Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

SPECIALIZAREA: PROTECIA PLANTELOR

PROIECT COMBATERE INTEGRATA SI


PROTECTIA AGROECOSISTEMELOR

ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR. EUGEN ULEA

STUDENT:
GRANCEA CRISTIAN

2013
CAPITOLUL I

I . ASPECTE GENERALE PRIVIND CULTURA DE SOIA

Importanta , istoricul si originea culrurii de soia.

Soia este una dintre cele mai vechi plante de cultura, cunoscuta si utilizata ca aliment in hrana
umana inca de acum 5000 de ani, originara din China, chiar numele provine de la cuvantul chinezesc
“schiong-yu” care indica “ sosul de soia”. Denumirea a fost preluata de japonezi de la numele de
“shoyu”, care treptat s-a modificat in “so-ya”. Denumire acceptata de toate tarile care au intodus in
cultura aceasta planta. Primele mentiuni referitoare la soia se gasesc in lucrarea de botanica Pen Ts’ao
Kong Hu care dateaza din anul 2838 i.e.n. scrisa de imparatul chinez Sheng-Hung.
In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in anii 1829 si respectiv 1840, desi in SUA
cultura soiei dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita ca furaj.
In Romania introducerea soiei in cultura a avut loc in anul 1876 in zonaTransilvaniei cand se
cultiva in gradini ca planta rara.
Din anul 1913 a fost cultivata in campurile experimentale ale Scolii superioare de Agricultura
din Bucuresti numai dupa anii 1930 a fost inclusa in temele de cercetare ale Institutului de Cercetari
Agronomice din Romania.
Soia este planta din care este extrasa proteina de soia, extractia efectuandu-se din mugurii
acestei plante, prelucrata printr-o tehnologie speciala, Este singurul aliment vegetal care ofera corpului
toti aminoacizii esentiali necesari

Soia poate fi folosita in scopul:


-in prevenirea cancerului;
-in tratamentul impotriva bolilor cardiovasculare si ale metabolismului lipidic;
-pentru imbunatatirea statusului antioxidant;
-pentru imbunatatirea apararii imune;
-impotriva neurodegenerescentei.
Soia s-a dovedit exterm de valoroasa si in hrana animalelor.In tarile din vestul Europei care sunt
mari importatoare de soia si in special de sroturi de soia. Taratele de soia se pot folosi in substituentul
de lapte pentru animale mici pana la varsta de 30 zile in procente de 5 % soia prajita si ca uruilala se
pot folosi la nutreturi combinate,la animale mici pana la 60 zile in proportie de 5 – 7 % iar la animale
mici puse la ingrasat in proportie de 8 – 14 %.

Tabel 1. Cantitatea de aminoacizi din faina de soia

Aminoacizi esentiali g/100g faina Aminoacizi neesentiali g/100 g faina


Cistina 0,62 Alanina 2,24
Izoleucina 2,39 Arginina 3,6
Leucina 4,03 Acid asparginic 6,01
Lizina 3,19 Acid glutaminic 10,0
Metionina 0,65 Glicina 2,21
Fenilanilina 2,69 Histidina 1,45
Treonina 1,97 Serina 2,66
Triptofan 0,65 Frolina 2,51
Folina 2,59 Tirozina 1,93

Boabele de soia contin, in medie 8% coaja, 90% miez (cotiledoane) si 2% germeni (hipocotil).
Tehnologia schematica de prelucrare industriala a soiei consta in zdrobirea, curatirea si
decojirea boabelor, urmate de macinarea si extragerea uleiului atat cu solventi (hexan) cat si prin
presare mecanica. Uleiul poate fi rafinat, iar faina poate fi conditionata in diferite moduri pentru
consumul uman sau furaje.

Taratele reprezinta o sursa bogata in fibre alimentare extrem de importante pentru mentinerea
sanatatii.

Tabel 2 Compozitia tipica a unor produse obtinute din soia

Boabe de Boabe Faina Concentrat de


soia decojite degresata soia
Umiditate 11 10 8 5
Proteina 38 44 54 66
Ulei 18 21 <1 <1
Carbohidrati 28 20 31 23
Cenusa 5 5 6 5

In prezent, soia constituie o sursa majora de proteina de calitate atat pentru nutritia umanacat si pentru
animale si este cultivata pe suprafete mari pe tot globul.
Planta de soia pe langa aportul de proteine si ulei, soia confera o serie de beneficii majore
pentru sanatate. Beneficiile consumatorilor de proteina din soia au fost bine documentate pentru
urmatoarele domenii in care s-au obtinut efecte sanogene evidente:
-scaderea nivelului colesterolului sangvin - descresterea incidentei maladiilor cardiovasculare;
-atenuarea simptomelor pre si post-menopausale;
-scaderea incidentei unor forme de cancer, in special a cancerelor de prostata si de colon.
Specialistii in nutritie recomanda consumul a 25 de grame de proteina de soia pe zi, ca parte a
unei diete sarace in grasimi saturate si colesterol, care poate reduce riscul de boli cardiovasculare.
In tara noastra, painea reprezinta unul din alimentul de baza, in special painea alba, fiind, din pacate un
aliment dezechilibrat din punct de vedere nutritional. O solutie fericita de a creste valoarea biologica a
paini albe ar fi adaosul proteinelor de soia care are valoare inalta valoare biologica. Proteina din soia
este bogata in aminoacidul lizina, in timp ce glutenul din grau este bogat in aminoacidul cisteina.
Aceasta combinatie dintre proteina de soia si proteina de grau realizeaza o echilibrare nutritionala
ideala, oferind consumatorului acesti doi aminoacizi esentiali indispensabili sanatatii.
Daca proteina din soia este considerata a fi un principal agent cauzator al efectelor benefice
mentionate mai sus, alti constituienti din soia au efecte la fel de remarcabile asupra sanatatii. Totusi
pentru animale, fanul de soia are o valoare nutritiva mai mica decat a fanurilor de lucerna si trifoi,
datorita tulpinilor care raman neconsumate. Cand fanul de soia este introdus totusi in ratia animalelor,
este mai economic sa fie folosit sub forma de faina. De remarcat ca proteina din semintele de soia este
mult superioara proteinei din cereale datorita unor amino-acizi de o importanta deosebita in alimentatia
animalelor, cum sunt: lizina, metionina, triptofanul etc. Pe langa proteina, semintele de soia contin si
cantitati insemnate de substante grase, saruri minerale (fosfor, potasiu) si vitamine (complex B, C, D,
F).
Alaturi de lucerna si trifoi, soia are o importanta din ce in ce mai mare, fiind considerata din
punct de vedere furajer ca o planta foarte valoroasa. Din acest motiv soia se foloseste in ultimul timp
intr-o proportie mare inclusiv sub forma de masa verde (pasunata
insilozata), datorita continutului ridicat in proteina si grasimi din toate partile componente ale
plantei (tabelul de mai jos).

Tabel 3 . Substanta uscata %


Substanta uscata Din care:
[%]
Substante Grasimi Substante Celuloza Cenusa
azotoase [%] neazotoase [%] [%]
[%] [%]
90,0 33,0 18,0 30,0 4,2 4,6

Deficitul de albumina digestibila din furajarea animalelor a impus ca in ultimii ani sa se extinda
culturii de soia in amestec cu graminee anuale de nutret (porumb, sorg, iarba de Sudan) Aceasta a dus
la obtinerea unor furaje complete si bine echilibrate.
S-a stabilit astfel ca porumbul, sorgul, iarba de Sudan, pe de o parte, si soia, pe de alta parte,
sunt componenti buni ai culturilor intercalate, pentru ca aceste plante extrag substante nutritive diferite
din sol, se completeaza reciproc favorabil privind componenta in principii nutritivi si sunt consumate
cu mai multa placere de animale atunci cand se administreaza ca amestec.
Productia de soia boabe cultivata in ultimi ani 2003/2004 pe o suprafata de circa 110.000
hectare a realizat circa 249.000 tone, cu 31.000 de tone mai mult decat productia realizata in anul 2003,
a fost de 218.000 tone.
Pentru zootehnie produsul principal din procesarea boabelor de soia il reprezinta srotul de soia,
care se prezinta in proportie de circa 75%, si care este componentul de baza in furajarea animalelor
Cultivarea soiei pentru a fi folosita in zootehnie poate fi samanata pentru a fi insilozata sau
consumata ca masa verde, soia in cultura pura cand poate realiza productii de 150 - 230 q/ha. Cultivata
pentru siloz, in amestec cu porumb, productia de masa verde poate ajunge la 395 - 500 q/ha.
Proteinele din soia sunt superioare calitativ tuturor plantelor cultivate pentru boabe. Proteina
reprezentativa penru soia este glicinina , caracterizata prin continut bogat in sulf si este insotita de
cantitati mici de legumelina .
Grasimile sunt remarcabile de asemeni prin calitate :
indicele de iod este 107 – 137, ceea ce indica un ulei semisicativ .
foarte important este faptul ca in compozitia grasimilor intra lecitina care reprezinta un amestec
valoros de fosfatide.
Cenusa contine potasiu circa 4,5%K2O, fosfor 31%P2O5, calciu 6 – 7%CaO, mangan 7- 8%
MnO.

Tabel 4. Substante neazotoase din soia

Nr. crt Substanta Hidrati de carbon[%]


1 Galactan 4,86
2 Acizi organici 1,44
3 Pentozani 2,94
4 Zahar invertit 0,09
5 Zaharoza 3,31
6 Rafinoza 1,13
7 Amidon 0,50
8 Celuloza 3,29
9 Ceara, substante tanante 8,60
10 Dextrina 3,14
11 Hemiceluloze (nedeterminate) 0,04
TOTAL 29,34

Importanta nutritiva – supranumita si cultura de aur , aceasta planta proteo – oleaginoasa este
considerata o adevarata planta miraculoasa ,care inlocuieste faina de carne in hrana animalelor ,fiind in
acelasi timp un excelent aliment , dar si un bun medicament care vprevine si chiar vindeca foarte multe
boli.
Importanta agronomica este data in primul rand de valoarea oricarei leguminoase in ceea ce
priveste aportul de azot biologic in sol , dar si ca premergatoare apreciata pentru orice cultura , lasand
terenul dupa recoltare intr-o perfecta stare culturala.

