătire teoretică generală – 2 zile;
- pregătire teoretică de specialitate – 6 zile;
- pregătire practică – 4 zile.
La terminarea reinstruirii, salvatorii vor fi supuşi unui examen în urma căruia se va
prelungi valabilitatea autorizaţiei de salvator în vederea menţinerii în efectivele staţiei de
salvare.
Reinstruirea personalului ingineresc va fi de 6 zile lucrătoare conform programului
de reinstruire a personalului de control, supraveghere şi coordonare a activităţii de salvare.
După această perioadă de reinstruire, salvatorii vor fi supuşi unui examen practic şi teoretic.
Personalul de salvare la care s-a depăşit termenul de valabilitate al autorizaţiei de salvator cu
mai mult de 6 luni şi n-a efectuat reinstruirea, se scoate din efectivele staţiei de salvare.
Etapa II-a de reîmprospătare a cunoştinţelor teoretice şi exerciţii pentru
menţinerea condiţiei fizice, se execută la staţiile de salvare de pe lângă sucursala minieră în
4 -5 ore săptămânal (maximum 20 ore pe lună) după următorul program:
62
- pregătire teoretică generală - 4 ore;
- pregătire teoretică de specialitate - 4 - 8 ore;
- pregătire practică cu aparatul izolant în funcţiune - 8 ore (din care cel puţin
2 ore în camera de fum). Dotarea şi metodologia de lucru la efectuarea exerciţiilor de către
salvatori în camerele de antrenament este redată în Anexa 3. Temele pentru programul de
instruire lunară se vor stabili de către şeful staţiei de salvare după tematica orientativă din
Anexa 2. Programul de instruire în etapa a II -a se aprobă de conducătorul sucursalei
miniere şi se înaintează direcţiei Securitate şi sănătate în Muncă din cadrul CNH – SA la
început de trimestru.
Exerciţiile de instruire teoretică şi practică din etapa II-a se vor efectua în afara
programului de la funcţia de bază.
Pe durata intervenţiilor, personalul care participă la acestea, nu va efectua în
săptămâna respectivă instructajul în etapa II-a pe perioada intervenţiei.
Pe perioada instruirii sau reinstruirii personalul staţiilor de salvare minieră se
consideră în delegaţie.
La personalul de control, supraveghere şi coordonare de care a depăşit vârsta de
45 ani verificarea stării de sănătate se va face semestrial.
Personalul de control, supraveghere şi coordonare poate inspecta lucrările din
zona afectată numai însoţit de o echipă operativă de salvatori minieri.
Se interzice participarea la acţiunile de salvare a personalului la care s- a depăşit
termenul de valabilitate al autorizaţiei de salvator minier, a personalului aflat în zi de
recuperare, concediu de odihnă sau concediu medical precum şi a celor la care este
depăşită perioada de valabilitate a certificatului medical.
În cazuri de forţă majoră se admite participarea la intervenţie a personalului aflat în
concediu de odihnă sau zi de recuperare cu rechemare scrisă.
În zonele cu temperatură ambiantă ce depăşeşte 40 0C, lucrările de intervenţie vor
fi executate în perioade de timp limitat, de salvatori minieri selecţionaţi şi atestaţi pentru lucrul
la temperatură şi umiditate ridicată, pentru prevenirea accidentelor datorită unui eventual şoc
caloric.
(7). Salvatorul care a absentat motivat de trei ori consecutiv de la orele de
instructaj din cadrul staţiilor de salvare ( etapa II-a ) nu va fi admis la intervenţii de salvare
până când nu-şi redobândeşte cunoştinţele practice şi condiţia fizică, lucru ce se va
consemna de şeful staţiei de salvare în Registrul nr. 1.b.
(8). Indisciplina în activitatea de salvare, instruire ( etapa I-a, II-a ) şi reinstruire
sau lipsa nemotivată de la 3 şedinţe consecutive precum şi neparticiparea la etapa a II – a de
instruire (absenţe nemotivate) pe o perioadă de timp de cel puţin 30 de zile de la ultima
instruire atrage după sine excluderea din activitatea de salvare.
De asemenea se vor exclude din activitatea de salvare minieră persoanele care:
- refuză nejustificat să participe la şedinţele de salvare;
- se prezintă la antrenamente şi acţiuni de salvare sub influenţa alcoolului;
- nu respectă regulamentele, permisul de lucru, dispoziţiile şefilor ierarhici în
activitatea de salvare sau periclitează acţiunea de salvare.
(9). Şeful staţiei de salvare ( sau adjunctul acestuia ) de la sucursala minieră unde
s-a produs evenimentul, împreună cu un cadru medical specializat vor permite intrarea în
zonă a salvatorilor în condiţiile respectării prezentului regulament numai după ce au verificat
gradul de oboseală şi moralul salvatorilor, precum şi dacă aceştia nu au consumat băuturi
alcoolice.
În cazul când nu este la dispoziţie un cadru medical, intrarea în zonă a salvatorilor
va fi permisă de şeful staţiei de salvare ( sau adjunctul său ) asistat de şeful de grupă
( echipă ).
Înainte de începerea unei acţiuni de salvare, salvatorii sunt obligaţi să-şi verifice
aparatul izolant asistaţi de şeful de echipă ( grupă ), complectând şi semnând apoi în
Registrele ( 3.a. sau 3.b.) pentru verificarea aparatelor izolante cu care se intră în acţiune.
63
Se procedează în acelaşi mod şi pentru intrarea la exerciţii cu aparatul, semnându-se în
Registrul 3.a.
(10). În zona afectată, lucrările de salvare se efectuează în baza permisului de
lucru întocmit de şeful staţiei de salvare minieră sau adjunctul său, conform planului de
acţiune stabilit de conducătorul sucursalei miniere.
Planul de acţiune al echipelor de salvare în zonă va cuprinde:
- delimitarea zonei afectate şi a zonelor periclitate;
- căile de acces şi evacuare ale salvatorilor;
- puncte de pază;
- modul de evacuare a personalului din zonă şi din zonele periclitate;
- locul bazei subterane a formaţiilor de salvare;
- lucrările ce urmează să se execute în zonă pentru limitarea efectelor
evenimentului şi lichidarea lui;
- măsuri de siguranţă ce trebuie luate în timpul lucrului în zonă.
Singura persoană care poate da dispoziţii direct salvatorilor în subteran este şeful
ierarhic pe linie de salvare.
La terminarea schimbului de intervenţie, se întocmeşte un raport detaliat care va
cuprinde:
- numărul salvatorilor cu care s-a lucrat;
- lucrările efectuate şi durata de execuţie;
- greutăţi întâmpinate şi concentraţiile de gaze din zonă;
- comportarea salvatorilor;
- dacă s-a lucrat sau nu cu aparatul izolant în funcţiune;
- observaţii, defecţiuni, propuneri, etc.
Planul de acţiune şi raportul privind modul de desfăşurare a intervenţiei se vor
consemna în Registrul nr. 4.
