Comert+electronic 2018 PDF

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN
GALAŢI
FACULTATEA DE ȘTIINŢE ECONOMICE
Domeniul licență: ADMINISTRAREA
AFACERILOR
Programul de studii universitare de licență :
ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI
ȘI SERVICIILOR
COMERȚ ELECTRONIC
Anul III, Semestrul I
Laura Danilescu
Note de curs Comerț Electronic
CUPRINS
1. Mediul electronic de afaceri ................................................................................................................... 4

2. Comerțul electronic ................................................................................................................................ 6
2.1. Definirea conceptuală a comerțului electronic ....................................................................... 6
2.2. Beneficiile și avantajele comerțului electronic ..................................................................... 12
2.3. Limitările și dezavantajele comerțului electronic ................................................................. 14
2.4. Managementul Comerțului Electronic.................................................................................. 16
2.5. Comerțul electronic în România ........................................................................................... 17
3. E-Business ............................................................................................................................................ 19
3.1. Modele E-Business ............................................................................................................... 21
3.1.1. Modelul licitație ............................................................................................................. 21
3.1.2. Modelul portal ............................................................................................................... 21
3.1.3. Modelul prețului dinamic .............................................................................................. 22
3.1.4. Modelul comparării prețului .......................................................................................... 22
3.1.5. Modelul prețului receptiv la cerere ................................................................................ 22
3.1.6. Modelul barter ............................................................................................................... 22
3.2. Transformări impuse de E-Business ..................................................................................... 23
3.3. Marketingul electronic .......................................................................................................... 24
3.4. Comerțul electronic mobil .................................................................................................... 25
3.5. Beneficiile Internet-ului ........................................................................................................ 26
3.6. Mijloace de analiză a site-urilor web .................................................................................... 27
3.7. Raportul între e-business, e-marketing și e-commerce ........................................................ 30
3.8. Factori ce influențează succesul aplicațiilor de comerț electronic ....................................... 32
4. Elemente de bază HTML ..................................................................................................................... 38
4.1. TAG-uri de bază ................................................................................................................... 38
4.2. Imagini .................................................................................................................................. 49
4.3. Linkuri .................................................................................................................................. 50
4.4. Liste ...................................................................................................................................... 52
2
4.4.1. Liste neordonate ............................................................................................................ 52
4.4.2. Liste ordonate ................................................................................................................ 52
4.5. Hărți de imagini .................................................................................................................... 54
4.5.1. Aplicație......................................................................................................................... 56
4.6. Tabele ................................................................................................................................... 58
4.6.1. Crearea tabelelor – Tagul <table> ................................................................................ 58
4.6.2. Definirea rândurilor – Tagul <tr> (Table Row) ........................................................... 59
4.6.3. Definirea celulelor – Tagul <td> (Table Data) ............................................................. 60
4.6.4. Definirea antetelor – Tagul <th> (Table Header) ......................................................... 60
4.6.5. Titlul tabelului – Tagul <caption>................................................................................ 60
4.6.6. Exemple ......................................................................................................................... 61
4.6.7. Alte utilizări ale tabelelor .............................................................................................. 68
4.7. Formulare.............................................................................................................................. 70
4.7.1. Descriere atribute formulare .......................................................................................... 70
4.7.2. Elemente de formular .................................................................................................... 71
4.7.3. Descriere atribute elemente de formular ....................................................................... 72
4.7.3. Câmpuri de editare multilinie ........................................................................................ 74
4.7.4. Liste de selecție ............................................................................................................. 75
4.7.5. Etichetele ....................................................................................................................... 76
4.7.6. Un formular complex – Rezervarea unei camere de hotel ............................................ 83
4.8. Cadre (Frames) ..................................................................................................................... 86
4.8.1. Organizarea documentului în cadre - Tagul <frameset> ............................................... 86
4.8.2. Definirea cadrelor - Tagul <frame> .............................................................................. 88
4.8.3. Cadre in-line - Tagul <iframe> (in-line frame) ............................................................. 89
4.8.4. Exemple: ........................................................................................................................ 90
3
1.Mediul electronic de afaceri

În ultimul mileniu au avut loc cele mai mari descoperiri ale științelor, iar ultimul secol este
considerat cel mai dinamic, datorită arhicunoscutei revoluții industriale, care urmează să ne ofere în
continuu noi „miracole” utile în orice domeniu.
Așa cum fiecare mare revoluție și-a pus amprenta asupra societății, și cea informațională a avut un
mare impact și încă va avea dacă se analizează tendințele care se prefigurează în următorii ani, chiar luni,
în domeniul tehnologiilor informaționale adică de la e-Revolution la e-Life.
Revoluția e-Business se desfășoară acum și aici (adică oriunde pe întregul glob); întreaga lume este
conectată; multe dintre firmele mici pot deveni liderii de mâine ai pieței globale; întreaga lume va beneficia
de orice cuvânt care are adăugat un e.
Domeniul marelui „e” este atât de vast și atât de schimbător, încât informațiile care se vehiculează
despre el devin perimate de la o zi la alta.
Apare o nouă economie căreia i se atribuie diferite nume, în încercarea de a fi surprins generatorul
schimbării: economie digitală, economie „conectată”, economie a informației, economie Internet.
Fluiditatea informațiilor afectează această nouă economie digitală prin instabilitatea mediului în care
evoluează.
Modificările le putem enumera astfel:
 În ceea ce privește contextul tehnologic: accelerarea continuă a dezvoltării tehnologice
 În ceea ce privește piața: mondializarea, liberalizarea și fragmentarea piețelor, evoluția
așteptărilor consumatorului, a nevoilor sale.
 În ceea ce privește concurența: lichefierea frontierelor între industrii și prin urmare apariția
noilor actori pe piețele tradiționale.
Pe cât de grea și nesigură este viața unei companii în epoca digitală – evoluezi rapid sau mori –
fiecare din noi va beneficia de aceste schimbări. Vom avea parte de produse și servicii mai bune, plângerile
ne vor fi ascultate, costurile vor fi mai mici și oportunitățile ne vor fi mult mai largi.
Clienții devin principalii beneficiari ai eficienței crescute a tehnologiei informației, iar aceste
beneficii vor crește și mai mult.
Ceilalți beneficiari sunt afacerile, ai căror lideri profită de metodele digitale și creează soluții
avansate, mai repede decât competiția.
Astfel se observă trecerea de la piața de ofertă la piața de cerere, de la dominația producătorului la
dominația consumatorului.
Producătorii sunt confruntați cu următoarelor situații: pe de o parte este nu numai dificilă dar și
costisitoare atragerea clienților noi, iar pe de altă parte, cei vechi sunt foarte valabili. Cu alte cuvinte nu mai
este suficient ca, clientul să fie cucerit de avantajele inițiale pe care le vede în produsul sau serviciul
respectiv; el trebuie satisfăcut în permanență pentru a-l păstra. De aceea oferta și relația cu clientul trebuie
personalizate, iar produsele și serviciile oferite trebuie să fie conforme și fiabile.
Principalul actor din fenomenele economice sunt întreprinderile. Întreprinderile din economia
digitală devin întreprinderi inteligente. Acestea vor utiliza întregul potențial intern, valorificând cu ajutorul
4
tehnologiilor informatice cunoștințele puse în comun ale angajaților săi și va putea să definească cele mai
bune variante de utilizare a resurselor de care dispun.
Mediul extern este cel care impune necesitatea unui comportament inteligent, iar valorificarea la
maxim a mediului intern se va baza tocmai sinergiile între uman și artificial, de aceea putem aprecia că într-
adevăr, pentru secolul următor acesta este modelul de întreprindere care se prefigurează.
Pe drept cuvânt dezvoltarea Internet-ului a reprezentat una din cele mai eficiente creații ale minții
omenești, prin care atât persoanele, cât și firmele pot fi în conexiune directă, fără a mai exista o constrângere
de spațiu și timp.
Internet-ul se constituie într-o oportunitate incredibilă pentru întreprinzători și investitorii interesați
de noile forme sub care apare piața, respectiv comerțul electronic (e-comerț) și afacerile electronice (e-
business).
Afacerile electronice nu pot exista fără comerțul electronic, care înseamnă de fapt și începuturile
acestui val al trecerii tranzacțiilor economice în variantă digitală.
Companiile utilizează Internet-ul în afaceri, în diverse moduri, pornind de la comunicații ale firmei,
colaborări, comerț electronic și până la alianțe strategice de afaceri. Este demn de reliefat că toată această
comunicare globală între angajați, clienți, furnizori și alți parteneri de afaceri se realizează on-line.
Site-urile interactive, e-mail-ul, chat-ul, grupurile de discuții, audio și videoconferințe permit ca
toate informațiile interne sau externe firmei să fie căutate, solicitate, analizate și partajate.
Fără îndoială, în afara elementelor de ordin comunicațional (printre care se numără: răspuns rapid
privind percepția noilor produse, răspuns imediat la problemele clienților, o mai mare pondere a
personalului în contact cu clienții, multiplicarea contactelor fără costuri etc.) prezența unei firme pe piețele
electronice se datorează și altor motive:
 reducerea costurilor de comercializare a produselor;
 promovarea întreprinderilor;
 creșterea valorii produselor;
 câștigarea de noi produse în direct;
 fidelizarea clientului;
 regăsirea rapidă a informațiilor necesare;
 obținerea de date pentru cercetările de marketing;
 consultarea mediului de afaceri privind viabilitatea tranzacției;
 obținerea de noi resurse de venit;
 reducerea costurilor de realizare a afacerii;
Astfel în această lume a afacerilor se urmărește o creștere a randamentului și a eficienței cu ajutorul
Internet-ului.
5
2. Comerțul electronic
Comerțul este în general cunoscut ca schimbul de mărfuri pe scară largă între națiuni sau persoane
fizice. În 2001, Rayport și Jaworski defineau comerțul electronic drept “schimburi între părți (persoane
individuale sau organizații) mediate prin tehnologie, și ca activități interne sau între organizații care
facilitează aceste schimburi, realizate prin mijloace electronice”. Accentul, în majoritatea definițiilor
comerțului electronic, s-a pus pe tranzacțiile digitale facilitate în fiecare etapă (inventariere, procese de
comandă și plată, etc.) de către mijloace tehnice cum ar fi schimbul electronic de date (EDI). Standardizarea
formatelor electronice pentru date ușurează comunicarea între computere, accelerează schimbul de date și
reduce costurile tranzacțiilor.
2.1. Definirea conceptuală a comerțului electronic

Studiile lui Walther și Levine (2001), relatează: “comerțul electronic- se referă la procesul de
vânzare sau cumpărare a unui produs sau serviciu prin intermediul unei rețele electronice. Cel mai popular
mediu în care se realizează comerțul electronic este Internet-ul.”
Comerțul electronic (în engleză: Electronic Commerce sau e-Commerce), este demersul de
cumpărare sau vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanță, demers specific politicii expansive
a marketingului online. Prin intermediul Internet-ului se dezvoltă o relație de servicii și schimb de mărfuri
între ofertant și viitorul cumpărător.
Semnificația termenului “Comerț Electronic” (“Electronic Commerce”) s-a schimbat în ultimii 30
de ani. Inițial, “Comerț Electronic” însemna facilitarea tranzacțiilor comerciale prin mijloace electronice,
folosind tehnologii ca Schimbul de Date Electronic (Electronic Data Interchange EDI) și Transferul
Electronic de Fonduri (Electronic Funds Transfer EFT). Aceste tehnologii au fost introduse la sfârșitul
anilor 1970. Cărțile de credit, sistemele ATM, telephone banking-ul, erau de asemenea în 1980 forme de
Comerț Electronic. Totuși, din 1990, Comerțul Electronic cuprinde de asemenea sisteme ERP (Enterprise
Resource Planning), prelucrări și stocări de date.
Termenul „Electronic” se referă la tehnologie, sisteme electronice. Termenul “Comerț” se referă la
modele tradiționale de afaceri. Comerțul electronic cuprinde un set complet de procese care suportă
activitățile comerciale/ de afaceri prin intermediul unei rețele. În era “Dot COM” Comerțul Electronic a
ajuns să includă activități de “Web Commerce” – cumpărarea de bunuri și servicii folosind World Wide
Web-ul, folosind conexiuni securizate (HTTPS), coșuri de cumpărături electronice (e-shopping carts) și
servicii electronice de plată (credit card payment authorizations).
Astăzi, Comerțul Electronic cuprinde o gamă largă și variată de procese și activități de afaceri, de la
e-banking, până la producerea de bunuri offshore și e-logistics. Dependența crescândă a industriilor
moderne față de procesele și activitățile electronice a impus creșterea și dezvoltarea sistemelor de suport
incluzând sisteme backend, aplicații și altele. Exemple: rețele de mare viteză prin fibră optică, software de
management al aprovizionării, software de management al relațiilor cu clienții, sisteme de control al
inventarului, software financiar.
Când Web-ul a devenit pentru prima dată bine cunoscut publicului larg în 1994, mulți jurnaliști și
specialiști prevedeau ca va deveni un important sector economic. Totuși, a durat 4 ani până când
protocoalele de securitate (ca HTTPS) au devenit suficient de dezvoltate și răspândite. Deși foarte multe
companii de ”pur Comerț Electronic” au dispărut în timpul prăbușirii erei “Dot COM” în 2000 și 2001,
6
multe magazine obișnuite au recunoscut importanța găsirii unor piețe de nișă și au început să adauge
capabilități de “Comerț Electronic” site-urilor lor.
Comerțul Electronic, cunoscut în limba engleză ca Electronic Commerce, e-Commerce sau
Ecommerce, constă în principal din distribuire, cumpărare și vânzare de produse sau servicii folosind
sisteme electronice, cum este Internet-ul, Intranetul, Extranetul sau alte rețele de calculatoare. Comerțul
electronic include: transferul electronic de fonduri, managementul aprovizionării, procesarea de tranzacții
online, schimbul electronic de date, sisteme automate de management al inventarului, sisteme automate de
culegere a datelor.
Comerțul electronic folosește în principal tehnologia electronică de comunicație a World Wide
Web-ului în ciclul de viață al unei tranzacții, dar se bazează și pe alte tehnologii electronice cum ar fi: bazele
de date, email-ul, tehnologii clasice, cum ar fi transportul pentru bunurile comercializate prin comerț
electronic, servicii ante și post vânzare, service, etc. Strâns legate de comerțul electronic pot fi și alte
activități electronice, de exemplu servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii (dacă e vorba de medii
electronice), colaborarea cu partenerii de afaceri sau și conducerea unei organizații prin mijloace
electronice.
Definițiile comerțului electronic variază, din cele menționate mai sus, în mod semnificativ, la
diverși autori și în diferite surse. Unele dintre ele se referă la toate tranzacțiile comerciale și financiare care
se derulează pe cale electronică, inclusiv schimbul electronic de date, transferul electronic de capital și toate
activitățile legate de cărțile de credit/debit. Altele limitează comerțul electronic la vânzările cu amănuntul
către consumatori, tranzacțiile și plățile putând să nu se deruleze prin intermediul rețelelor deschise de tip
LAN, MAN sau Internet.
Vom prezenta o serie de definiții ale Comerțului electronic, care se bucură de o apreciere mai
mare în rândul specialiștilor. În sens larg se referă la:
 o gamă largă de activități de afaceri online pentru produse și servicii și la orice formă de
tranzacție de afaceri în care părțile interacționează electronic, mai degrabă decât prin schimburi
fizice sau direct prin contact fizic;
 o tehnică electronică modernă de a face afaceri online, ce se adresează companiilor,
comercianților și consumatorilor, în condițiile satisfacerii nevoilor și obiectivelor stabilite, de a-și
procura produse și servicii calitative la prețuri competitive, de a reduce costurile tranzacțiilor și a
mări viteza de livrare;
 orice formă de tranzacții de afaceri în care părțile interacționează prin mijloace electronice
și nu prin contacte sau schimburi directe. Comerțul electronic acoperă, de fapt, următoarele
operațiuni de afaceri: stabilirea de contacte cu clienții, schimbul de informații, asistența pre- și post-
vânzare, vânzare, plăți electronice, distribuție și logistică, întreprinderi virtuale, activități desfășurate
în comun între mai multe companii;
 demersul de cumpărare prin intermediul transmiterii de date la distanță, demers specific
politicii distributive a marketingului;
 comerțul electronic (e-commerce) este procesul de cumpărare, vânzare sau schimb de
produse, servicii sau informații prin intermediul rețelelor deschise de calculatoare și de comunicație,
a mediului digital;
7
 orice formă de tranzacție comercială online utilizând proceduri de procesare automată
combinată cu proceduri automate de schimb de informații;
 toate formele de tranzacții electronice ce au legătură cu activitățile comerciale, desfășurate
la nivel de organizație sau cu cumpărătorii, care se bazează pe procesarea și transmiterea
informațiilor sub formă digitală, incluzând text, sunet și imagini (OECD, 1997);
 utilizarea comunicațiilor electronice și a tehnologiei digitale de prelucrare a informațiilor în
afaceri pentru a crea, transforma, redefini și menține relațiile cu clienții prin procese de vânzare –
cumpărare de bunuri și servicii între organizații, precum și între organizații și persoane fizice.
 realizarea în mediul online a activităților comerciale prin procesarea și transmiterea
electronică a datelor incluzând text, sunet și imagini și care cuprinde diverse activități, cum ar fi
comercializarea electronică a produselor și serviciilor, transferul electronic de capital, comerțul
electronic cu acțiuni, trimiterea electronică de comenzilor și a documentelor de expediție, activități
de marketing online și publicitate, service și prezentări demo, implicând produse fizice și digitale,
servicii digitale (informative, productive, economico-financiare, juridice), activități tradiționale
(sănătate, educație) și activități virtuale noi (prelucrări online, jocuri, cybermall-uri,) (Orzan Gh,
2009);
Comerțul electronic (Electronic Commerce sau E-Commerce) este demersul de cumpărare sau
vânzare prin intermediul transmiterii de date la distanță, demers specific politicii expansive a marketingului
companiilor comerciale. Prin intermediul Internet-ului se dezvoltă o relație de servicii și schimb de mărfuri
între ofertant și viitorul cumpărător. În anii 1990 compania IBM, printr-o campanie publicitară
corespunzătoare, a făcut popular și termenul echivalent Electronic Business. Un termen înrudit este E-
Trade, care se referă la tranzacțiile bursiere electronice.
Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comerț electronic
poartă denumirea de tranzacție electronică. Strâns legate de comerțul electronic pot fi legate și alte activități
electronice, de exemplu servirea cumpărătorilor, livrarea mărfii (dacă e vorba de medii electronice),
colaborarea cu partenerii de afaceri sau și conducerea unei organizații prin mijloace electronice.
Este mult mai ușor de a înțelege comerțul electronic dacă plecăm de la ceea ce înseamnă comerțul
tradițional și realizăm o comparație a celor două tipuri de desfășurare a tranzacțiilor comerciale.
Pași parcurși pentru realizarea

Nr. crt. Comerțul tradițional Comerțul electronic
tranzacției
Obținerea informațiilor despre Reviste, cataloage, Pagini Web, cataloage

1
produs oferte primite on-line
Formulare tipărite,
2 Cererea pentru achiziția produsului E-mail
scrisori
Formulare tipărite,
3 Obținerea aprobării E-mail
scrisori
8
Verificarea cataloagelor, prețuri,

4 Cataloage, oferte Cataloage on-line
calitate
Verificarea disponibilității
5 produsului și primirea confirmării Telefon, fax On-line
prețului
6 Generarea comenzii Formular tipărit E-mail, pagină Web
Trimiterea comenzii și primirea

7 Fax, poștă E-mail, EDI
comenzii
8 Stabilirea priorității comenzii - Baze de date on-line
Formular imprimat, Baze de date on-line,

9 Verificarea stocului la depozit
telefon ,fax pagina Web
E-mail, baze de date

10 Planificarea livrării Formular imprimat
on-line
11 Întocmirea facturii Formular imprimat Baze de date on-line
Preluarea produsului de către

12 Formular imprimat -
transportator
13 Confirmarea recepției Formular imprimat E-mail
14 Trimiterea facturii / primirea facturii Poștă E-mail, EDI
EDI, baze de date on-