1.2. Raspandirea culturii de soia

Pe glob se cdultiva cu soia peste 62 milioane hectare .


Ca pondere ocupa primul loc intre leguminoase.
Aria de raspandire este foarte larga . Se extinde intre 55* latitudine nordica , pana la Moscova si
45 latitudine sudica , pana in Argentina si Chile
Se cultiva pe toate continentele planetei :
-America de Nord peste 25 milioane ha;
-America de Sud circa 18 milioane ha ;
-Asia aproximativ 16 milioane ha ;
-Africa si Europa , cate peste 5 – 5,5 milioane ha .

Tari mari cultivatoare:


-S.U.A cu peste 24 milioane ha .
-Brazilia peste 11 milioane ha;
-China circa 8,5 miloane ha ;
-Argentina si India cu cate peste 1,5 milioane ha;
-In Europa cel mai mare cultivator este Italia cu circa 225.000ha
In Romania suprafata cultivata s-a extins treptat astfel ca in anul 1940, ocupa 100000 ha si
ulterior s-a ajuns la 400.000 ha in anii 1980 – 1989, reprezentand ponderea intre leguminoase .
In prezent cultura detine ponderea intre plantele din grupa leguminoase pentru boabe si dupa o
perioada de cativa ani , cand suprafata s-a restrans la numai 70.000 ha ,a inceput o etapa de
reconsiderare .
Dupa anul 2000 a reintrat in atentia agricultorilor , cultura detinand o importanta pondere mai
ales in marile exploatatiile agricole .
Sistematica – soia apartine speciei Glycine max ,sinonim cu Glycine hispida face parte din
tribul Phaoseoleae, familia Leguminosae.
Specia cuprinde patru subspecii : Chinensis (ENK);Indica (ENK);Japonica (ENK);Manshurica
(ENK).
Aceste subspecii cuprind varietati diferentiate dupa culoarea pastailor ,boabelor ,hilului,si
perilor ce acopera planta .

Soiurile cultivate in Romania

Multitudinea de soiuri existente in prezent in lume se diferentiaza dupa criteriul morfologic


.Pentru ca in practica insa criteriul de baza ramane reactia plantelor la fotoperiodism si temperatura
,reflectata in caracterele privind precocitatea sau durata perioadei de vegetatie –maturizare .
Dupa aceste criterii s-a adoptat clasificarea in 13 grupe propusa de S.U.A si Canada .Respectiv
trei grupe notate cu 000;00;0 – pentru nsoiuri timpurii si 10 grupe notate cu I(intai) pana la
X(zece),pentru soiuri semitardive si tardive .
In tara noastra soiurile din Lista Oficiala apartin de subspecia Manshurica si sunt incadrate in
grupele de precocitate 0 pana la II ,dupa cum urmeaza :
-Grupa de precocitate 000 cu soiuri foarte precoce : Perla ; Diamant;
-Grupa de precocitate 00 cu soiuri precoce Atlas ; Agat ; Gadir ; Onix; Opal ; Safir; Romanesc
99;
-Grupa de precocitate 0 cu soiuri semiprecoce : Columna ; Clamir ; Stil; Proteinka;
-Grupa de precocitate I cu soiuri semiprecoce : Triumf ; Danubiana ; Victoria ; valkir ;Cresir
-Grupa de precocitate II cu soiuri tardive streine: Amsoi ; Stine 2250;
-Soiuri modificate genetic cu toleranta la Glifosat in prezent cultivate in Romania ,cunoscutele
soiuri notate cu RR,rezistente la erbicidul Roundup ,cu soiurile din marca Pioneer:
-soiurile din grupa II: S 2254 RR; PR 92 B 21 RR; PR 92 B71 RR;
-soiurile din grupa 0 : S0994 RR; S1484 RR;
-soiul din grupa I: PR 95 B 05 RR

Zonele ecologice

Pe teritoriul din Romania se gasesc conditii corespunzatoare zonei foarte favorabile si


favorabile. S-au delimitat cinci zone pentru cultura soiei pe baza cerintelor specifice cu privire la
temperatura ,fotoperioada , resurse hidrice si sol necesare pentru zonarea soiurilor . Tot odata este
recomandabil sa se valorifice microzonele favorabile din toate zonele agricole ale tarii.
Cele cinci zone pentru cultura soiei si zonarea soiurilor ,sunt:
Zona I –campia din sudul tarii si Dobrogea .
-cu suma temperaturilor active mai mare de 1.600*C;
-in aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si cu aport freatic.
-se recomanda soiuri predominant semitardive , urmate de soiuri semiprecoce si chiar tardive ,
cu participare redusa .
Zona II – campia din vestul tarii.
-cu suma temperaturilor active de 1.400 – 1.600*C;
-cu un numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 30*C si cantitate mai mare de precipitatii
.
-se recomanda cu pondere mare soiurile semiprecoce , urmate de soiurule semitardive si apoi
precoce ;
Zona III – partea de nord a Campiei Romane .;
-cu suma temperaturilor active de 1.400 - 1.600*C ;

-in care cultura se va amplasa cu prioritate pe terenurile irigate si pe cele cu aport freatic;
-se recomanda soiurile din grupa semiprecoce - precoce si foarte precoce .
Zona IV –parte de est a Moldovei si Campia de Nord – Vest a tarii.
-cu suma temperaturilor active de 1.200 – 1.400*C;
-se recomanda cu pondere soiuri foarte precoce ,urmate de cele precoce si semiprecoce.
Zona V – parete de vest si nord vest a Transilvaniei , luncile raurilor Mures , Tarnave ,Somes si
partea de nord – est a Moldovei.
-cu suma temperaturilor active de 1.100 – 1.200*C
-se recomanda soiuri foarte precoce si local in unele situatii cu mica pondere si soiuri precoce

Prezentarea plantei de soia , soiul S 2254 RR

Radacina – este pivotanta puternica destul de bine dezvoltata la soiul S 2254 RR .


patrunde in pamant pana la 100 – 140 cm adancime .
se caracterizeaza prin crestere foarte rapida in adancime in sol, la lungimea de 2-3 cm incepe sa
se ramifice si cresterea continua pana la maturitatea plantei.
Are numeroase ramificatii laterale raspandite pana la 30-35 cm in sol , cu numeroase nodozitati
care se dezvolta bine numai sub influenta nitraginului.

Tulpina – prezinta 5-8 pana la 12 internoduri si noduri usor vizibile .


la soiurile actuale tulpina este erecta , talia plantei in functie de conditiile de vegetatie poate fi
80 – 90 cm.
Este acoperita cu numerosi perisori
Forma tufei poate fi compacta sau semicompacta

Frunza – in functie de momentul formarii frunzele sunt de trei feluri :


-la rasarirea din cotiledoane se formeaza asa numitele frunze cotiledonale care sunt temporare si
au rolul de a sintetiza substanta organica in primele faze de crestere dupa germinare .

imediat deasupra frunzelor cotiledonale se formeza primele frunze adevarate .Ele sunt frunze
simple , ovale , in numar de doua asezate opus pe tulpina .Pornesc din primele noduri ale tinerei
plantute ,au caracter temporar si indeplinesc un important rol in sinteza materiei organice la inceputul
vegetatiei
frunzele trifoliate sunt reprezentative pentru soia .Ele sunt asezate altern ,pornind cate una din
fiecare nod al tulpinei principale si al ramificatiilor si apar treptat pe masura cresterii plantei.Au culoare
verde inchis.
Sunt petiolate ,petiolul poate avea lungimea 10-25 mm
Florile – sunt mici ,4- 7 mm ,colorate liliachiu,alb
-sunt numeroase ,lipsite de miros si de nectar androceul format din zece stamine inegale ,dintre
care 5 sunt mai scurte iar cinci mai lungi.
-florile sunt grupate cate 3 – 9 inflorescente racem ,aflate la nodul tulpinii si ramificatiilor
Pastaile- sunt lungi de 3 – 6 cm ,late de circa 1 cm
-cuprind 2 – 3 seminte si la unele soiuri la maturitate pot fi deshiscente. Culoare maronie la
matiritate .
Seminte – sunt diferite ca forma ,culoare , dimensiune ,marime ,in functie de soi forma poate fi
ovala de culoare galbena aurie maslinie .
in masa bobului partile componente reprezinta in medie : cotiledoanele 90% si sunt colorate in
galben sau verde ; tegumentul 8% si este gros cu permeabilitatea redusa pentru apa ; mugurasul
tulpinita si radacinuta doar 2 % din masa semintei mature. Cu hilul de culoare marenie , MMB 170-
200 g

