Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL I
CERINŢE GENERALE:
3. Monografia de armare:
Susţinerea tuturor lucrărilor miniere din subteran se va face în strictă conformitate
cu monografiile de armare.
Monografiile de armare se revizuiesc la fiecare schimbare a condiţiilor tehnice şi
geologice.
Monografiile de armare fac parte componentă a documentului de securitate şi
sănătate.
La executarea excavaţiilor minere în care au apărut microfalii, fisuri în front, feţe
inverse de clivaj, goluri în tavan sau vatră, supraveghetorul locului de muncă, va înmâna pe
1
loc sub luare de semnătură şefului de schimb, o schiţă de mână prin care se va indica modul
de consolidare sau susţinere suplimentară corespunzător situaţiei existente.
Monografiile de armare se întocmesc de către o persoană desemnată de
conducătorul sucursalei şi va cuprinde următoarele date:
- indicarea locului de muncă;
- reprezentarea schematică a elementelor de susţinere, dimensiunile lor,
ordinea lor de montare, modul de îmbinare şi distanţa dintre ele;
- dimensiunile profilului e săpare, modul de umplere a golurilor din spatele
susţinerii;
- distanţa maximă ce se admite a fi nesusţinută între ultimul element de
susţinere şi frontul de lucru înainte de operaţia de împuşcare sau de tăiere;
-elementele necesare privind montarea căii de transport, instalaţiilor de aeraj,
conductelor de apă şi aer comprimat, a cablurilor electrice, precum şi modul de amenajare a
compartimentului de circulaţie;
- modul de dirijare a acoperişului sau tavanului;
- măsurile speciale de siguranţă necesare specificului locului de muncă;
- schema de amplasare a găurilor de probă şi de împuşcare precum şi
lungimea acestora;
- planuri de bază şi secţiuni;
- indicatorul tehnic.
Monografia va fi complectată după caz şi cu alte date specifice anumitor lucrări
miniere (canale de scurgere a apelor, modul de susţinere al intersecţiilor abatajelor cu
lucrările miniere de acces, modul de susţinere în zona de acoperiş şi se culcuş a stratului de
cărbune, operaţiile ce pot fii efectuate simultan cu dirijarea tavanului la abatajele frontale,
măsuri de siguranţă suplimentară la efectuarea lucrărilor de întreţinere, etc).
Monografiile de armare se întocmesc în două exemplare aprobate de conducătorul
tehnic al sucursalei. Un exemplar va fi înmânat şefului de brigadă sau înlocuitorului acestuia
pe bază de semnătură şi indicarea datei pe exemplarul ce se va păstra la sector în dosarul
locului de muncă.
4.1. Generalităţi:
Lucrările miniere subterane se vor executa pe baza unui proiect care va cuprinde:
- denumirea lucrării;
- scopul lucrării;
- calculul susţinerii ;
- modul de aerisire a lucrării şi calculul parametrilor de aeraj;
- evaluarea factorilor de risc;
Proiectele vor fi aprobate de conducătorul sucursalei şi se vor regăsii în programul
general de exploatare.
Lucrările miniere subterane în care se execută diverse activităţi trebuie să fie
construite, echipate, exploatate şi întreţinute astfel încât lucrătorii să poată lucra şi circula în
ele cu riscuri minime.
Proiectele de execuţie vor fi parte componentă a documentului de securitate şi
sănătate.
Documentul de securitate şi sănătate trebuie întocmit înainte de începerea lucrării
şi trebuie revizuit dacă locul de muncă suferă modificări majore, extinderi sau transformări şi
va fi prezentat la inspecţia locului de muncă..
Lucrările miniere trebuie executate în conformitate cu documentul de securitate şi
sănătate.
Lucrările minere vor putea fi puse în funcţie numai după ce s-a făcut recepţia
acestora. Comisia de recepţie numită în scris de conducătorul sucursalei va controla dacă
lucrările sunt conform proiectului de execuţie, monografiei de armare şi dacă toate măsurile
2
de securitate şi sănătate sunt asigurate, consemnând acest lucru în procesul verbal de
recepţie.
Din comisie vor face parte obligatoriu, inginerul şef producţie, inginerul şef S.S.M.,
şef sector.
Nu se admite punerea în funcţiune a lucrărilor miniere sub rezerva completării
ulterioare a măsurilor de securitate şi sănătate.
3
(8).Dimensiunile galeriilor şi ale planelor înclinate vor fi stabilite în funcţie de
necesităţile de aeraj, de gabaritul materialului rulant şi al instalaţiilor de transport, precum şi
de spaţiile necesare pentru circulaţia personalului.