15 Planificarea plății Formular tipărit
line
EDI. EFT (transferul
16 Efectuarea plății / încasarea Poșta
electronic de fonduri)
Tabel 1. Pașii ciclului vânzării și mijloacele utilizate
Relațiile cumpărător-vânzător au fost întotdeauna marcate de contradicții de interese. În mod clasic,

cumpărătorii aleg furnizorii și îi fac să lupte cu concurenții pentru prețuri și servicii. Vânzătorii, pe de altă
parte, controlează produsele pe care le vând. Internet-ul permite firmelor să comunice într-o manieră care
va transforma aceste relații. Ele pot conlucra acum pentru a satisface nevoile clienților, oferind produse
conform cererilor adresate. În acest context, pot fi identificate patru forme de comerț electronic:
 firmă-consumator (business – to – consumer / B2C);
 firmă-firmă (business – to – business / B2B);
 firmă-administrație (business – to – administration / B2A);
 administrație-consumator (administration – to – consumer / A2C).
9
Ponderea majoritară a tranzacțiilor de comerț electronic revine formei firmă-firmă, urmat de cea
firmă-consumator. Toți analiștii sunt de acord că prima formă de desfășurare a comerțului electronic (B2B)
este o piață de un potențial uriaș și în continuă dezvoltare. Se apreciază, astfel că, fenomenul B2B a generat
în 2004, venituri de 4,8 trilioane $ (aproximativ 53% din valoarea totală a veniturilor din comerț electronic).
Considerăm că este o prognoză foarte optimistă, ținând cont de implementarea practică a unui asemenea
mod de a efectua tranzacții care este foarte costisitoare.
Figura 1. Tendințe ale comerțului electronic B2B și B2C
Comerțul electronic permite participarea atât a persoanelor fizice și juridice, cât și a statului sau a
instituțiilor acestuia. În funcție de relațiile dintre acești participanți au luat naștere mai multe categorii de
comerț electronic.
B2B (business-to-business) este un model de comerț electronic în care toți participanții sunt
companii sau alte organizații. În România domeniul B2B este o afacere foarte promițătoare, datorită
penetrării Internet-ului în firme la nivel înalt. Studii recente arată că în România există mai mult de 1,1
milioane de utilizatori care intră pe Internet de la locul lor de muncă (inclusiv școli și universități), și peste
42.000 de domenii de nivel înalt sunt înregistrate.
B2C (business-to-consumer) este model de comerț electronic în care companiile vând la
cumpărători individuali – persoane fizice. În România, piața electronică B2C se află încă într-un stadiu de
formare. Consumatorii încă experimentează online, dar sunt încă multe obstacole ce trebuie să fie învinse
înainte de a se schimba comportamentul clienților; aceste probleme sunt legate de crearea securității
tranzacțiilor, asigurarea protecției clienților, mărirea vitezei de transfer în rețea sau chiar asigurarea
accesului la Internet.
10
Majoritatea utilizatorilor Internet particulari au acces la Internet prin intermediul locului lor de
muncă, și numai circa 200.000 de oameni dispun de un acces personal. Office of National Statistics din
Marea Britanie susține că vânzările B2C pe glob au depășit 10 miliarde de dolari în 2001, piața fiind în plină
expansiune.
C2B (consumer-to-business) Acest model de comerț electronic se referă la persoanele fizice
(consumatori) care utilizează Internet-ul pentru a-și vinde produsele sau serviciile firmelor și pentru a căuta
vânzători care să liciteze pentru produsele sau serviciile de care au nevoie.
C2C (consumer-to-consumer) se referă la consumatorii care vând direct la alți consumatori. Un
exemplu din acest domeniu care are un succes enorm în întreaga lume este sistemul eBay.
E-government - Această formă de comerț electronic este întâlnită în următoarele forme: B2G
(business to government), G2B (government to business), G2C (government to consumer). Aici prin
"government" se înțelege administrația statului respectiv.
B2G (business-to-government) Guvernele utilizează canale de comerț electronic pentru creșterea
eficienței operațiunilor și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor-clienți. O arie de interes pentru
guverne în domeniul afacerilor este intensificarea utilizării Internet-ului și a rețelelor VAN, pentru
diseminarea informației, a oportunităților, cotațiilor primite de la vânzători/furnizori de bunuri și servicii.
Între anii 1980-1990 câteva guverne inovatoare au început să utilizeze B2G, folosind sistemul dial-
up în transmiterea "bulletin board services" (BBS), care asigură accesul online la cererile curente de
informații, oportunități, consultanță. Această abordare a implicat din partea beneficiarului serviciilor BBS
adaptarea la aceeași tehnologie software pentru a putea utiliza informația.
Departamentul (ministerul) de Apărare al Statelor Unite, pentru a atinge o audiență națională și
internațională largă, și-a proiectat rețeaua VAN proprie. Această soluție a cerut ca furnizorii să se aboneze
la serviciile rețelelor de provideri Internet și să utilizeze capacitățile de comunicare cum ar fi software-ul
necesar transmisiilor EDI.
Implicarea administrațiilor statale în comerțul electronic are un efect catalitic pe plan local, în mediul
de afaceri dintr-o anumită țară. Guvernele, chiar și în cele mai mari economii de piață, constituie
cumpărătorii cei mai mari de bunuri și servicii de la sectorul privat. Construirea unei mase critice de
cumpărători online, în vederea sprijinirii apariției unei comunități de afaceri prin comerțul electronic,
solicită o implicare activă din partea guvernelor, nu numai din punct de vedere legislativ, ci și ca participant
la comerțul electronic, ca o sursă ideală de training și asistență tehnică pentru noile firme de e-commerce.
G2B (government-to-business) Model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală
cumpără sau vinde bunuri, servicii sau informații de la persoanele juridice.
G2C (government-to-consumer) Acoperă relații guvern-cetățeni la nivel de informare și prestare
servicii publice (exemplu: plata taxelor online).
11
2.2. Beneficiile și avantajele comerțului electronic

Având ca suport rețeaua Internet și eventual și utilizarea unor pachete de programe software
specifice, comerțul electronic a avut și are avantaje și beneficii pentru firme, consumatorii individuali și
societate.
A. Pentru firme
1. Extinderea pe noi piețe naționale și internaționale, cu un minim de capital, prin asigurarea de servicii
suplimentare și creșterea eficienței și performanțelor economice, o firmă putând rapid și ușor să-și
localizeze clienții, furnizorii potriviți și cei mai buni parteneri de afaceri;
2. Asigurarea unei deschideri totale în privința relațiilor cu clienții: aceștia pot căpăta o imagine
aproape completă asupra tuturor angajaților, ofertanților și partenerilor lor.
3. Scăderea costului de creare, procesare, distribuire, păstrare și regăsire a informației, până acum
bazată pe hârtie, prin crearea unui sit web atractiv cu funcția unui magazin virtual. Siturile web
personalizate, sugestiile pentru cumpărare și ofertele speciale personalizate pot într-o oarecare
măsură substitui interacțiunile de tip față în față, de tip tradițional;
4. Creează posibilitatea modelării produselor și serviciilor după nevoile cumpărătorilor și simplificarea
procedurilor;
5. Costuri de comunicație mai mici și creșterea vitezei de comunicare;
6. Seriozitate și siguranță. Serverele paralele, redundanța hardware-ului, tehnologia fail-safe, criptarea
informației și firewall-urile pot îndeplini această cerință;
7. Creșterea competitivității și raționalizarea proceselor de afaceri, prin restructurări interne și prin
tehnologii ale informației; Reducerea efortului de inventariere și al managementului stocului;
8. reducerea timpului dintre investirea capitalului în aprovizionare și încasarea costurilor produselor și
serviciilor vândute;
9. Costuri interne mici, comerțul electronic eliminând interacțiunea dintre cumpărător și intermediarii
tranzacției;
10. Costuri scăzute de procesare a tranzacțiilor, metoda de plată electronică fiind mai puțin costisitoare
decât modul de plata prin monetar;
11. O creștere substanțială a vitezei procesului de vânzare. Companiile de e-commerce recepționează
veniturile mai rapid decât în sistemul tradițional;
12. Reducerea erorilor, procesarea automată producând mai puține erori decât procesul de vânzare
tradițional;
13. Spațiul nelimitat – site-urile de e-commerce putând afișa/indexa un număr nelimitat de bunuri și
servicii;
14. Prezența globală crescută, compania putând fi accesata (teoretic) de posibili clienți din orice colt al
lumii;
15. Disponibilitatea informațiilor despre clienți. Existând astfel posibilitatea de a studia preferințele unui
client individual sau ale unui grup specific de clienți, de a modela afacerea după dorințele clientului
sau de a schimba rapoarte analitice privind clientela - cea mai buna interacțiune cu clientul.
12
16. Scăderea costurilor de funcționare prin automatizarea procesului de comandă, inclusiv prin
integrarea aplicației de comerț electronic cu sistemul informatic de gestiune internă a firmei, ceea
ce conduce la o creștere a productivității generale a întreprinderii;
17. Construirea unui lanț valoric electronic, în care se pune accentul pe un număr limitat de competențe-
cheie -- opusul unui magazin "cu o singură oprire". (Magazinele electronice pot fi atât speciale cât
și generale, dacă sunt programate corect.);
18. Asigurarea unor canale alternative de vânzare prin aplicațiile de comerț electronic;
19. Întărirea relațiilor cu furnizorii și clienții, integrarea acestora prin rețelele Extranet pentru
actualizarea și livrarea ritmică, prin accesul la informații la zi accesate prin site-ul firmei și schimbul
operativ de informații prin aplicațiile EDI;
20. Posibilitatea firmelor mici de a concura cu succes cu companiile mari, prin costurile reduse pe care
le implică deschiderea și întreținerea unui magazin virtual, prin exploatarea avantajului competitiv
asigurat prin inovație, flexibilitate și operativitate în fața unei întreprinderi mari, dominată, de
regulă, de birocrație și conservatorism;
21. Facilitatea intrării pe piețele internaționale. Internet-ul nu este îngrădit, nu este în posesia nimănui,
iar accesul și costurile de promovare sunt reduse. Comunicarea cu o persoană sau o mulțime de
clienți răspândiți în oricare colț al globului costă tot atât de mult ca și comunicarea cu o persoană
din fata raftului de magazin. Producătorii pot vinde în orice țară, fără intermediari, fără investiții
suplimentare, fără a fi nevoit să stabilească contacte cu firme locale, fiind suficient existența site-
ului de comerț electronic.
B. Pentru consumatori
1. Posibilitatea consumatorilor să cumpere sau să facă tranzacții la orice oră din zi, în orice zi din
săptămână, în tot timpul anului, din aproape orice locație;
2. Căutarea rapidă a produselor și serviciilor dorite, cu posibilitatea comparării tehnice și economice a
ofertelor;
3. Eliminarea discriminărilor de orice natură la cumpărare, asigurarea accesului neîngrădit la produsele
și serviciile dorite oriunde și oricând, fără bariere vamale, sisteme protecționiste, taxe și impozite
prohibitive;
4. Acordă consumatorilor mai multe posibilități de alegere a produselor și prețurilor;
5. Consumatorul este suveran în decizia de cumpărare, în siguranța cumpărării la cele mai mici prețuri
a bunului dorit și de o calitate ireproșabilă;
6. Consumatorilor li se dă siguranță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru oferind un produs
sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive, la fel ca și în comerțul
ne-electronic;
7. Permite o livrare rapidă a produselor și/sau serviciilor uneori instantanee pentru produsele și
serviciile în format digital;
8. Consumatorii pot să primească informații relevante în decursul câtorva secunde, și nu zile sau
săptămâni;
13
9. Asigurarea motivației consumatorilor de a cumpăra și, la nevoie, de a și returna. Vânzările
promoționale pot implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Linkurile de pe alte situri web și
programele afiliate de reclame pot fi de asemenea de ajutor;
10. Face posibilă participarea în licitații virtuale;
11. Îndemnarea consumatorilor la consum. Comercianții din Internet pot asigura acest tip de ajutor
printr-o amplă informare comparativă și prin facilități bune de căutare;
12. Permite consumatorilor să interacționeze cu alți cumpărători în comunități electronice și să compare
experiențele;
13. Lăsând clienții să se ajute singuri. Asigurând funcționarea unui sit de autoservire, ușor de folosit
fără asistență, poate fi de ajutor în acest sens;
14. Facilitează competiția, ceea ce rezultă în scăderea prețurilor.
15. Familiarizează consumatorii cu tehnologia și îi ține pe aceștia în pas cu ultimele noutăți.
C. Pentru societate
1. Crearea unui "simț comun" al comunității comerciale, de exemplu prin chaturi, foruri ce solicită
implicarea clientului, scheme de loialitate și programe de afinitate;
2. Dă posibilitatea mai multor persoane să lucreze / să cumpere de acasă, ceea ce micșorează traficul
și poluarea aerului;
3. Permite ca anumite mărfuri să fie vândute la prețuri mai scăzute, cu avantaje pentru cei cu venituri
mai mici, ridicându-le standardul de viață;
4. Asigură oamenilor din lumea a treia și a celor din zonele rurale accesul la produse și servicii care
astfel nu le-ar fi permise;
5. Facilitează accesul la servicii publice de sănătate, educație, servicii sociale la un cost scăzut și cu o
calitate îmbunătățită;
6. Crește eficiența și/sau îmbunătățesc calitatea serviciilor pentru cetățeni prin acces la informație și
comunicare;
7. Pune la dispoziție o organizare suficient de atentă și agilă pentru a răspunde rapid la orice schimbări
din mediul economic, social și cultural;
2.3. Limitările și dezavantajele comerțului electronic

1. Exista o lipsa de standarde universal acceptate pentru calitate, securitate și încredere în aplicațiile
de comerț electronic. Lipsesc sisteme de securitate ieftine, standarde adecvate și protocoale de mare
eficiență;
2. Insuficiența lărgimii de bandă de acces la Internet foarte necesar pentru aplicațiile multimedia
incluse în comerțul electronic;
3. Lipsa de securitate a cardurilor de plată;
14
4. Instrumentele de dezvoltare software pentru e-commerce sunt încă în plina evoluție. Existe unele
dificultăți privind integrarea aplicațiilor software de comerț electronic cu unele aplicații existente
mai vechi cât și cu sistemele de gestiune a bazelor de date. Unele sisteme software de comerț
electronic nu sunt compatibile cu unele sisteme hardware și sisteme de operare;
5. Accesul la Internet este încă scump pentru unele categorii de cumpărători, este inaccesibil în
anumite zone rurale sau pentru anumite categorii de cetățeni, si/sau este inoportun pentru unii
cetățeni prin cultură, religie sau comunități de viață;
6. Gradul de informații referitoare la un produs poate fi uneori insuficient;
7. Asigurarea anonimatului pentru cumpărător prin sisteme de securizare complet sigure în efectuarea
tranzacțiilor;
8. Lipsa încrederii și mentalitatea cumpărătorului de a fi față în fața cu vânzătorul în momentul
cumpărării. Lipsa comunicării nonverbale între cumpărător și vânzător;
9. Reticențele cumpărătorilor în a cumpăra un produs datorat imposibilității de a avea contact fizic
prin simțuri (văzut, auz, pipăit, gust, miros, etc);
10. Fiabilitate și credibilitate - punctul cheie este ca din multitudinea de date pe web, pe care oricine le
poate accesa, care sunt informații veridice. Din cauza timpului scurt de existenta sau a dinamicii
ridicate, datele se perimează foarte rapid, lipsind mecanismele necesare unei analize de termen lung;
11. Temeri în privința securității. Mulți oameni nu își folosesc cărțile de credit pe Internet de frica
furturilor și fraudelor.
12. Lipsa unei mulțumiri imediate față de majoritatea cumpărăturilor. O mare parte din satisfacția unui
client constă în a avea și folosi produsul cumpărat imediat, lucru care nu se întâmplă când acesta nu
sosește timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.
13. Problema accesului la Comerțul Electronic, în special a clasei sărace, și slaba pătrundere a lui în
anumite sectoare.
14. Aspectul social al mersului la cumpărături. Unor oameni le face plăcere să vorbească cu personalul
de vânzare, cu alți cumpărători sau cu însoțitorii lor. Această experiență nu există în mediul virtual.
15. Utilizatorii Internet-ului sunt în principal bărbați, în timp ce marii cumpărători sunt reprezentați de
femei;
16. Lipsurile generate de cadrul legal unitar în țările celor doi parteneri în afaceri, a reglementărilor și
a standardelor. Firmele care vor să desfășoare activități de comerț electronic trebuie să fie la curent
și să aplice rapid standardele legislative, tehnice, economice în continuă schimbare;
17. Accesul la piață poate fi îngrădit prin infrastructura de telecomunicații variată și în multe situații
depășită în diferite zone ale globului, lărgimea de bandă necesară desfășurării în condiții
satisfăcătoare a activităților, la limitările tehnice și economice de acces ale utilizatorului;
18. Restricții de natură financiară. Se referă la taxe, reglementări financiare locale și sisteme electronice
de plăți, moneda de cumpărare, cursul de schimb actualizat în timp real în sistemele cu plată
electronică, calcularea prețului și a valorii cumpărăturii în sisteme cu zecimale. Sistemul PSINet
oferă soluția informatică care permite comercianților să ofere produsele în 126 monede naționale și
15
să primească plățile în 16 monede, cursul de schimb fiind actualizat în momentul efectuării
tranzacției;
19. Alte restricții privesc limba folosită și traducerile dintr-o limbă în alta, identificarea cumpărătorului
și vânzătorului, încrederea în tranzacție, securitatea, diversitățile culturale, rolul și politică
guvernelor, acordurile internaționale și multilaterale, restricții impuse unei țări sau unor categorii
de cetățeni ai unor țări.
2.4. Managementul Comerțului Electronic

Utilizarea tuturor mijloacelor electronice pentru participarea la o activitate de comerț electronic
poartă denumirea de tranzacție electronică.
În tranzacțiile comerciale clasice se disting următoarele etape:
1. informarea comercială referitoare la tranzacție;
2. încheierea contractului comercial general;
3. comandarea/vânzarea. Livrarea produsului sau a serviciului;
4. plata;
În cadrul comerțului electronic pot fi tranzacționate bunuri și servicii digitale, iar locul în care sunt
tranzacționate aceste bunuri digitale poartă denumirea de piață electronică (în limba engleză e-
marketspace) – contextul virtual în care cumpărătorii și vânzătorii se găsesc unii pe alții și tranzacționează
afaceri electronice.
Aplicațiile de comerț electronic sunt dependente și susținute de patru categorii de sisteme:
 utilizatorii (cumpărători, vânzători, infointermediarii, prestatorii de servicii),
 organizațiile (producători, furnizori, concurenți, asociații, organisme publice, asociații
profesionale, asociații de protecție a drepturilor consumatorilor, de protecție a mediului),
 protocoale și standarde tehnice (protocoale de acces în rețea, protocoale de aplicație, protocoale
de plată, protocoale de securitate, standarde și documente IT@C),
 politicile comerciale (legislative, comunitare, taxe și impozite, politici de securitate și
confidențialitate în lucrul cu baze de date).
Similar comerțului clasic, realizarea celui electronic presupune parcurgerea acelorași etape
principale din ciclul de tranzacție comercială, realizat printr-un sistem informațional – decizional
comercial:
1. sistemul de ofertă și de atragere a clienților, prin activități de marketing și de promovare, asigurat
prin diverse mijloace: plasarea de bannere în website-uri, link-uri către site-ul de comerț electronic,
instrumente specifice publicității online, email-uri, mix promoțional offline. Interactivitatea cu
cumpărătorii are ca scop individualizarea, personalizarea și finalizarea cerințelor acestora prin
comenzi ferme de cumpărare. Această fază este orientată pe conținut informațional și presupune
furnizarea informațiilor solicitate și necesare potențialilor cumpărători cu privire la produsele și
serviciile pe care le oferă comerciantul;
2. sistemul de derulare a comenzii printr-un proces informatic de creare și actualizare a comenzii,
transmitere la comerciant, actualizarea stocurilor, procesarea plații, managementul informațional al
16
comenzii pentru unul sau mai multe produse, confirmarea comenzii prin umplerea coșului și
acceptarea comenzii și costului;
3. sistemul de efectuare a plății, utilizând variate modele de plăți online sau offline;
4. sistemul logistic de livrare a bunurilor și serviciilor, care pot fi fizice sau digitale. Livrarea, în
funcție de natura bunurilor și serviciilor poate fi online sau offline;
5. sistemul de stingere a obligațiilor între părți, ulterioare cumpărăturilor. După ce procesul de
vânzare s-a terminat, cumpărătorul poate avea unele întrebări sau probleme privind obiectul
tranzacției, poate formula reclamații asupra obiectului tranzacționat, poate refuza produsul sau
serviciul cumpărat într-o perioadă de timp determinantă, poate solicită informații privind modul de
instalare sau utilizare, informații privind service-ul în perioada de garanție și post garanție.
6. sistemul de management informațional și de rapoarte statistice, reprezintă o formă de continuare
a tranzacțiilor prin însumarea tranzacțiilor și întocmirea unor rapoarte privind evoluția acestora ( cu
identificarea eventualelor nereguli ). Rapoartele respective pot avea trei destinații: sistemul de
management al informației din cadrul fiecărei companii; agențiile de financiare și de statistică;
diversele organizații profesionale din care firma face parte .
2.5. Comerțul electronic în România