Raportul de activitate va fi semnat de şeful de echipă ( grupă ), contrasemnat de
şeful staţiei de salvare minieră şi vizat de conducătorul sucursalei miniere.
(11). Pe timpul exerciţiilor de alarmare şi pe durata intervenţiilor, salvatorii sunt
obligaţi a se pune la dispoziţia şefului staţiei de salvare până la încetarea alarmei sau
intervenţiei dispusă de persoana care a ordonat alarma.
Alarmarea salvatorilor se face o dată pe trimestru.Alarma va fi dată de către
reprezentanţii Direcţiei Securitate şi Sănătate în Muncă.
Temele pentru alarmă vor avea ca obiect numai activitatea din subteran şi vor fi
retribuite ca operaţii de salvare cu aparatul izolant în funcţie. Orele efectuate pentru exerciţiul
de alarmare se includ în orele de instruire etapa a II-a aferente lunii respective nedepăşind
numărul de ore programat. Se pot depăşi orele de instruire numai cu orele efectuate în cadrul
acţiunilor de salvare minieră.
(12). În afară de personalul autorizat pe linie de salvare minieră nu se admite
intrarea cu aparatele izolante în aer viciat a altor persoane, indiferent de funcţie.
(13). Trimestrial staţiile de salvare vor întocmi rapoarte de activitate care vor fi
înaintate Direcţiei Securitate şi Sănătate în Muncă.
SCSM va ţine evidenţa centralizată a salvatorilor şi o va înainta, semestrial,
Direcţiei Securitate şi Sănătate în Muncă.
64
b)- verificarea periodică lunară a aparatelor izolante (tabelul nr.4);
c)- observaţiile organelor de control (tabelul nr.5);
- Registrul nr.3 care va cuprinde:
- Registrul nr.3a verificarea aparatelor izolante cu care se intră în
acţiune şi se păstrează la staţia de salvare (tabelul nr.6);
- Registrul nr.3b verificarea aparatelor izolante cu care se intră în
acţiune şi se ţine la baza subterană pe toată durata acţiunii de salvare (tabelul nr.7);
- Registrul nr.4 care cuprinde:
- intervenţiile efectuate (tabelul nr.8);
- Dosar personal care va cuprinde: fişele medicale, adeziunea angajament,
autorizaţia de salvator.
La staţiile de salvare minieră vor fi afişate vizibil în camera de instruire
următoarele:
- planul operativ de prevenire a avariilor; instruirea echipelor de salvare
asupra modului de intervenţie în cazul diferitelor avarii, se face de către şeful staţiei de
salvare anual, trimestrial şi ori de câte ori intervin modificări în planul operativ de prevenire a
avariilor;
- programul de instruire lunară ( etapa a II-a );
- instrucţiunile referitoare la manipularea aparatelor, instalaţiilor şi
echipamentelor din dotarea staţiei de salvare;
- tablă pe care se vor afişa numele salvatorilor, domiciliul, număr telefon, loc
de muncă, schimbul acestora.
65
b. la cutia supapelor:
- înlocuirea supapelor;
- înlocuirea racordurilor metalice şi de cauciuc;
- înlocuirea şi curăţirea sirenei de alarmă;
- înlocuirea membranei de cauciuc de la sirena de alarmă;
- verificarea etanşeităţii cutiei de ventile.
c. la reductorul de presiune:
- înlocuirea piuliţei la tubul de oxigen;
- înlocuirea racordului dintre piuliţă şi reductor;
- înlocuirea sau vulcanizarea învelişului de protecţie din cauciuc al
conductei finimetrice;
- schimbarea finimetrului de presiune;
- înlocuirea completă a reductorului de presiune cu unul nou sau
verificat ( dacă are sigiliu ).
d. la sacul de respiraţie:
- înlocuirea completă a racordului spre cartuşul alcalic sau numai
schimbarea şurubului racordului;
- verificarea etanşeităţii sacului;
- dezinfectarea sacului.
e. la furtunurile de respiraţie:
- înlocuirea cutiei de salivă;
- înlocuirea racordurilor;
- dezinfectarea furtunurilor.
Toate garniturile de la aparatele izolante cu excepţia celor aflate în partea sigilată
a reductorului de presiune, pot fi înlocuite la staţiile de salvare minieră de la unităţi.
f. la pulmotoare – inhalatoare:
- înlocuirea furtunurilor de respiraţie;
- înlocuirea garniturilor la furtunurile de respiraţie;
- înlocuirea manometrelor de înaltă presiune;
- reparaţii la anexe ( semimăşti ).
g. la măşti:
- verificarea etanşeităţii măştilor;
- repararea curelelor de fixare.
(4). Întreţinerea, verificarea şi repararea aparaturii de salvare de la staţiile de
salvare de la sucursale se va face numai de către mecanici instruiţi şi autorizaţi de un
organism certificat.
a.- Perioada de instruire a mecanicilor staţiilor de salvare este de 12 zile
lucrătoare şi se desfăşoară după următorul program:
- pregătire teoretică de specialitate – 6 zile;
- pregătire practică de specialitate – 6 zile;
b.- Reinstruirea periodică a mecanicilor de la staţiile de salvare ale unităţilor
se va face la un organism certificat pentru tipurile de aparate de salvare din dotare o dată la
3 ani timp de 12 zile lucrătoare, conform programului de instruire, prelungindu-se valabilitatea
autorizaţiei în urma unui examen teoretic şi practic.
c.- La staţiile de salvare minieră de categoria I trebuie să se asigure într-un
schimb un mecanic permanent; la staţia de categoria II mecanicul va lucra la staţie în funcţie
de necesităţi.
(5). Plata salvatorilor (pentru activitatea de instruire şi intervenţie ) se face conform
prevederilor Contractului colectiv de muncă, care va avea un capitol destinat scopului
respectiv.
66
(1). Salvatorul minier operativ, şeful de echipă, şeful de grupă, personalul de
control, supraveghere şi coordonare, şeful de staţie şi adjuncţii săi pot lua parte la acţiunile
operative de salvare numai în cazul în care îndeplinesc următoarele condiţii:
a.- să aibă antrenamentul practic efectuat la zi. Salvatorii care au absentat
motivat de la ultimele 3 exerciţii practice nu vor putea lua parte la acţiuni de salvare până
când nu-şi recapătă prin antrenamente la zi condiţia fizică necesară folosirii aparatului
izolant;
b.- să aibă certificatul de examinare medicală eliberat de cel mult un an la
salvatorii până la vârsta de 45 ani, iar personalul de control şi supraveghere cu vârsta peste
45 ani, semestrial;
c.- să aibă autorizaţia de salvator minier valabilă şi vizată la zi.
(2). Intrarea salvatorilor minieri în acţiune începe din momentul prezentării la staţia
de salvare ca urmare a alarmării acestora, printr-una din metodele de alarmare stabilite
pentru staţia de salvare minieră respectivă.
(3). Imediat ce au fost alarmaţi, salvatorii vor pleca la staţia de salvare fie direct, fie
la unul din punctele de întâlnire anterior fixate.