(9). Amenajarea lucrărilor miniere se execută în conformitate cu monografia de
armare, luând în considerare catalogul de lucrări miniere tipizate.
(10). Se interzice staţionarea lucrătorilor la mai puţin de 10m de accesul în lucrările
miniere verticale sau înclinate(atât în rampele inferioare cât şi cele superioare);
Depozitarea materialelor la mai puţin de 10 m. de rampele de acces este interzisă.
5
(5). Toate puţurile, inclusiv jompurile acestora, vor avea un compartiment de
circulaţie pentru personal, separat printr-un perete de compartimentul de transport.
La toate orizonturile, rampele puţurilor vor fi prevăzute cu compartimente de
trecere pentru personal, separate prin pereţi despărţitori.
5.1. Generalităţi:
(1). În minele cu succesiuni de strate exploatarea acestora se face de la acoperiş
la culcuş. Excepţiile vor fi aprobate de conducerea C.N.H.-S.A., în baza unui proiect.
(2). Pentru metodele de exploatare care urmează a fi aplicate se vor întocmi
proiecte cadru avizate conform legislaţiei şi aprobate de conducerea C.N.H.-S.A.
(3). Metodele de exploatare trebuie să asigure:
- susţinerea spaţiului excavat şi dirijarea presiunilor corespunzătoare
condiţiilor specifice zăcământului în care se aplică;
- aerajul la parametrii stabiliţi prin calcul;
- retragerea lucrătorilor, în caz de pericol grav şi iminent , prin cel puţin două
ieşiri. Fac excepţie abatajele cu front scurt şi cele pentru exploatarea pilierilor de protecţie a
lucrărilor miniere, care pot avea o singură ieşire. Lucrările de intrare şi ieşire în şi din abataj
vor fi menţinute la profile iniţiale atât pentru asigurarea unui aeraj corespunzător cât şi pentru
circulaţia personalului şi transport;
- prevenirea viiturilor periculoase de apă, de borchişuri şi a acumulărilor de
gaze;
- prevenirea incendiilor şi focurilor endogene;
- prevenirea acumulărilor periculoase de gaze şi pulberi explozive;
- umplerea golurilor produse în urma exploatării prin prăbuşire sau
înnămolire, în cazurile în care aceste spaţii pot conduce la crearea de pericole pentru
lucrători, echipamente de lucru sau zăcământ.
(4). În abatajele frontale cu susţinere individuală, lucrările de dirijare a tavanului
prin prăbuşire se vor executa conform prevederilor din metoda cadru, monografia de armare
şi a permisului de lucru.
(5). În abatajele frontale orizontale răpirea se va începe de la acoperiş spre culcuş,
iar în cele pe înclinare, de jos în sus, după ce în prealabil s-a făcut asigurarea suplimentară.
Răpirea se poate face şi simultan din mai multe puncte ale abatajului, distanţa dintre echipele
de răpire va fi conform metodei cadru de exploatare.
(6). În abatajele frontale, simultan cu dirijarea tavanului vor putea fi executate şi
alte operaţii care vor fi precizate în monografia de armare. Lucrătorii ocupaţi cu aceste lucrări
trebuie să se afle la o distanţă de cel puţin 10m. faţă de echipele de dirijare a tavanului. Este
interzisă funcţionare transportorului din abataj în timpul operaţiei de dirijare a tavanului la
abatajele cu susţinere individuală.
9
Intrarea personalului şi executarea diferitelor operaţiuni în interiorul silozurilor şi
rostogoalelor se va face numai în prezenţa supraveghetorului care are atribuţii pentru
asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor;
(9). În cazul când cu toate mijloacele curente nu se reuşeşte deblocarea,
supraveghetorul va informa conducerea sectorului care va putea decide asupra oportunităţii
efectuării operaţiilor de împuşcare în silozuri şi rostogoluri.
(10). Lucrările de împuşcare pentru deblocarea silozurilor şi rostogolurilor se vor
efectua cu respectarea dispoziţiei de împuşcare , permisului de lucru şi a prevederilor din
prezentul regulament.
La operaţiile de împuşcare pentru deblocarea silozurilor de la schip precum şi a
silozurilor principale vor participa obligatoriu: şef sector aeraj şi şef sectorului respectiv sau
înlocuitorii acestora.
(11). Lucrările de curăţire a silozurilor se vor efectua numai pe baza unui permis
de lucru, aprobat de conducătorul sucursalei şi vizat de conducerea tehnică a CNH, în zile
nelucrătoare cu echipe de salvatori.