Deschiderea unui magazin electronic vă poate ajuta în dezvoltarea afacerii sau poate deveni o
adevărată "durere de cap".
Succesul sau insuccesul depind de stabilirea clară a obiectivelor urmărite la deschiderea magazinului
și de planificarea atentă a modului în care activitatea de comerț electronic va fi integrată în strategia curentă
a firmei și în operațiunile zilnice.
Comerțul electronic se află încă în faza incipientă. Clienții manifestă temeri în ceea ce privește furtul
cardurilor de credit, a confidențialității datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic
potrivit pentru derularea comerțului lor electronic sau întâmpină dificultăți în integrarea comenzilor și a
informațiilor culese online, în activitatea curentă a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul că
numărul clienților magazinelor electronice și a firmelor care adoptă soluțiile comerțului electronic este în
creștere. Mulți furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărare online tocmai pentru a
induce un plus de încredere și considerație.
În România situația este departe de cea a americanilor, de exemplu, care acordă o atenție specială
acestui tip de cumpărături. Românii sunt încă tributari prejudecăților conform cărora bunul cumpărat trebuie
să fie palpat, măsurat și întors pe toate părțile. În ultimii ani a apărut însă o nouă categorie socială, cea a
persoanelor care lucrează în mediul privat, au un anumit stil de viață și utilizează intensiv Internet-ul. Pentru
aceștia cumpărăturile online, cu avantajele lor evidente, încep să devină ceva obișnuit.
Apărut în România la sfârșitul lui 1999 și cunoscând un punct de creștere foarte important până în
prezent, comerțul electronic este aproape de începutul fazei de maturizare. Chiar dacă acum se înregistrează
o creștere foarte mare în comerțul electronic, puține e-magazine vor supraviețui acestei perioade de tranziție,
iar peste 3-4 ani vom putea vorbi de o piață de e-commerce stabilă.
O dovadă de maturitate a comerțului electronic în România este prezentă în top 10 a două site-uri
“price.ro” și “shopmania.ro” care oferă un sistem de cumpărare a produselor oferite de diverse magazine
17
online. Aceste sisteme sunt foarte populare și în țările dezvoltate și reprezintă, așa cum spuneam, o dovadă
de maturitate, din partea celor care cumpără online.
Un alt aspect important este reprezentat de prezența între primele zece site-uri de comerț electronic
a nu mai puțin de patru magazine online care comercializează produse IT, electronice, telefoane și/sau
electrocasnice. Chiar cinci site-uri dacă ținem cont și de “dol.ro” (care oferă și astfel de produse). În
concluzie, se observă magazinele online care oferă produse IT au cea mai mare căutare în spațiul virtual
românesc. Aceasta ne confirmă faptul că în România tehnologia Informației ocupă un loc foarte important
și cei care dispun de un PC în general sunt primii care apelează cu mai multă încredere la aceste servicii.
Poziția în top 10 a site-ului “librarie.net”, dar și a site-ului “dol.ro”, ne confirmă că sunt la mare
căutare pe internet cărțile. De ce? Foarte simplu. În România, cel mai dezvoltat sistem de plată este cel
ramburs. Produsele se trimit prin colet poștal și plata se face în momentul ridicării coletului de la poștă.
Evident, cărțile, cd-urile, dvd-urile se încadrează cel mai bine în acest tip de comerț.
Liderul detașat este site-ul “okazii.ro”. Site-ul a fost lansat de Net Bridge Investments în aprilie
2000, ideea de bază constând în oferirea unui mediu în care să fie posibilă vânzarea și respectiv cumpărarea
la cel mai bun preț de diverse articole. Este bine cunoscut site-ul “ebay.com”, bazat pe același principiu.
În topul magazinelor online din România, găsim și site-ul “culinar.ro” prin intermediul căruia găsim
servicii de livrare mâncare la domiciliu, firme de catering. Dacă suntem foarte ocupați sau de ce nu, foarte
comozi, putem apela la una dintre firmele prezente pe site care să ne ajute cu achiziționarea produselor de
care avem nevoie.
Comerţul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creştere din Europa, de 38%, mai
mult decât dublu faţă de media europeană, de 15%, a anunţat Asociaţia Română a Magazinelor Online
(ARMO), citând rezultatele raportului european privind comerţul electronic, publicat recent de organizaţia
Ecommerce Europe.
România se numără printre ţările cu cea mai mică pondere a persoanelor care fac cumpărături online,
mai arată studiul, însă, cu toate acestea, ARMO estimează că, în anul 2017, comerţul online din România
va depăşi 2,5 miliarde de euro şi are potenţialul de a-şi dubla valoarea până în 2020, cu condiţia creşterii
investiţiilor şi a sprijinului autorităţilor pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în rândul populaţiei,
coroborată cu cea a infrastructurii digitale.
În anul 2016, comerţul electronic a totalizat 2,05 miliarde de euro în România. La nivel european,
creşterea a fost de 15%, până la o valoare de 530 miliarde de euro. Ţările din Europa Centrală şi de Est au
obţinut cea mai mare creştere a vânzărilor online în 2016.
Pentru anul 2017, studiul anticipează menţinerea ritmului de creştere pentru comerţul online la nivel
european, respectiv 14%, până la o valoare de 602 miliarde de euro. Pentru România, ARMO estimează o
creştere de 24%, la peste 2,5 miliarde de euro.
De asemenea, raportul relevă că, la nivel european, proporţia companiilor cu mai mult de 10 angajaţi
care au un site web este în continuă creştere: de la 67% din totalul companiilor de retail în 2010, la 77% în
2016. Cu toate acestea, doar 18% vând prin intermediul site-ului web. Cumpărăturile online sunt mai
populare în rândul tinerilor - două treimi dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani cumpără
frecvent online, faţă de doar o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 55 şi 74 de ani.
18
3. E-Business
În 2002, Turban și alții au sugerat că termenul “e – Commerce” este o definiție cam îngustă, cu
accent pe procesul tranzacțional și că ea nu acoperă toată gama de aplicați și beneficii potențiale ale Internet-
ului. În 2003, Philips definește e–business ca fiind “aplicarea tehnologiei informației la procesele interne
ale afacerilor și activităților în care se angajează o companie pe timpul activității comerciale; aceste activități
pot include funcționalități cum sunt finanțele, marketingul, gestionarea resurselor umane și sectorul
operațional.”
Lou Gerstner de la IBM laudă profitul potențial al afacerilor electronice, afirmând că: „totul ține de
ciclul de timp, viteză, globalizare, productivitate mărită, atragerea de noi clienți și partajarea informațiilor
între instituții pentru un avantaj competitiv”. Pentru a exploata aceste posibilități trebuie să reproiectăm
mediul corporativ și să integrăm total tehnologiile de informații și comunicații în funcțiunile afacerii.
E-business se traduce în limba română prin "afacere electronică" și se referă la organizarea
tranzacțiilor, comunicațiilor și informațiilor, precum și la planificarea și controlul unei afaceri, folosind
întregul potențial al tehnologiei informației.
Termenul de "e-business" a fost utilizat pentru prima dată de IBM pentru a defini utilizarea
tehnologiilor Internet pentru îmbunătățirea și transformarea proceselor cheie dintr-o afacere. În definiția
dată de IBM, e-business reprezintă o modalitate de "acces securizat, flexibil și integrat pentru desfășurarea
diferitelor afaceri prin combinarea proceselor și sistemelor care execută operații de bază ale afacerilor cu
cele ce fac posibilă găsirea informațiilor pe Internet".
E-business reprezintă un nou mod de a face afaceri, un nou mod de a folosi tehnologia și un nou
mod de crea companii. Nu mai este niciun secret pentru nimeni că Internet-ul a revoluționat lumea
afacerilor, care este în permanență schimbare încercând să se adapteze la nevoile pieței digitale.
În condițiile în care Internet-ul a devenit parte integrantă din societatea statelor dezvoltate, acest
mediu nou nu putea să scape atenției comercianților. Creat inițial pentru schimbul de informații și pentru
poșta electronică, el a devenit cel mai dinamic mediu de afaceri.
Cele mai importante avantaje ale dezvoltării unei afaceri electronice sunt:
1. Oportunitatea de a vinde și de a face cunoscute propriile produse la nivel global.
2. Comunicarea cu furnizorii și clienții firmei implică un nivel redus al costurilor și este mult mai
eficientă.
3. Pentru a începe o afacere online de succes, comparativ cu o afacere tradițională, ai nevoie de o
investiție minimă.
E-business reprezintă mai degrabă o strategie în ceea ce privește modul de a face afaceri, cea mai
importantă componentă a sa fiind e-commerce (comerțul electronic).
Comerțul online (e-commerce) reprezintă vânzarea de produse și/sau servicii prin intermediul
Internet-ului. Nu trebuie înțeles că afacerile online se limitează doar la vânzarea diverselor produse și/sau
servicii cu ajutorul Internet-ului. O afacere electronică înseamnă mult mai mult. Presupune menținerea
contactelor cu furnizorii, cu posibilii parteneri de afaceri, dar și cu clienții, promovarea produselor și/sau
serviciilor oferite etc., toate folosind mijloacele electronice, cel mai răspândit fiind poșta electronică (e-
mailul).
19
Comerțul online reprezintă o nouă metodă de a face afaceri, fie că este vorba despre extinderea, pe
internet, a unei afaceri existente sau de începere a unei afaceri doar în mediul virtual. Acest tip de afacere
atrage din ce în ce mai mulți adepți, foarte mulți conștientizând faptul că acesta este comerțul viitorului.
Deși comerțul online ca și cel offline are la bază productivitatea și profesionalismul de care trebuie
să dea dovadă echipa care conduce afacerea, pe lângă acestea dezvoltarea unei afaceri prin intermediul
Internet-ului (un e-business) presupune familiarizarea cu câteva particularități. Astfel în cazul comerțului
electronic competiția este mult mai dură, punându-se accentul foarte mult pe inovare.
În țara noastră, deși se fac progrese de la an la an, Internet-ul nu este la fel de dezvoltat ca în alte
țări, acest lucru reprezentând un mare dezavantaj (schimbarea concepției posibililor clienți despre
achiziționarea produselor sau serviciilor cu ajutorul calculatorului). Pe de altă parte, acest lucru poate fi un
mare avantaj.
Multe dintre afacerile online nu reușesc să-și asigure succesul. Principala cauză o reprezintă tratarea
superficială a afacerilor online de către cei care le dezvoltă. Mulți cred că simpla prezență online, câteva
bannere publicate pe diverse site-uri, urmate apoi de o perioadă de așteptare a clienților, le asigură profitul.
Realitatea demonstrează că o afacere online trebuie tratată cu toată seriozitatea, la fel ca orice altă afacere.
La fel ca în cazul afacerilor tradiționale, trebuie să existe un plan de afaceri foarte bine pus la punct
și nu în ultimul rând trebuie să fie și foarte realist și să țină cont de caracteristicile comerțului electronic.
Datorită ritmului continuu de creștere a utilizatorilor de internet, precum și datorită creșterii valorii
tranzacțiilor efectuate online, afacerile electronice sunt prezente în diverse domenii și se împart în diverse
categorii, cele mai importante fiind:
 e-commerce - comerț electronic prin intermediul magazinelor online (www.amazon.com,
www.dell.com, www.wallmart.com, www.emag.ro, www.dol.ro). Soluții de plată online
(www.paypall.com, www.epayment.ro)
 e-auctions - licitații online (www.ebay.com, www.okazii.ro)
 e-banking - tranzacții bancare online (conturi, transferuri de bani, cecuri, plăți, consultanță)
 e-learning - învățământ online (www.brainbench.com, www.online-learning.com,
www.cursurionline.ro)
 e-directories - cataloage virtuale (www.yahoo.com, www.dmoz.org, www.paginiaurii.ro)
 e-brokering - vânzarea și cumpărarea de acțiuni online
 e-leasing - leasing online (www.leasing.ro)
 e-gambling - jocuri de noroc online (www.gamebookers.com, www.partypoker.com)
 e-working - firme virtual
 e-mailing - poșta electronică
 e-marketing - promovarea online a produselor și/sau serviciilor
20
3.1. Modele E-Business

3.1.1. Modelul licitație
Internet-ul oferă multe tipuri de site-uri de licitații pe lângă site-urile care caută alte site-uri de
licitații pentru a găsi exact cele mai mici prețuri pentru un anumit produs. De obicei, site-urile de licitații se
comportă ca niște forumuri prin care utilizatorii Internet pot să-și asume fie rolul de vânzător fie cel de
participant la licitație. Ca vânzător, avem posibilitatea de a expune un produs pe care îl dorim să-l vindem,
prețul minim pe care îl cerem și data limită de închidere a licitației. Putem de asemenea, adăuga pozele și
descrierea produsului respectiv. Ca și participant la licitație putem căuta pe site dacă produsele care ne
interesează sunt disponibile, putem să vedem activitatea curentă a licitației și să licităm – de obicei în ordine
crescătoare. Unele site-uri ne oferă posibilitatea de a înscrie un preț maxim de licitare și un sistem automat
va continua licitația pentru noi.
Modelul de licitație-inversă permite compărătorului să ofere un preț care să concureze cu cel al
vânzătorului sau chiar să-l depășească. O posibilitate mai rapidă este disponibilă când compărătorul oferă
un preț de rezervă.
Prețul de rezervă este cel mai mic preț pe care vânzătorul îl va accepta. Vânzătorii pot stabili prețul
de rezervă mai mare decât licitarea minimă. Dacă nicio licitare nu atinge prețul de rezervă, atunci licitația
este fără succes. Oricum, în această posibilitate rapidă, dacă se licitează cu succes, atunci cumpărătorul și
vânzătorul trebuie să încheie contractul.
Deși site-urile de licitații de obicei cer un comision la vânzări, aceste site-uri sunt doar un forum
pentru vânzările și cumpărările online. După ce aceste licitații s-au încheiat, si cumpărătorul și vânzătorul
sunt anunțați, modalitatea de plată și livrare se stabilesc între cei doi. Cele mai multe site-uri de licitații nu
se implică în modalitatea de plată și livrare, dar ar putea să facă acest lucru dacă aceste servicii ar putea fi
folosite pentru a aduce venituri și profit.
3.1.2. Modelul portal

Site-urile portal oferă vizitatorilor șansa de a găsi aproape tot ceea ce caută într-un singur loc. Adesea
ele oferă știri, informații despre sport și vreme, și posibilitatea de a căuta pe Web. Când majoritatea
oamenilor aud cuvântul „portal” se gândesc la motoare de căutare. Motoarele de căutare sunt portaluri
orizontale, sau portaluri care adună informații cu privire la o gamă largă de subiecte. Alte portaluri sunt mai
exacte, oferind o gamă largă de informații referitoare la o singură arie de interes; aceste portaluri sunt
numite portaluri verticale.
Portalurile orizontale ca și Yahoo, AltaVista sau Lycos pentru a enumera doar câteva, au un număr
mare de link-uri spre site-uri și categorii de subiecte. Unele dintre ele oferă de asemenea, vizitatorilor
posibilități de cumpărare. Prin portalurile orizontale consumatorii pot accesa o varietate largă de magazine
online, adăugând produse în coșul de cumpărături în timp ce fac cumpărăturile.
Unele dintre portalurile orizontale care se comportă ca niște motoare de căutare au sisteme de căutare
diferite. Unele dintre ele sunt bazate pe popularitate altele pe poziționarea fiecărui site înscris și unele pot
avea la bază sisteme de plată.
Portalurile verticale sunt de obicei concepute pentru a aduna informații de la mulți cumpărători și
vânzători din aceeași industrie și care fac tranzacții în cadrul unui context Web sigur, folosind un singur
21
sistem EDI (Electronic Data Interchange). Folosind un sistem EDI pe WEB, întreținut de tehnologii XML
și ebXML, companiile au posibilitatea de a expune informații despre servicii și produse, de a converti
informația într-un format standard recunoscut de sistemul EDI și de a cumpăra, vinde sau schimba produse
și servicii pe internet.
3.1.3. Modelul prețului dinamic

În trecut vânătorii de afaceri profitabile trebuiau să le caute vizitând numeroși vânzători locali en-
gros și en-detail. În această secțiune, sunt descrise numeroase metode în care alegerea prețului este folosită
pentru a genera afacerea.
Multe din aceste metode nu ar putea fi posibile fără Internet. Unele firme dau posibilitatea clienților
de a preciza prețul pe care îl vor plăti pentru călătorie, casă, automobile sau bunurile de consum.
Cumpărând en-gros întotdeauna prețurile sunt mai mici, și acum există Web site-uri care vă permit
să găsiți cele mai mici prețuri alăturându-vă celorlalți cumpărători pentru a achiziționa produsele în cantități
mari. O altă strategie de prețuri folosită de multe afaceri pe Internet este de a oferi produse și servicii gratis.
Formând parteneriate strategice și vânzând publicitate marilor companii au posibilitatea de a oferi
produsele lor cu o mare rată de reduceri sau chiar gratis. Făcând barter sau oferind reduceri sunt alte metode
prin care companiile mențin prețurile scăzute pe Internet. Internet-ul a îmbunătățit totodată posibilitatea
clientului de a compara prețul diferiților vânzători. Site-uri ca acestea adună informații legate de preț pentru
o mare varietate de produse vândute pe Internet.
3.1.4. Modelul comparării prețului

Modelul comparării prețului permite clienților să aleagă o varietate de comercianți și să găsească
produsul sau serviciul dorit la cel mai mic preț. Aceste site-uri deseori generează profituri de la parteneriate
cu comercianții particulari. Totuși trebuie să fiți atenți când utilizați aceste servicii, pentru că s-ar putea să
nu obțineți cel mai bun preț de pe tot Internet-ul.
3.1.5. Modelul prețului receptiv la cerere

Internet-ul le dă posibilitatea clienților de a cere servicii mai bune, mai rapide și la prețuri mai mici.
De asemenea împuternicește cumpărătorii de a cumpăra în grupuri mari pentru a obține reduceri de grup.
Conceptul care stă la baza modelului comparării prețului receptiv la cerere este acela că, cu cât mai mulți
oameni cumpăra un produs la o singură tranzacție, cu atât scade prețul pe persoană. Vânzând produse
individual poate fi mai scump deoarece vânzătorul trebuie să pună un preț la fiecare produs astfel încât să-
i acopere cheltuielile de vânzare generale și să obțină și profit. Când clienții cumpără en-gros, aceste
cheltuieli se împart pe produse, și profitul crește.
3.1.6. Modelul barter

O alta metodă populară de a conduce afacerile pe Internet este barterul sau oferirea unui obiect în
schimbul altuia. Există site-uri care permit persoanelor individuale sau companiilor să vândă sau să-și
expună produsele.
Vânzătorul face o ofertă inițială cu intenția de a face barter pentru a ajunge la o înțelegere finală cu
cumpărătorul. O gamă largă de produse și servicii sunt disponibile pentru barter.
22
a) Rabaturi
Rabaturile pot ajuta la atragerea clienților pe site-ul dumneavoastră. Multe companii oferă „prețuri
mici în fiecare zi” și prețuri speciale pentru a-i influența pe clienți să revină. Acestea sunt site-uri care au
realizat parteneriate cu en-gros-iști și en-detail-iști care oferă reduceri; Web site-ul transmite reducerea
clienților sub forma rabaturilor.
b) Oferirea de produse și servicii gratuite
Mulți întreprinzători își realizează modelele de afaceri pe baza veniturilor din publicitate. Rețeaua
de televiziune, stații radio, reviste și presa scrisă folosesc publicitatea pentru a-și finanța operațiile și a
obține profit. Sunt situații similare pe Internet unde site-urile își oferă produsele și/sau serviciile pe gratis.
Altă formă de parteneriat este schimbul de servicii și/sau produse pentru spațiu publicitar și viceversa.
3.2. Transformări impuse de E-Business