(4). Salvatorii sunt obligaţi să se prezinte la staţia de salvare imediat după
alarmare, din acest moment fiind la dispoziţia şefului de staţie de salvare minieră. Salvatorii
care se simt bolnavi, sunt stăpâniţi de un sentiment de teamă, au consumat băuturi alcoolice,
etc. vor aduce acest lucru la cunoştinţa şefului de staţie care-i poate programa pe alte
schimburi.
(5). Salvatorii care au primit ordin de intrare în acţiune vor trece de urgenţă la
îmbrăcarea echipamentului de protecţie, funcţie de natura avariei şi îşi pregătesc aparatul
izolant. Vor face apoi personal verificarea aparatului izolant la dozaj şi etanşeitate.
Rezultatele verificării aparatului izolant se scriu în Registrul nr. 3a în care
salvatorii semnează pentru exactitatea celor menţionate evitându-se astfel intrarea în acţiune
cu aparate izolante cu funcţionare defectuoasă.
Fiecare salvator va lua ca rezervă câte un cartuş filtrant sigilat şi o butelie de
oxigen încărcată la presiunea de 150 – 200 atm., ambele introduse într-o geantă specială.
Salvatorul cu responsabilităţi sanitare va lua o trusă de prim ajutor, un altul va lua
aparatul universal de control şi Registrul nr. 3b.
Salvatorii îşi iau lămpi electrice portative, apoi cu aparatul izolant în spate se
grupează pe echipe pentru a primi dispoziţii de la şeful staţiei referitoare la locul şi natura
avariei, sarcinile care trebuie îndeplinite în zonă, traseul de parcurs, etc.
Înainte de a pleca din staţia de salvare minieră salvatorii vor fi supuşi unui control
asupra echipării complete şi corecte care se face de către şeful de echipă, după care
organizat, în pas normal se pleacă spre locul evenimentului.
Obligaţiile şi atribuţiile personalului staţiei de salvare sunt redate mai jos:
(6). Şeful de echipă:
a.- cel care va intra în zonă îşi îmbracă echipamentul de protecţie
corespunzător, montează şi verifică personal aparatul izolant la dozaj şi etanşeitate şi în
acelaşi timp îi supraveghează la verificare pe salvatorii din subordine, trecând rezultatele
verificării în Registrul nr.3a în care semnează şi totodată contrasemnează la salvatorii pe
care i-a asistat;
b.- când toţi salvatorii sunt gata echipaţi, şeful de echipă face un scurt control
asupra echipării corecte a salvatorilor din subordine. Controlează dacă toţi salvatorii sunt
dotaţi corespunzător, în funcţie de natura evenimentului, dacă aparatele izolante sunt
aşezate corespunzător pe spate;
c.- deschide capacul fiecărui aparat izolant la salvatorii din subordinea sa,
controlând dacă: pârghia de acţionare a automatului pulmonar este racordată la sacul de
respiraţie, ( în cazul aparatelor tip MEDI 494 B/400 ) conducta de alimentare este montată la
reductorul de presiune ( în cazul aparatelor tip MEDI 17108 ), cartuşul filtrant este montat
corect, supapa de preaplin nu este blocată şi dacă în aparat nu se găsesc obiecte străine ca
de exemplu: truse de chei, pachete cu mâncare, etc., după care închide capacul;
67
d.- verifică presiunea oxigenului la aparatul său universal şi la salvatorii din
subordine, presiune care trebuie să fie de 150 sau 200 atm. ( funcţie de tipul aparatului ) şi
dacă pârghia de blocare a conductei finimetrice este sigilată la poziţia deschis;
e.- verifică starea măştilor de etanşare sau a muştiucului, a clemei nazale
precum şi dacă salvatorii sunt echipaţi cu căpăstru pentru prinderea muştiucului pe figură şi
cu ochelari contra fumului;
f.- şeful de echipă va avea asupra sa o schiţă simplă cu zona afectată de
eveniment şi cu lucrările miniere prin care trebuie să se circule, un carneţel şi un creion
pentru a-şi însemna toate observaţiile care cad în sarcina sa. Va fi dotat cu o mască de
etanşare cu membrană vorbitoare. Va avea, de asemenea, o cretă cu care va marca prin
semne indicatoare traseul parcurs precum şi numerotarea locurilor de muncă ( acolo unde
există ) în scopul unei bune orientări.
68
b.- organizează transportul dispozitivelor şi materialelor necesare la baza
subterană a salvatorilor;
c.- organizează reţeaua de telecomunicaţii între baza subterană şi staţia de
salvare, respectiv comandamentul pentru lichidarea evenimentului;
d.- primeşte, prin intermediul şefului bazei subterane, raportul şefilor de
grupă sau de echipă sosiţi din zonă, informând comandamentul pentru lichidarea
evenimentului despre situaţia din subteran;
e.- urmăreşte asigurarea bazei materiale de salvare şi de lucru a formaţiilor
de salvatori;
f.- informează comandamentul pentru lichidarea evenimentului despre
concentraţiile de gaze din zonă;
g.- în limita timpului disponibil şi obligatoriu în cazurile mai dificile,
controlează personal în ce stadiu se află lucrările din zonă;
h.- admite, pe baza permisiunii conducătorului sucursalei, intrarea în mină cu
aparate izolante doar a acelor persoane, din afara staţiei de salvare minieră, care posedă
autorizaţia de salvator minier, au instructajul periodic şi vizita medicală la zi şi au sarcini
concrete în lichidarea evenimentului, controlul şi expertiza zonei evenimentului;
i.- fixează locurile pentru bazele subterane ale salvatorilor în funcţie de
raportul primit de la echipele de cercetare a zonei avariate;
j.- dacă se impune o asistenţă tehnică superioară la conducerea lucrărilor în
zona avariată, numeşte responsabilii de schimb dintre cei mai destoinici şefi de grupă;
k.- şeful staţiei de salvare minieră se consideră în acţiune ( pe un schimb ) pe
toată perioada cât durează lichidarea evenimentului.
69
c.- baza auxiliară din subteran, în cazul în care evenimentul a cuprins zone
mari.
(8). Baza subterană serveşte pentru:
a.- păstrarea în condiţii bune a aparaturii de salvare în funcţie şi de rezervă;
b.- loc pentru verificarea aparatelor izolante înainte de intrarea în zonă;
c.- loc pentru odihna salvatorilor ieşiţi din acţiune. Baza subterană trebuie să
fie dotată cu echipament călduros( pături, etc) ;
d.- punct de comandă şi de legătură cu echipele aflate în acţiune;
e.- punct de informare şi legătură cu conducătorul sucursalei şi cu staţia de
salvare minieră;
f.- punct de acordare a primului ajutor;
g.- păstrarea materialelor auxiliare şi a celor necesare la acţiunea din zonă;
(9). La baza subterană principală se va găsi o copie după permisul de lucru şi un
plan topografic (o hartă) a zonei afectate pe care se vor însemna toate modificările şi lucrările
realizate după producerea evenimentului.