10
CAPITOLUL II
1 Generalităţi:
Prevederile prezentelor cerinţe specifice au ca scop eliminarea factorilor de risc
existenţi în sistemul de muncă propriu, la transport, manipulare şi utilizarea materialelor
explozive.
Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu „Legea 126 privind regimul
materiilor explozive" cu modificările şi completările aduse de: LEGEA nr. 464 din 18 iulie
2001; LEGEA nr. 478 din 12 noiembrie 2003; LEGEA nr. 262 din 5 octombrie 2005; LEGEA
nr. 406 din 9 noiembrie 2006şi prevederile HG1049/2006.
11
producătorului. Dispoziţia de împuşcare se întocmeşte după întocmirea şi aprobarea
proiectului de aeraj.
Dispoziţiile de împuşcare se vizează de şef sector aeraj, şef sector producţie,
inginer şef S.S.M., inginer şef producţie şi se aprobă de conducătorul sucursalei prin
semnătură şi ştampilă.
Dispoziţiile de împuşcare se semnează de luare la cunoştinţă de către artificieri,
supraveghetorii locului de muncă, şef brigadă şi de schimb, lucrătorii care ajută la încărcarea
găurilor.
Lunar şi ori de câte ori este nevoie, se vor întocmi tabele nominale:
- cu lucrătorii care pot participa la transportul materiilor explozive;
- cu personalul tehnic care are dreptul de a completa şi semna fila de
comandă materii explozive;
- cu lucrătorii care au dreptul de a contrasemna fila de îndeplinirea comenzii
materii explozive după executarea operaţiei de împuşcare.
Aceste tabele vor fi întocmite de inginerul APM, vizate de inginerul şef S.S.M.,
aprobate de conducătorul sucursalei.
1.5. Explozoare :
14
b- curente în atelierele sucursalelor miniere se execută la intervale de o
lună, de către personal instruit şi autorizat în acest scop, verificările curente trebuie să
cuprindă cel puţin următoarele :
-verificarea funcţionării;
-verificarea rezistenţei de izolaţie;
-verificarea tensiunii de vârf debitată de explozor. Rezultatele verificării
se vor consemna în „ Registrul cu evidenţa verificării lunare a explozoarelor " .
Pentru verificarea explozoarelor şi a circuitelor de împuşcare sunt admise numai
tipurile de aparate de măsură şi control avizate din punct de vedere metrologic.
REGISTRUL
cu evidenţa verificării lunare a explozoarelor miniere.
0. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.
15
1.6. Realizarea circuitului de împuşcare:
(1) Dezizolarea capetelor reoforilor sau desfacerea reoforilor legaţi în scurtcircuit ,
se va face numai înaintea legării capselor la circuitul de împuşcare.
(2) Legarea reoforilor capselor în circuit , respectiv la cablul de împuşcare , se
execută numai după terminarea încărcării găurilor, de către artificier.
(3) În minele cu regim grizutos şi cu praf exploziv de cărbune legarea capselor
detonante electrice se va face numai în serie.
(4) La realizarea circuitelor de împuşcare capsele detonante electrice cu întârziere
de milisecunde se vor folosi în lucrările în fund de sac aerisite prin aeraj parţial, în toate
cazurile unde prezentele instrucţiuni prevăd folosirea lor, cu condiţia ca între două încărcături
vecine care se pot influenţa întârzierea maximă să fie de 75 milisecunde iar între prima şi
ultima încărcătură care se împuşcă concomitent într-un front, întârzierea maximă să fie de
200 milisecunde în cărbune şi în roci cu hidrocarburi lichide şi gazoase , omologi ai metanului
şi 400 milisecunde în steril.
(5) La amplasarea găurilor de mină se vor respecta următoarele măsuri:
- lungimea găurilor de sâmbure va fi cu 10 - 25 % mai mare decât a celor de
lărgire;
-în cazul sâmburilor convergenţi (pană, conici, piramidali) găurile convergente
se vor apropia în profunzime la 0,1 - 0,2 m;
- se va evita amplasarea găurilor de mină de-a lungul planelor de stratificaţie
sau a discontinuităţilor din masiv;
- fundurile găurilor de lărgire si profilare vor fi situate în acelaşi plan vertical.
(6) Se interzice perforarea găurilor în fundurile de gaură rămase de la împuşcarea
precedentă. Amplasarea găurilor de mină se va face la o distanţă de minimum 0,25 m de
fundurile de gaură.