Afacerile electronice creează modalități de maximizare a valorii pentru investitori prin
transformarea completă a activității. Deoarece granițele dintre firme devin din ce în ce mai puțin pronunțate,
ele vor găsi căi de a lucra împreună, ceea ce influențează fiecare dintre componentele de bază ale celorlalte.
Expresia „a veni în întâmpinarea pieței” nu va mai fi definită ca o modalitate a firmei de a intra pe
piață. Mai mult, ea va caracteriza calea unui grup integrat de firme de a crea un set de valori în cascadă,
pentru a transforma piața într-o rețea a furnizorilor de valoare.
Firmele care dețin competența de bază în domeniul managementului cunoștințelor vor înregistra o
creștere impresionantă în a treia etapă. Ele vor apela la parteneri de afaceri care desfășoară cel mai eficient
procesele economice și la cele care construiesc și asigură rețele de valoare pentru a transforma bazele
economice și mecanismele de operare ale domeniului lor de activitate.
Internet-ul va pune firmele tradiționale în fața unei mari amenințări. În timp ce astfel de companii
se vor gândi la direcțiile lor viitoare, intermediarii agili vor folosi Internet-ul pentru a se interpune între
firmele tradiționale și clienții lor. Acești intermediari pot să-și înceapă abia acum activitatea, integrându-se
pe orizontală cu un lanț valoric al unei organizații pentru creșterea noilor oportunități și/sau vor concura cu
competitorii pentru a intra primii pe piață.
Firmele conștientizează că este necesar să-și orienteze eforturile spre a deveni bazate pe cunoștințe
(knowco) sau bazate pe obținerea de produse fizice (physco). Termenul „orientate” este deosebit de
important. Firmele know.co și cele phys.co ocupă locuri opuse în întregul sceptru al tipurilor de firme din
noua economie. Majoritatea firmelor vor continua să dispună de capabilități de realizare a strategiilor
orientate atât spre cunoștințe, cât și spre produse fizice. Dar în noua economie, investițiile vor fi
redirecționate și plasate competitiv numai pentru o strategie sau alta.
O firmă orientată spre strategia know.co va lua în considerare externalizarea celei mai mari părți a
capitalului său productiv legat de procesele de producție, eliberând capitalul pentru concentrarea asupra
acelor segmente din afacere care le diferențiază pe piață. Firmele orientate know.co vor tinde să se
focalizeze spre construirea numelui de firmă, deținerea relațiilor cu clienții finali de pe piață și investirea în
competențele fundamentale bazate pe cunoștințe, cum ar fi marketingul și dezvoltarea produsului sau
serviciului. Ele vor deveni profesionalizate în gestiunea informațiilor despre clienți și furnizori și își vor
23
oferi principalele tehnologii pentru realizarea conexiunilor de pe piața consumatorului final, chiar facilitând
sau agreând cunoștințele despre clienți pentru alte firme.
Firmele care doresc să-și orienteze afacerea spre o strategie know.co se vor baza pe Internet pentru:
 a deveni mult mai apropiate față de clienți, folosind colecțiile de date și căutând să dezvolte
oferte unice pentru aceștia;
 externalizarea segmentelor non strategice ale afacerii lor;
 gestiunea relațiilor cu partenerii de afaceri physco.
Firmele orientate physco își vor conduce strategiile de afaceri pentru a deveni cei mai buni furnizori
de produse și servicii ale firmelor know.co, care dețin relațiile cu clienții. În esență, ele vor deveni centre
de producție. Succesul lor se bazează pe viteză, calitate și modalități de livrare. Acest tip de firme trebuie
să înțeleagă că vor servi organizațiile ce dețin relațiile cu organizatorii finali și, de aceea, vor trebui să-și
formuleze și adapteze strategiile, procesele, sistemele și modul de organizare în mod corespunzător. Un
important factor de succes pentru firmele physco îl reprezintă abilitatea de a se lega electronic la firmele
know.co pentru a planifica, gestiona și realiza tranzacțiile economice la viteza electronică a noilor afaceri.
Diferențierea lor pe piață se va realiza în funcție de capacitatea de a oferi servicii de valoare firmelor
know.co, de gestiunea eficientă a capitalului (clădiri, echipamente, instalații) și de dezvoltarea celor mai
eficiente practici. Majoritatea firmelor de azi se vor orienta către strategiile physco.
Intrând în noul mileniu, majoritatea firmelor se confruntă cu o dilemă: Vor rămâne physco? Vor
încerca să se transforme în knowco? Sau se vor diviza în două sau mai multe părți, unele care să continue
orientarea physco, iar altele care să devină knowco? Probabil, răspunsul va fi aflat în momentul în care piața
își va spune cuvântul.
3.3. Marketingul electronic

Este descris de către Institutul de Marketing Direct drept “folosirea Internet-ului și altor tehnologii
digitale informaționale și de comunicații pentru îndeplinirea scopurilor în marketing”. În 2001, Mohammed
și ceilalți defineau marketingul electronic drept “procesul de edificare și menținere a relației cu clientul prin
activități on-line, pentru a facilita schimbul de idei, produse și servicii care să satisfacă obiectivele ambelor
părți”. În 2003, Strauss și alții au sugerat că marketingul electronic acoperă o gamă largă de aplicații legate
de tehnologia informației, cu trei scopuri principale:
 Transformarea strategiilor de marketing pentru a atrage clienți prin segmentare, stabilirea
grupului țintă, strategii de diferențiere și amplasare;
 Eficientizarea planificării și executării concepției, distribuției, promoției și stabilirii
prețurilor produselor, serviciilor și ideilor;
 Crearea de schimburi care satisfac cerințele clientului individual și organizațiilor cliente.
La prima vedere, acestea nu par să ofere nimic remarcabil, cu excepția informației că Internet-ul este
răspunzător de refacerea obiectivelor strategiilor de marketing. Se recunoaște și că unul dintre beneficiile
marketingului electronic este creșterea eficienței pe care o poate aduce ambelor părți implicate în procesul
de schimb.
Aplicabilitatea acestor definiții trebuie analizată în context, deoarece depinde de amploarea
abordării afacerii on-line, off-line sau pe canale multiple.
24
În 2003, Smith și Chaffey subliniau importanța bazelor de date în afacerile online și a folosirii unei
varietăți de ”instrumente electronice” pentru a genera un dialog dinamic, care să treacă dincolo de procesul
tranzacțional în sine. Se dă prioritate rolului tehnologiei în construcția relațiilor, păstrarea clienților,
personalizării și loialității prin comunicare eficientă în ambele sensuri. Internet-ul facilitează feedback-ul
de la clienți în scopul influențării deciziilor de marketing. Produsul ideal este satisfacerea clientului,
valoarea adăugată și creșterea profitului companiei.
Kotler rezumă schimbarea de putere și notează “regulile marketingului electronic pentru noua
economie includ și managementul inteligent al informației și folosirea interacțiunii cu clientul, realizată prin
intermediul tehnologiei”. Marketerii trebuie să folosească informația în mod creativ și inventiv, folosind
atât tehnologia cât și intuiția pentru a descoperi tendințele și oportunitățile. Pe măsura intensificării
competiției în sectoarele lor, devine tot mai important ca salariații să fie bine informați despre obiectivele
de marketing și cele corporatiste, iar rețelele interne au un rol cheie în marketingul intern eficient.
Mai mult, Internet-ul are chiar o funcție necomercială semnificativă, atât în sectorul public, cât și
pentru organizațiile non-profit, îndeosebi în privința schimbului de informații, comunicații și servicii on-
line pentru clienți.
3.4. Comerțul electronic mobil

Se poate defini drept “cumpărarea și vânzarea de bunuri și servicii prin mijloace fără fir, cum sunt
telefoanele mobile și asistenții personali digitali”. Comerțul electronic mobil facilitează consumatorilor să
acceseze Internet-ul fără necesitatea conectării fizice la rețea, asigurând comunicații la orice oră, în orice
loc. Philips în 2003 afirmă “convergența celor două tehnologii de comunicații cu cea mai rapidă dezvoltare
din toate timpurile – telefonia mobilă și Internet-ul – va determină apariția de noi servicii și va crea o vastă
piață nouă”. Tehnologia în dezvoltare, care sprijină comerțul electronic mobil, bazată pe protocolul
aplicațiilor fără fir (wireless), precum și a treia generație de tehnologie cu bandă largă (3G) au condus pe
mulți la concluzia că acest tip de comerț foarte flexibil are un mai mare potențial decât un PC conectat la
Internet. Telefoanele inteligente asigură un conținut mai rapid, personal și sigur al comunicațiilor, precum
și capacitate de plată pentru o populație angajată care devine odată cu trecerea timpului tot mai “mobile”.
În 2003, Graeme Lowdon de la Nomad Digital sugera că Wi-fi are un avantaj față de alte tehnologii
anterioare: “în timp ce în trecut standardelor li se făcea reclamă, în speranța că oamenii le vor adopta, cu
această tehnologie s-a întâmplat invers: a devenit un standard de facto”.
25
3.5. Beneficiile Internet-ului

Internet-ul este o tehnologie cu multe proprietăți care au potențialul de a transforma peisajul
competițional în multe sectoare industriale și de a crea, în același timp, alte sectoare industriale complet
noi. Dezvoltarea acestuia și aderarea oamenilor la el nu au avut loc în aceleași proporții. În 1969 Internet-
ul a fost doar un proiect demonstrativ care lega între ele patru campusuri universitare din SUA, iar acum a
explodat cu peste 300 de milioane de utilizatori pe tot globul.
Mulți practicieni și academicieni analizează dacă Internet-ul este doar un alt canal sau instrument
de comunicații, ori dacă acesta a transformat conceptele și practicile de marketing pentru totdeauna. Ceea
ce nu se poate contesta sunt beneficiile pe care Internet-ul le-a adus marketerilor. Unii s-au documentat
bine, alții evoluează încă, dar este util să analizăm unele beneficii și modul în care se pot aplica
organizațiilor:
 Internet-ul poate lărgi acoperirea geografică a unei organizații dincolo de terenul ei
tradițional;
 Se pot atrage noi clienți;
 Internet-ul asigură un cost redus și eficiență în tranzacțiile cu clienții, comparativ cu
costurile tradiționale de vânzare;
 Un site poate fi deschis nonstop, lucru convenabil pentru client;
 Internet-ul este un instrument de comunicații rapid și flexibil;
 Comunicațiile se pot adapta nevoilor clientului, pe baza istoricului contului și altor date;
 Este un instrument interactiv de marketing, care asigură un dialog eficient cu clientul, în
ambele sensuri, facilitând atingerea și menținerea scopurilor;
 Internet-ul se poate folosi ca instrument de promovare periodică a vânzărilor, prin utilizarea
cupoanelor electronice cu țintă predefinită și a privilegiilor specialiștilor;
 Internet-ul asigură posibilitatea vitală a măsurării evenimentelor și înregistrarea lor, ceea
ce furnizează marketerilor materialul de bază pentru a asigura creșterea bugetelor;
 Răspândirea globală a Internet-ului asigură și posibilitatea localizării de noi furnizori și
distribuitori pentru a menține avantajul competitiv;
 Doar aplicațiile de Internet pot să determine scăderea costurilor de vânzare la client și să
ofere prețuri foarte competitive;
 Cercetarea de marketing on-line sprijinită de programe adecvate asigură analiza datelor în
timp real, pentru scurtarea timpului de cercetare;
 Internet-ul poate asigura un suport de testare pentru produse sau campanii;
 Este în continuă creștere încrederea cumpărătorilor on-line;
26
3.6. Mijloace de analiză a site-urilor web

Marketerii trebuie să fie avizați asupra modului în care tehnologia îi poate ajuta să culeagă datele
care fac posibilă analiza comportamentului on-line. În mediul off-line aceste date sunt denumite metrice,
de la metric- pentru măsurare sau asociate măsurării. Mijloacele de măsură on-line sunt denumite “metrice
electronice” sau “metrică web”.
Există suficiente programe software disponibile pentru a “rezolva singur” sau furnizori buni de
servicii pentru aplicații (ASP) care oferă date. Însă, există un neajuns în această afirmație. În anii 90
majoritatea software-ului nou apărut pentru măsurători electronice provenea de la tehnologi, nu de la analiști
de piață. Ca rezultat, o mare parte din acest software dădea utilizatorilor ceea ce putea oferi tehnologia, nu
ce aveau nevoie marketerii să știe sau ce puteau folosi eficient. Această situație a fost rezolvată în prezent
prin faptul că dezvoltarea tehnologică răspunde cerințelor pieței, în loc să încerce să le dicteze.
Definirea termenilor folosiți
Cache Un spațiu temporar de depozitare a fișierelor electronice
Clickstream Traseul parcurs de un vizitator printr-un site web
Clickpath Traseul parcurs de un vizitator printr-un site web
conversie Când un vizitator al unui site finalizează obiectivul site-ului
Rata de conversie Rata de conversie a utilizatorilor site-ului
Cookie Fișier care conține informații, creat de site-urile web, stocat pe

hardul utilizatorului
Cost pe comandă Cheltuielile totale de marketing împărțite la valoarea totală a

comenzilor
Cost pe vizită Cheltuielile totale de marketing împărțite la valoarea totală a

vizitelor
Adâncimea vizitei Cât de departe merge vizitatorul în interiorul site-ului măsurat

prin număr de pagini
Vizitator distinct Vizitator individual care este evaluat pe o perioadă de timp
Firewall O combinație de hardware și software care împiedică accesul la

o rețea
Hit Descărcarea oricărui fișier disponibil pe un site web
Server gazdă Vezi server
Impresie Descărcarea unui anumit fișier (banner de reclamă)
27
ISP Internet Servce Provider
Lungimea vizitei Timpul cât a durat vizită
Fișiere log Vezi „loguri web‟
Rata de achiziție a Costul pe comandă împărțit la costul pe vizită

comenzilor
Vizualizări de pagini De câte ori este descărcată o pagină web
Server de proximitate Un server ce se află între o aplicație a clientului și un server real
Site de direcționare Un site web care trimite un vizitator la alt site
Rata de repetare a Raportul dintre numărul existent de comenzi ale clienților și

comenzii numărul total de comenzi
Vizitatori repetați Un vizitator care a mai vizitat un site cu un prilej anterior
RFM Valoare recentă, monetară și a frecvenței
Server Un computer sau un pachet software care furnizează un anumit

tip de serviciu pentru software-ul care rulează pe alte computere
Log de web Aplicații software care înregistrează toate activitățile de pe un

site web, cunoscute ca și fișiere log
Tipurile de metrice electronice adunate depind de obiectivele site-ului web.

Aceste obiective ar putea include:
 creșterea venitului organizației prin vânzări directe
 furnizarea unui service post-vânzare care să îmbunătățească eforturile off-line
 generarea de direcționări spre alte vânzări care pot fi urmărite prin folosirea
metodelor off-line tradiționale
 dezvoltarea mărcii firmei, care să completeze această activitate efectuată online
 reducerea costurilor corporatiste prin înlocuirea modurilor tradiționale de
comunicare cu tehnologiile bazate pe Internet.
28
Obiectivul site-ului Metrice electronice posibile
Creșterea Vânzări
vânzărilor Mărimea medie a comenzii
Articole per vânzare
Rata de conversie (vânzări/vizitatori)
Tendințele vânzărilor
Punctul de ieșire
Punctul de intrare
Fluxul ciclurilor
Furnizarea de Vizite la o pagină de întrebări cele mai frecvente

service post- Descărcări de pagini
vânzare
Lungimea vizitei
Opțiuni pentru scrisori de informare
Generarea de Rata de conversie – toate metodele de comunicare

dirijări spre alte Pagini descărcate
vânzări
Timpul petrecut pe site
Adâncimea vizitei
Opțiuni pentru lista de e-mail
Descărcarea voucherelor de discount
Înscrierea la scrisori de informare
Dezvoltarea mărcii Numărul de vizite/vizitatori

Timpul petrecut pe site
Adâncimea vizitei
Opțiuni pentru lista de e-mail
Număr maxim de Numărul de vizite/vizitatori

citiri Timpul petrecut pe site
Adâncimea vizitei
29
3.7. Raportul între e-business, e-marketing și e-

commerce
Conceptul de e-business s-a născut cu mult înainte de apariția Internet-ului. Încă din anii '70,
domeniul afacerilor asistate de calculator a devenit popular pentru rețelele financiare. Diferite instituții
(băncile) erau conectate prin intermediul unor rețele private în vederea efectuării diverselor tranzacții cu
sprijinul tehnologiei IT&C. Standardul EDI (Electronic Data Interchange) stipulează diverse formate
universale de interschimb de informații. Odată cu apariția Internet-ului dimensiunea afacerilor electronice
a crescut simțitor. Termenul e-business (afaceri electronice) a fost în premiera folosit în 1997 de către
IBM, ce definește e-businessul ca fiind o modalitate de "acces securizat, flexibil și integrat pentru
desfășurarea diferitor afaceri prin combinarea proceselor și sistemelor care executa operații de baza ale
afacerilor cu cele ce fac posibila găsirea informațiilor pe Internet". Prin acest concept se reunesc totodată
facilitățile locale ale Intranetului (schimburile interne de date, administrarea afacerilor, aplicațiile de
mesagerie electronică și colective de lucru online – groupware) cu beneficiile accesului la Internet și
globalizare a afacerii. Politica IBM prevede implementarea e-business pas cu pas, oferta sa fiind structurată
în două componente majore: e-mail/e-collaboration și e-commerce. Teoretic, prin conectarea sistemului
informatic al organizației pe Web, putem spune ca dezvoltăm un e-business, adică instruim "sistemul nervos
central al afacerii noastre" să folosească puterea rețelelor de calculatoare și de comunicație și a mediului
digital, după spusele lui Bill Gates. Comerțul electronic (e-commerce) este o parte a Electronic Business
(e-business). A fost proiectat în mod special pentru a realiza schimb de informații între clienți și furnizori
cu comercianții. Informația este un element esențial în realizarea obiectivelor comerciale, iar interactivitatea
este la rândul ei un element cheie. Pentru unele firme, comerțul electronic înseamnă orice tranzacție
financiară care utilizează tehnologia informatică.
Conceptul de e-commerce, a devenit, ulterior doar un aspect/ componentă de bază al conceptului
e-business. Un alt termen - lansat de compania Hewlett-Packard în 1999 - e-service, desemna oferirea unor
soluții complete pentru e-business, constituite din componentele hardware, software, informaționale și de
consultantă în promovarea afacerii firmei. Internet-ul pune la dispoziție diferite forme de comunicație,
combinând toate tehnologiile actuale într-un singur mediu de lucru, mediul online sau virtual, în care-s
integrate diferite modele, instrumente software și echipamente hardware și electronice care permit trimiterea
online a unui fax pe Internet, transmiterea secvențelor audio și sau video, a unor filmulețe de prezentare și
recepționarea unui mesaj vocal, convertirea unui fax într-un mesaj e-mail și reciproc și oferă afacerilor
posibilitatea de integrare mult mai facilă. Colaborarea electronică este fabuloasă în condițiile actuale prin
comprimarea aproape totală a resurselor de timp și spațiu, prin punțile aproape instantanee în oricare colț al
globului, prin colective online dispersate teritorial și globalizate care cresc instantaneu eficiența afacerilor
sau care pot, la fel de rapid să le falimenteze.
Mobile – commerce, sau pe scurt, m-commerce, reprezintă o nouă formă de comerț electronic care
folosește dispozitive hardware inteligente, de mici dimensiuni, mobile (agende notebook, PDA – Personal
Digital Assistant, terminale de telefonie mobilă) conectate la Internet. Comerțul electronic mobil
reprezintă orice formă de tranzacție electronică sau de interacțiune cu informația care folosește un telefon
mobil sau o rețea mobilă (wireless sau de telefonie comutată public) conducând la transferul real sau
perceptibil de valoare ca urmare a schimbului de informații, servicii sau bunuri.
M-commerce a apărut din necesitatea satisfacerii cerințelor oamenilor de afaceri care călătoresc
mult și care au nevoie să facă cumpărături rapide oriunde s-ar afla.
30
Tranzacțiile pot fi efectuate prin telefonul mobil cu suport WAP. Ne putem conecta la Internet pentru
a parcurge mesajele e-mail (wap.yahoo.com), sau pentru navigare și căutare informații (wap.google.com).
E-Marketing 1 folosirea puterii rețelelor de computere și de comunicație online și a mediului digital
interactiv pentru a atinge obiectivele de marketing.
E-Marketing înseamnă procesul de creare și menținere a relației cu clientul prin activități online
de facilitare a schimbului de idei, produse și servicii în scopul satisfacerii nevoilor ambelor părți. (J.Imber-
Dictionary of marketing terms)
Trebuie specificat că e-Marketing are în prezent ca medii de realizare nu numai rețelele Internet,
Intranet și Extranet dar și rețelele locale(LAN), metropolitane(MAN), și de arie extinsă(LAN), CD-urile,
DVD-urile și bornele multimedia, sistemele online cât și sistemele off-line. Conceptul de e-marketing este
utilizat ori de câte ori se dorește proiectarea aplicațiilor de e-commerce de succes. Asigură orientarea
afacerilor comerciale în concordanță ce cerințele și nevoile clienților, de satisfacere cât mai deplină a acestor
cerințe. Realizarea obiectivelor de marketing se realizează prin mixul de marketing online, simbolizat prin
acronimul 4P+2D (politica de produs, politica de preț, politica de plasament – distribuție, politica de
promovare, corespunzător celor 4 P, și respectiv dialog, interactivitate cât și modul logic de organizare a
datelor sub forma depozitelor și bazelor de date, corespunzător celor 2D).
În acest context, considerăm necesar o delimitare conceptuală și a noțiunii de strategie de
marketing care desemnează liniile definitorii ale atitudinii și conduitei întreprinderii în vederea atingerii
unor obiective. Termenii prin intermediul cărora se exprimă strategia de marketing sunt sintetici, conciși.
Strategia nu va fi detaliată, ci doar precisă și realistă. Ea trebuie să indice, fără echivoc, ce se urmărește în
esență și cum se intenționează să se ajungă la scopul vizat.
Strategia de marketing pe Internet indică obiectivele de marketing ce se urmăresc a fi atinse prin
folosirea acestui nou mediu de marketing și modalitățile concrete caracteristice Internet-ului (serviciile și
facilitățile oferite de acesta) prin care se vor realiza.
Marketingul rămâne tot marketing, indiferent de mediul în care este practicat sau de genul de
activitate prestată. Totuși este recunoscută influența fără precedent a tehnologiilor IT&C moderne asupra
activităților de marketing. Pe Internet, marketingul este diferit: este rapid, în continuă schimbare, se
folosește de instrument noi și se adresează unui număr de utilizatori în creștere.
Teoreticienii conceptului e-Marketing au identificat mai multe faze în dezvoltarea acestuia,
începând cu prima generație, care are ca punct de referință anul 1993. Această primă generație a fost
caracterizată de preponderența transmisiilor de date, având ca utilizatori cercetătorii și persoanele din
mediul universitar. Evoluția relativ neînsemnată de până la nivelul anului 1993 a fost rapid surclasată de
perioada 1994 – 2001 în care Internet-ul a devenit sinonim cu facilități de comunicare, de transmisii de
date, tranzacții și utilizare colectivă a aplicațiilor virtuale. Anul 2001 a adus cu sine debutul celei de-a treia
generații de e-Marketing, generație în care cuvântul cheie sunt aplicațiile WEB cu hipermedia, hipertext și
hiperlink, cu tehnologii și instrumente din domeniul IT&C capabile să transmită acest gen de aplicații.
1
Len Keeler – Cybermarketing, AMACO, New York, 1995.
2
Orzan, Gh., Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus, București, 2001, p.139
31
Internet-ul, cel mai important canal de comunicație media după televiziune, face parte din categoria
factorilor care impun modificarea, reformularea și adaptarea continue a modului de înțelegere, teoretizare
și practicare a marketingului în actuala societate. Sfârșitul anilor ’90 a adus cu sine o explozie a așa-
numitelor dot-comuri, afaceri pe Internet cu dezvoltare impresionantă. Întrebările fundamentale din
domeniul marketingului nu trebuie să rămână fără răspuns, acestea garantând succesul unei afaceri:
■ Cine sunt clienții ?
■ Ce face concurența ?
■ Care este evoluția pieței ?
■ Care poate fi cea mai eficientă variantă a mixului pentru firmă ?
■ Obiectivele propus sunt realiste ?
■ Când și cum putem recupera investiția realizată ?
Termenii de „e-Marketing”, ’’Cybermarketing”, “Marketing pe Internet”, “Marketing online”
devin din ce în ce mai utilizați, putând fi percepuți din două unghiuri distincte:
■ Crearea de valoarea adăugată pentru clienți, organizații, investitori și media prin utilizarea
Internet-ului;
■ Utilizarea Internet-ului ca parte a strategiilor exterioare a propriului site, strategii menite a
direcționa traficul către acest site și a atrage cât mai mulți vizitatori.
Unele lucrări, consideră, în sens larg, noțiunea de comerț electronic că acoperă circuitul complet de
vânzări- cumpărări inclusiv marketingul și relațiile care implică vânzarea propriu-zisă și activitățile post
vânzare.
Comerțul electronic are, în sens larg, un impact mult mai profund asupra evoluției și dinamicii
afacerilor și cuprinde, pe lângă noile achiziții comerciale și totalitatea activităților care determină realizarea
obiectivelor strategice ale unei firme – cu prioritate strategia de marketing – și care pot include publicitate
și promovarea vânzărilor, plăți, activități post vânzare, servicii către clienți, etc.
Ca urmare, s-a lărgit gama de servicii conexe care sprijină și acordă asistență acestui domeniu al
afacerilor. Aceste servicii se referă la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate și la semnăturile
electronice (plățile electronice), la tranzacțiile on-line sau rețelele de magazine virtuale, precum și la
serviciile cu caracter general, cum ar fi consultanța, design de pagini web, elaborarea și reactualizarea site-
urilor, statistica comercială, etc.
Această evoluție are un impact major asupra economiei, în ceea ce privește crearea de noi
întreprinderi, diversificarea celor existente și, în special, asupra potențialului pieței forței de muncă și a
gradului de ocupare a acesteia în viitor.
3.8. Factori ce influențează succesul aplicațiilor de