(10). Când din cauza extinderii mari a zonei afectate este necesară înfiinţarea mai
multor baze subterane auxiliare, acestea trebuie să fie legate telefonic cu baza principală.
La baza subterană a salvatorilor se va găsi o persoană care să facă de pază şi de
serviciu la telefon, pentru cazul în care toţi salvatorii se găsesc în zonă.
(11). La evenimentele de amploare la lichidarea cărora participă un număr mare
de salvatori, la baza subterană va fi în permanenţă un mecanic de staţie de salvare pentru
remedierea operativă a eventualelor defecţiuni apărute la aparatura de salvare.
În acest caz mecanicul de staţie va face şi serviciul la telefon.
(12). Baza subterană a salvatorilor este condusă de responsabilul cu activitatea de
salvare pe schimb (cadru tehnico – ingineresc de conducere), care are calificarea de salvator
şi care se subordonează şefului staţiei de salvare minieră.
Este singura persoană care trasează în subteran sarcini direct către şefii de
echipă ( grupă ).
(13). Şeful bazei subterane a salvatorilor are următoarele sarcini:
a.- ţine o evidenţă strictă a persoanelor care intră şi ies din zonă, permiţând
accesul doar pentru cei care prezintă permise scrise eliberate de conducătorul sucursalei;
b.- trasează sarcinile primite de la comandamentul pentru lichidarea
evenimentului şi de la şeful staţiei de salvare către şefii de echipă ( grupă );
c.- supraveghează personal ca lucrările de lichidare a evenimentului să se
desfăşoare în afara oricărui pericol evident, verificând gradul lor de executare;
d.- se îngrijeşte de înzestrarea bazei subterane cu utilaje, materiale, scule,
etc.;
e.- menţinerea bazei în deplină ordine;
f.- detectarea periodică a gazelor în zona bazei subterane;
g.- repartizarea însoţitorilor pentru echipelor de salvare sosite de la alte
sucursale.
(14). Şefii de echipă, când ajung la baza subterană a salvatorilor, prezintă şefului
bazei lista nominală a salvatorilor cu care au sosit.
După prezentarea echipelor de salvare la şeful bazei subterane acesta face
repartizarea sarcinilor către şefii de echipă ( grupă ) care urmează să intre în zonă. Toţi
salvatorii aflaţi în subteran sunt subordonaţi direct şefului bazei subterane.
(15). Toate observaţiile pe care le face şeful de echipă ( grupă ) se comunică
şefului bazei subterane, care trebuie să fie informat cu privire la:
a.- modul, metoda şi gradul de rezolvare a sarcinilor primite;
b.- observaţiilor efectuate în timpul lucrărilor în zonă;
c.- starea fizică şi moralul salvatorilor;
d.- modul de aprovizionare cu materiale al echipelor de salvare şi eventuale
solicitări;
70
e.- propuneri cu privire la eventualele modificări în executarea lucrărilor, în
funcţie de condiţiile din zonă şi care au rolul de a permite lichidarea operativă a avariei.
71
(8). Timpul de pauză se stabileşte de către şeful de echipă (grupă) în funcţie de
condiţiile de lucru din zonă şi de potenţialul salvatorilor.
În timpul pauzei, salvatorii nu vor fi obligaţi să execute alte lucrări, această
perioadă fiind afectată exclusiv pentru refacerea potenţialului fizic şi moral.
În timpul pauzei salvatorii se vor hrăni consistent, pe măsura efortului depus, fiind
contraindicate alimentele care produc sete sau gaze.
(9). Aprovizionarea cu materiale, dispozitive, etc., se face până la baza subterană
a salvatorilor – de personal auxiliar, în scopul folosirii eficiente a salvatorilor.
(10). Salvatorii se consideră în acţiune din momentul prezentării la staţia de
salvare şi până la ieşirea din mină.
Pe toată durată operaţiunilor de lichidare a evenimentului, salvatorii se scot de la
funcţia de bază şi vor presta post numai la salvare – cu excepţia primei zile, când după
efectuarea postului la funcţia de bază pot efectua şi post la staţia de salvare.
Salvatorii vor fi astfel programaţi la lucru încât să li se asigure timpul necesar
pentru odihnă. Până la asigurarea numărului necesar de salvatori pentru intervenţie, se
poate depăşi timpul de lucru de 8 ore, cu acceptul salvatorului şi avizul medicului sau al
şefului staţiei de salvare dar nu mai mult de 16 ore.
(11). În cazul în care un salvator suferă un accident legat de utilizarea aparatului
izolant în zonă, aparatul său va fi sigilat, butelia se închide se citeşte presiunea oxigenului la
finimetru în momentul respectiv şi se scoate la suprafaţă. Aparatul izolant va fi examinat de o
comisie formată din un reprezentant al unui organism certificat, un reprezentant al Direcţiei
Securitate şi Sănătate în Muncă a CNH şi un reprezentant al ITM Petroşani. Vor asista şeful
staţiei de salvare şi mecanicul staţiei de salvare de la sucursala la care s-a produs
accidentul.
(12). Dacă în zonă salvatorii găsesc persoane decedate, ei nu au voie să le mişte
din loc şi nici accesoriile acestora ( măşti, lămpi, haine, etc. ). Vor face schiţe cu poziţia
persoanelor decedate şi a celor accidentate (care au fost evacuate) şi distanţele până la
diferite repere din apropiere, după care se procedează la evacuarea acestora în baza
dispoziţiei primite de la comandamentul pentru lichidarea evenimentului.
72
(4). Stabilirea posibilităţilor de trecere spre locul evenimentului cade tot în sarcina
acestor echipe, care vor observa cu atenţie starea construcţiilor şi instalaţiilor de aeraj, a
barajelor cu praf sau apă, etc. şi influenţa pe care evenimentului o are asupra aerajului.
De asemenea determină natura şi concentraţia gazelor toxice în compoziţia
aerului de mină, direcţia deplasării acestora, viteza curenţilor de aer, fumul, etc.
(5). În sarcina acestor echipe cade executarea lucrărilor indispensabile în legătură
cu lichidarea evenimentului ca de exemplu: manevrarea uşilor de aeraj, lichidarea surpărilor
mici, care împiedică trecerea personalului şi aerului, plasarea semnelor care vor uşura
circulaţia echipelor de intervenţie, fac cercetarea efectelor datorate avariei, urmele lăsate de
aceasta.
Toate observaţiile se trec în carneţele, însoţite de schiţe explicite, pentru ca la
prelucrarea acestor date să se poată trage concluzii asupra cauzelor evenimentului,
extinderea zonei afectate, numărul victimelor, modul în care va trebui lichidat evenimentul şi
forţele necesare pentru aceasta.
(6). Echipele de cercetare a zonei afectate vor lua ca rezervă pentru aparatele
izolante o butelie de oxigen, cartuş filtrant şi măşti de autosalvare izolante sau aparate
izolante cu timpul de funcţionare de 1 oră.