(7) În găurile ascendente cu înclinare peste 45 0, la încărcare manuală, ultimul
cartuş de exploziv se introduce împreună cu prima găluşcă de buraj sau cu accesorii pentru
menţinerea încărcăturii în gaură, de către artificier.
(8) Găurile pentru introducerea capselor detonante în cartuşele de exploziv se vor
face cu un cui din cupru sau din alamă, sau cu un beţişor din lemn, numai de către artificier.
(9) Se interzice prelungirea reoforilor în gaura de mină şi în faţa frontului.
Prin excepţie se admite prelungirea reoforilor în faţa frontului pentru realizarea circuitului
electric între capse, în lucrări miniere orizontale şi lucrări miniere înclinate săpate ascendent.
Se interzice contactul îmbinării cu roca şi susţinerea metalică, prin izolarea îmbinării cu
bandă izolatoare sau alte procedee.
(10) Găurile de sâmbure convergente vor fi iniţiate cu aceeaşi treaptă de întârziere.
(11) Numărul de capse detonante electrice din circuit nu trebuie să depăşească
numărul maxim înscris pe explozor .
(12) La stabilirea rezistenţei întregului circuit de împuşcare se consideră:
a - 5Ω rezistenta unei capse detonante electrice cu reofori până la 2 m ;
b - rezistenţa maximă prescrisă de fabrică, pentru capsele detonante
electrice cu reofori mai lungi;
c - 0,5Ω . rezistenţa unui metru de reofor (pentru eventualele prelungiri);
d - 10 Ω rezistenţa cablului de împuşcare cu lungime până la 120m;
(13) Reoforii capselor detonante electrice se vor înfăşura în jurul cartuşului
(amorsa), formându-se un laţ, de strângere pentru evitarea smulgerii capsei din cartuş
(14) Conexiunile dintre reofori, respectiv dintre reofori şi cablul de împuşcare , vor fi
corect efectuate (cu îndepărtarea oxizilor şi noroiul de pe acestea), iar acolo unde sunt
afluenţe de apă cu care conexiunile pot veni in contact, acestea se vor izola cu bandă
izolatoare. În cazul lucrărilor miniere verticale şi cele înclinate săpate descendent dacă sunt
afluenţe de apă la front se va realiza, în plus, suspendarea circuitului electric la o înălţime de
cel puţin 0,5 m de vatra lucrării.
16
(15) Cablul de împuşcare se va poza în aşa fel în lucrările miniere (evitându-se
contactul cu elemente metalice) încât să se evite afectarea lui la retragerea lucrătorilor din
front.
(16) Imediat după împuşcarea găurilor, artificierul trebuie să desfacă capetele
cablului de împuşcare de la bornele sursei de curent şi să le lege în scurtcircuit.
(17) La săparea lucrărilor miniere executate de la suprafaţă (galerii de coastă,
plane înclinate, puţuri), declanşarea exploziei se va face cu respectarea următoarelor cerinţe:
a- se interzice efectuarea lucrărilor de împuşcare pe timp de furtună şi
descărcări electrice atmosferice;
b- conductele de împuşcare, trebuie să fie fără înnădiri, iar capătul acestora
se va menţine în interiorul lucrării, izolat şi montat pe un panou izolant.
În situaţia în care lungimea lucrărilor miniere este mai mare şi nu se poate asigura
folosirea unui cablu de împuşcare dintr-o singură bucată, se admite cel mult o îmbinare la
câte 300 m de cablu, îmbinarea cablului se va face la suprafaţă prin răsucire, cositorire şi
manşonare sau izolare cu bandă izolatoare. Distanţa între îmbinările celor doi conductori va fi
minim 10 cm.
c- toate elementele metalice (şine de cale ferată, conducte de aer comprimat
şi apă, tuburi de aeraj) vor fi legate între ele printr-o centură metalică, care va fi conectată la
reţeaua de legare la pământ. În cazul în care lucrările se susţin cu armături metalice , la
centură vor fi conectate şi cele două cadre metalice învecinate. Centurile se vor efectua în
imediata apropiere a gurilor lucrărilor miniere cât şi la cel mult 100 m de frontul de lucru.
Secţiunea centurii va fi de minimum 100 mm 2 în cazul în care se utilizează bandă de oţel şi
de minimum 35 mm2 în cazul când este din cupru
(18) Pentru evitarea detonării intempestive a capselor detonante electrice datorită
curenţilor de scurgere ce pot apărea în subteran se vor respecta următoarele:
a- distanţa de la circuitul de împuşcare la instalaţiile electrice în funcţie va fi
de cel puţin 20 m, iar toate punctele de conexiune ale circuitului de împuşcare vor fi izolate ;
b- în cazul executării lucrărilor de împuşcare în lucrări miniere situate la o
distanţă mai mică de 100 m faţă de suprafaţă, toate punctele de conexiune ale circuitului de
împuşcare se vor izola.