Cerinte fata de clima si sol

Fiind originara din Extremul Orient, soia este o planta iubitoare de caldura, cantitatea de caldura
necesara pentru a ajunge la maturitate fiind de 2200 - 2800°C. Durata perioadei de vegetatie este de
110 - 150 zile.
Soia germineaza la o temperatura minima de 7 - 8°C. Temperaturile medii de 12°C in luna
aprilie si de 20 - 21 in lunile iulie-august sunt hotaratoare pentru dezvoltarea normala a plantei. Soia
este sensibila la temperaturile scazute (minus 1 - 2°C) si la oscilatiile mari de temperatura. Este planta
de zi scurta; in conditii de zi lunga soia isi prelungeste perioada de vegetatie.
Cerintele fata de apa sunt destul de ridicate chiar de la germinare, cand are nevoie de o cantitate
de apa ce reprezinta 120 - 130% din greutatea semintei uscate. Coeficientul de transpiratie este in
medie de 520 pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind mai mare in perioada rasaririi plantelor (915)
si mai scazut catre sfarsitul perioadei de formare a pastailor (239). Soia suporta relativ bine seceta pana
la inflorire. La culturile in amestec, cerintele fata de apa sunt mai mari decat in cultura pura. In tara
noastra, cultura soiei da rezultate bune in regiunile cu precipitatii medii anuale de 500 - 600 mm, din
care cel putin 75 mm, in perioada de vara.
Soia nu este pretentioasa fata de sol, fapt ce permite cultura ei pe aproape toate tipurile de sol
din tara noastra, cu exceptia solurilor grele, acide, salinizate. Cele mai bune rezultate se obtin pe
solurile luto-nisipoase, lutoase si luto-argiloase, adanci, fertile, bogate in calciu, fosfor si potasiu, cu o
reactie cuprinsa intre pH = 5 si pH = 8,5 , optim fiind pH = 6,7.
Cele mai bune conditii pentru cultura soiei in tara noastra se intalnesc in depresiunea Jijiei si a
Baseului, in Moldova, si pe vaile Muresului, Tarnavelor si Somesului, in Transilvania. O zona
favorabila se intalneste in campia din vestul tarii, Campia Transilvaniei, valea Siretului in dreptul
regiunii Bacau, depresiunea Jijiei si Bahluiului (in parte), precum si in partea de mijloc si de est a
podisului Moldovei, in partea de sud a tarii, desi se gasesc soluri fertile, soia nu poate da productii mari
si stabile datorita secetei ce corespunde perioadei de inflorire-fructificare. Extinderea culturii in aceasta
zona este conditionata de irigare.
In ultimii patru ani cumulate cu perioadele de toamna, iarna, primavara s-a inregistrat o valoare
de 342 mm, precipitatii ce definesc un an cu favorabilitate medie spre buna pentru culturile de toamna.
Datorita faptului ca evapotranspiratia potentiala depaseste cu 354 mm cantitatea de precipitatii
primita in sol, in acest caz zona se inscrie in randul cerealelor cu un bilant hidroclimatic mediu anual
definitor.

Cerintele pentru S 2254 RR


Soia face parte din grupa plantelor cu cerinte ridicate fata de temperatura si relativ ridicate
pentru umiditate .
Temperatura constituie factorul limitativ al zonarii soiurilor. Este o planta cu cerinte ridicate
fata de caldura . Pragul biologic este de 10*C.
Temperaturile medii zilnice necesare pentru parcurgerea principalelor faze in timpul vegetatiei
sunt:

Fazele de vegetatie Temperatura *C Minim Optim

Germinarea 6-7 20-22


Semanat – rasarire 8- 10 20-22
Formarea organelor de reproductie 16 – 17 21 – 23
Inflorire 17 – 18 22 – 25
Formarea semintelor 13 – 14 21 – 23
Coacere 8–9 19 - 20

Rezistenta la temperaturi scazute in primele faze este de pana la –2*C (chiar – 2,5*C), dar de
scurta durata in timpul rasaririi culturii.
Brumele tarzii de primavara pot produce compromiterea culturilor si la faza de trei frunze,
temperaturile negative pot cauza mari daune.
Umiditatea constituie un factor limitativ al productiei.
-cerintele fata de umiditate sunt mari chiar de la germinare. Pentru germinare samanta absoarbe
o cantitate mare de apa care reprezinta 150% din masa semintei.
-coeficientul de transpiratie este ridicat 500-700.
-consumul total de apa este in jur de 6000 m*/ha
-consumul de apa mediu zilnic este in jur de 40 m*/ha /zi;
-pentru producerea unui kg de boabe soia consuma peste 1500 l apa ajungand chiar la 4000 l
apa,in functie de conditiile de cultura.

Pe parcursul vegetatiei consumul de apa creste de la primele faze si atinge valorile maxime in
fazele inflorit – fructificare :
-in perioada semanat –inflorit, consumul mediu zilnic este in jur de 30m*/ha/zi;
-in perioada inflorit – formarea pastailor ,este in medie 54 m*/ha /zi;
-in perioada formari pastailor – maturitate , este in jur de 43m*/ha / zi;

Fazele cresterii si dezvoltarii stadiale

Germinarea – este epigeica ce


1. Formarea primelor frunze –a fost marcata de aparitia primelor frunze simple si de crestere
rapida a radacinei embrionare
-la 7 –9 zile de la bacterizare incep sa fie vizibile noduletele pe radacini a inceput activitatea
simbiotica . Aceasta faza a avut loc la inceputul lunii mai (in jurul datei de 3mai)
2.Dezvoltarea primelor frunze compuse trifoliate
- a fost marcata de aparitia completa a primei frunze trifoliate si adoua este inca nedesfacuta
-palnta are inaltimea de 12 – 15 cm
-formarea nodozitatilor continua activ si la 12 –14 zile de la inoculare s-a facut controlul in
camp asupra dezvoltarii acestora pe data de 10 mai2004.
-riscul imburuienarii este puternic
3.Patru frunze compuse - faza a fost marcata de trei frunze compuse complet desfasurate si una
nedesfacuta compet frunzele cotiledonale cad
Plantele aveau inaltimea de 18 – 20 cm
Formarea nodozitatilor continua ,crescand activ circa 30 zile si atingand diametrul de 4 – 6 mm
Exista pericol mare de inburuienare mai ales cu buruieni monocotile perene si acelor din
generatia a doua
4. Inceputul infloritului. Faza marcata de aparitia primelor flori la baza plantei ( 1 – 5
%)frunzele compuse sunt in numar de 5 – 6 si plantele au inaltimea de 30 – 35 cm .
in fiecare nod al tulpinei principale se gaseste cate un mugur axial
sistemul radicular este bine dezvoltat , nodozitatile continua sa creasca si ating dezvoltarea
maxima ca masa ,volum ,dimensiuni.
Cresterea masei epigee se produce in ritm rapid si consumul de apa tinde spre valorile maxime
se pot semnala deficiente de umiditate si nevoia de irigare.
Aceasta faza a avut loc in luna iunie (incepand pe data de 3 iunie)
5.Mijlocul infloritului- este marcata de prezenta a cate 3 – 4 inflorescente la peste 50% din
plantele din lan
pe plante apar fruza a opta trifoliata si suprafata foliara tinde spre valori maxime
din nodurile bazale ale tulpinii ,din mugurii axiali incep sa se diferentieze ramificatiile
radacinele continua sa creasca activ structura nodozitatilor ramane stabila dupa 6 – 7 saptamani
de la inoculare
cerintele fete de apa sunt mari ,planta se afla in faza critica penru apa si apare necesitatea
irigatiei
6.Inflorirea deplina si primele fructificatii- faza este marcata de momentul cand florile de la
baza plantei incep sa se ofileasca si cad,apar primele fructificatii
planta continua sa creasca in ritm rapid are peste 60 cm inaltime ,radacinele continua sa creasca
numarul frunzelor compuse este de 9 10 ,frunzele simple de la baza plantei sunt perdute
suprafata foliara si consumul de apa au atins valori maxime irigarea este necesara soia fiind in
faza critica pentru apa .
avand loc in luna iulie;
7.Formarea si cresterea rapida a pastailor – infloritul este terminat se formeaza rapid pastaile
cerintele fata de apa se mentin la cote maxime.
Faza ce a inceput cu a doua decada a lunii iulie,continuand in prima jumatate din luna august
(aprox 20iulie– 10 august)
8.Cresterea boabelor- faza este marcata de prezenta pastailor pe toata lungimea tulpinii chiar si
pe varful de crestere iar pastaile de la baza plantei ajunsa la lungimea normala au boabele normal
dezvoltate
radacinele inca mai cresc plantele tind spre inaltimea normala 80-90cm
boabele in pastai cresc in marime ajung normal dezvoltate si incep acumulurea substantei uscate
.
perioada desfasurarii acestei faze situndu-se in a doua jumatete a lunii august;
9.Terminarea umplerii boabelor- faza este marcata prin pastaile din varf complet formate si
terminarea umplerii boabelor
-plantele au ajuns la inaltimea maxima .Nodozitatile incep sa se degradeze.
-aceasta faza desfasurandu-se la inceputul lunii septembrie (aprox 5 septembrie)
10.Coacerea in parga – este marcata prin incetinarea cresterii plantelor
procentul de frunze ingalbenite cresc la 25 – 50 % o parte din frunze cad si frunzele verzi raman
numai in partea superioara a plantei
pastaile de la baza plantei sunt ingalbenite
11. Maturizarea deplina – recoltarea – tulpina ramane fara frunze pastaile sunt brunificate si
boabele au culoarea galbena specifica normala
pastaile uscate produc zgomot la scuturare datarita uscarii acestora in pastai se poate incepe
recoltare
CAP II ROTATIA CULTURII
Asolamentul in care soia sa ocupe locul si proportia cuvenita sunt considerate ca o masura
agricola deosebit de importanta pentru sporirea fertilitatii solului, cresterea productiei la hectar.
Incadrarea soiei intr-un asolament corespunzator devine o sarcina care nu mai poate fi neglijata.
Totusi soia este mai putin pretentioasa fata de culturile cu care intra in rotatie dovedind
plasticitate mare in ceeace priveste plantele premergatoare.