73
(5). În cazul în care există acces la zăcământul care arde, se excavează jarul, care
se va răcii(cu jet de apă) şi evacua din zonă. Concomitent, se va lucra la răcirea zonei cu
jeturi de apă, spumă mecanică sau chimică, injectarea apei în masiv, etc.
(6). Dacă prin acţiune directă un foc sau un incendiu de mină nu pot stinse, se
izolează zona afectată, se decuplează energia electrică şi aerul comprimat.
(7). Lucrările care se execută în mină pentru combaterea sau lichidarea unui
incendiu sau foc de mină, precum şi cele pentru redeschiderea zonei izolate, se vor efectua
numai cu formaţii de salvatori.
(8). Atunci când atmosfera locului de muncă permite să se lucreze la lichidarea
focurilor şi incendiilor fără aparate izolante, plasarea locului de muncă se recomandă să se
facă cu o echipă de salvare, dotată cu aparate izolante şi cu necesarul pentru intervenţie şi
controlul atmosferei.
(9). La lichidarea evenimentelor produse de exploziile de gaze şi/sau pulberi
explozive, salvatorii au sarcina de a identifica zona în care s-au manifestat efectele
exploziilor şi zonelor învecinate, unde este pericol de pătrundere a gazelor rezultate de la
explozie.
(10). Salvatorii au sarcina de a reface construcţiile şi instalaţiile de aeraj,
restabilind aerajul parţial ca şi aerajul general în zonă, până la realizarea posibilităţii lucrului
în condiţii normale.
(11). Salvatorii vor observa cu atenţie prezenţa crustelor şi picăturilor de cocs, care
indică o explozie de praf de cărbune, în special pe elementele metalice din lucrările miniere,
la intersecţii de galerii şi în punctele de deversare a cărbunelui.
Salvatorii vor observa de asemenea, prezenţa funinginii care indică o explozie de
metan şi este rezultatul disocierii termice a acestui gaz.
Se vor observa cu atenţie bucăţile de reofori arşi, hârtie sau aşchii de lemn arse,
elemente de susţinere pârlite de flacără, rezultate din efectele termice ale exploziei.
(12). La lichidarea evenimentelor produse de erupţii de gaze şi material mărunt se
lucrează pentru restabilirea aerajului parţial, refacerea lucrărilor miniere, în vederea reluării
lucrului în condiţii normale.
(13). La lichidarea surpărilor produse în caz de explozii de gaze sau pulberi
explozive, sau erupţii de gaze şi material mărunt şi când este afectată din punct de vedere
calitativ compoziţia aerului de mină se lucrează numai cu salvatorii, deoarece circulaţia
aerului fiind obturată pot apare gaze toxice şi poate să scadă conţinutul procentual de
oxigen.
(14). La lichidarea evenimentelor produse de inundaţii subterane, salvatorii
lucrează numai după evacuarea apelor din zonă.
În cazul în care în zona inundată au rămas oameni izolaţi care trebuie să fie
salvaţi, se intervine cu formaţiuni de salvatori – scufundători, compuse din 5 persoane, dotate
cu costume de scafandru autonom şi aparate cu aer comprimat. Atunci când apa a ocupat în
întregime profilul lucrării miniere este interzisă scufundarea în apă cu aparat izolant,
deoarece presiunea apei acţionează asupra sacului de respiraţie şi nu permite inspiraţia sau
expiraţia salvatorului.
Având în vedere că vizibilitatea sub apă este redusă din cauza suspensiilor, se
recomandă o mare atenţie din partea salvatorilor şi acţiuni numai pentru salvarea de oameni.
74
pentru aceste activităţi de către un organism certificat în acest sens, prin efectuarea unui
complex de măsuri generale, măsuri igenico - fiziologice, care va cuprinde:
a.- Măsuri generale:
- profesia: se preferă persoanele care lucrează efectiv în subteran, la
activităţi ce necesită un efort moderat sau greu;
- ambianţa în care se desfăşoară activitatea: este de preferat să se
aleagă persoane care lucrează în mod curent sau frecvent în condiţii de temperatură şi
umiditate ridicată;
- greutatea corporală: se va evita selecţionarea dintre persoanele
supraponderale.
b.- Măsuri igenico- fiziologice şi profilactice:
- consultaţii primare care se efectuează o dată cu încadrarea în
activitatea de salvare minieră;
- consultaţii periodice, pentru observarea dinamică a stării salvatorului şi
a sănătăţii sale, stabilindu-se dacă persoana respectivă poate să mai continue activitatea de
salvare, şi ele se efectuează anual şi ori de câte ori intervin modificări în starea generală de
sănătate a salvatorului;
- consultaţii medicale pentru un control obiectiv, privind starea
salvatorului chiar înainte de intrarea în acţiunea de lichidare a evenimentului, în condiţii de
temperatură şi umiditate ridicată.
(2). Selecţia şi autorizarea salvatorilor care urmează să lucreze în condiţii de
temperatură şi umiditate ridicată în subteran, se face de un organism certificat în acest sens,
fiind valabile perioadele în care salvatorii se instruiesc sau se reinstruiesc.
75
Aceeaşi menţiune se face în ” Autorizaţia de salvator minier” la persoana care în
timpul exerciţiului din etapa a II-a sau la intervenţii s-a dovedit inapt pentru această activitate.
Fişa personală în care s-au inserat aceste rezultate cu autorizaţia de salvator minier al
persoanei respective, se trimit oficial la organismul certificat pentru a se face modificarea
cuvenită.
Etapa a II-a de antrenare a salvatorilor minieri în condiţii de temperatură şi
umiditate ridicată, la staţiile de salvare minieră de la sucursale.
(5). Pentru menţinerea gradului de aclimatizare al salvatorilor atestaţi, periodic,
odată pe lună se va executa un exerciţiu în camera climaterică la temperatura de 38 o – 42o şi
umiditate ridicată.
(6). Pentru pregătirea psihologică a salvatorilor, odată pe an, aceste exerciţii se
desfăşoară la temperatura de 48o – 50oC.
Exerciţiul va avea două reprize a câte 8-10 minute fiecare, cu pauze între ele care
durează până la revenirea la normal a parametrilor fiziologici.
(7). Exerciţiile în camera climaterică în condiţii de temperatură şi umiditate ridicată,
vor fi conduse de şeful staţiei de salvare, unul din adjuncţii săi sau un şef de grupă care au
fost declaraţi „apţi pentru a lucra la temperatură şi umiditate ridicată” . Înainte de începerea
exerciţiului, salvatorilor li se explică modul de desfăşurare a exerciţiului, durata reprizelor de
lucru şi a pauzelor.
(8). Înainte de începerea exerciţiului, salvatorii se cântăresc în şorţ, după care
îmbracă echipamentul de protecţie cu care vor lucra iar la sfârşitul exerciţiului vor fi cântăriţi
tot în şorţ, ţinându-se cont cu stricteţe de apa ingerată în timpul pauzelor
(9). Camera climaterică este aceea în care exerciţiile se desfăşoară la scăriţă,
ergometru şi construire – demolare diguri, şi vor avea următoarea structură:
- construire – demolare dig bolţari : 15 minute;
- pauză : 5 minute;
- efort la scăriţă : 15 minute;
(8 urcări -coborâri/minut)
- pauză : 10 minute;
- efort la ergometru : 15 minute.