(19) Pentru evitarea detonării intempestive a capselor detonante electrice datorită
curenţilor generaţi de electricitatea statică se vor respecta următoarele :
a- echipamentul de protecţie individual al artificierului (îmbrăcăminte şi
încălţăminte) trebuie să fie de tip antistatic ;
b- în cazul suflării cu aer comprimat a găurilor de împuşcare uscate , se
admite încărcarea acestora numai după trecerea unei perioade de timp de 20 minute;
c- se interzice transportul, capselor detonante electrice, în mijloace
confecţionate din materiale care se încarcă electrostatic.
(20) La lucrările de împuşcare cu capse detonante electrice cu întârziere
milisecunde se vor respecta următoarele măsuri suplimentare :
a- amplasarea găurilor se va face la distanţa de minimum 0,5 m între ele ;
b- respectarea încărcăturii de exploziv maximă admisă pe gaura de
mină.
Lungimea găurilor de mină se va corela cu încărcătura de exploziv maximă admisă
astfel încât să se respecte lungimea minimă de buraj.
18
Este interzisă încărcarea unui număr de găuri mai mare decât al celor care se
aprind sau se iniţiază într-o repriză, respectându-se dispoziţia de împuşcare, sau a unui
număr de găuri mai mare decât capacitatea maximă de iniţiere a explozorului.
Este interzisă încărcarea găurilor de probă, a fundurilor de găuri rămase după
împuşcare, a găurilor de sondă pentru verificarea direcţiei de străpungere, a găurilor care au
traversat geode, a găurilor străpunse în spaţiul exploatat, precum şi a celor cu diametre mai
mici decât ale cartuşelor de explozivi.
Cartuşul amorsat se va introduce primul în gaura de mină cu fundul capsei orientat
spre gura găurii de mină (amorsare posterioară). Prin excepţie, în cazul găurilor lungi de
mină (peste 2,5 m) , cartuşul amorsat se poate introduce şi ultimul în gaură, cu fundul capsei
orientat spre fundul găurii (amorsare anterioară). În acest caz întârzierea între două
încărcături vecine care se pot influenţa se va limita la o treaptă de întârziere (23 - 30ms,
funcţie de tipul capselor).
După realizarea circuitului şi controlul atmosferei se va verifica continuitatea
circuitul de împuşcare cu ajutorul aparatului de diagnosticare (ADRI sau similare);
19
d- la împuşcarea în puţuri , declanşarea exploziei se face de la suprafaţă sau
de la un orizont de extracţie, la cel puţin 20 m de fereastra puţului şi la minimum 100 m faţă
de frontul de lucru.
e- la galeriile în fund de sac cu lungimi mari unde retragerea artificierului şi a
ajutorului acestuia se face perpendicular faţă de frontul de împuşcare, se vor amenaja nişe
de refugiu la minimum 100 m de front.
În cazul în care găurile au explodat normal, reîntoarcerea la locul de muncă se va
face după cel puţin 15 minute , de la explodarea ultimei găuri şi numai după ce locul de
muncă a fost curăţat de gaze.
20
Dacă în materialul derocat se găsesc resturi de materii explozive, acestea vor fi
colectate de către şeful de schimb al locului de muncă, cu obligaţia de a le preda artificierului
în cel mai scurt timp.
j- în cazul când lichidarea găurilor state nu s-a terminat până la sfârşitul
schimbului, şeful de schimb al locului de muncă va preda şefului de schimb din schimbul
următor, locul de muncă . De asemenea găurile state vor fi predate de către artificier, sub
luare de semnătură, artificierului din schimbul următor, consemnându-se acest lucru in
„Registrul de găuri state”. În fronturile de lucru a căror plasare nu este continuă, dacă
lichidarea găurilor state nu s-a putut face până la sfârşitul schimbului, artificierul, şeful de
schimb şi supraveghetorul locului de muncă vor rămâne până la lichidarea rateului
consemnând acest lucru în Registrul de găuri state şi respectiv, în cartea de raport.
k- în registru se va trece în rubricatură data, schimbul, locul de
muncă/brigada, numele artificierului, numele artificierului care preia, număr de găuri state,
ora lichidării găurilor state, semnături. Registrul se va viza săptămânal de responsabilul cu
activitatea de împuşcare.