In conditiile actuale din agricultura Romaniei, rotatia culturilor si incadrarea in asolament este
obligatorie ,atat pe considerente privind protectia fitosanitara, cat si pe considerente economice si
agronomice in general.
Plantele premergatoare foarte bune pot fii:
cereale de toamna ;
plantele furajere neleguminoase;
prasitoarele porumb ,sfecla si cartof, cu o stare fitosanitara buna.
Rotatia practicata la S.C Maretu este:. grau – soia – porumb

Cultura soiei se poate amplasa cu succes pe terenurile care au fost cultivate anterior
cu cereale de toamna sau cu porumb, cu conditia ca acestea sa permita o buna pregatire a solului si
acumularea unei rezerve de apa
Soia se poate cultiva pe acelasi teren mai multi ani la rand, cand, datorita inmultirii bacteriilor
simbiotice specifice, se pot obtine productii mari.
Soia este o foarte buna premergatoare pentru aproape toate culturile anuale.
Rezultatele cercetarilor efectuate arata ca soia in calitate de planta premergatoare realizeaza
sporuri de 340-750 kg/ha. Sporuruile de recolta se realizeaza fara cheltuieli suplimentare Aceasta arata
importanta economica a folosiri soiei ca planta premergatoare pentru grau.
Soia cultivata numai in asolament evitandu-se cultivarea dupa ea insasi sau dupa alte
leguminoase, care au boli sau daunatori comuni. Se recomanda introducerea soiei dupa cereale dar este
exclusa cultivarea acesteia dupa floarea-soarelui pentru ca au boli comune, din care mai frecvent este
atacul putregaiului alb
Cultura de grau ca planta premergatoare nu secatuieste solul de elemente nutritive, nu are si nu
transmite boli comune si nu necesita erbicid cu remanenta toxica pentru soia. Trebuie mentionat ca prin
cultivarea soiei se poate favoriza extinderea unor patogeni si daunatori care pot diminua posibilitatea
valorificarii efectului de ameliorare a fertilitatii . Se recomanda un asolament cu culturi irigate in care
cerealele paioase au ponderea si sunt folosite ca premergatoare :
1.grau de toamna - 50%
2.soia - 37 %
3.porumb - 13 %

Lucrarile solului pentru cultura de soia.

Soia este cunoscuta ca fiind o cultura foarte pretentioasa la calitatea lucrarilor solului ,respectiv
nivelare perfecta si afanare buna .
Afanarea solului asigura desfasurarea normala a rasariri si cresterii plantelor precum si o a
simbiozei prin crearea unor conditii favorabile in ceeace priveste aeratia, caldura si regimul apei si al
elementelor nutritive din sol.
Sistemul radicular al soiei are nevoie de soluri cat mai bine afanate, cu mare capacitate de
retinere a apei. Aceste insusiri s-au obtinut printr-o executie corecta si la timp a lucrarilor solului
realizandu-se afanareabuna a solului, cresterea plantelor formarea nodozitatilor si dezvoltarea
radacinilor este ingreunata.
Lucrarile solului efectuate la timp si de calitate au imbunatatit regimul agrohidric si termic al
solului s-a asigurat un strat de sol afanat, s-au distrus buruienile si s-a asigurat o buna incorporare in sol
a resturilor vegetale .
Dezmiristirea si aratura s-a executat imediat dupa eliberarea terenului de premergatoarele
timpurii. In cazul de fata dupa grau s-a executat lucrarea de dezmiristit realizandu-se o distrugere a
buruienilor si a resturilor vegetale, s-a provoacat incoltirea semintelor de buruieni care dupa rasarire
urmeaza sa fie incorporata in sol odata cu aratura .
Dezmiristirea s-a executat cu grapa cu discuri GDD – 1,8 in agregat cu tractorul U650 la o
adancime de 8 –10 cm.
Lucrarea de dezmiristit a prezentat o serie de avantaje:
-a usurat efectuarea araturii prin reducerea consumului de combustibil si marirea capacitatii de
lucru a agregatelor la arat.
-a pastrat umiditatea in sol prin distrugerea capilaritatii si astuparea crapaturilor prin formarea
unui strat izolator la suprafata,
-a asigurat conditii optime pentru activitatea microbiologica din sol, prin descompunerea
materiei organice pentru procesele de nitrificare,
a distrus cuiburile de insecte, oulele si alte organe de inmultire ale daunatorilor perturband
ciclul de dezvoltare normala.
Numeroasele experiente demonstreaza ca soia da productii ridicate la lucrarile efectuate in
perioada vara-toamna. Aratura de vara s-a mentinut
fara crusta si curata de buruieni prin lucrari superficiale cu grapele si cu combinatorul.
Prin arat stratul de sol a fost dislocat intoars, amestecat si s-a afanat in scopul influentarii
proceselor fizice, chimice si biologice din sol.
Efectele lucrarii de arat sunt:
- aerul si apa patrund mai usor realizandu-se schimbul de gaze, incalzirea si cresterea umiditatii
solului ceeace influenteaza activitatea microorganismelor din sol.
- aparatul radicular al plantelor tinere de soia se dezvolta mai usor intr-un strat de sol afanat
decat intr-unul compact,
- prin rasturnarea stratului de sol s-a realizat ingroparea in sol a resturilor ce raman de la cultura
premergatoare si a caror prezenta pe teren impiedica buna desfasurare a lucrarilor de pregatire a patului
germinativ si a semanatului.
. Pregatirea patului germinativ

Calitatea patului germinativ este hotaratoare pentru rasarirea si instalarea culturii la densitatea
stabilita, cerintele acesteia referindu-se la nivelarea terenului, maruntirea solului care trebuie sa fie
reavan, lipsa buruienilor si resturilor vegetale care ar impidica buna functionare a semanatorii.
Pretentiile ridicate ale soiei la calitatea patului germinativ sunt determinate si de necesitatea
realizarii unui bun contact intre samanta si sol.
Lucrarea de pregatire a patului germinativ s-a realizat cand solul era zvantat bine si sa evitat
intrarea pe teren la un continut ridicat de apa, caz in care se favorizeaza compactarea solului pentru
semanat.
Pregatirea patului germinativ s-a facut in preajma semanatului si nu mai devreme.
Daca patul germinativ nu a fost pregatit in mod corespunzator este favorizata o pierderea apei
din sol, samanta este incorporata la diferite adancimi aceasta ducand la o germinatie si rasarire
esalonata cu goluri, plantele rasar debilitate, sunt usor de atacate de diferite boli si incepe concurenta
buruienilor, toate acestea cu efecte directe in scaderea productiei.
Lucrarea de pregatire a patului germinativ pe suprafetele arate toamna s-a efectuat cu
combinatorul avand in vedere uniformitatea solului (patului germinativ) .
Pregatirea patului germinativ la S.C Maretu s-a efectuat cu, combinatorul ,aceasta lucrare a fost
efectuata in prrioada 17 - 19 aprilie 2003
Odata cu pregatirea patului germinativ s-a incorporat in sol ingrasamintele si erbicidele
necesare a caror administrare a fost facuta cat mai uniform posibil.
Fertilizatul s-a efectuat inainte de semanat cu o masina de imprastiat ingrasamant RAVCHE cu
o capacitate de 130 ha/zi ajungand la o uniformitate de 95 –97 %.

Semanatul

Samanta.

Samanta pentru semanat trebuie sa intruneasca conditiile :


-sa apartina soiurilor recomandate in zona.
-sa fie recunoscuta si sa posede Certificat Oficial de Calitate (COCS) pentru categoria biologica
din care face parte.
-sa fie produsa in anul precedent si nu mai veche
-sa aiba valoare culturala ridicata , capacitate de germinare cel putin 80 – 85%, puritate fizica
(P) si puritate biologica cel putin 98%.
-sa fie sanatoasa ,nevatamata ,libera de boli si daunatori
-bacterizarea concomitent cu semanatul este obligatorie in conditiile Romaniei.
Pentru a se obtine productii mari de soia cu un continut ridicat in substante proteice a trebuit sa
se trateze semintele inainte de semanat cu biopreparatul fertilizant cunoscut sub denumirea de
“Nitragin”.
Biopreparatul fertilizat nu este alt ceva decat o cultura de bacterii - rhizobium poponicum – care
introduse in sol, semintele se dezvolta, infecteaza radacinele de soia prin perisorii radiculari si inta in
simbioza cu planta.
Bacteriile fixeaza azotul din atmosfera il pun la dispozitia plantei si primesc hidrati de carbon .
Bacteriile care traiesc pe radacinile de soia nu se gasesc in sol sau se gasesc in cantitate foarte
mica, din aceasta cauza se cere infectarea artificiala prin tratarea semintelor. Nitraginul pentru soia se
prezinta sub forma de cultura bacteriana de mediu nutritiv ogor-ogor, ambalat in flacoane cu o
capacitate de cca 200 ml si contanand 8 miliarde de germeni activi. Biopreparatul Nitragin soia are o
durata de folosire de max 4 luni de la fabricare.
Tehnologia bacterizarii semintei consta in colectarea culturii bacteriene a 4 flacoane (norma
necesara pentru samanta ce se foloseste la 1 ha) si inocularea prin stropirea – umectarea semintei cu
suspensia in care se gasesc bacteriile. Pregatirea suspensiei si tratarea seminteri trebuie facuta la
adapost de razele soarelui deoarece lumina intensa si temperatura variabila reduce viabilitatea
bacteriilor.
Pentru tratarea semintei direct in camp s-a folosit un dispozitiv mobil de bacterizare dispozitiv
cu o constructie foarte simpla, instalat direct pe o remorca cu care s-a transportat semintele in camp.
Aplicarea bacterizarii simultane cu ingrasamantul folosind dispozitivul de erbicidare montat pe tractor
si semantoarea SPC –6 s-a dovedit superioara metodei clasice de tractare realizand o infectie bacteriana
mai complexa.
In rezervorul montat pe tractor s-a pregatit suspensia pentru o zi de lucru (10 –12 ha) folosindu-
se acelasi numar de flacoane de Nitragin –soia la hectar norma de lichid ce s-a administrat la hectar
fiind de 20 litri.
Experientele efectuate au evidentiat ca prin bacterizarea semintei se obtine un spor de productie
care variaza de la 240 pana la 1.100 kg / ha . La aproximativ 3 saptamani dupa insamantarea soiei s-a
efectuat controlul bacterizarii atunci cand activitatea bacteriilor trebuie sa fie intensa si nodozitatile
bine dezvoltate pe radacini, plantele avand 15 – 20 cm inaltime.
In conditii normale de rasarire si dezvoltare a plantelor de soia nodozitatile incep a se forma
dupa cca 8-12 zile de la semanat, ca o consecinta a inmultirii bacteriilor dar fixarea de azot incepe
numai dupa alte 12 – 14 zile.
Se considera o bacterizare reusita atunci cand la data controlului unui lot de cel putin 85 % din
plante prezinta pe radacinile principale si secundare 5 – 7 nodozitati bine dezvoltate si in plina
activitate.
Intensitatea activitatii bacteriene este evidentiata prin culoarea rosie – sangerie datorita
hemoproteinei porfirice ce apar pe sectiunea nodozitatii.
La S.C Maretu semintele de soia a fost tratate cu Nitragin – Bac – Soia ,prin tratamentul
corespunzator al semintelor de soia cu acest produsul s-a obtinut un spor de 55%. Avantajele tratarii –
plantele de soia fixeaza azotul atmosfericcu ajutorul bacteriilor Rhizobium si Bradyrhizobium, se pot
economisii pana la 60kg /ha N care pot fi flosita la alte culturi.
Avantajele tratarii semintelor desoia cu Nitragin –Bac –Soia:
-calitatea productiei de soia se imbunatateste prin cresterea continutului de azot in boabe
-influenteaza pozitiv asupra structurii si fertilitatii solului;
metodele de tratare sunt ieftine eficace si simple ;
la S.C Maretu sau flosit pliculete de 300g cantitate suficienta pentru tratarea a 89 kg
cantitate necesara insamantarii a unui hectar cu soia.