comerț electronic
Câțiva factori generali au un anumit rol în succesul aplicațiilor de comerț electronic. Aceștia pot fi:
32
1. Consumatorilor li se dă siguranță asupra valorii. Vânzătorii pot realiza acest lucru, oferind un
produs sau o linie de produse care atrage potențialii clienți prin prețuri competitive, ca și în comerțul
ne-electronic;
2. Asigurarea de servicii și performanță. Oferind reacții, experiență de cumpărare prietenoasă în
relația cu clientul, s-ar putea atinge aceste țeluri;
3. Crearea unei pagini web atractive. Folosirea cu bun gust a culorii, graficii, animațiilor,
fotografiilor, fonturilor și procentului de spațiu gol, pot mări succesul;
4. Asigurarea motivației consumatorilor de a cumpăra și de a returna. Vânzările promoționale pot
implica cupoane, oferte speciale sau reduceri. Link-urile de pe alte situri web și programele afiliate
de reclame pot fi de asemenea de ajutor;
5. Atrăgând atenția. Siturile web personalizate, sugestiile pentru cumpărare și ofertele speciale
personalizate pot într-o oarecare măsură substitui interacțiunile de tip față în față, de tip tradițional;
6. Asigurarea simțului comunității. Chat-urile, forumurile solicită implicarea clientului, schemele de
loialitate și programele de afinitate pot fi de ajutor în acest sens;
7. Asigurarea seriozității și siguranței. Serverele paralele, redundanța hardware-ului, tehnologia fail-
safe, criptarea informației și firewalls-urile pot îndeplini această cerință;
8. Asigurarea unei deschideri de 360° în privința relațiilor cu clienții, definită ca o asigurare a
faptului că toți angajații, ofertanții și partenerii au o imagine completă, aceea a clientului. În orice
caz, clienților s-ar putea să nu le placă această experiență de tip big brother;
9. Posedând experiența totală a clientului. Orice fel de contact cu clientul este considerat parte a unei
experiențe totale, experiență ce devine sinonimă cu brandul.;
10. Raționalizând procesele de afaceri, prin restructurări interne și prin tehnologii ale informației;
11. Lăsând clienții să se ajute singuri. Asigurând funcționarea unui site de autoservire, ușor de folosit
fără asistență, poate fi de ajutor în acest sens;
12. Ajutând consumatorii să consume. Comercianții prin intermediul Internet-ului pot asigura acest tip
de ajutor printr-o amplă informare comparativă și prin facilități bune de căutare;
13. Construind un model de afaceri sănătos. Dacă acest factor de succes ar fi apărut în cărți în anul
2000, multe situri de tip .com nu ar mai fi dat faliment;
14. Construind un lanț valoric electronic, în care să se pună accentul pe un număr limitat de competențe
nucleu - opusul unui magazin cu o singură oprire. Magazinele electronice pot fi speciale sau
generale, dacă sunt programate corect.
15. Operând cu tehnologia modernă și ținând pasul cu ultimele schimbări ale acesteia;
16. Punând la dispoziție o organizare suficient de atentă și agilă, pentru a răspunde rapid la orice
schimbări din mediul economic, social și fizic;
Există cel puțin trei mari factori ce influențează succesul în aplicațiile de comerț electronic: factori
economici, forțele pieței și tehnologia încorporată.
Factori economici. Unul dintre cele mai evidente avantaje ale e-commerce este eficiența economică
înregistrată de firmă ca urmare a reducerii costurilor de stocare și depozitare, a costurilor de producție și
distribuție, a cheltuielilor de comunicații, a costurilor reduse implicate în echipamentele și infrastructura
33
software și hardware, efectuarea cu rapiditate a tranzacțiilor electronice cu clienții și furnizorii, mult mai
mici la nivel global, la schimbul de informații operativ cât și costurile de publicitate și promovare, la
varietatea serviciilor alternative ieftine. Integrarea economică a aplicațiilor de comerț electronic este privită
fie extern sau intern activităților firmei. Integrarea externă a aplicațiilor de comerț electronic se referă la
rețele electronice de corporații, de furnizori, de clienți și de contractori independenți într-o singură
comunitate de comunicare online. Integrarea internă a aplicațiilor de comerț electronic, pe de altă parte, este
de determinată de rețele informatice ale departamentelor în cadrul unei corporații, precum și a operațiunilor
și proceselor de afaceri din aceste departamente. Acest lucru trebuie să permită preluarea informații critice
de business pentru a fi depozitate într-o formă digitală, care să poate fi preluat instantaneu și transmise
electronic. Integrarea internă a aplicațiilor de comerț electronic este cel mai bine exemplificată de existența
rețelelor corporatiste de tip intranet și extranet. Printre companiile cu rețele intranet eficiente sunt cele ale
corporațiilor Procter and Gamble, IBM, Nestle și Intel.
Forțele pieței. Firmele sunt încurajate să folosească e-commerce prin activități de marketing și
promovare pentru a penetra și a se extinde pe noi piețe internaționale, mari sau mici. Internet-ul este mediul
utilizat ca mediu de menținere și fidelizare în relațiile cu clienții. Este mult mai ușor pentru companii pentru
a oferi consumatorilor lor țintă, informații mult mai detaliate despre produsele și serviciile oferite prin
intermediul Internet-ului. Site-ul brazilian Submarino de e-commerce este un exemplu clasic de succes în
utilizarea Internet-ului pentru îmbunătățirea serviciului de relații cu clienții. Site-ul B2C e-commerce
localizat pe un server din Sao Paulo este proprietatea unei firme de vânzare de cărți, CD-uri, casete video,
DVD-uri, jucării, produse electronice și de calculator din Brazilia. S-a extins pentru a deveni cea mai mare
companie de acest gen din Argentina, Mexic, Spania și Portugalia. Aproape o treime din cei 1,4 milioane
de utilizatori de Internet din Brazilia si-au făcut cumpărăturile prin intermediul acestui site. Pentru a
îmbunătăți serviciul clienți, Submarino s-a diversificat prin oferta de logistică și infrastructură tehnologică
pentru alți comercianți cu amănuntul, și care include experiența și expertiza sa în analiza de credit, de
urmărire a comenzilor de produse, cât și în sisteme de comparație de prețuri.
Tehnologia încorporată. Tehnologia TIC încorporată este un factor cheie în dezvoltarea aplicațiilor
de e-commerce. De exemplu, la evoluțiile tehnologice în digitizarea de conținut, de compresie și de
promovare în sistemele deschise, tehnologia a pregătit terenul pentru o convergență a serviciilor de
comunicare într-o singură platformă hardware. Aceasta, la rândul său, a făcut comunicarea mai eficientă,
mai rapidă, mai ușoară și mai economică fără a impune necesitatea de a înființa rețele de comunicație
separate, pentru servicii de telefonie, emisiune de televiziune, televiziune prin cablu, precum și de acces la
Internet. Din punctul de vedere al firmelor și al consumatorilor care au un singur furnizor de informații
costurile de comunicare s-au redus cu cel puțin 20%. Mai mult decât atât, principiul de acces universal la
informații pe diverse canale media este asigurat prin convergența mediilor în forma mediului digital. În
prezent, costurile ridicate pentru instalarea în zonele rurale, slab populate a telefoniei fixe nu este un mijloc
acceptat de companiile de telecomunicații pentru a instala astfel de telefoane. Instalarea telefoanelor fixe în
zonele rurale poate deveni atractivă pentru sectorul privat, în cazul încasării de venituri suplimentare din
rețele de cablu TV și de acces la internet. Această evoluție va asigura accesul la informații accesibile chiar
și pentru cei din zonele rurale și va scuti guvernul de probleme și costuri de instalare scumpe.
Factorii determinanți din interiorul firmei ce influențează succesul în aplicațiile de comerț
electronic:
A. Aspecte tehnice și organizaționale: În multe cazuri, o firmă de Comerț Electronic va
supraviețui, nu doar bazându-se pe produsele sale, ci și având o echipă de management competentă, servicii
34
post vânzare de calitate, o structură a afacerii bine organizată, o bună și sigură infrastructură și un website
bine realizat. Dintre factorii de succes:
 Suficientă activitate în domeniul analizei de piață. Comerțul Electronic nu face excepție de
la o bună planificare a afacerii și de la legea fundamentală a cererii și a ofertei. Nereușita/ falimentul
este un fapt la fel de întâlnit în Comerțul Electronic, ca și în orice altă formă de afaceri;
 O bună echipă de management cu o excelentă strategie;
 Oferirea unei metode sigure și facile utilizatorilor pentru a efectua tranzacții online. Cărțile
de credit sunt cele mai populare mijloace de realizare a plăților prin Internet, fiind folosite pentru
90% din totalul cumpărăturilor online. Datele de pe cărțile de credit sunt transferate în siguranță
între cumpărător și vânzător prin companii de “payment gateways”. Totuși aceste “payment
gateways” încep să fie folosite doar de companiile mici. Marile companii procesează plata cu carduri
de credit direct pe site, prin contracte cu bănci comerciale sau chiar cu companiile de cărți de credit;
 Oferirea de siguranță și securitate. Serverele care funcționează în paralel, redundanța
hardware și software, criptarea informațiilor, firewall-urile sunt elemente care îmbunătățesc aceste
aspecte;
 Construcția unui perfect model comercial de afacere;
 Folosirea tehnologiei de ultimă oră, ținând totuși cont de faptul că legile fundamentale ale
comerțului sunt indiferente de tehnologie;
 Construirea unei organizații capabile să răspundă prompt oricărei schimbări din mediul
economic, social;
 Un website atractiv. O folosire adecvată a culorilor, graficelor, animațiilor, fotografiilor,
fonturilor;
 Oferirea a cât mai multe detalii despre produsele comercializate, astfel încât cumpărătorul
să-și poată forma o părere cât mai corectă și mai aproape de realitate;
 Rezolvarea elegantă a reclamațiilor;
B. Orientarea către client: O firmă de succes în domeniul Comerțului Electronic trebuie să

ofere o experiență plăcută clienților săi. Există mulți factori care contribuie la aceasta. Dintre aceștia:
 Oferirea de valoare clienților. Vânzătorii pot oferi un produs sau o linie de produse la prețuri
competitive;
 Oferirea de servicii și de performanță. Crearea unei experiențe de cumpărare prietenoase,
agreabile;
 Motivarea clienților de a reveni. Promoții care pot include: cupoane, oferte speciale,
reduceri;
 Atenția către client. Website-uri personalizate, sugestii de cumpărare, oferte speciale
personalizate. Astfel clientul se simte în centrul atenției;
 Oferirea unui sentiment de apartenență la o comunitate. Camere de chat, liste de discuții,
solicitarea unui input din partea clientului, programe de loialitate;
35
 Experiența totală a clienților. Tratarea fiecărui contact cu clientul într-un anumit mod/ stil,
care devine astfel sinonim cu marca (brand-ul);
 Autoservirea. Crearea unei aplicații care să permită utilizatorului să se descurce singur. Acest
lucru implică o cantitate suficientă de informații, alternative, sfaturi, comparații, căutări, selectarea
de accesorii/ rezerve compatibile etc.;
C. Sursele interne ale eșecului în Comerțul Electronic

Chiar dacă o firmă care oferă servicii sau bunuri prin Comerț Electronic, urmează cu strictețe
aspectele enumerate mai sus, pot totuși apărea probleme. Surse ale problemelor:
1. Eșecul în a înțelege clienții, cum cumpără și de ce cumpără. Chiar și un produs de reală valoare
poate da greș dacă producătorii, distribuitorii/ detailiștii nu reușesc să înțeleagă obiceiurile,
așteptările și motivațiile clientului. Comerțul Electronic poate întâmpina această problemă prin
studii de piață bine realizate, la fel ca și în comerțul tradițional;
2. Incapacitatea de a face față competiției. Un retailer online poate construi un model foarte bun de
Comerț Electronic pentru vânzarea cărților, însă nu poate concura cu Amazon.com;
3. Imposibilitatea de a prezice reacția mediului. Ce vor face concurenții? Vor introduce produse
competitive sau site-uri mai bune? Își vor lărgi gama de servicii? Vor încerca să saboteze site-ul
competiției? Ce va face Guvernul? Cercetarea și studiul competiției, al industriilor și ale piețelor pot
înlătura câteva dintre aceste aspecte, ca și în comerțul tradițional;
4. Supra-estimarea competențelor resurselor disponibile. Pot oare personalul, hardware-ul, software-
ul să facă față strategiei propuse? Au reușit comercianții să dezvolte abilitățile angajaților? Aceste
aspecte îndrumă către o atentă planificare a resurselor și un training adecvat al angajaților;
5. Lipsa de coordonare între structurile organizației;
6. Imposibilitatea de a obține devotament, implicare din partea angajaților;
7. Subestimarea timpului necesar. Pornirea unei aplicații de Comerț Electronic poate cere mult timp și
resurse, iar neînțelegerea acestora poate duce către termene de timp și bugete depășite;
8. Devenirea unei victime a organizațiilor criminale. Magazinul poate deveni victima unor atacuri,
denial of service, furtul identității etc;
D. Oferta produselor potrivite la momentul potrivit pentru Comerțul Electronic: Anumite
produse sunt mai potrivite pentru vânzările online, iar altele rămân potrivite pentru comerțul tradițional.
1. Multe companii pur online de succes, au ca activitate comerțul cu produse digitale (inclusiv
stocarea de informații), muzică, filme, papetărie, educație, comunicare, software, fotografii, tranzacții
financiare. Alte firme, cu o politică de marketing de succes, folosesc “Drop Shipping” sau afilieri pentru a
intermedia tranzacțiile de bunuri tangibile fără a avea însă un stoc;
2. Oamenii de marketing pot însă vinde virtual, cu succes, și alte produse pe lângă cele digitale.
Astfel de produse au un raport valoare-greutate mare. Pot include produse oarecum stânjenitoare pentru
cumpărători și pot fi trimise în alte locații decât cea a cumpărătorului. Produsele de mici dimensiuni care
încap într-o cutie de scrisori standard sunt îndeosebi potrivite pentru vânzarea online. Exemple de astfel de
36
produse: CD-uri, DVD-uri, cărți. Amazon.com fiind una dintre companiile de succes care s-au concentrat
pe acest domeniu;
3. Produsele de genul pieselor de schimb par de asemenea a fi potrivite pentru Comerțul Electronic.
Magazinele tradiționale de obicei aduc pe baza unei comenzi astfel de piese. Deci în astfel de situații
magazinele online nu concurează cu cele tradiționale, ci doar cu alte sisteme de comenzi. Un factor de
succes pe această nișă îl reprezintă punerea la dispoziția clientului a unei cantități suficiente de informație
pentru ca acesta să poată alege. El trebuie ajutat prin informații care să indice exact produsul de care el are
nevoie, eventual folosind elemente de identificare, cum ar fi numerele de serie, coduri etc.
4. Cumpărarea de pornografie și alte materiale și servicii pornografice reprezintă un potențial pentru
stânjenirea cumpărătorilor, dar au și un mare raport preț-greutate. Astfel, fără a fi o surpriză, comercializarea
acestor produse a devenit cel mai profitabil segment al Comerțului Electronic.
5. Produsele mai puțin potrivite pentru Comerțul Electronic sunt cele care au un raport valoare-
greutate mic, care au o caracteristică de miros, gust, atingere sau care au nevoie de o probă din partea
cumpărătorului, cum sunt hainele. Totuși Tesco.com a avut succes în vânzarea de produse de băcănie în
Marea Britanie, iar vânzarea de haine prin Internet în Statele Unite este o afacere importantă.
Index-ul de căutare a site-urilor comerciale, www.shopping-sites.com, identifica 18 categorii
principale de bunuri se servicii comercializate electronic:
1. Auctions
2. Books
3. Computer Hardware
4. Computer Software
5. Department Stores
6. Electrical Goods
7. Fashion
8. Flowers and Gifts
9. Food and Drink
10. Health and Beauty
11. Home and Garden
12. Mother and Baby
13. Motoring
14. Music and Video
15. Office
16. Sports and Fitness
17. Toys and Games
18. Travel
37
4. Elemente de bază HTML

Cunoasterea HTML este primul pas și cel mai important pentru a construi pagini web.
Editoarele de text sunt programele de bază, și cele mai folosite, pentru editarea paginilor web.
Avantajul folosirii lor este simplitatea. Pentru crearea de pagini web sunt necesare câteva din codurile
invizibile ale limbajului HTML; astfel se crează documente rapid și ușor, în plus ocupă foarte puțin spațiu
și resurse de memorie, acestea însă necesită cunoașterea limbajului HTML.
Dintre editoarele de text cunoscute cel mai folosit este NotePad, care este folosit și pentru acest curs,
dar poate fi utilizat orice alt editor de text. Pentru începători și pentru ușurința cu care se lucrează, recomand
folosirea aplicației NotePad sau Notepad++, dar cei avansați pot folosi și altele, cum ar fi Dreamweaver.
Pentru început, să descoperim originea abrevierii HTML - Hypertext Markup Language. Acest
limbaj este folosit pentru a formata și prezenta documente pe web. HTML adaugă tag-uri fișierelor ASCII
astfel încât sa permită afișarea unei varietăți de fonturi, imagini sau sunete prin definirea unor elemente ca
header, listă, paragraf și prin implementarea și utilizarea unor legături (linkuri) către alte documente
publicate în Internet.
Mai clar, limbajul HTML este limbajul pe care îl înțeleg aplicațiile de tip browser (ex: Internet
Explorer, Mozilla Firefox, Chrome, Opera, etc.) folosite pentru a naviga pe Internet. Datorita acestui limbaj
browser-ul poate afișa ceea ce autorul paginii web a dorit să prezinte.
Elementele de baza ale limbajului HTML sunt foarte simple și ușor de reținut și apoi de utilizat;
cunoscând doar tag-urile de bază putem construi un întreg site fără probleme.
TAG – reprezintă o comandă în cod HTML care indică modul în care va fi interpretată informația
la care ea se referă.
4.1. TAG-uri de bază