---------------------
Total : 60 minute.
(10). Antrenamentul salvatorilor în camera climaterică contribuie la cunoaşterea de
către aceştia a limitelor în care se manifestă organismul, să-şi capete curaj şi încredere în
forţele proprii şi să poată face o bună apreciere subiectivă, care să concorde cu rezultatele
obţinute prin urmărirea de către un cadru medical a parametrilor fiziologici.
(11). Este strict interzis ca la acţiunile de lichidare a avariilor care se desfăşoară în
condiţii de temperatură şi umiditate ridicată, să participe salvatori care nu au înscris pe
„ Autorizaţia de salvator minier “ menţiunea „ apt pentru a lucra la temperatură şi umiditate
ridicată “ dată de organism certificat.
(12). Salvatorul care a absentat de la exerciţiu în camera climaterică ( în condiţii
de temperatură şi umiditate ridicată ) nu va fi admis să lucreze în condiţii grele de microclimat
până când nu-şi recapătă antrenamentul necesar, aceasta menţionându-se în fişa sa
individuală.
76
(2). Timpul de acţiune ( durata de toleranţă ) permis în condiţii de temperatură şi
umiditate ridicată este redat în tabelul de mai jos:
77
Tabelul nr.1
REGISTRUL NR. 1
a).- Tabelul cu personalul staţiei
78
Tabelul nr.2
REGISTRUL NR.1
b).- Evidenţa instruirii periodice (Etapa a II-a)
NOTĂ: - persoana care întocmeşte programul în raportul său face observaţiile şi va semna în rubrica respectivă la sfârşitul
textului. Datele din tabele vor servi la complectarea autorizaţiilor salvatorilor.
79
Tabelul nr.3
REGISTRUL NR.2
a).- inventarul aparaturii şi a materialelor din dotarea
staţiei de salvare minieră pe anul --------
Nr. Denumirea
crt obiectului U/M Cantitatea Model Seria Numărul de Numărul de Data ultimei
de inventar ( tip ) inventar ordine verificări
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
80
Tabelul nr.4.
REGISTRUL NR.2
b).- verificarea periodică lunară a aparatelor izolante.
aparat nr.-----------seria--------produs-----------
model------------intrat în funcţiune---------------
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Tabelul nr.5
81
REGISTRUL NR.2
Observaţiile organelor de control făcute cu ocazia inspecţiilor întreprinse, cu indicarea măsurilor
de îmbunătăţire propuse.
82
Tabelul nr.6.
Nr.
crt. Numele şi Funcţia Data Schimbul Seria şi numărul de ordine
prenumele verificării al aparatului
0. 1. 2. 3. 4. 5.
Rezultatele verificării
Semnătura Viza
Dozaj Etanşeitate Presiune oxigen celui care a verificat şefului de echipă Observaţii
(Di) (atmosfere) (grupă)
+ -
6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.
83
Tabelul nr.7
REGISTRUL NR.3 (b)
cu verificarea aparatelor izolante cu care se intră în acţiune
( se păstrează la baza subterană pe durata intervenţiei )
84
Tabelul nr. 8
REGISTRUL NR.4
Intervenţii executate
Observaţii Viza
(mod de comportare a Conducătorul
salvatorilor, propuneri, greutăţi Şefului de staţie responsabil
întâmpinate) cu lichidarea avariei
8. 9. 10.
NOTĂ:- persoana care întocmeşte programul sau rapoartele va semna în rubrica respectivă la sfârşitul textului.
85
ANEXA 1
ANTETUL SUCURSALEI
SE APROBĂ,
CONDUCĂTORUL SUCURSALEI
ADEZIUNE ANGAJAMENT
Semnătura
------------------
(1) – Numele şi prenumele celui care solicită înscrierea în efectivul staţiei de salvare.
(2) – Se va trece calificarea.
(3) – Se va trece ultima şcoală absolvită, eventual ultimul an şcolar.
(4) – Se va trece numele sucursalei pe lângă care funcţionează staţia de salvare în
care doreşte să activeze solicitantul.
86
Anexa nr.2
0. 1.
A.- TEMATICA PENTRU PREGĂTIREA TEORETICĂ
Luarea la cunoştinţă de către salvatori a planului de prevenire şi protecţie de la
1. sucursalelor miniere pe lângă care funcţionează staţia de salvare minieră, precum şi,
după caz – de la cele ale sucursalelor la care trebuie să intervină pe bază de contract.
5. Cauzele care produc avarii miniere: incendii subterane, focuri de mină, explozii
de metan şi praf de cărbune, surpări mari, erupţii de gaze şi material mărunt din
zăcământ, inundaţii, emanaţii şi acumulări de gaze, etc.
7. Prelevarea probelor de aer din atmosferă în urma unei avarii şi de după diguri.
87
0. 1.
1 Schimbarea aerajului în timpul incendiului sau a focului de mină ( depresiunea
11. termică, inversarea curenţilor de aeraj, focuri secundare, evacuarea fumului, etc.)
o. 1.
88
4 Descrierea măştilor de autosalvare în ansamblu şi pe subansamble, modul de
4. folosire.
0. 1.
9 Exerciţii de marş pe teren accidentat cu aparatul în funcţiune cu viteza de 3-
9. 4km/h cu pauze de 5 minute, la fiecare 30 minute de marş.
89
1 Cunoştinţe generale privind anatomia şi fiziologia corpului omenesc.
1.
Notă:
- la exerciţiile din subteran, în timpul prescris se include şi deplasarea de la staţia de
salvare şi înapoi, însă locul de executare şi exerciţiu va fi astfel ales ca durata efectivă a
exerciţiului să fie de cel puţin 2 ore.
- înaintea începerii exerciţiului cu aparatele izolante, fiecare salvator va verifica
singur aparatul sub supravegherea directă a şefului de echipă şi controlul conducătorului
exerciţiului.
- lunar se va executa cel puţin un exerciţiu de 2 ore cu folosirea la respiraţie a
oxigenului din butelie şi a cartuşului filtrant.
- şeful staţiei de salvare sau locţiitorul lui va completa în registrele de salvare după
fiecare exerciţiu: prezenţa salvatorilor, modul cum a decurs programul, materialul predat sau
exerciţiul efectuat, comportarea la program a fiecărui salvator în parte, durata exerciţiului.
- personalul care execută instruirea salvatorilor, va controla în permanenţă, modul în
care salvatorii montează, demontează şi verifică aparatul de salvare şi anunţă citirea
manometrului pentru verificarea rezervei de oxigen.
- şefii staţiilor de salvare de la sucursale au latitudinea de a modifica programul de
instruire a salvatorilor funcţie de specificul sucursalei respective, executându-se însă lucrări
similare celor din prezentul program.