. Epoca de semanat.

Cercetarile efectuate in aceasta directie au aratat ca momentul optim al semanatului este


determinat de temperatura si umiditatea solului precum si de lungimea perioadei de vegetatie a soiului
cultivat.
Prin semanat s-a realizat incorporarea in sol a semintelor la adancimi si distante stabilite ca
optime potrivit cerintelor agrobiologice ale fiecarei culturi.
Principalele elemente tehnologice ale semanatului sunt: epoca de semanat, distanta intre
randuri, densitatea si adancimea de incorporare a semintelor, conditiile pedoclimatice, particularitatile
solului si caliatea pregatirii patului germinativ.
Soia fiind o planta termofila pretentiile ei fata de temperatura in timpul perioadei de germinatie
sunt in general reduse.
Intarzierea semanatului duce la diminuarea numarului de ramificatii pe plante, a numarului de
pastai si boabe in pastai si in final a productiei la hectar. Soia trebuie semanata odata sau chiar inaintea
porumbului.
Numarul etapelor si al pastailor pe tulpina si ramificatii, numarul mediu al semintelor in pastaie
si planta MMB poate integistra valori maxime in primele epoci de insamantare si descresc la
insamantarile intarziate. Pe langa cresterile valorice ale componentelor productiei semanatul timpuriu
soldeaza si cu maturarea si recoltarea mai timpurie fapt de o deosebita importanta deoarece creeaza
posibilitatea folosirii soiei ca planta premergatoare pentru grau.
Epoca de semanat influenteaza in mare masura dezvoltarea suprafetei foliare si asimilatia neta,
elemente a caror valori determina volumul productiei.
Semanatul pentru cultura de soia s-a inceput pe data de 20 Aprilie si s-a incheiat pe data 24
Aprilie 2004

Densitatea plantelor

Soia prin elementele sale de productivitate are capacitatea de a compensa intr-o anumita masura
variatia densitatii palntelor.
Din cercetarile efectuate referitor la densitatea plantelor de soia reiese ca cele mai bune
productii s obtin prin semanatul a 20 – 40 boabe / m2
Pentru compensarea unor pierderi de plante la insamantarea timpurie s-a marit norma cu 4 – 5
boabe/ m2
Micsorarea distantei plante / rand la 2,5 cm duce la o cadere a plantelor si o maturizare tardiva.
Caderea plantelor ca efect al densitatii prea mari limiteaza obtinerea unor productii sporite. Distanta
intre randuri sa ales astfel incat la inceputul infloririi intervalul dintre randuri sa fie complet acoperite
de plante.
Densitatea si intervalul dintre randuri nu a modificat evapotranspiratia si trebuit sa fie corelata
cu grupa de maturitate a soiului tipul de crestere si marimea semintelor.
Reducerea densitatii afecteaza mai mult productivitatea partii superioare si mai putin a etajului
inferior ceeace indica incapacitatea frunzelor acestuia de a raspunde pozitiv la cresterea intensitatii
luminii precum si lipsa unei translocatii asimilarii din etapele superioare.
Densitatea optima pentru soiul S 2254 RR este de 40 – 50 plante / m2 si distanta intre randuri
45 –50 cm. La baza stabilirii acestei densitati a stat gradul de de imburuienare a solului respectiv
metodele de combatere a buruienilor, sistema de masini pentru intertinerea culturii existenta in fiecare
unitate agricola si metoda de irigare aplicata.
Densitatea de plantelor a fost stabilita in functie de dotarea fermei la 528 mii plante/ha cu o
distanta intre randuri de 50 cm.

Adancimea de semanat

Adancimea optima de semanat a soiei s-a stabilit in functie de textura continutul in umiditate si
temperatura stratului de sol in care se pune samanta fiind cuprinsa intre 4 si 5 cm.
Important este ca toate semintele s-a incorporat la aceeasi adancime pentru a asigura o rasarire
si o dezvoltare uniforma a plantelor.
In zona fermei Maretu intalninduse un sol de tip cernoziom vermic cu o textura mijlocie
adancimea de semanat s-a stabilit la 4 cm.
Pentru asigurarea uniformitatii incorporarii semintelor brazdarele semanatorii sunt prevazute cu
patine mici si limitatoare de adancime.
. Norma de samanta la hectar.

Puritatea, germinatia si MMB si numarul boabelor germinabile a semintei joaca rol hotarator in
calculul normei de samanta la hectar aceasta trebuie sa fie:
-puritate 98 %
-germinatia 85 %
-MMB = 170 g
-numarul de boabe 40 g / m2

nr.  de  boabe  ger min abile / m 2  greutate  MMB


C( kg / ha )  100
Puritate(%)  Ger min atia(%)
40 170 6.800
C( kg / ha )  100  100  0,8163 100  81,63kg / ha
98  85 8.330
Cantitatile ce reies din calcul se majoreaza cu 10 % pentru a compensa unele pierderi, astfel
norme de samanta la hectar va fi de 89 kg/ samanta /hectar . Atunci pentru cele 400 ha va fi necesar :

400 ha x 89 kg/ha = 35.6 t samanta tratata cu nitragin

Intreaga cantitate de samanta necesara insamantarii a fost achizitionata de la firma Bobcaget.

Utilajul de semanat –a fost semanatoarea pentru semanat cereale prasitoare SPC aflata in
dotarea socientatii.
Reglajele corespunzatoare aleale sectiilor la distanta inre rand de 50 cm distanta intre boabe a
fost calculata la o patinare a rotii de antrenare cu 10%. S-a folosit discul distribuitor cu un numar de
orificii de 50,diametrul orificiilor de 4,5 mm,cu un numar de dinti al rotilor de lant pe axul discului
distribuitor de 22si pe axul rotii de antrenare de 16, distanta intre boabe pe rand 3,8 cm .
Fertilizarea culturii de soia

Soia se poate cultiva pe o mare varietate de soluri fiind insa pretentioasa la insusirile fizice si
chimice ale acestora.
Productii mari de soia nu pot fi obtinute decat daca ingrasamintele se administereaza in doze
optime si la timpul potrivit adica pe fenofaze. Utilizarea necorespunzatoare a ingrasamintelor duce in
mod sigur la cheltuielui nerecuperabile deoarece plantele vor resimti excesul unor elemente dar si
carenta altora.
Cantitatea de substante nutritive extrase de soia din sol depinde de recolta si de scopul culturii.
Consumul specific de elemente nutritive la nivelul productiei actuale din Romania este :
-azot 70 – 90 kg/t boabe substanta activa N;
-fosfor 20 – 30 kg /t boabe substanta activa P2O5;
-potasiu 15 – 20 kg /t boabe substanta activa K2O

Fertilizarea cu azot

O proprietate foarte importanta a plantelor din familia Leguminoaselor este capacitatea lor de a
folosi azotul liber din aer cu ajutorul bacteriilor care se gasesc in nodozitatile de pe radacinile plantei.
Aceste plante nu numai ca nu au nevoie de ingrasaminte chimice azotoase, dar ele prin descompunere
imbogatesc solul cu azot, fiind foarte utile in aplicarea asolamentelor in culturi