2.1.Generalităţi:
Conducătorul sucursalei va desemna un cadru tehnic de specialitate minieră
responsabil cu activitatea de împuşcare (şef sector sau adjunct şef sector aeraj). Acesta
va întocmi un raport bilunar în ,,Registrul de control al responsabilului cu activitatea de
împuşcare””, vizat de inginerul şef S.S.M. şi aprobat de conducătorul sucursalei.
Personalul de conducere şi control poate intra la locul de muncă în timpul operaţiei
de încărcare şi burare a găurilor de mină sau sondă, dar numai pe calea de retragere a
artificierului.
Lucrările de împuşcare sunt executate numai de persoane autorizate ca artificier.
Gestionarul depozitului şi înlocuitorul său sunt desemnaţi de către conducătorul
sucursalei deţinătoare de materii explozive din rândul artificierilor autorizaţi şi răspund, după
caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal, pentru gestiunea încredinţată.
21
c- absolvenţii liceelor industriale sau şcolilor profesionale miniere, care fac
dovada că au efectuat o practică de cel puţin 6 luni la fronturi de lucru în care s-au folosit
materii explozive şi care au absolvit un curs de artificier de 3 luni;
După absolvirea cursului de artificier candidatul susţine un examen în faţa comisiei
din cadrul S.C.S.M. sau altei instituţii abilitate, în urma căruia i se eliberează un certificat de
absolvire.
Programul şi tematica cursului se supun avizării de către autorităţile în domeniu,
respectiv Inspecţia Muncii, Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari şi
Inspectoratul General de Poliţie.
Autorizarea pentru exercitarea activităţii de artificier, se face pe baza unui examen
susţinut în faţa unei comisii formate din delegatul ITM şi delegatul sucursalei la care lucrează
sau la care urmează să funcţioneze candidatul,
În urma examenului susţinut aceste persoane pot fi autorizate ca artificieri pentru
lucrările de împuşcare precum şi pentru funcţia de gestionar de depozit de materii explozive,
Autorizarea se atestă prin eliberarea unui carnet conform modelului din anexa nr.
10 a sau 10 b din legea 126/1995 actualizată. Carnetele se eliberează de către inspectoratul
teritorial de muncă al cărui delegat a participat la examinare în vederea autorizării.
După obţinerea carnetului posesorul acestuia lucrează timp de o lună sub
supravegherea unui artificier, cu experienţă. În această perioadă trebuie să demonstreze că
şi-au însuşit cunoştinţele dobândite. Artificierul care a avut în supraveghere artificierul
practicant, precum şi supraveghetorul acestuia vor înainta conducătorului sucursalei o
caracterizare a acestuia în perioada de practică, în vederea autorizării sau refuzului
autorizării acestuia.
Examenul de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier, se susţine imediat
sau după maximum 60 de zile de la absolvirea cursului de pregătire.
Candidaţii la examenul de autorizare pentru exercitarea activităţii de artificier sunt
examinaţi de o comisie conform articolului 119 din legea126/1995 actualizată cu privire la:
- cunoştinţele privind materiile explozive si atribuţiile artificierilor în
tehnologii de împuşcare;
- reglementările privind transportul, păstrarea, mânuirea si folosirea
materiilor explozive în condiţii de securitate, potrivit specificului lucrărilor pentru care se
solicită autorizaţia de funcţionare;
- regulile specifice privind prevenirea şi stingerea incendiilor.
Conducătorul sucursalei organizează anual verificarea cunoştinţelor pe care
trebuie să le posede personalul care mânuieşte, transportă, păstrează şi foloseşte materii
explozive(articolul125 din legea126/1995 actualizată).Comisia de verificare va fi formată din
următorii membrii:
-reprezentant din cadrul Direcţiei Securitate şi Sănătate în Muncă
C.N.H.-S.A.
-inginer şef S.S.M.
-şef serviciu S.S.M.
-responsabil activitate transport manipulare utilizare materii
explozive(şef sector aeraj sau adjunct şef sector aeraj)
Verificarea cunoştinţelor privind regimul materiilor explozive va fi precedată de
efectuarea unui examen psihologic în baza căruia se confirmă că artificierul, este apt pentru
activitatea pe care o îndeplineşte. Verificarea cunoştinţelor şi examinarea psihologică nu
exclud efectuarea instructajelor periodice.
23
2.4. Sancţiuni aplicate artificierului:
Carnetul de artificier, se ridică pe termen de cel mult 3 luni de către organele de
control prevăzute în actele normative în vigoare, atunci când constată abateri de la
prevederile legale privind regimul materiilor explozive.