- programul de instruire a salvatorilor, întocmit de şeful staţiei de salvare şi vizat de
conducătorul tehnic al sucursalei miniere, va fi afişat în cadrul staţiei de salvare la începutul
fiecărei luni.
Anexa 3
90
I.- DOTAREA CAMERELOR DE ANTRENAMENT PENTRU SALVATORI:
1.- Fiecare staţie de salvare minieră trebuie să aibă o cameră de antrenament în
care să se poată realiza condiţii de microclimat cât mai apropiate de cele existente în
subteran (în cazul producerii unei avarii). Indiferent de categoria staţiei de salvare minieră,
camerele de antrenament vor îndeplini condiţiile impuse în prezentul regulament.
2.- Camerele de antrenament vor fi astfel dimensionate încât în interiorul lor să
poată lucra două echipe de salvare minieră, fiecare simulând asigurarea securităţii pentru
cealaltă.
3.- Camerele de antrenament pot fi amenajate fie la suprafaţă, fie în subteran într-
o lucrare minieră , care să facă posibilă evacuarea gazelor şi fumului fără a afecta circuitul de
aeraj al minei.
4.- Camerele de antrenament amenajate în subteran vor fi prevăzute cu instalaţie
de aeraj parţial (pentru evacuarea aerului viciat şi a fumului) cu posibilitatea de pornire -
oprire a ventilatorului din interiorul şi exteriorul încăperii.
5.- Camerele de antrenament vor fi prevăzute cu instalaţii de iluminat fix.
6.- Camerele de antrenament vor fi izolate cât mai etanş faţă de exterior şi
prevăzute cu uşi care se manevrează atât din exterior cât şi din interior.
7.- Deasupra intrării în camerele de antrenament se instalează un bec de
semnalizare de culoare roşie , care în timpul desfăşurării exerciţiilor va fi aprins.
8.- În camerele de antrenament , mediul cu fum se realizează prin folosirea
lumânărilor fumigene , prin arderea bucăţilor de bandă de covor de cauciuc uzată , cârpe
vechi, etc.
Materialele care ard pentru a produce fum se introduc într-un recipient de tablă
care se goleşte la terminarea exerciţiului.
În camera de antrenament concentraţiile de gaze toxice nu vor depăşi CMA.
9.- Camerele de antrenament vor fi dotate cu 3 - 4 ergometre, prevăzute cu
greutăţi de 25kg. Ergometrul va fi confecţionat dintr-un cadru metalic fixat la partea de jos pe
o placă metalică . Pe cadru glisează o greutate. Cablul de tracţiune este dirijat la partea
superioară de o rolă.
- spaţii înguste confecţionate fie din materia! lemnos sau sub formă de
module confecţionate din profile metalice şi plasă de sârmă. Elementele (modulele) se
asamblează între ele prin şuruburi şi au pe părţile laterale uşi, iar la capăt, aşezată vertical o
scară. Porţiunea planului înclinat este aşezată la 20° faţă de orizontală, în interiorul acestor
construcţii se montează conducte pentru aer comprimat prevăzute cu coturi şi flanşe.
- într-o nişă amenajată într-un perete şi adâncă de 0,4 - 0,5 m, având
dimensiunile şi profilul unei lucrări miniere tipizate , se va realiza o construcţie de izolare din
bolţari, fără a se folosi material liant.
- o scară din funie de oţel, cu lungimea de 3-4m, fixată solid în tavanul
camerei de antrenament.
- două scări metalice, cu trepte late de cea 0,20 m şi prevăzute cu bare
laterale de sprijin, ansamblul scară - bară fiind fixat la o înclinare de 45" faţă de unul din
pereţii camerei de antrenament. Ansamblul scară - bară de sprijin se va fixa pe o placă
metalică.
Atunci când camera de antrenament se amenajează în subteran, se pot crea
condiţii de antrenament, ca :
- spaţii înguste , prin realizarea unor astfel de treceri între peretele lucrării
miniere şi un perete realizat din scânduri;
- instalaţii de ergometre într-o nişă sau cameră subterană ;
- construcţie de izolare (fără folosirea liantului) într-o lucrare minieră
orizontala;
- un suitor prin care sa se facă circulaţia salvatorilor pe ambele secţii; .
- scăriţe cu balustrade de sprijin care se aşează înclinat faţă de peretele unei
nişe sau camere subterane.
91
II.- METODOLOGIA DE LUCRU LA EFECTUAREA EXERCIŢIILOR DE CĂTRE
SALVATORI ÎN CAMERELE DE ANTRENAMENT:
1.- exerciţiile salvatorilor în camerele de antrenament se desfăşoară în
conformitate cu tematica cadru din prezentul regulament.
2.- în fiecare lună salvatorii vor efectua 8 ore de exerciţii, practice din care cel
puţin 2 ore în camera climaterică în mediu cu fum.
3.- în stabilirea tematicii privind instruirea salvatorilor în camera de antrenament -
realizat pe baza tematicii cadru - se va insista asupra următoarelor operaţiuni:
- treceri prin lucrări miniere de diferite secţiuni în care salvatorii sunt obligaţi
să meargă in poziţiile târâş , în mâini şi în genunchi aplecat;
- transportarea accidentaţilor , a materialelor , sculelor şi dispozitivelor
necesare pentru lichidarea avariei;
- manevrarea aparatului la trecerea prin spaţii înguste atunci când este dat
jos de pe spatele salvatorului şi atunci când el trebuie luat pe spate , etc.;
- efectuarea unor operaţiuni ca de exemplu : montări şi demontări de
conducte de aer comprimat sau apă în spaţii înguste, montări de tuburi de aeraj, etc.;
- exerciţii cu depunere de efort mare ca de exemplu : lucru la ergometre,
urcarea sau coborârea de pe scara .
4.- este interzis să se introducă la exerciţii salvatori care acuză diferite indispoziţii
sau sunt în convalescenţă.
5.- înainte de efectuarea exerciţiilor în camera de antrenament, salvatorii nu vor
consuma lichide în exces , băuturi alcoolice sau mâncăruri grele şi sărate.
6.- la intrarea în camera de antrenament salvatorii sunt verificaţi dacă sunt echipaţi
corespunzător, dacă presiunea oxigenului din butelia aflată în aparatul izolant este de 150 -
200 atmosfere, după care li se dau indicaţii scurte asupra operaţiunilor pe care trebuie să le
execute.
7.- persoana care conduce exerciţiile în camera de antrenament este
răspunzătoare de respectarea măsurilor de protecţia muncii care trebuie luate pe toată
perioada rămânerii în această încăpere.