Soia are nevoie de azot mai cu seama in primele faze de vegetatie, consumul crescand pana
aproape de fructificare, perioada dupa care fosforul are rolul principal. Soia este, de asemenea, o mare
consumatoare de potasiu, element ce are un rol deosebit in obtinerea unor productii mari.
Daca in sol se gasesc speciile de bacterii (Rhizobium japonicum) care sa provoace formarea
nodozitatilor pe radacinile de soia, planta are posibilitatea sa foloseasca si azotul din atmosfera, in cele
mai multe cazuri, soia nu-si poate asigura in totalitate azotul din aer, din care cauza o buna parte din
acesta trebuie sa si-l procure din sol. Aceasta parte trebuie data sub forma de ingrasaminte cu azot,
administrate in doze moderate, ingrasarea cu 150 - 300 kg/ha azotat de amoniu si cu 200 - 300 kg/ha
superfosfat se face toamna, incorporindu-se ingrasamintele sub aratura de baza. ingrasamintele pot fi
administrate si primavara, inainte de semanat, o data cu pregatirea terenului, incorporarea
ingrasamintelor in sol in contact cu samanta sau prea aproape de aceasta duce la o incetinire a
germinatiei, la o rasarire neuniforma si, mai tarziu, la o slaba dezvoltare a plantelor tinere. Din aceasta
cauza, administrarea ingrasamintelor trebuie sa se faca in asa fel, incat acestea sa ajunga cu 3 - 4 cm
sub adancimea de semanat si la 5 - 6 cm lateral de samanta incorporata in sol. Soia reactioneaza
favorabil la ingrasamintele chimice sau organice pe solurile sarace in elemente nutritive. Astfel, in
experientele efectuate la Campia-Turzii, pe un sol mai putin fertil, s-au obtinut sporuri de productie de
41,7% la soia pentru siloz, prin administrarea a 20 t/ha gunoi de grajd fermentat, 48 kg/ha N si 32 kg/ha
P2O5. In cazul folosirii numai a ingrasamintelor chimice (96 kg/ha N si 32 kg/ha P2O5), sporul de
productie a fost de 28,9%. Insa, dupa Hulpoi si colaboratorii (1966), pe solul fertil de la Fundulea,
reactia la ingrasaminte a soiurilor de soia experimentate a fost slaba, aceasta fiind in concordanta si cu
unele rezultate de cercetare din S.U.A. P2O5.
Folositea fara discernamant a unor doze mari de azot la semanat se vor produce procese
nedorite si anume pe de o parte se va anihila activitatea bacteriilor simbiotice (Rhizobium japonicum)
iar pe de alta parte se va ajunge la dezvlotarea luxurianta a plantelor la o fructificare slaba si cresterea
riscului aparitiei de boli si la caderea plantelor, ceeace ar echivala in fond cu pierderi mari de boabe la
recoltare prin urmatoarele simptome:
- plantele se opresc din crestere
- frunzele raman mici si se incretesc si capata o culoratie de la negru spre albastru-verzui.
Concentratia in azot si NO3 in partile vegetative ale plantei descreste inainte de inceputul
formarii pastailor si scaderea in NO2 va fi foarte mare daca rezervele de azot sunt limite.
Azotul fiind principalul element fertilizant, este necesar necesar sa cunoastem sursele naturale
de azot care in principal sunt:
- apa din precipitatii din care solul acumuleaza 2 kg/ha la fiecare 100 l apa pe m2.
- activitatea bacteriilor libere fixatoare de azot al caror efect se traduce prin 12-15 kg azot la ha.
O buna parte din azotul necesar pentru si-l procura din atmosfera prin intermediul bacteriilor
Rhizobium Japonicum care-l depun in nodozitatile ce se formeaza pe redacinile din acest azot nu pot
satisface in totalitate cerintele plantei.
Dozele au fost stabilite in functie de nodozitatile formate pe axul principal al radacinii si de
procentul de plante cu nodozitati ( au fost 6-8 nodozitati la peste 85%plante cu nodozitati.
Calculul dozei folosind relatia:
DN.KG/HA =CsxPB-NS – Ng(- +)Npr Npr = 0 kg /ha
Ns= gunoi de grajd = 0 kg

= 10x 4-30 = 10 kg N sa/ha


Ingrasamantul aplicat a fost azotatul de amoniu (NH4NO3)
100 KgNH4NO3-------------------------33Kg N sa
x kgNH4NO3-------------------------------------------10 Kg N sa
10 x 100
x = ----------------------= 30,3kg NH4NO3/ Ha
33

30.3 kg NH4NO3 X 400 Ha = 12.120 kg NH4NO3


12.120KG NH4NO3 =303 Saci cu NH4 NO3
Ingrasamantul a fost aplicat la prasila a doua.

Fertilizarea cu fosfor

Cerintele culturii de soia fata de fosfor sunt relativ mari, ingrasamintele cu fosfor au rol direct
in marirea suprafetei foliare a plantelor de soia, procesul de fotosinteza in activitatea bacteriilor
simbiotice si in marirea puterii de absorbtie a radacinilor .
Fosforul este asimilat de plantele de soia pe intreg parcursul perioadei de crestere, dar spre
deosebire de alte culturi el este foarte mult solicitat incepand din faza de fructificare (formare a
pastailor) pana la mijlocul perioadei de formare a boabelor.
Ingrasamintele cu fosfor au o influenta pozitiva asupra masei 1000 boabe MMD, aceasta fiind
mai ridicata la soia fertilizata decat la cea nefertilizata. Continutul si productia de proteina sunt
influentate de doza de fosfor numai in cazuri izolate aceasta fiind in functie de doza de ingrasamant,
conditiile de clima si de soiul cultivat. In cazul aplicarii unor cantitati exagerate de fosfor genereaza
carente de zinc si bor, deoarece ajuta la fixarea in forme insolubile.
Folosirea unor doze mai mari de fosfor nu este indicata deoarece nu se obtin productivitate
sporita, iar rata rentabilitatii este influentata negativ de costurile ridicate ale productiei.

Ingrasamintele cu fosfor s-a aplicat odata cu executarea lucrarii de baza (aratura) . Dozele de
ingrasamant cu fosfor a fost stabilite in primul rand pe baza continutului in fosfor al solului astfel
continutul in fosfor mobil (P2O5 / 100 g) este de peste 5 mg.

Dkg/ha = Cs x Rp-Pg
= 25 x 4 = 100 P2O5/ha
ingrasamintul folosit Superfosfat simplu
100 kg superfosfat------------------------18,5 kg P2O5
x kg-----------------------------------------100kg P2O5

x = 100 x 100/ 18,5 =540,5 kg superfosfat/ha


540,5kg x 400ha =216.200 kg superfosfat

Fertilizarea cu potasiu

Substanta activa de potasiu este preluata de radacini si distribuita in ogorul vegetativ ale plantei
in tot cursul perioadei.de crestere, dar procesul de acumulare a potasiului se concentreaza mai tarziu in
boabe. La maturitate boabele de soia contin aproximativ 60% din potasiul extras de catre planta.
Tulpinile si pastaile contin o cantitate mai ridicata de potasiu decat de azot si fosfor, de unde
apare necesitatea de aprovizionare a solului cu ingrasaminte potasice pentru a asigura o crestere si
dezvoltare optima a plantelor de soia.
Insuficienta potasiului in nutritia plantelor de soia slabeste intensitatea proceselor de sinteza si
se manifesta prin pete galbene ce apar pe marginea frunzelor, pete care se unesc si formeaza o dunga
galbena continua, mai tarziu parti mici de tesuturi moarte cad si dau frunzei un aspect zdrentuit.
Plantele cu carenta de potasiu aveau tulpinile subtiri putin rezistente la frangere si cadere si se
defoliau prematur.
La S.C MARETU nu afost necesara fertilizarea cu potasiu datorita faptului ca solurirle din zona
au un continut in acest element de 20 mg K2O/100g sol
Cerintele culturii de soia fata de microelemente

Soia consuma cantitati mici de microelemente care in mod obisnuit le gaseste in sol. Sunt insa
cazuri in care deficienta unui microelement sau execesul alturi face ca plantele sa sufere si in fond,
productia sa scada.
mineralizarea continua a humisului al carui continut in azot variaza intre 35 – 45 kg/to
azot rezidual, care se apreciaza a fi 15 –45 % din azotul total in functie de planta premergatoare,
de caracterul chimic al zonei.
De asemenea, doze mari de potasiu provoaca deranjamente in nutritia de calciu, magneziu si
bor.
Soia are un aparat radicular foarte dezvoltat, radacinile ei patrund in sol pana la 1,2 m adancime
si se ramifica bine, planta avand in felul acesta posibilitatea sa-si extraga hrana si apa de care are
nevoie.
Elementele pe care plantele de soia si le procura din sol face parte fie din grupa elementelor
primare (N, P, K) sau a elementelor secundare (Ca, Mg, S) fie din cea a microelementelor (B, Cu, Fe,
Mg, Zn, Cl) .
Molibdenul – carenta sa se manifesta prin aceea ca plantele cu frunzele de culoare verde deschis
care apoi se ingalbenesc, aspect asemanator celui din cazul carentei de azot care insa se manifesta si
prin oprirea din crestere a plantelor.
Molibdenul determina cresterea productiei prin influenta pozitiva in procesul de fixare a
azotului in nodozitati prin actiunea sa asupra procesului de reducere a nitratilor, prin cresterea
suprafetelor foliare a plantelor si ridicarea randamentului fotosintezei.
Fertiluzarea cu molibden s-a facut pe vegetatie odata cu aplicarea erbicidului Roundup
Carenta molibdenului, element care asigura sporuri mari de productie, se completeaza prin
stropirea semintei cu solutii de molibdat de amoniu (48 %) sau molibdat de sodium (30 %) in
concentratii de 0,1 %.
Zincul - deficienta este legata de reactia alcalina a solului acolo unde fosforul este in exces.
Simptomele carentei de zinc apar pe frunze sub forma de incretituri plantele se opresc din
crestere si se coloreaza.
Acoperirea lipsei de zinc necesita stropirea plantelor (20 – 30 inaltime) cu sulfat de zinc sub
forma de solutii, in concentratii de 0,9 kg la 400 l apa/ha sau aplicarea acestuia sub forma de pulbere 5
kg/ha .
CAP.III COMBATEREA BURUIENILOR
PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Combaterea buruienilor

Soia este o planta sensibila la imburuienare in special in prima parte a perioadei de vegetatie
(aproximativ 20 – 25 zile) caracterizata printr-o dezvoltare lenta a plantelor.
Imburuienarea unei culturi de soia in primele faze de vegetatie are un efect negativ asupra
productiei chiar daca ulterior se executa toate lucrarile de intretinere deoarece plantele raman slab
dezvoltate. De accea pagubele provocate de buruieni sunt foarte mari depasind uneori 50 % din
potentialul de productie al soiului.
Imburuienarea ulterioara a unei culturi de soia impiedica desfasurarea normala a procesului de
dezvoltare, diminueaza productia de pastai si boabe, ingreuneaza si produce pierderi mari la recoltare si
depreciaza calitatea semintelor.
In Romania s-au determinat prezenta a 58 de specii de buruieni dintre care monocotiledonate
anuale 6, dicotiledonate 39 ,monocotiledonate perene 4, si dicotiledonate perene 9.