Orice pagină web standard trebuie să conțină 8 tag-uri de bază. Aceste tag-uri trebuie să apară în
cadrul fiecărei pagini a unui web site.
Aceste tag-uri sunt prezentate mai jos și ele trebuie sa apară exact în aceasta cronologie în cadrul
paginii web:
- <HTML>
- <HEAD>
- <TITLE>
- </TITLE>
- </HEAD>
- <BODY>
- </BODY>
- </HTML>
Înainte de a explica fiecare tag în parte menționez ca tag-urile trebuie scrise în codul sursă
exact în forma în care ele apar mai sus, între semnele <>. Aceste simboluri au menirea de
38
a transmite browser-ului că textul dintre ele trebuie recunoscut ca un tag – deci ca un cuvânt
cheie al limbajului, o comandă care trebuie executată. Limbajul HTML nu ține cont de
litere mari sau mici în cadrul tag-ului, astfel încât <BODY> sau <body> vor fi interpretate
identic.
<HTML> ~ acest tag transmite browser-ului că documentul respectiv este de fapt un document
HTML, dând astfel indicații asupra modului în care vor fi interpretate diferite partiții ale fișierului ASCII.
<HEAD> ~ acest tag este în fapt tot un mesaj către browser, conținând informații despre document
– ca de ex. link-uri sau pagini care trebuie încărcate în prealabil.
<TITLE> ~ acest tag este folosit pentru a da o denumire paginii web create; acest nume va apare în
partea superioară a ferestrei browser-ului identificând astfel pagina respectivă.
</TITLE> ~ acest tag este de fapt închiderea celui precedent; transmite browser-ului că textul ce
trebuie considerat ca titlu al paginii s-a încheiat. Majoritatea tag-urilor HTML folosesc tag-uri
corespondente de închidere.
</HEAD> ~ tag-ul de închidere al tag-ului corespondent <HEAD>
<BODY> ~ acest tag semnalează deschiderea secțiunii corespunzătoare corpului paginii web. Aici
se vor introduce informațiile conținute în pagină, textul, grafica și elementele multimedia dorite.
</BODY> ~ tag-ul de închidere care transmite browser-ului că nu se mai dorește adăugarea de
informație în această pagină.
</HTML> ~ acest tag încheie documentul HTML, semnalând browser-ului că nu mai există
elemente care trebuie citite sau încărcate.
Cu elementele prezentate mai sus putem deja crea o pagina web – foarte simplă dar perfect
funcțională.
Codul următor implementează o pagina web folosind doar tag-urile de bază:
<html>
<head>
<title>Pagina mea proprie</title>
</head>
<body>
Aceasta este o pagina de test. Acesta este un exemplu perfect pentru
simplitatea creării unei pagini web.
</body>
</html>
OBS: După cum ați văzut tag-urile sunt folosite în general în perechi complementare. Dacă
vreți sa folosiți taguri grupate, fără a avea probleme, atunci ele trebuie corect grupate și nu
încrucișate. Adică:
39
<Tag1><Tag2></Tag1></Tag2> - tag-uri încrucișate care pot genera erori.

<TAG1><TAG2></TAG2></TAG1> - tag-uri grupate corect.
Odată creată o primă pagină web funcțională, trebuie sa revenim la tag-uri pentru a aprofunda
capacitățile acestora.
În cadrul secțiunii <BODY> apar elementele de text și grafică ale paginii noastre. Acum să vedem
ce altceva mai putem realiza în această secțiune.
Unul dintre elementele cele mai puternice și des utilizate care se întâlnesc în cadrul acestei secțiuni
este controlul asupra culorilor, atât la nivel de text cât și de fond. Putem configura culori diferite pentru text
normal, link-uri, link-uri vizitate, link-uri active sau pentru fondul paginii noastre.
Pentru a specifica culoarea de fond tag-ul nostru se prezinta astfel:

<Body bgcolor="blue">
Comanda anterioară face ca fondul paginii noastre să devină albastru.

Pentru a specifica o anumită culoare (ex. negru) și pentru textul din cadrul paginii folosim
următoarea comandă:
<Body bgcolor="blue" text="black">
La pasul următor vom schimba culoarea link-urilor prezente în pagină în galben, pentru a le
diferenția mai rapid în cadrul informațiilor prezentate în pagina web:
<Body bgcolor="blue" text="black" link="yellow">
În cazul în care în cadrul paginii avem mai multe link-uri ar fi util să putem observa rapid care dintre
ele au fost deja vizitate și care nu. Pentru a putea sublinia acest fapt vom introduce și atributul vlink (=
visited link) în cadrul tag-ului:
<Body bgcolor="blue" text="black" link="yellow" vlink="red">
În urma comenzii de mai sus, browser-ul va afișa link-urile vizitate cu roșu. Ca un alt pas putem
configura o altă culoare (ex. verde) pentru link-urile pe care se apasă la momentul respectiv; această culoare
40
va apare doar în momentul în care se va da click pe link-ul respectiv iar atributul folosit va fi alink (= active
link):
<Body bgcolor="blue" text="black" link="yellow" vlink="red" alink="green">
Revenind la controlul culorilor, trebuie să mai amintesc unele detalii. Culoarea poate fi specificată
fie în limba engleză (denumirile dintr-o listă standard) fie în cod hexazecimal (ex.#0000FF). Formatul în
care se transmite comanda este de tip RGB (red green blue): RRGGBB; comanda de mai jos:
<Body bgcolor="#0000FF">
este echivalenta cu:
<Body bgcolor="blue">
În cazul în care vrem ca pagina să aibă un aspect mai personalizat, putem folosi ca fond nu doar o
culoare ci o imagine (în format GIF sau JPG):
<Body background="imagine.gif" text="black" link="yellow" vlink="red"

alink="green">
Tag-ul anterior specifică utilizarea imaginii “imagine.gif” ca fond al paginii noastre. Trebuie
menționat că indiferent de dimensiunile imaginii dorite, aceasta va acoperi întreaga suprafață a paginii.
În continuare, vom aborda utilizarea diferitelor fonturi. În computer vom întâlni o varietate foarte
mare de fonturi în ceea ce privește forma și mărimea. Trebuie să acordăm atenție alegerii fontului utilizat
în pagina noastră web pentru că este posibil ca nu toți utilizatorii care vor încerca să acceseze pagina vor
dispune de fontul respectiv. În acest caz, computerul va înlocui automat fontul nostru cu fontul ”default” al
acelui sistem (de obicei ARIAL sau TIMES NEW ROMAN).
Ca element practic, indiferent de fontul pe care îl utilizăm, este necesară vizualizarea paginii și
folosind fonturile ”default” cele mai răspândite.
Pentru a controla fonturile trebuie utilizat tag-ul <FONT>, în cadrul secțiunii <BODY>:
<Body bgcolor="blue" text="black" link="yellow" vlink="red" alink="green">

<Font face="arial">
41
</Font>
</Body>
Observați că și tag-ul <FONT> necesită un tag de închidere. Acest tag ne permite să stabilim tipul
de font, dimensiunea sa și culoarea, ca în exemplul următor:
<Font face="Comic Sans MS" size="4" color="green">
Pentru a da flexibilitate utilizării fonturilor, limbajul HTML permite enumerarea în cadrul unei liste
a fonturilor ce urmează a fi folosite, astfel încât în cazul în care fontul pe care îl utilizați nu este disponibil,
atunci se va încerca automat utilizarea următorului font din lista:
<Font face="Comic Sans MS, Arial">
Mărimea fontului poate fi stabilită în cadrul a trei tipuri de plaje: de la 1 la 7, de la -1 la -3 și de la

+1 la +4.
În afara acestui control al fonturilor mai exista încă șase tag-uri care pot modifica fontul prezent în
pagină. Aceste comenzi sunt tag-uri independente și nu apar în cadrul tag-ului <FONT>. Aceste tag-uri sunt
<h1 >, <h2>, <h3>, <h4>, <h5> și <h6>, cu tag-ul <h1> folosind dimensiunea cea mai mare de font iar
<h6> cea mai mica dimensiune. Aceste tag-uri sunt în general folosite la începutul paginii pentru a anunța
un titlu sau în cadrul paginii pentru a diferenția dimensiunea unei porțiuni de text de dimensiunea standard
definită prin tag-ul <FONT>. Toate aceste tag-uri necesită și complementarul de închidere (ex. </h1>).
În cazul în care nu se apelează la tag-ul <FONT> se va folosi dimensiunea default de 3.
În cazul în care dorim ca în locul fontului ”default” al browserului sa folosim alt font pentru întregul
document, se va apela la tag-ul BASEFONT, integrat în secțiunea HEAD a documentului:
<head>
<basefont face=”Comic Sans MS” color="red" size=”+3”>
</head>
Codul sursă de mai sus implică utilizarea ca ”default” a noului font, cu culoarea roșie și cu o
dimensiune mai mare cu 3 decât a fontului ”default” al browserului.
O altă observație trebuie făcută legat de anumite caractere speciale care nu pot fi utilizate în mod
normal ca text datorită faptului că ele reprezintă cuvinte cheie ale limbajului HTML. Pentru a introduce
aceste caractere există posibilitatea de a folosi codul lor sau alte definiții standardizate ale acestora – ca de
exemplu pentru a obține semnul de copyright:
42
&copy -> browser-ul va afișa pe ecran semnul de copyright.
În general simbolul “&” marchează pentru browser faptul că începem descrierea unui caracter
special.
Unul dintre cele mai folosite caractere speciale pentru HTML este spațiul. În cazul în care în textul
pe care dorim să-l publicăm în pagina noastră lăsăm un număr de 5 spații între două cuvinte, browser-ul va
afișa doar un singur spațiu între ele. Pentru a putea afișa mai multe spații trebuie introdus caracterul special
&nbsp:
<body bgcolor="#FFFFFF">
Ceva
tare
ciudat.
</body>
Rezultatul acestei comenzi va fi:

Ceva tare ciudat.
Alte caractere speciale des utilizate ar include:

- (spațiu)
- < (<)
- > (>)
- & (&)
- " (")
Recapitulând, până în acest moment am văzut cum se poate crea o pagină utilizând tag-urile de bază:
<HTML>, <Head>, <Title>, </Title>, </Head>, <Body>, </Body>,
</HTML>; am aflat cum să controlăm culoarea folosită pentru fondul paginii, text, linkuri, linkuri
active, linkuri vizitate, cum să folosim o imagine ca fond al paginii și cum să configuram fontul folosit în
ceea ce privește tipul, culoarea și dimensiunea.
În continuare vom aborda alte tag-uri care aduc o îmbunătățire controlului pe care îl avem asupra
conținutului și prezentării paginii noastre:
<b> și </b> ~ tag-urile transformă textul din cadrul său în text bold (îngroșat). în locul acestei
perechi de tag-uri se poate folosi și perechea <strong> și </strong>
<i> și </i> ~ tag-urile transformă textul din cadrul sau în text italic (cursiv). în locul acestei perechi
de tag-uri se poate folosi și perechea <em> și </em>
43
<u> și </u> ~ tag-urile transformă textul din cadrul sau în text subliniat (underlined)
<sup> și </sup> ~ tag-urile transformă textul în superscript
<sub> și </sub> ~ tag-urile transformă textul în subscript
<s> și </s> ~ tag-urile transformă textul în strike. în locul acestei perechi de tag-uri se poate folosi
perechea <strike> și </strike>
<p> ~ tag-ul comandă trecerea la un alt paragraf în cadrul paginii; mai exact tag-ul comandă trecerea
la linie nouă și lăsarea unei linii libere. Mai trebuie menționat că folosirea în serie a tag-ului:
<p> <p> <p>
nu va duce la lăsarea liberă a trei linii, browser-ul va interpreta tag-urile ca pe unul singur.
Folosit sub aceasta formă, tag-ul nu necesită și complementarul de închidere. Vom vedea imediat că
în cazul folosirii unor atribute ale tag-ului va apare și necesitatea utilizării tag-ului complementar de
închidere </p>
În cadrul tag-ului <p> se pot folosi atribute pentru alinierea textului la stânga (poziționarea default),
la dreapta sau central.
De exemplu:
<p align="right">Acest text va fi aliniat la dreapta.</p>
va produce:
Acest text va fi aliniat la dreapta
<br> ~ tag-ul comandă trecerea la linie nouă fără a începe un nou paragraf (= line break); nu necesită
tag de închidere.
In cazul în care dorim trecerea la o linie nouă este obligatorie folosirea tag-ului; simpla utilizare a
tastei ENTER în cadrul codului sursă al paginii noastre nu are nici un efect în cadrul browser-ului.
Pentru obținerea mai multor linii libere se folosește combinația între caracterul special pentru spațiu
și tag-ul <br>:
<BODY BGCOLOR="#FFFFFF">
Ceva tare<BR>
<BR>
<BR>
44
<BR>
<BR>
<BR>
Ciudat.
</BODY>
Secvența de mai sus va duce la următorul rezultat în browser:
Ceva tare
Ciudat.
<BLOCKQUOTE> și </BLOCKQUOTE> ~ va pagina textul dintre tag-uri ca pe un citat; mai

explicit browser-ul va crea o margine liberă în stânga și în dreapta textului:
<BLOCKQUOTE>
Text folosit pentru a ilustra capacitățile diferitelor taguri HTML. Textul
va fi folosit pentru a ilustra paginarea cu ajutorul tagului BLOCKQUOTE
și apoi cu ajutorul tagului de centrare a textului în cadrul liniilor.
</BLOCKQUOTE>
</BODY>
Secvența de mai sus va avea ca rezultat următoarea paginare:
Text folosit pentru a ilustra capacitățile diferitelor taguri HTML. Textul va fi folosit pentru a ilustra
paginarea cu ajutorul tagului BLOCKQUOTE și apoi cu ajutorul tagului de centrare a textului în cadrul
liniilor.
În cazul în care s-ar folosi tag-ul <center>:
<center>
Text folosit pentru a ilustra capacitățile diferitelor taguri HTML. Textul
va fi folosit pentru a ilustra paginarea cu ajutorul tagului BLOCKQUOTE
și apoi cu ajutorul tagului de centrare a textului în cadrul liniilor.
45
</center>
s-ar obține următoarea paginare:
Text folosit pentru a ilustra capacitățile diferitelor taguri HTML. Textul va fi folosit pentru a ilustra
paginarea cu ajutorul tagului BLOCKQUOTE și apoi cu ajutorul tagului de centrare a textului în cadrul
liniilor.
<nb> ~ (= non breaking space) comandă introducerea unui spațiu în cadrul textului fără a duce la
trecerea la altă linie. Nu se folosește pentru introducerea unui spațiu în cadrul textului ci pentru a distanța
imagini aflate pe aceeași linie. Nu necesită tag de închidere.
<center> și </center> ~ tag-urile centrează textul dintre ele la nivel de linie.

OBS: Tag-urile de formatare a textului pot fi folosite și combinat pentru a obține efectul dorit:
<center><b><i><u>I know how to use HTML tags!</u></i></b></center>
<hr> ~ (= horizontal rule) este un tag foarte folosit în cadrul paginilor web. Comanda duce la
trasarea unei linii orizontale de-a lungul paginii. Acest tag poate primi mai multe atribute ce pot configura
poziția, culoarea, dimensiunea liniei.
<HR WIDTH=50%>
<HR WIDTH=100>
</BODY>
Prima comandă va trasa o linie orizontală cu lungimea de 50% din lățimea paginii, de culoare
albastră și centrată; cea de-a doua instrucțiune va trasa o linie orizontală de 100 de pixeli. Tag-ul poate fi
folosit și independent:
<hr>
ceea ce va duce la trasarea unei linii orizontale de lungul întregii pagini.
În cadrul tag-ului <HR> se pot folosi și atributele ALIGN, SIZE și NOSHADE:
<HR WIDTH=60% ALIGN=RIGHT>

<HR WIDTH=60% SIZE=8>
<HR WIDTH=60% SIZE=15 NOSHADE>
46
Atributul SIZE determină grosimea liniei iar NOSHADE face linia să devină solidă.
<PRE> și </PRE> ~ după cum am arătat mai sus, browser-ul nu prezintă pagina exact sub forma
sub care vedem textul în momentul realizării codului sursa al paginii; pentru acest neajuns există o soluție
sub forma utilizării acestor tag-uri. Să luăm exemplul următor:
\|/
(@ @)
+----oOO----(_)-----------+
| LeeView |
| for |
| President |
+-----------------oOO-----+
|__|__|
|| ||
ooO Ooo
</BODY>
Acest cod sursa va rezulta după afișare în următoarea imagine:
\|/ (@ @) +----oOO----(_)-----------+ | LeeView | | for | | President | +-----------------oOO-----+ |__|__|

|| || ooO Ooo
47
Simpla introducere a următorului cod sursă:
<PRE>
\|/
(@ @)
+----oOO----(_)-----------+
| LeeView |
| for |
| President |
+-----------------oOO-----+
|__|__|
|| ||
ooO Ooo
</PRE>
</BODY>
Va duce la afișarea următorului rezultat:

\|/
(@ @)
+----oOO----(_)-----------+
| LeeView |
| for |
| President |
+-----------------oOO-----+
|__|__|
|| ||
ooO Ooo
48
4.2. Imagini
Imaginea a devenit un element omniprezent în toate paginile web actuale. Bazat pe faptul recunoscut
că o imagine are un impact mult mai mare asupra privitorului decât un text, precum și pe necesitatea oferirii
unor informații cât mai rapid și direct către utilizator, imaginea s-a impus ca elementul indispensabil oricărei
prezentări a oricărui subiect.
În cadrul paginilor web, introducerea elementelor grafice – la acest moment ne referim la imaginile
de tip GIF sau JPG – se face cu ajutorul tag-ului <IMG>.
<IMG SRC="imagine.gif" WIDTH=82 HEIGHT=68>
are ca efect introducerea imaginii ”imagine.gif” în pagina noastră, cu dimensiunile specificate în

atributele WIDTH (lățime) și HEIGHT (înălțime) ale tag-ului.
Atributul SRC specifică sursa de unde browser-ul va încărca imaginea respectivă; această locație
poate fi în sistemul respectiv (în directorul paginii sau în orice alt director ce va fi specificat în cale) sau în
orice altă locație pe web (ex. http://ura.data.ro/lectii/poza1.gif).
În cazul în care nu se introduce o cale către această imagine ci doar numele ei, atunci browser-ul va
căuta în directorul curent al paginii web.
Atributele WIDTH și HEIGHT pot lipsi iar browser-ul va recunoaște imaginea la dimensiunile ei
originale; chiar în cazul în care imaginea a fost special creată pe dimensiunile necesare paginii noastre, este
de preferat folosirea celor două atribute care ajută la încărcarea mai rapidă a imaginii (în caz contrar
browser-ul va mai pierde timp calculând dimensiunea și așezarea în pagină a imaginii respective).
Un alt atribut care este preferabil să fie prezent este ALT. Cu ajutorul acestui atribut putem oferi o
alternativă browser-ului în cazul în care imaginea respectivă nu a putut fi încărcată:
<img src="1.gif" width=20 height=20 alt="Text în cazul lipsei pozei din