Carnetul de artificier, se anulează de organul emitent (I.T.M.):
a- la retragerea avizului organului de poliţie;
b- ca urmare a săvârşirii unor abateri grave de la prevederile legale privind
regimul materiilor explozive sau ale normelor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii;
c- la întreruperea activităţii de artificier mai mult de 4 ani.
În cazul anulării carnetului de artificier, obţinerea unui nou carnet este posibilă
numai după trecerea a cel puţin un an de la data anulării, pe bază de examen conform legii
126/1995 actualizată.
24
- încărcarea găurilor din stâlpii de lemn, burarea şi realizarea circuitului
de împuşcare;
- controlul atmosferei înainte şi după realizarea operaţiei de împuşcare,
măsuri de combatere a prafului exploziv de cărbune (umectarea perimetrului unde se
execută operaţia de prăbuşire , operaţie care se va executa înainte de încărcarea găurilor);
d- cantitatea de exploziv necesară şi numărul de capse conform dispoziţiei
de împuşcare;
e- nominalizarea persoanei desemnate de către ing. şef SSM, persoană care
va verifica măsurile dispuse în Registrul de prăbuşire şi îşi va da acordul pentru executarea
lucrărilor de prăbuşire, a artificierului care va efectua prăbuşirea precum şi a lucrătorilor
care-l ajută pe artificier la încărcarea găurilor din stâlpii de lemn. Nu se admit încărcături
aplicate.
După finalizarea şi verificarea operaţiei de prăbuşire, respectând cerinţele
prevăzute la efectuarea operaţiei de împuşcare, persoana desemnată va întocmi un raport
cu privire la modul de desfăşurare şi rezultatul operaţiei de prăbuşire în Registrul de
prăbuşire.
25
- se răsfrânge capătul liber al tubului PVC peste încărcătura explozivă
şi se leagă strâns cu bandă adezivă;
- pentru introducerea încărcăturii explozive şi a cartuşelor de sare se
vor folosi pene de lemn, la această operaţie participă două persoane;
- iniţierea fitilului detonant, din construcţia unei încărcături discontinui,
se va realiza cu 2 capse detonante a cărei treaptă maximă de întârziere să fie de maxim
30ms. legate în paralel pentru reducerea riscului de producere a rateurilor.
i- la operaţia de împuşcare cu găuri lungi de mină vor participa minim doi
artificieri. Artificierii care execută operaţia de împuşcare vor prezenta inginerului desemnat
din cadrul sectorului aeraj nominalizat în dispoziţia de împuşcare pentru supraveghere, schiţa
de mână cu amplasarea, lungimea găurilor şi treptele de întârziere;
j- înainte de încărcarea găurilor de mină, acestea se vor curăţa şi se va
verifica lungimea lor. Se interzice încărcarea găurilor lungi de mină care au străpuns
poditura subetajului superior-spaţiul exploatat.
k- introducerea încărcăturii în gaură se va face manual prin împingere. Dacă
în timpul manipulării se deteriorează integritatea încărcăturii, prin ruperea tubului PVC, se va
fixa cu ajutorul unor segmente de tub PVC aplicate în zona afectată;
l- menţinerea încărcăturii în gaură se face cu ajutorul unor accesorii realizate
din carton sau PVC(fig.4);
m- găurile lungi de mină se vor bura cu argilă până la gura lor, dar nu mai
puţin de1m. Capsele se vor lega în serie(încărcăturile între ele);
n- timpul de întârziere între două găuri alăturate va fi de o treaptă de
întârziere, găurile lungi din acelaşi evantai vor avea aceaşi treaptă de întârziere. Întârzierea
totală la împuşcarea mai multor evantaie va fi de max.200ms(6-8 trepte de întârziere);
o- după realizarea circuitului şi controlul atmosferei se va verifica
continuitatea circuitul de împuşcare cu ajutorul aparatului de diagnosticare (ADRI sau
similare);
p- în cazul unui rateu total se va verifica circuitul de împuşcare, se vor
depista capsele defecte prin măsurători cu aparate de verificare. În cazul rateurilor parţiale se
va verifica circuitul de împuşcare iar dacă nu se pot iniţia separat vor fi lichidate prin
împuşcarea evantaiului următor;
r- este interzisă forarea şi împuşcarea găurilor ajutătoare pentru
lichidarea rateurilor.
Descărcarea cărbunelui în zonele cu rateuri se va face sub directa supravegherea
a persoanei desemnate cu conducerea şi coordonarea lucrărilor de împuşcare, luându-se
toate măsurile pentru recuperarea materiilor explozive care nu au detonat.