MONOCOTILEDONATE DICOTILEDONATE
Setaria spp – mohorul Solanum nigrum – zarna
Sorghum halepense – costrei Amaranthus spp – motoi
Agropiron repens – pir Convolvulus arvense – volbura
Digitaria sanguinalis – meisor Sinapis arvensis – mustar salbatic
Echinochloua crus – iarba barboasa Rapanus rapanistrum – ridichea salbatica

Pe terenurile din cadrul fermei S.C. MARETU au fost prezente in cultura de soia urmatoarele
buruieni: Agropiron repens, Amaranthus spp si Sorghum Halepense , Echinocloua crus ,Solanum
nigrum.

Tabelul nr. 4 Nivelul Limitele pierderilor in parcele neprasite sau plivite fata de
pierderilor de productie cauzate cele tratate cu erbicide
de buruieni la principalele [%]
plante de camp.
Planta
Grau de toamna 10 –70
Porumb pentru boabe 30 – 95
Floarea-soarelui 15 – 55
Soia 40 – 84
Cartof 42 - 72

Intre gradul de infestare cu buruieni si productia de soia este o stransa corelatie. Avand in
vedere particularitatile biologice a plantelor de soia este necesar ca in sistemul de combatere integrala a
buruienilor sa fie incluse toate metodele posibile de combatere incat cultura de soia sa fie mentinuta
curata de buruieni pe toata perioada de vegetatie.

Metodele de combatere a buruienilor.

Combaterea mecanica si chimica a buruienilor precum si imbunatatirea tehnologiei de cultura


au condus in ultimii ani la dublarea si chiar triplarea productiei medii la soia. O cale eficienta care
ramane accesibila pentru obtinerea unor productii mari de calitate si la cost convenabil la soia este o
buna rotatie a culturilor urmand indeaproape combaterea buruienilor pe cale mecanica si chimica.

Combaterea mecanica a buruienilor


Asigurand la timp combaterea mecanica a buruienilor dintre randuri si o prasila s-a obtinut o
cultura de soia libera de buruieni in prima jumatate a perioadei de vegetatie.
In perioada de la semanatul pana la rasarirea soiei buruienile au fost distruse printr-o lucrare cu
sapa rotativa cand acestea erau inca mici, in curs de rasarire. Lucrarea s-a efectuat cu tractorul Ford in
agregat cu sapa
rotativa la o viteza cuprinsa intre 15 km/h si pe un sol relativ uscat, aceasta lucrare s-a efectuat
dupa ora 10oo cand plantele incep sa-si piarda turgescenta.
Lucrarea cu sapa rotativa a influentat favorabil dezvoltarea plantelor ca urmare a afanarii,
aeresirii si incalzirii solului, creand conditii optime pentru activitatea bacteriilor fixatoare de azot. S-au
realizat doua lucrari cu cultivatorul pana la o adancime de 5 cm si o viteza de lucru de 8 km/h lucrere
ce s-a executat pe data de 1 iunie iar a doua s-a realizat inainte de inflorit in masa a soiei la o viteza de
15 km/h si o adancime de lucru de 10 cm lucrare ce s-a realizat pe data de 26 iunie 2004. Lucrarea cu
cultivatorul s-a efectuat in urma unei ploi torentiale din data de 30 iunie 2004,ploaie in urma careia sa
format crusta
Lucrarile au fost facute cu atentie pentru evitarea ranirii plantelor si denivelarea terenului care
creeaza mari deficultati la recoltare marindu-se pierderile la hectar. Combaterea integrala a buruienilor
a inceput cu semantul, lucrarile de baza si de pregatire a patului germinativ folosirea unor seminte cu
puritate ridicata si se incheie cu erbicidarea si intertinerea mecanica a culturii.
Combaterea chimica a buruienilor

Combterea mecanica a buruienilor nu a reusit sa asigure pe toata perioada de vegetatie o cultura


de soia libera de buruieni in special dupa inflorit pana la incheierea ciclului de vegetatie. Prin lucrarile
mecanice nu s-a putut distruge buruienile de pe randul plantelor care vor stanjeni in continuare
dezvoltarea normala a acestora.
Rezolvarea acestor importante probleme pentru productie a constituit o trecere la combaterea
chimica a buruienilor pe terenurile cultivate cu soiurile cu gena rezistenta la soia de tip RR (Rondup
Ready) soiuri S 2254 RR produs de firma Mon – Santo s-a folosit un singur erbicid si anume Roundup
in doze de 2,5l / ha diluandu-se in 125 l apa.
Pentru 400 ha s-a folosit 1000 l de erbicid, primul tratament s-a realizat in faza de 3 – 4 perechi
de frunze si inaltimea buruienilor de 12 cm aceasta lucrare s-a efectuat intre orele 06:00 – 09:30, iar al
doilea tratament s-a efectuat la reinfestare dupa 35 zile de la efectuarea primului tratament in preajma
inceperii butonilor florali.
Prima erbicidare s-a realizat cu ajutorul masinii de stropit MSP in agregat cu tractorul U 650
folosind duze cu orificiu redus.
A doua erbicidare s-a executat cu elecopterul datorita faptului ca inaltimea plantelor s-a marit si
in acest mod se evita vatamarea plantelor.
Erbicidul Roundup a combatut atat monocotiledonatele si dicotiledonatele anuale cat si cele
perene.
Erbicid sistemic postemergent avand ca substanta activa glifosat 360 g %, special folosit pentru
cultura de soia si porumb RR .
Modul de actiune erbicidul translocat in radacini asigura o distrugere totala a buruienilor
inhiband producerea de catre plante a aminoacizilor aromatici, in functie de specie si conditiile
climatice sunt necesare 4 – 14 zile ca buruienile sa fie distruse complet
Prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor.
Prevenirea si combaterea bolilor
Virusurile produc boli virotice ce afecteaza planta ca o consecinta samanta si productia prin
reducerea productiei cu peste 25 %. Cele mai raspandite virusuri sunt: Virusul mozaicului, virusul petei
incolore,a tutunului si virusul mozaicului galben.
Bacteiile patogene sunt larg raspandite in cultura soiei, reducand astfel productia uneori cu
peste 30 %.
Cele mai raspandite sunt: arsura bacteriana, arsura pustulara si vestejirea tulpinii. Unele boli se
transmit prin samanta (Virusul mozaicului, arsura bacteriana) cand creend probleme prin usurinta cu
care se raspandesc. Petele se raspandesc si prin sol impunand respectarea directa a rotatiei uneori chiar
pentru perioade mai mari. Mozaicul soiei este raspandit practic in toate zonele unde se cultiva soia fiind
cea mai raspandita viroza a soiei.
Boala este produsa de virusul mozaicului soiei soia virus 1. Virusul se transmite prin seva de
catre afide ca: Aphis faboe, Microsiphum pisi. Determina simptome sub forma de ingalbenire in jurul
nervurii tinere planta creste pitica prin scuturarea internoduriilor.
Aplicarea unor masuri de igena culturala de tehnologie de cultivare si utilizarea de soiuri
rezistente prezinta mijloace de prevenire si lupta impotriva mozaicului soiei.
Arsura bacteriana este cea mai raspandita boala bacteriana a soiei. Boala este favorizata de
conditiile de vreme umeda si racoroasa si poate reduce productia cu peste 20 %. Simptomele apar de
regula pe frunze, pot aparea insa si pe petiolii tulpinii si pastaii.
Boala se manifesta prin aparitia unor pete mici colturoase umede, petele se maresc si se
brunifica pe masura ce tesutul moare, putand distruge planta in curs de rasarire. La plantele mai
dezvoltate petele sunt caracteristice, cu colturi unghiulare de aspect apos, 1 – 2 mm diametru de culoare
galbena sau brun deschisa pe masura distrugerii tesutului viu, aceasta necrozeaza si petele devin de
culoare brun inchis.
Boala este produsa de bacteria Pseudomonos glicea si se transmite prin semintele infectate cat si
prin resturile de plante atacate ramase dupa recoltare.
Masuri de prevenire si combatere:
- s-a folosit la semanat seminte libere de boli,
in timpul vegetatiei nu s-a executat lucrari dupa ploaie,
-resturile vegetative ramase dupa recoltare a fost incorporate prin araturi adanci;
Mana soiei (micoza) boala este produsa de ciuperci Perenospera monoshurica.
Simptome – in infectiile sistemice pe primele frunze apar pete de decolorare a tesutului care
devin galbui, ulterior pe fata lor interioara apar fructificatiile ciuperciile care constituie inocolul primar.
Frunzele grase atacate cad prematur, defolierea plantelor are loc mai ales in partea de jos a
tulpinii. Simptomele sunt frecvente si mai intense pe vreme umeda si calduroasa, in timp de seceta si
temperaturi scazute reduc
sau impiedica aparitia. Cea mai raspandita si cea mai eficace masura de prevenire si combatere
o reprezinta cultivarea soiurilor rezistente la mana. In general se fac tratamente cu substante cuprice sau
cu zeama bordeleza 1 % in perioada de vegetatie.
Sunt extremi de pagubitori agentii patogeni care se transmit prin sol de resturi vegetale:
tussorium, rhizoctonia, pithium, famphsis sau peronos pora, monsurica, screlotinica, acestia pot deveni
pagubitori in conditii favorabile de temperatura si umiditate.
Pentru diminuarea atacului se vor face tratamente la samanta cu fungicide : Tiromet 2 kg/to de
samanta cu eficienta pentru fenophsis soia ; Beret 1,25 l/to cu eficienta pentru frescrium si petrium.
Pentru combaterea Screlotinia s-au efectuat tot cu fungicide folosind TOPSIN (cu substanta
activa tiofanatmetil 70%) 1 kg/ha