8.- cantitatea de muncă pe care trebuie să o presteze salvatorii în camera de
antrenament, se exprimă în kgm , şi în funcţie de instalaţiile la care lucrează , se calculează
cu relaţii în care se folosesc următoarele notaţii:
p - greutatea obiectelor transportate , (kg) ;
P - greutatea salvatorului împreună cu aparatul izolant, (kg);
l - lungimea drumului pe care se face transportul,(m);
z - numărul de treceri repetate ;
t - timpul cât durează activitatea , (min.), (fără includerea timpului de odihnă);
S - lungimea drumului de trecere, (m);
h - înălţimea de ridicare a greutăţii, (m);
n - numărul de ridicări; a - unghiul de înclinare al traseului de parcurs de
către salvator.
În aceste calcule se folosesc valorile numerice (120 - 140) (500 ; 0,055 ; 0,5 ; 580)
stabilite experimental pe baza măsurării consumului energetic.
9.- cantitatea de muncă depusa de salvatori în camerele de antrenament trebuie
să fie echivalentă cu :
- 10.000 kgm pentru salvatorii în formare , primele două luni de la recrutarea
lor;
- 15.000 kgm pentru salvatorii în formare în lunile 3 - 4 de la recrutare;
- 20.000 kgm la salvatorii cu vechime , inclusiv cei în formare aflaţi în lunile 6
de la recrutare.
10.- cantitatea de muncă depusă în timpul transportului de materiale, de
accidentaţi, de utilaje , etc., se stabileşte cu relaţia:
A1 = p x l x z (kgm)
92
11.- cantitatea de muncă depusă pentru realizarea unei construcţii de izolare
(fără folosirea liantului), se stabileşte cu relaţia :
A2= 120 x t (kgm)
12.- cantitatea de muncă depusă pentru tăierea de material lemnos cu fierăstrăul
cu două mânere , se stabileşte cu relaţia :
A3 = 500 x t (kgm)
13.- cantitatea de muncă depusă pentru parcurgerea unei lucrări miniere cu profil
normal (orizontală) se stabileşte cu relaţia :
A4 = 0,055 x P x S (kgm}
14.- cantitatea de muncă depusă pentru parcurgerea unei lucrări miniere cu profil
normal înclinată la un anumit unghi , se stabileşte cu relaţia:
A5 = 0,055 x P x S x sin a (kgm)
15.- cantitatea de muncă depusă pentru parcurgerea unei porţiuni de galerie cu
profil redus , în poziţie târâş :
A6 = 0,5xPxS (kgm)
16.- cantitatea de muncă depusă pentru ridicarea unei greutăţi la ergometru, se
stabileşte cu relaţia :
A7 = p x h x n (kgm)
17.- cantitatea de muncă depusă pentru urcarea unei scări aşezate vertical în ritm
de o mişcare pe secundă , se stabileşte cu relaţia:
A8= 580 x t (kgm)
Când scara este aşezată înclinat , se foloseşte relaţia :
A8 = 580 x t x sin a
18.- cantitatea totală de muncă depusă de un salvator în camera de antrenament
se calculează cu relaţia :
AT = Σ(A1 ,A8) (kgm)
19.- în timpul desfăşurării exerciţiilor în camera de antrenament, salvatorii vor face
citirea finimetrului la intervale de maximum 10 - 15 minute , pentru a stabili momentul
retragerii din camera de antrenament.
20.- şeful staţiei de salvare sau adjuncţii săi , vor stabili condiţiile de microclimat
din camera de antrenament , urmărind modul de comportare al fiecărui salvator în funcţie de
aceste condiţii , ţinând cont de faptul că la:
3 - 5 catagrade apare senzaţia de sufocare ;
6 - 9 catagrade apare senzaţia de apăsare ;
10-12 catagrade apare senzaţia de căldură ;
13-19 catagrade apare senzaţia plăcută.
21.- se vor instrui salvatorii asupra faptului că semnele apariţiei şocului termic
(acumulare excesivă de căldură în organism) se manifestă prin dureri de cap , senzaţii de
vomă , ameţeală, slăbeşte vederea şi auzul . La apariţia acestor senzaţii se anunţă şeful de
echipă care va întrerupe antrenamentul.
22.- după un exerciţiu intens în mediu cu temperatură ridicată , !a ieşirea din
camera de antrenament salvatorii se învelesc bine , vor consuma băuturi calde şi li se vor
administra vitamina B1 şi glucoză.
23.- timpul de lucru în camera de antrenament ca şi durata pauzei se stabileşte de
conducătorul exerciţiului în funcţie de condiţiile din încăpere , de intensitatea exerciţiului şi de
potenţialul salvatorilor.
24.- Dacă se amenajează camera de antrenament în subteran şi nu există
posibilitatea de a realiza mediu cu fum, temperatură şi umiditate ridicată , consumul de
muncă depus de salvatori va creşte de la 20.000 kgm/120 min, la 25.000 - 30000 kgm/120
mm. In mediu fără fum şi temperatura mediului ambiant de 20 - 28°C , funcţie şi de vechimea
salvatorilor în activitate, se vor corela aceste prevederi cu cele din Art.9.- astfel :
93
Cantitatea de muncă depusă, kgm/120min
Temperatura Salvatori în lunile 1-2 Salvatori în lunile 3-4 Salvatori cu vechime
mediului ambiant de la recrutare de la recrutare şi cei în lunile 5-6 de
la recrutare
1. 2. 3. 4.
200C 20000 25000 35000
240C 15000 20000 25000
280C 10000 15000 20000
94
ANEXA 5
ANTET
AUTORIZAŢIE
DE SALVATOR MINIER
95
ANEXA 6
LOC PENTRU
FOTOGRAFIE
ŞTAMPILA
SEMNĂTURA POSESORULUI
.........................................................
96
Autorizaţie
de salvator minier
Nr.--------din------------20----
DIRECTOR
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Comisia de examinare:
Preşedinte:_____________________
Membrii :_____________________
_____________________
_____________________
_____________________
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
97
b) Reinstruit în perioada _____________________________
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
Rezultatele examinării:
TEORETICE_________________________
PRACTICE _________________________
Poate funcţiona ca ____________________conform regulamentului privind reglementarea
activităţii de salvare minieră până la data de ______________________________________.
Aprobat
conducătorul sucursalei
__________________________________________________________________________
Aprobat
conducătorul sucursalei
__________________________________________________________________________
Aprobat
conducătorul sucursalei
__________________________________________________________________________
99
D.- a) Poate îndeplini funcţia de salvator conform regulamentului până la data de
__________________________________________________________________________
Când depăşeşte vârsta.
Data________________ _____________________
b) Cu derogare privind_____________________________________________
pentru funcţia de ____________________________________________________________
până la data de _____________________________________________________________
în baza____________________________________________________________________
Data________________ _____________________
c) Cu derogare privind_____________________________________________
pentru funcţia de ____________________________________________________________
până la data de _____________________________________________________________
în baza____________________________________________________________________
Data________________ _____________________
100
E.- Îndeplineşte condiţiile medicale cerute de legislaţia în vigoare:
Nr. Data Cine constată Specificaţia apt - inapt Detalii Semnătura şi parafa
crt. medicului
101
F.- Însuşit cunoştinţele la instructajul de la staţia de salvare a sucursalei:
Observaţii:
102