26
4. Depozitarea materiilor explozive la sucursale:
5.1.Generalităţi:
Transportul materiiIor explozive se va face respectând prevederile legii126/1995
actualizată şi a H.G.207/2006.
La transportul materiilor explozive se vor folosi numai mijloace tip (genţi, lăzi,
vagonete , cărucioare, autospeciale) avizate. În mijlocul de transport, materiile explozive se
transportă, astfel ca să nu se mişte sau să se răstoarne, în ambalajul original al fabricii
producătoare (lăzi sau cutii).
28
b - numai artificierul poate transporta la locul de folosire doar cantitatea
necesară împuşcării la frontul de lucru respectiv. Este interzis transportul materiilor explozive
cu monoraiul sau cu chibla în cazul transportului pe suitori.
c - la transportul pe puţuri se anunţă în prealabil persoanele care deservesc
instalaţiile de transport (mecanici şi semnalişti).Transportul pe puţ, în aceeaşi colivie, a mai
multor persoane care poartă materii explozive, se admite cu condiţia ca în fiecare etaj al
coliviei să se afle cel mult trei persoane, din care una artificier. Transportul simultan al altor
persoane care nu participă ca însoţitori sau a altor materiale împreună cu artificierul este
interzis.
d - la transportul pe puţ a persoanelor care poartă materii explozive viteza
maximă admisă de deplasare a coliviei este de 4 m/s. În timpul transportului se vor evita
pornirile şi opririle bruşte.
e - când pe una din secţii se face transport de persoane care poartă materii
explozive, este interzisă efectuarea transportului de materiale sau personal pe cealaltă
secţie.
f - pe plane înclinate şi pe suitori transportul materiilor explozive se face
manual;
30
perdele de ceaţă în jurul gurilor de evacuare cu ajutorul pulverizatoarelor care vor fi puse în
funcţiune la retragerea artificierului.
Pe timpul operaţiei de perforare, introducerii încărcăturii explozive, respectiv a
împuşcării propriu-zise se opreşte activitatea de transport pe galeria de la bază silozului sau
rostogolurilor şi deversarea în siloz. Totodată se evacuează personalul din galeria de bază pe
o distanţă de 100 m si personalul din locurile de muncă de pe circuitul de ieşire al aerului de
la siloz respectiv rostogol. Reînceperea activitatii normale în zona respectivă va fi admisă de
către persoana responsabilă cu conducerea si coordonarea Iucrărilor de împuşcare.
Conducătorul sucursalei va desemna executarea controlului amănunţit al stării
silozurilor şi rostogoalelor după executarea împuşcării şi întocmirea raportului în acest sens.
Dacă se constată că tubulatura respectiv susţinerea rostogolului sau a silozului sunt
deranjate, activitatea se va relua numai după refacerea acestora.
31
Procesul verbal se semnează de persoanele care au participat la distrugere şi se
aprobă de conducătorul sucursalei deţinătoare de depozit şi se înregistrează, constituind
actul justificativ pentru scăderea materiilor explozive din evidenţa depozitului de exploziv.
Distrugerea materiilor explozive se va face în conformitate cu respectarea
legislaţiei în vigoare.
9. Găuri de probă:
La sucursalele CNH – SA artificierul împreună cu supraveghetorul locului de
muncă vor controla existenţa găurilor de probă după cum urmează:
9.1. Două găuri de minim 3m la toate lucrările de înaintare în steril începând cu
10m de strat, de falii cunoscute sau de lucrări vechi. La deschiderea de noi orizonturi sau în
zone necunoscute lungimea găurilor de probă va fi de 5m.
9.2. Două găuri de minim 3m la toate lucrările de înaintare în cărbune. La lucrările
săpate cu combina de înaintare nu este obligatorie această condiţie.
9.3. O gaură de cel puţin 3m la fiecare 6m 2 de front, în abataje începând de la 10m
distanţă de o falie cunoscută sau lucrări vechi necontrolabile.
În cazul lucrărilor de împuşcare lungimea găurilor de probă trebuie să depăşească
cu minimum 1m lungimea celei mai lungi găuri încărcate cu materii explozive.
9.4. O gaură de minim 3m., executată din 4 în 4m în rocile sterile din culcuş şi
acoperiş , la lucrările miniere pentru pregătirea abatajelor. Acestea vor fi consemnate în
cărţile de raport ale maiştrilor mineri şi vor fi evidenţiate pe planurile(hărţile) topografice.
32