In tara noastra cele mai raspandite boli ale soiei si care produc pagube insemnate sunt: virozele,
bacteriozele si micozele. Dintre viroze, mozaicul soiei produs de Soja virus este o boala care poate
micsora productia cu cea. 70%. Boala este cunoscuta sub trei forme: mozaicul brun, mozaicul galben al
frunzelor si incretirea sau basicarea frunzelor. Plantele atacate raman mici, pipernicite si au foliolele
patate si umflate din loc in loc. Culoarea acestora alterneaza intre verde-inchis si galbui. Pastaile
atacate au un numar redus de seminte, care adesea nu mai germineaza.
Dintre bacterioze, pagube serioase produce, mai ales in anii si in zonele ploioase, arsura
bacteriana a soiei produsa de Pseudomoiias glycinea . Boala se instaleaza pe tulpina, frunza, petiol,
pastai si trece uneori si la seminte. Apare sub forma de pete mici de 1-2 mm, galbene, care ulterior
devin brune pana la negre. Tesuturile din dreptul acestor pete se usuca si se rup, incat planta atacata
apare cu frunzele ciuruite sau sfartecate.
Pastaile atacate contin un numar mic de seminte a caror facultate germinativa este mult redusa.
Aceasta boala se combate prin folosirea de samanta sanatoasa, provenita de la plante neatacate, ce au
fost recoltate si treierate separat. In U.R.S.S., tratarea semintelor cu Granosan (NIUIF 2) in doza de 4
kg la 1000 kg samanta, a redus atacul cu 3 - 12% si a sporit productia cu 4,5 - 38,6%.
Soia mai este atacata de mana, cauzata de ciuperca Peronospora manshurica si de putregaiul alb,
produs de Sclerolinia sclerotiorum Mana se combate prin stropiri repetate cu zeama bordeleza 1%, iar
putregaiul alb, prin tratarea semintei cu produse organo-mercurice sau cu apa calda de 60°C, timp de 10
minute.
Pe timpul vegetatiei la cultura de soia din cadrul fermei Maretu ne-am confruntat cu putregaiul
alb produsa de Sclerotinia sclerotiorum am purces la smulgerea plantelor afectate si scoaterea lor din
cultura pentru evitarea extinderii acestei boli.
Prevenira si combaterea daunatorilor
Daunatorii care produc pagube mari, mai ales in perioada formarii pastailor, sunt molia pastailor
de soia (Etiella zinckenella Tr.) si molia pastailor de mazare (Laspeyresia nigricana F. si L. dorsana F.).
Combaterea moliei pastailor de soia a fost indicata la cultura borceagului. Molia pastailor de mazare se
combate prin araturi de toamna, semanat devreme si folosirea soiurilor timpurii, pentru ca inflorirea sa
nu coincida cu perioada depunerii oualelor.
Dintre daunatorii soiei fac parte nematozii si unele insecte. Nematozii ataca radacinile
impiedicand extragerea apei si elementelor nutritive din sol avand drept consecinte afectarea cresterii si
dezvoltarii. Atacul netozilor are ca efect asupra nodurilor normale.
Insectele daunatoare soiei activeaza in diferite faze de vegetatie afectand semintele in curs de
germinatie sau plantele in curs de rasarire, frunzele, florile, pastaile sau semintele in curs de formare.
Daunatorii care produc pagube culturii de soia actioneaza in diferite faze de vegetatie astfel: in
cursul germinatiei si rasaritului produc pagube viermii sarma si musca cenusie a culturiilor acestia fiind
daunatori in stadiul larva, asupra frunzelor actioneaza ca daunatori in primele faze de vegetatie:
gargarita frunzelor de porumb, gargarita frunzelor de leguminoase, toate fiind daunatoare in stadiul
adult. Frunzele sunt atacate in perioada vegetatiei de un numar de daunatori care actioneaza in stadiul
larva (buha mazarii, omida de stepa) cat si stadiu de adult (paianjenul rosu) . Pastaile si semintele sunt
atacate de omida pastailor de soia. PED – 24 exemplare pe metru liniar.
Molia pastailor de soia – larvele rod boabele partial sau total reducand productia si depreciind
calitatea semintelor. Pentru prevenirea atacului se recomanda distrugerea leguminoaselor afectate,
recoltarea la timpul maturitatii terminologice a culturii si aplicarea araturilor dupa recoltare pentru a
distruge larvele care sunt in curs de retragere in sol. Se pot aplica si tratamnete chimice cu Sidan la
aparitia larvelor.
Musca cenusie a culturilor - larva mustei cenusie a culturilor poate ataca cotileoanele in timpul
germinatiei, rasarirea nu mai are loc, iar cand atacul are loc in cursul rasaririi sunt distruse
cotiledoanele cat si plantele. Daca atacul survine dupa rasarire larvele patrund in tulpina iar plantele pot
pieri sau daca nu pier sunt subdezvoltate, pitice si produc sub potential normal.PED – 40 fluturi/ m
Cele mai mari pagube care pot deveni de importanta economica sunt produse de paianjenul rosu
(Tetronchus urticae) molia pastailor de soia (Estela zinckenella) si musca cenusie a culturilor (Hylema
platura) .
Paianjenul rosu – atacul s-a manifestat sub forma unei decolorari a frunzei siincretirea usoara a
acesteia dupa care frunzele au cazut . Pentru a preveni atacul paianjenului prin depistari in timp optim a
aparitiei, s-a supravegheat permanent cultura incepand din jumatatea a doua a lunii iulie. Cand
paianjenul a ajuns la densitate mare la PED – 5 – 10 plante atacate /m s-a aplicat tratamente cu
produsul Mitac in doza de 2 l/ha(diluandu-se in 350l apa), avand ca substanta activa Amitraz 20%;
cantitatea totala de solutie folosita pentru a trata intreaga suprafata de 400 ha a fost de 800l solutie

CAP IV Recoltarea

Ajungerea la maturitate a soiei are o deosebita importanta pentru declansarea recoltarii culturii.
Recoltarea a avut loc cand :
-acumularea substantei uscate in seminte a fost maxima semintele nu mai primesc asimilatie,
umiditatea semintelor in aceasta faza este cuprinsa inter 54 si 62 %. Culoarea a 26 % din seminte a fost
galbena si a 35 % din pastai galbena sau bruna;
-semintele incepeau sa-si micsoreze volumul iar pastaile isi pierdeau culoarea verde;
-tegumentul semintelor devine galben;
Este un bun indicator vizual care marchjeaza inceputul maturizarii.
De la atingerea maturizarii fiziologice pana la recoltare sau mai distins doua faze: maturitatea
deplina (cand 95 % din pastai au atins culoarea specifica a pastaii mature) si maturitatea de recoltare
(cand boabele au 14 % umiditate si se pot recolta) .
Pentru grabirea uscarii plantelor de soia precum si a buruienilor din lan care ingreuneaza
recoltarea s-a recurs la tratamente cu desicanti.

Reglajele combinei

Reglarea corecta a combinei are o importanta deosebita un parametru fiind inaltimea de taiere a
plantei. Insertia joasa a pastailor pe planta si taierea acestora la o inaltime de peste 3 cm provoaca mari
pierderi prin ramanerea pe teren a unui numar ridicat de pastai. Inaltimea de taiere a plantelor fost
corelata in functie de soi, astfel in cazul de fata se va recolta la o inaltime de 3 cm si o reglare
corespunzatoare a aparatului de treier (turatia batatorului, distanta la contrabator, alegerea sitelor,
intensitatea curentului de aer asigura de asemenea reducerea pierderilor de boabe si evitarea vatamarii
acestora prin spargere si fisurare. Viteza de deplasare a fost de 5 km/h. Pentru a nu sparge boabele in
timpul treieratului , s-a redus turatia batatorului (550 rot / min ) , iar distanta dintre batator si
contrabatator s-a reglat astfel incat ca la intrare distanta sa fie de circa 30 mm , iar la iesire de 100 mm.

Planul de gradare pentru soia de consum

Factori de gradare Grad 1 Grad 2 Gradul de la


sc Maretu
Corpuri straine,%maxim 3,0 5,0 2,5
Seminte de soia patae % maxim 5,0 8,0 4,0
Sparturi de soia su coji care raman pe ciurul 10,0 15,0 8,0
3,15 R,seminte de soia strivite si cele
atacate de insecte impreuna ,% maxim
Seminte de soia sanatoase cu tegumentul de 5,0 10,0 3,5
alta culoare decat galben ,precum si seminte
ajunse la maturitate din soiuri de culoare
verzuie ,impreuna % maxim
Seminte de soia arse – incinse, % maxim 2,0 5,0 0,5

Valorificarea recoltei de soia

Toata cantitatea de soia recoltata a fost predata la unitatea de prelucrare S.C ULTEX
TANDAREI avand la baza certificatul de gradare eliberat de gradatori mautoriza