calea generata">
Tag-ul anterior va face ca în cazul în care poza dorităa nu este găsită, browser-ul să afișeze textul
atributului ALT într-o fereastră de dimensiunile specificate pentru imagine.
Un alt atribut al tag-ului IMG este și BORDER; cu ajutorul său putem specifica grosimea unui
chenar care înconjoară imaginea dorită.
Tag-ul IMG acceptă și el atributul ALIGN, întâlnit de exemplu și în cadrul tag-ului <P>.
<Body>
49
<img align=”right” src="1.gif" width=20 height=20 alt="Text în cazul
lipsei pozei din calea generata">
Text care va apare alături de imagine neacoperind imaginea.
</BODY>
Comanda anterioară va poziționa imaginea la dreapta liniei și va face ca textul sa apară în stânga
imaginii (analog pentru folosirea atributului ALIGN=”left”).
În cazul folosirii valorii CENTER pentru atributul ALIGN se va obține poziționare în stânga a
imaginii (lucru default) iar textul va începe pe linia poziționată în dreptul mijlocului imaginii, după umplerea
acestei linii textul continuând pe linia următoare de sub imagine – această opțiune este în general evitată.
Pentru a obține centrarea imaginii se va apela la încadrarea tag-ului IMG între două taguri
complementare <CENTER> și </CENTER>.
Tot în cadrul atributului ALIGN mai putem întâlni alte trei valori:
- “bottom” – aliniază partea inferioara a imaginii pe linia curenta
- “top” – aliniază partea superioara a imaginii cu cel mai înalt element de pe linia curenta
- “middle” – aliniază mijlocul imaginii cu linia curenta
4.3. Linkuri
Mai întâi sa vedem ce este un link (sau o legătură). Pentru a fi cât mai simplu: un link reprezintă
cuvintele subliniate în cadrul unei pagini și pe care poți da click pentru a naviga către alte locații.
Practic, orice element al unei pagini web poate fi asociat unui link: un text, o imagine sau doar o
porțiune de imagine.
<a href="http://www.yahoo.com">Yahoo</a>
Secvența anterioara reprezintă introducerea unui link către pagina Yahoo.
<a> și </a> ~ (= anchor) tag-urile transmit browser-ului faptul ca urmează definirea unui link.
Adresa link-ului se încadrează în href=” “; href vine de la Hypertext Reference și este un atribut al
tag-ului <A>. După încheierea tag-ului <A> urmează textul sau imaginea care urmează să facă legătura
către linkul dorit.
50
În cazul în care dorim realizarea unei legături către o altă pagină din același director, se va introduce
în cadrul atributului href doar numele paginii:
<a href="continut.htm">Continut</a>
Un alt tip comun de legătură este linkul în cadrul aceleiași pagini. Pentru a crea un astfel de link
trebuie realizați doi pași.
În primul rând, trebuie să identificam secțiunea paginii unde vrem să putem sări și apoi să realizăm
linkul.
Pentru primul pas – definirea zonei la care dorim să se facă legătura avem două posibilități:
<a name=”definitie_zona”> Text </a>
sau
<p id=”definitie_zona”> Text
Prima posibilitate este și cea mai corectă, realizând o ancoră legată de textul respectiv; a doua
posibilitate reprezintă de fapt definirea unui paragraf, cu ajutorul unui atribut al tag-ului <p>.
Saltul propriu-zis la aceasta zonă definită se face prin intermediul următoarei linii de cod:
<a href="#definitie_zona">Acest link va duce înapoi la zona definita</a>
Saltul se poate face și combinat – la o anumita zonă definită în altă pagină, ca în exemplul următor:
<a href="pagina2.html#definitie_zona">Acest link va duce înapoi la zona

definita în pagina 2</a>
O alta întrebuințare foarte des întâlnită a tag-ului <a> tine de inserarea în pagina web a unei adrese
de contact, mai exact o adresă de mail. Următoarea linie de cod realizează exact acest lucru, cuvântul cheie
mailto specificând browser-ului că urmează o adresă de mail iar acesta va lansa clientul de mail al
vizitatorului paginii cu adresa adresa@yahoo.com gata introdusa în cadrul mesajului:
<a href="mailto:adresa@yahoo.com">Send E-Mail</a>
Un atribut folositor al tag-ului este și SUBJECT, mail-ul trimis de vizitator primind astfel un subiect
gata definit de dumneavoastră:
51
<a href="mailto:adresa@yahoo.com?subject=testare">Send E-Mail</a>
Tot în problema linkurilor mai trebuie să amintim și posibilitatea de a defini o adresă de bază pentru
linkurile din pagina noastră. În mod normal, pentru un link către o pagină din același director se folosește
doar numele paginii. Să presupunem că toate linkurile din pagina noastră sunt către pagini aflate într-un
același director DIRECTOR_SURSE; în acest caz putem reduce textul presupus de introducerea acestei căi
în fiecare atribut HREF în modul următor:
<HEAD>
<BASE HREF=http://www.site.com/director_surse>
</HEAD>
După utilizarea acestui cod sursă putem utiliza în cadrul atributului HREF doar numele fișierului
respectiv.
4.4. Liste
Listele sunt un element foarte des întâlnit în cadrul paginilor web datorită, în principal, impactului
vizual mai ridicat decât al textului simplu.
În general, putem discuta despre două tipuri de liste: neordonate și ordonate. Listele neordonate
prezintă elementele listei unul sub altul, cu un așa numitele bullet-uri la stânga elementului. Listele ordonate
înlocuiesc aceste bullet-uri cu numerale sau litere în ordine crescătoare.
4.4.1. Liste neordonate
<ul><li>Element 1 <li>Element 2 <li>Element 3 </ul>

Aceastăa comandă va duce la crearea unei liste neordonate:
- Element 1
- Element 2
- Element 3
Tag-ul <UL> poate folosi atributul TYPE – cu valorile SQUARE, DISC și CIRCLE – pentru a
specifica formatul bullet-ului elementelor listei. Același atribut TYPE poate fi utilizat și în cadrul tag-ului
<LI> pentru a specifica individual formatul bullet-ului pentru fiecare element al listei în parte.
4.4.2. Liste ordonate
<ol><li>Element 1<li>Element 2<li>Element 3 </ol>
52
Această comandă va produce următoarea listă ordonată:
1. Element 1
2. Element 2
3. Element 3
Tag-ul <OL> posedă două atribute foarte folositoare: START și TYPE.

Atributul START determină valoarea numărului de ordine al primului element din listă. Atributul
TYPE poate avea patru valori:
- a ~ pentru ordonare cu ajutorul literelor mici
- A ~ pentru ordonare cu ajutorul majusculelor
- I ~ pentru ordonare cu ajutorul numeralelor romane majuscule
- I ~ pentru ordonare cu ajutorul numeralelor romane minuscule
- 1 ~ pentru ordonarea numerica (default)

Tag-ul <LI> - care introduce un element al listei posedă și el un atribut extrem de folositor: VALUE;
cu ajutorul său putem specifica o anumită valoare pentru numărul de ordine al acelui element (elementele
următoare vor fi numărate începând cu această nouă valoare):
<OL>
<LI> linia 1
<LI value=”7”> linia 2
<LI> linia 3
</OL>
Va produce următorul efect:
1. linia 1
7. linia 2
8. linia 3
Tag-ul <LI> poate utiliza și el atributul TYPE pentru a formata individual numerotarea elementului
respectiv al listei.
Un alt tip de lista întâlnit destul de des este și tipul lista de definiție.
53
<DL>
<DT>Termen de definit
<DD>Definiția termenului
</DL>
</BODY>
Tag-ul folosit este <DL> (= definition list), <DT> este urmat de termenul ce urmează a fi definit iar
<DD> specifică definiția propriu-zisă a termenului.
OBS: în limbajul HTML este permisă folosirea comentariilor; acestea încep cu . Orice tag inserat între marcajele de comentariu este ignorat de browser.
4.5. Hărți de imagini

Hărțile de imagini sunt imagini în care anumite zone, numite zone active, constituie legături
hipertext către alte pagini HTML. Cu alte cuvinte, zonele active constituie un substitut mult mai atractiv și,
adeseori, mult mai adecvat, al ancorelor.
Realizarea unei hărți de imagini presupune parcurgerea următoarelor două etape:
1. Definirea imaginii ce va fi utilizată drept hartă. Acest lucru se realizează cu ajutorul etichetei usemap
a tagului img. Acesta va primi ca valoare numele hărții de imagini, ce va fi definită în cadrul etapei
a doua.
ex.: <img src="Poza.jpg" usemap="#Harta" >
2. Harta este definită în interiorul tagului map, prin intermediul atributului name, care specifică
denumirea hărții.
Tot în interiorul tagului map se definesc zonele active, cu ajutorul tagului area. Acesta are
următoarele atribute:
 href – precizează adresa paginii țintă;
 shape – precizează forma zonei active, care poate fi:
- dreptunghi (rect) - valoarea implicită;
- cerc (circle);
- poligon (poly);
- default.
 coords – precizează coordonatele zonei active, acestea depinzând de forma aleasă.
Coordonatele se vor separa prin virgulă.
În definirea unei zone active se va ține cont că: suprafața unei imagini are ca unitate de măsură
pixelul, iar sistemul de coordonate are originea (0, 0) în colțul din stingă sus al imaginii, prima coordonată
crescând pe măsură ce ne deplasăm spre dreapta, cea de-a doua crescând pe măsură ce coborâm spre baza
imaginii.
54
Figura 2. Definirea coordonatelor unui cerc
Astfel, dacă zona activă are formă de cerc, se vor preciza trei valori: primele două corespunzătoare
coordonatelor centrului cercului, iar cea de-a treia corespunzătoare razei acestuia.
ex. : tagul următor va defini o zonă activă în formă de cerc cu centrul în punctul (40, 20) al imaginii
și rază 10, zonă activă care va ținti către pagina ‘alta_pagina.htm’:
<area href="alta_pagina.htm" shape="circle" coords="40, 20, 10">
Pentru a defini o zonă activă în formă de dreptunghi, vor trebui precizate patru coordonate: primele
două corespunzătoare colțului stânga-sus al dreptunghiului și alte două corespunzătoare colțului dreapta-
jos.
ex. : vom defini acum o zonă activă în formă de dreptunghi cu colțurile în punctele (0, 0), respectiv
(10,10) , zonă activă care va ținti către pagina ‘pagina2.htm’:
<area href="pagina2.htm" shape="rect" coords="0, 0, 10, 10">
În cazul unui poligon, coordonatele vor fi perechi de valori corespunzătoare vârfurilor poligonului,
de forma:
coords = ”x1,y1, x2, y2,...,xn,yn”.
 target – pagina țintă poate fi afișată într-un cadru. În acest caz, atributul target va primi
ca valoare numele cadrului în cauză;
 alt – primește ca valoare un mesaj ce va fi afișat sub săgeata mouse-ului, atunci când
aceasta intră deasupra zonei active, mesaj ce de regulă este adresa paginii ținta
OBS : Dacă două sau mai multe zone active se suprapun, prioritară va fi prima dintre acestea definită
în cadrul tagului map.
55
4.5.1. Aplicație
Să presupunem că dorim să realizăm un site dedicat turismului, în care ne propunem
să prezentăm câteva mănăstiri din Moldova. Vom crea, cu ajutorul unui editor grafic, o
imagine stilizată ce conține mănăstirile. Apoi vom defini această imagine drept hartă de
imagini, în care efectuarea unui clic cu mouse-ul pe o anumită mănăstire va determina
încărcarea paginii cu descrierea acesteia.
Site-ul va avea patru pagini HTML:
 index.htm – va conține harta de imagini și va face legătura către paginile de descriere fie prin
intermediul zonelor active ale hărții de imagini, fie prin legăturile hipertext adăugate ca alternativă;
 putna.htm, sucevița.htm, voroneț.htm – pagini ce conțin descrierea celor trei mănăstiri (câte o poză
și un text adecvat).
Pagina index.htm- conține harta de imagini și face legătura către paginile de descriere ale mânăstirilor fie
prin intermediul zonelor active ale hărții de imagini, fie prin legăturile hipertext adăugate ca alternativă;
<html>
<head>
<title>Ghid Turistic</title>
</head>
<body>
<h1 align="center">Ghid turistic - Manastirile Moldovei</h1>
<p align="center"><a href="Putna.htm">[Putna]</a><a href="Voronet.htm">[Voronet]</a>
<a href="Sucevita.htm">[Sucevita]</a></p>
<p align="center">
<map name="Harta">
<area href="putna.htm" alt = "Manastirea Putna" shape="rect" coords="2, 5, 81, 65">
<area href="voronet.htm" alt = "Manastirea Voronet" shape="circle" coords="106, 209, 35">
<area href="sucevita.htm" alt = "Manastirea Sucevita" shape="polygon" coords="82, 44, 84, 68, 58, 68,
100, 110, 121, 56, 95, 18">
</map>
<img border="0" src="Moldova.jpg" usemap="#Harta" ></p>
<p align="center"><i>(efectuati un clic pe imaginea manastirii dorite pentru a-i vizita pagina)</i></p>
</body>
</html>
56
<html>
<head>
<title>Manastirea Voronet</title>
</head>
<body>
<h1 align="center">Manastirea Voronet</h1>
<p align="center"><img border="3" src="imagini/Voronet.jpg" width="100" height="100"></p>
<p align = "justify">Manastirea Voronet a fost construita in trei luni si trei saptamini in cursul anului
1488, din porunca domnitorului Stefan cel Mare, si a fost pictata in exterior in timpul lui Petru
Rares.</p>
<p align="center"><a href="index.htm"><i>[acasa]</i></a></p>
</body>
</html>
57
4.6. Tabele
O altă modalitate de a structura informația unui document Web constă în utilizarea tabelelor. Acestea
se creează cu ajutorul tagului <table>.
4.6.1. Crearea tabelelor – Tagul <table>
Tagul <table> acceptă următoarele atribute:

- width, height – specifică lungimea, respectiv înălțimea tabelului. Valorile primite de cele două
atribute pot fi exprimate în pixeli, ca valori absolute, sau în procente din dimensiunea blocului
părinte.
- border – controlează afișarea/ascunderea chenarului celulelor tabelului și, eventual, permite
specificarea grosimii sale. Chenarul celulelor are un aspect tridimensional. Implicit, atunci când
lipsește, atributul border are valoarea 0, caz în care chenarul celulelor nu va mai fi trasat, însă se va
păstra organizarea sub formă de tabel a conținutului. Dacă atributul border este prezent, dar nu este
însoțit de nici o valoare, se va trasa în jurul celulelor un chenar a cărei lățime este dependentă de
browserul utilizat (în acest caz, browserele Internet Explorer și Netscape Comunicator trasează un
chenar de grosime 1). Specificarea explicită a grosimii chenarului se realizează transmițând ca
valoare a atributului border grosimea dorită, exprimată în pixeli.
- cellpading – controlează distanța, exprimată în pixeli, dintre conținutul unei celule și chenarul său.
Implicit, atributul cellpading are valoarea 1.
- cellspacing - controlează distanța, exprimată în pixeli, dintre două celule. Implicit, atributul
cellspacing are valoarea 2.
- bgcolor – permite specificarea unei culori de fundal a tabelului. Valoarea primită de atribut este dată
fie sub forma tripletului hexa #rrggbb, fie o constantă predefinită de culoare.
- background – permite afișarea unei imagini de fundal a tabelului. Atributul primește ca valoare
adresa URL a imaginii.
- bordercolor – permite specificarea culorii chenarului celulelor, exprimată fie sub forma tripletului
hexa #rrggbb, fie ca o constantă predefinită de culoare. Utilizarea acestui atribut nu are sens atunci
când atributul border nu există sau este setat pe 0. La ora actuală, setarea culorii chenarului este
permisă numai de către Internet Explorer.
- bordercolorlight, bordercolordark – setează culoarea luminoasă, respectiv culoarea umbrită, a unui
chenar tridimensional. Utilizarea celor două atribute are sens numai în prezența atributului border.
La ora actuală, setarea culorii chenarului este permisă numai de către Internet Explorer.
- valign – specifică modul de aliniere verticală în interiorul celulelor. Alinierea poate fi: top, bottom,
center (valoare implicită).
58
- align – specifică modul de aliniere al tabelului în cadrul ferestrei browserului. Ca și în cazul
imaginilor, restul elementelor documentului pot umple marginile tabelului. Atributul align poate
primi valorile left, right, center.
- hspace, vspace – controlează marginea liberă, pe orizontală, respectiv pe verticală, lăsată între tabel
și celelalte elemente ale documentului. Valorile primite de cele două atribute sunt exprimate în
pixeli. La ora actuală, numai Netscape Comunicator recunoaște aceste două atribute.
Un tabel este organizat ca o succesiune de rânduri (orizontale), fiecare rând fiind împărțit în coloane
(verticale). Intersecția dintre un rând și o coloană definește o celulă.
4.6.2. Definirea rândurilor – Tagul <tr> (Table Row)
Introducerea rândurilor într-un tabel se realizează cu ajutorul tagului <tr>. Tagul <tr> acceptă
atributele:
 align – specifică modul de aliniere orizontală a conținutului în interiorul celulelor rândului respectiv.
Alinierea poate fi: left (valoare implicită), right, center;
 valign - specifică modul de aliniere verticală a conținutului celulelor rândului în cauză. Alinierea
poate fi: top, middle, bottom, baseline. În cazul valorii baseline, toate elementele celulelor vor fi
aliniate la aceeași linie de bază;
 bgcolor – permite specificarea, numai pentru Internet Explorer, a culorii chenarului rândului.
Culoarea poate fi specificată printr-un triplet hexa #rrggbb sau cu ajutorul unei constante predefinite
de culoare;
 background – primește ca valoare adresa URL a unei imagini pe care o va afișa ca fundal al rândului
curente. Atributul este acceptat numai de către Netscape Comunicator;
 bordercolorlight, bordercolordark – atributele au aceeași semnificație ca în cazul includerii lor în
tagul <table>, numai că se vor referi la chenarul rândului curent. Sunt recunoscute numai de către
Internet Explorer;
 title – permite afișarea unui mesaj când mouse-ul se oprește deasupra rândului.
OBS : O mare parte dintre atributele asociate tabelelor sunt comune tagurilor <table>, <tr> și <td>
În cazul în care un asemenea tag este definit simultan în două taguri diferențiate ierarhic, prioritară va fi
valoarea atributului din tagul cel mai recent. De exemplu, dacă considerăm tagul <table bgcolor=”red”> ,
definind culoarea rosie drept culoare de fundal a tabelului, apoi includem în tabel tagul <tr
bgcolor=”blue”>, vom constata că rândul curent are ca fundal culoarea albastră, aceasta fiind culoarea
definită în tagul cel mai recent (inferior ierarhic).
59
4.6.3. Definirea celulelor – Tagul <td> (Table Data)
Definirea celulelor unui tabel se realizează cu ajutorul tagului <td>. Tagul acceptă atributele:
 align – setează modul de aliniere orizontală a conținutului celulei respective. Alinierea poate fi: left,
center, right.
 valign– setează modul de aliniere verticală a conținutului celulei respective. Alinierea poate fi: left,
center, right, baseline.
 width, height – setează lungimea, respectiv lățimea celulei curente.
Dimensiunile sunt exprimate fie în valori absolute (pixeli), fie în procente din dimensiunile
corespunzătoare ale tabelului. Se recomandă ca toate celulele unui rând/coloană să aibă aceeași
înălțime/lungime, pentru a nu altera forma tabelului.
 bgcolor – setează culoarea fundalului celulei, analog includerii în tagurile <table> sau <tr>.
 background – permite afișarea unei imagini de fundal a celulei, analog includerii în tagurile <table>
sau <tr>.
 bordercolor, bordercolorlight, bordercolordark – atributele sunt recunoscute numai de către Internet
Explorer și au aceeași semnificație ca și în cazul tagurilor <table> și <tr>, numai că se referă la
chenarul celulei curente.
 nowrap – prezența acestui atribut inhibă posibilitatea ca textul unei celule să fie „spart” în mai multe
linii. Din motive lesne de înțeles, nu se recomandă utilizarea excesivă a acestui atribut.
 colspan, rowspan – permit unirea mai multor celule aflate pe aceeași coloană, respectiv rând, într-
una singură. Implicit, cele două atribute au valoarea 1.
 title- afișează un mesaj atunci când mouse-ul se află în repaos pe suprafața celulei.
4.6.4. Definirea antetelor – Tagul <th> (Table Header)

Celulele – antet sunt identice cu celulele data (td – Table Data), cu două excepții:
 Conținutul de text al celulelor header este scris cu litere aldine;
 Atributul align are, implicit, valoarea center.
4.6.5. Titlul tabelului – Tagul <caption>

Tagul <caption> definește titlul unui tabel. El este prezent în interiorul perechii <table> </table>,
dar nu în definiția unui rând sau a unei celule. Tagul acceptă următoarele atribute:
 align – atributul align poate primi valorile:

o top, bottom – controlează poziția titlului față de tabel (deasupra/dedesubt);
60
o left, center, right – controlează alinierea orizontală a titlului. Valorile sunt recunoscute numai
de către Internet Explorer. În cazul acestui browser, poziționarea titlului deasupra sau
dedesubtul tabelului se realizează cu ajutorul atributului valign.
 valign – pentru Internet Explorer, controlează poziționarea titlului față de tabel (deasupra sau
dedesubt). Poate lua valorile top sau bottom.
4.6.6. Exemple
4.6.6.1. Exemplu de tabel simplu
<html>
<head>
<title>Credite bancare</title>
</head>
<body>
<h3>ING Bank</h3>
<h4>Dobanzi acordate pentru depozite in
valuta (12 luni)</h4>
<table border="2">
<tr>
<td>USD</td>
<td>2</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
<td>2.7</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
61
4.6.6.2. Exemplu de tabel colorat
<html>
<head>
</head>
<body>
<h3>ING Bank</h3>
<table border="2" bordercolor="black"

bgcolor="silver">
<tr>
<td bgcolor="aqua">USD</td>
<td>2</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="aqua">EUR</td>
<td>2.7</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
62
4.6.6.3. Exemplu de tabel aerisit
<html>
<head>
</head>
<body>
<h3>ING Bank</h3>
<table align="right" border="2"

bordercolor="black" bgcolor="silver"
cellspacing="7" cellpadding="7">
<tr>
<td bgcolor="aqua">USD</td>
<td align="right">2</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="aqua">EUR</td>
<td align="right">2.7</td>
</tr>
</table>
Instrumente bancare de economisire:

Certificat de depozit, Card Visa Electronic,
Visa Business
</body>
</html>
63
4.6.6.4. Exemplu de tabel cu celule extinse pe verticală
<html>
<head>
</head>
<body>
<h4>Dobanzi acordate pentru depozite in valuta (12

luni)</h4>
<table border="2" bgcolor="silver"

bordercolor="black">
<tr>
<td rowspan="2" bgcolor="skyblue">ING
Bank</td>
<td>USD</td>
<td>2</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
<td>2.7</td>
</tr>
<tr>
<td rowspan="2" bgcolor="skyblue">Alpha
Bank</td>
<td>USD</td>
<td>2.35</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
<td>3.2</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
64
4.6.6.5. Exemplu de tabel cu celule extinse pe verticală și pe orizontală
<html>
<head>
</head>
<body>
<h4>Dobanzi acordate pentru depozite in valuta (12

luni)</h4>

<tr>
<td rowspan="2" bgcolor="skyblue" align="center"
nowrap>ING Bank</td>
<td>USD</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
</tr>
<tr>
<td rowspan="2" bgcolor="skyblue" align="center"
nowrap>Alpha Bank *)</td>
<td>USD</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor="skyblue" colspan="3">Bancile cu *)
efectueaza lunar plata
dobanzii </td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
65
4.6.6.6. Exemplu de tabel cu antete
<html>
<head>
</head>
<body>

bordercolor="black" cellpadding="10">
<tr>
<th bgcolor="skyblue" colspan="3"
height="50">Dobanzi acordate pentru
depozite in valuta (12 luni)</th>
</tr>
<tr>
<th bgcolor="skyblue"
height="30">Grup bancar</th>
<th colspan="2">Credite</th>
</tr>
<tr>
<th rowspan="2" bgcolor="skyblue"
nowrap>ING Bank</th>
<td>USD</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
</tr>
<tr>
<th rowspan="2" bgcolor="skyblue"
nowrap>Alpha Bank</th>
<td>USD</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
66
<html>
<head>
</head>
<body>

<caption><h4>Dobanzi acordate pentru depozite in
valuta (12 luni)</h4></caption>
<tr>
<td rowspan="2" bgcolor="skyblue">ING Bank</td>
<td>USD</td><td>2</td>
</tr>
<tr><td>EUR</td><td>2.7</td></tr>
</table>
</body>
</html>
67
4.6.7. Alte utilizări ale tabelelor

4.6.7.1. Scrierea în coloane
Așa cum am văzut mai devreme, scrierea în coloane poate fi realizată cu ajutorul tagului multicol,
însă acesta este recunoscut numai de către Netscape Comunicator. Utilizarea tabelelor oferă o alternativă,
independentă de browser, de a organiza conținutul documentului web pe mai multe coloane. Se va crea, în
acest sens, un tabel fără chenar, cu o linie și mai multe coloane.
<html>
<head>
<title>IFS</title>
</head>
<body>
<h3 align="center">Sisteme de functii
iterate</h3>
<table align="center" cellspacing="5">
<tr valign="top">
<td width="33%">In 1981, John
Hutchinson pune bazele teoriei sistemelor de
functii iterate, in lucrarea <i>Fractali si</i>
</td>
<td
width="33%"><i>autosimilaritate</i>, insa
de abia in 1988, cercetatorul american
Michael Barnsley reuseste sa
</td>
<td>formalizeze aceasta teorie,
demonstrând celebra teorema a colajului, in
lucrarea <i>Fractali pretutindeni</i>. </td>
</tr>
</table>
</body>
</html>
68
4.6.7.2. Alinierea verticală a elementelor în cadrul ferestrei browserului

Tabelele oferă posibilitatea de a controla alinierea, atât pe orizontală cât și pe verticală a unui
element oarecare (text, imagine șamd.) în cadrul ferestrei browserului. În acest sens, se va construi un tabel
format dintr-o singură celulă, tabel ce va tinde să acopere întreaga fereastră. Alinierea elementului în cadrul
ferestrei browserului se va realiza cu ajutorul atributelor align și valign ale celulei.
În exemplul de mai jos am inserat un text și o imagine în mijlocul ferestrei browserului și un alt text
la baza ferestrei browserului. Poziția acestora, relativ la marginile ferestrei, se va păstra chiar dacă
utilizatorul îi modifică dimensiunile.
<html>
<head>
<title>Album Foto</title>
</head>
<body bgcolor="#C0C0C0">
<table width="100%" height="90%">
<tr align="center" valign="center">
<td>
<h4>Albumul meu foto</h4>
<h4><br><img src="Ven0.JPG" width="95"
height="70"></h4>
</td>
</tr>
</table>
<p align="center">Venetia, august 2002</p>
</body>
</html>
69
4.7. Formulare
Limbajul HTML oferă instrumente pentru a facilita interacțiunea documentului web cu
utilizatorul. Această interacțiune va fi efectuată printr-un schimb de informații între
browser și server. Datele furnizate de utilizator în formular sunt transmise către server,
care recepționează cererea și lansează în execuție un scenariu CGI (Common Gateway
Interface-Interfaţă Comună pentru Porți de Acces). Aplicațiile CGI sunt scrise în limbaje
specifice: Perl, C, VBScript, JavaScript sau altele. Ele prelucrează datele primite, într-o
anumită manieră, dependentă de aplicație (interoghează o bază de date, efectuează
anumite calcule, eventual validări de date, şamd.). Apoi aplicația CGI furnizează un
răspuns serverului, care îl transmite mai departe calculatorului client (operație numită
feedback).
Într-un document web pot exista oricâte formulare, dar nu imbricate (nu unul în interiorul altuia).
Formularele sunt definite cu ajutorul tagului <form>, care acceptă atributele:
- action
- method
- name
- target
- title (pentru Internet Explorer)
4.7.1. Descriere atribute formulare

Atributul action primește ca valoare adresa URL a scenariului CGI ce va primi datele furnizate de
utilizator și le va prelucra, generând un răspuns. Dacă atributul action lipsește, datele vor fi trimise la adresa
documentului curent. Este posibilă expedierea datelor furnizate de către utilizator la o adresă poștală, caz în
care atributul action va primi ca valoare adresa de e-mail respectivă, însoțită de prefixul ”mailto:”
Atributul method specifică modul în care va fi trimisă informația către server. Atributul method
poate primi două valori:
- get
- post
Datele furnizate de utilizator în formular sunt adăugate la adresa URL a scriptului CGI, sub formă
de perechi de tipul:
<câmp>=<valoare>
În cazul valorii get a atributului method, aceste perechi de date sunt adăugate la sfârșitul adresei
URL a scriptului, după semnul ‘?’, separate prin ‘&’. Atunci când trimit un formular către server,
majoritatea browserelor afișează acest șir.
Ex.: Tagul
<form action = “http://www.contest.rolink.ro/registration” method=”get”>
ce va conține două câmpuri de tip text:
70
 câmpul „nume”, în care utilizatorul a introdus valoarea MihneaIonut
 și câmpul „email”, în care utilizatorul a introdus valoarea imihnea@mail.com
va determina transmiterea către server a cererii:
http://www.contest.rolink.ro/registration ? nume = MihneaIonut & email = imihnea.mail.com
Dacă se dorește evitarea afișării lui, va fi utilizată valoarea post a atributului method, caz în care
șirul este transmis serverului printr-o secvență HTTP specială.
Atributul name primește ca valoare numele formularului, în situația în care sunt mai multe
formulare în document. De asemenea, numele formularului este util și atunci când scriptul este scris în
JavaScript, pentru a putea fi referit.
Atributul target primește ca valoare numele ferestrei în care se va face afișarea răspunsului emis
de server. Dacă numele transmis ca parametru atributului target nu a fost definit anterior, atunci browserul
va crea o fereastră nouă cu acest nume. Implicit, browserul va afișa răspunsul în pagina curentă. Există
câteva cuvinte cheie ce pot fi transmise ca valoare atributului target:
- _self – răspunsul scriptului va fi afișat în fereastra ce conține formularul;
- _parent– răspunsul scriptului va fi afișat în fereastra părinte a ferestrei ce conține
formularul;
- _top - răspunsul va fi afișat în fereastra din vârful ierarhiei de ferestre;
- _blank–va fi creată o fereastră nouă în care va fi afișat răspunsul. Efectul este similar
situației în care atributul target a primit valoare un nume de fereastră ce nu a fost
definit anterior.
Atributul title oferă posibilitatea afișării unui text explicativ de îndată ce mouse-ul se oprește
deasupra formularului.
4.7.2. Elemente de formular

Între perechea de taguri <form> si </form> sunt definite o serie de elemente de formular, destinate
recepționării datelor furnizate de utilizator. Cea mai mare parte a acestora se definesc cu ajutorul tagului
<input>.
Sintaxa generală a tagului input este:
<input
type=”text/password/hidden/radio/checkbox/submit/reset/button/file/image
” name=”…“ value=”…“ checked size=”…” maxlenght=”…”>
71
4.7.3. Descriere atribute elemente de formular

- type – definește tipul de element de formular, care poate fi :
 text - definește un câmp de editare pentru un cuvânt sau o linie de text.
Câmpurile de editare acceptă parametrii:
- value;
- size;
- maxlength.
 password – definește un câmp de editare a unei parole. Caracterele introduse de
utilizator sunt ascunse, câmpul de editare afișând semnul ‘*’ în locul fiecărui
caracter.
Atribute acceptate (ca și câmpurile de editare):
- value;
- size;
- maxlength.
 radio – butoanele radio permit selectarea unei opțiuni dintre mai multe existente. O
opțiune este definită printr-un câmp radio. Într-un set de butoane radio, la un moment
dat, o singură opțiune poate fi selectată.
Pe un formular pot exista mai multe seturi de butoane radio, gruparea lor într-un anumit set
realizându-se prin precizarea unui nume comun (numele este dat de valoarea atributului name).
Atribute acceptate:
- name;
- value - precizează ce valoare va fi trimisă către server, alături de
valoarea atributului name, atunci când a fost selectată opțiunea
respectivă. Dacă însă nu aceasta este opțiunea aleasă din setul
respectiv, atunci informația oferită de buton nu este trimisă către
server;
- checked.
 checkbox – definește un câmp de validare. Un asemenea câmp are două stări: selectat
sau neselectat.
Atribute acceptate:
- name;
- value – implicit are valoarea on(câmp de validare selectat);
- checked.
 submit – definește un buton cu efect predefinit de expediere către server a informației
din formular.
72
Atribute acceptate:
- name;
- value – precizează textul afișat pe suprafața butonului. Implicit, titlul
butonului este Submit Query.
 reset - definește un buton cu efect predefinit de anulare a informației din formular.
Conținutul tuturor câmpurilor vor fi resetate la valoarea implicită.
Atribute acceptate:
- name;
- value – precizează titlul butonului. Implicit, acesta este Reset.
 button – definește un buton de comandă. Acțiunea lui este descrisă printr-un script
(JavaScript, Java, VBScript șamd.).
Atribute acceptate:
- name;
- value – precizează titlul butonului.
Cu ajutorul acestui element se pot defini butoane cu imagini, caz în care tagul img, ce definește
imagine
 file – definește un element de tip casetă de fișiere, ce conține un câmp de editare unde
va fi afișată calea fișierului selectat și un buton de comandă Browse.
Atribute acceptate:
- name;
- value – precizează URL-ul fișierului selectat.
 hidden – definește un câmp ascuns (care nu este afișat în formular). Câmpurile
ascunse sunt utilizate pentru a trimite către server informații suplimentare, ce nu pot
fi modificate de utilizator.
Atribute acceptate:
- name;
- value.
 image – plasează o imagine activă a cărei adresă este introdusă printr-un atribut src . Apăsând pe
imagine formularul va fi trimis , inclusiv coordonatele pointerului de mouse .
image poate primi atributele : align ( pentru poziționarea imaginii relativ la textul înconjurător ) ,
name si src .
- name – definește numele câmpului creat. Numele va fi trimis către server, alături de valoarea sa,
pentru a permite execuția scriptului.
- value – precizează valoarea implicită a câmpului. Această valoare va fi afișată la prima activare a
formularului. Utilizatorul o poate modifica sau poate opta pentru păstrarea ei pentru a fi trimisă
serverului
73
- checked – atribut utilizat în cazul casetelor de validare sau a butoanelor radio. Prezența lui determină
selectarea câmpului în cauză.
- size – determină lungimea câmpului (exprimată în caractere). Atribut utilizat de câmpurile de
editare.
- maxlength – fixează numărul maxim de caractere ce vor fi acceptate de către câmpurile de editare.
Depășirea acestui număr va fi semnalată printr-un mesaj sonor. Dacă valoarea atributului maxlength
este mai mare decât valoarea atributului size, textul introdus în câmpul de editare va defila către
stânga.
Așa cum am văzut mai devreme, tagul input permite crearea unui număr mare de elemente de
formular. Însă, tagul input nu permite, de exemplu, crearea unui câmp de editare cu mai multe linii. Acesta
se realizează cu ajutorul tagului textarea.
4.7.3. Câmpuri de editare multilinie

Câmpurile de editare multilinie se realizează cu ajutorul tagului textarea. Ele permit introducerea și
afișarea unui text pe mai multe linii. Dacă lungimea textului depășește lungimea câmpului, atunci se va
ancora o bară de defilare orizontală. Dacă numărul de linii ale textului depășesc înălțimea câmpului, atunci
se va ancora o bară de defilare verticală.
Textul introdus intre tagurile textarea va fi afișat in fereastra corespunzătoare din browser .
Atribute acceptate:
- name – definește numele câmpului;
- readonly – atribut a cărui existență inhibă utilizatorului dreptul de scriere în câmp;
- cols – primește ca valoare un număr întreg pozitiv reprezentând numărul de caractere ce vor
fi afișate pe linie;
- rows - precizează numărul de linii ale câmpului multilinie;
- wrap – definește modalitatea de „spargere” a textului în linii în interiorul câmpului. Atributul
poate lua valorile:
 off – (valoarea implicită) Textul este afișat pe un singur rând. Utilizatorul

poate trece pe linia următoare apăsând tasta ENTER. Textul trimis serverului
va conține caracterele de sfârșit de linie.
 hard – Textul se așază automat pe rânduri, lungimea acestora fiind
determinată de lungimea câmpului. De asemenea, textul trimis serverului va
conține caracterele de sfârșit de linie.
 soft – Textul se așază automat pe rânduri, lungimea acestora fiind determinată
de lungimea câmpului, însă textul trimis serverului nu va mai conține
caracterele de sfârșit de linie.
74
4.7.4. Liste de selecție

Listele de selecție permit selectarea uneia sau a mai multe opțiuni dintr-o listă. Ele reprezintă o
combinație între butoanele radio (selecție singulară) și câmpurile de validare (selecție multiplă). Deosibirea
este aceea că utilizarea listelor de selecție nu necesită afișarea tuturor opțiunilor, ci numai a unora dintre
ele, deplasarea printre alternative realizându-se cu ajutorul unei bare de defilare verticală.
Listele de selecție sunt realizate cu ajutorul tagului <select>. Atribute acceptate:
- name – definește numele câmpului de selecție;

- size – stabilește câte elemente ale listei sunt vizibile la un moment dat, restul opțiunilor fiind
accesibile prin utilizarea barei de defilare verticală. Implicit, valoarea atributului size este 1.
- multiple – prezența atributului multiple permite selectarea mai multor elemente ale listei
(echivalent câmpurilor de selecție), altfel, în cazul selecției singulare, un singur element al
listei poate fi selectat la un moment dat (echivalent butoanelor de opțiune). Atributul multiple
nu are efectul dorit în cazul listelor de selecție ce au valoarea size egală cu 1.
Introducerea opțiunilor în listă se realizează cu tagul <option>, poziționat în interiorul perechii

<select> </select>. Acesta acceptă atributele:
- name – precizează numele opțiunii;
- selected – prezența atributului selected în interiorul tagului <option> face ca opțiunea
respectivă să fie selectată la încărcarea formularului. Dacă valoarea atributului size a tagului
select este 1, atunci, implicit va fi afișată prima opțiune a listei de selecții (în cazul în care
nici o opțiune nu are prezent parametrul selected).
- value – precizează valoarea trimisa către server la activarea opțiunii submit a formularului ;
in cazul in care atributul value lipsește către server se va trimite ca valoare chiar textul care
urmează tagului <option> .
Tagul <ISINDEX>
Tagul <ISINDEX> face parte, conceptual, tot din categoria elementelor de formular datorită faptului
că trimite niște informații către server.
Utilizarea tagului duce la apariția în pagina noastră a unui câmp de căutare în care putem introduce
textul pe care dorim să-l căutam . Acest text este apoi trimis către un program CGI care folosește textul ca
pe un argument, generând o nouă pagină ca răspuns .
<ISINDEX> nu este folosit în cadrul tagului <FORM> ci în secțiunea HEAD (între tagurile
<HEAD> si </HEAD>) .
Sintaxa tagului este :
<isindex prompt=”text”>
75
4.7.5. Etichetele
Etichetele reprezintă un element de formular care, atașat butoanelor radio sau câmpurilor de
validare, face ca selectarea/deselectarea unei opțiuni să se realizeze și prin apăsarea etichetei opțiunii
respective.
Acest lucru se realizează plasând tagul <input type = “radio”>, respectiv <input type=”checkbox” >
în interiorul perechii <label for=”identificator”></label>, unde identificator va fi definit în tagul input, ca
valoare a atributului id.
<html>
<head>
<title>Formular</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
action=”mailto:procx@rolink.ro”>
<p><b>Introduceti numele dvs. --></b>
<input type="text" name="nume"
size="30"></p>
<p><input type="submit"
value="Expediaza"><input type="reset"
value="Anuleaza"></p>
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Formular logare</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
action="mailto:procx@rolink.ro">
76
<table border="0">
<tr>
<td><b>Introduceti numele dvs. de
identificare --></b> </td>
<td> <input type="text" name="nume"
size="30"></td>
</tr>
<tr>
<td><b>Introduceti parola
dvs.</b></td>
<td><input type="password"
name="parola" size="30"></td>
</tr>
</table>
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Optiuni concediu</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
<h4>Unde doriti sa va petreceti
concediul?</h4>
<p><input type="radio" value="munte"
checked name="Loc">la munte</p>
<p><input type="radio" name="Loc"
value="mare">la mare</p>
<p><input type="radio" name="Loc"
value="acasa">acasa</p>
77
<hr>
<h4>Daca plecati in concediu, unde ati dori
sa va cazati?</h4>
<p><input type="radio" name="Cazare"
value="hotel" checked>la hotel</p>
value="vila">vila</p>
value="pensiune">pensiune
agroturistica</p>
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Cursuri WEB </title>
</head>
<body>
<form method="POST" action="mailto:procx@rolink.ro">

<h4>Ce cursuri doriti sa urmati?</h4>
<p><input type="checkbox" name="Cursuri" value="html"
checked>HTML</p>
<p><input type="checkbox" name="Cursuri" value="asp"
checked>ASP</p>
<p><input type="checkbox" name="Cursuri"
value="jvscript">JAVA SCRIPT</p>
<p><input type="checkbox" name="Cursuri"
value="java">JAVA</p>
<p><input type="submit" value="Expediaza"><input
type="reset" value="Anuleaza"></p>
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Cursuri WEB</title>
78
</head>
<body>
<form method="POST" action="mailto:procx@rolink.ro">

<h4>Ce cursuri doriti sa urmati?</h4>
<p><label for="htm"><input type="checkbox" name="Cursuri" value="html" checked
id="htm">HTML</label></p>
<p><label for="asp"><input type="checkbox" name="Cursuri" value="asp" checked
id="asp">ASP</label></p>
<p><label for="jvs"><input type="checkbox" name="Cursuri" value="javascript"
id="jvs">JAVA SCRIPT</label></p>
<p><label for="jav"><input type="checkbox" name="Cursuri" value="java"
id="jav">JAVA</label></p>
<p><input type="submit" value="Expediaza"><input type="reset"
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Ataseaza Fisier</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
<input type="file">
<input type="submit">
</form>
</body>
</html>
79
<html>
<head>
<title>Zodiac</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
<p><b><i>Ce zodie sunteti ?</i></b>
<select name="Zodie" size="1">
<option value="Var">Varsator</option>
<option value="Pes">Pesti</option>
<option value="Ber">Berbec</option>
<option value="Tau">Taur</option>
<option value="Gem">Gemeni</option>
<option value="Rac">Rac</option>
<option value="Leu">Leu</option>
<option value="Fec">Fecioara</option>
<option value="Bal">Balanta</option>
<option value="Sco">Scorpion</option>
<option value="Sag">Sagetator</option>
<option value="Cap">Capricorn</option>
</select>
</p>
<p><input type="submit" value="Expediaza"></p>
<p><input type="reset" value="Anuleaza"></p>
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Librarie informatica</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
<h4>Selectati cartile care va
intereseaza:</h4>
<p><select size="3" name="Carti"
multiple>
<option value="bg" selected>Limbajul
HTML, B. Gabrea</option>
<option value="hb">Introducere in
Internet, H. Badea</option>
80
<option value="ns">Realizarea
scenariilor in Java Script, N.
Sorescu</option>
<option value="pi" selected>HTML 4.0 -
fundamente, P. Ion</option>
</select></p>
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Carte de oaspeti</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
<h4>Parerea dvs.:</h4>
<p><textarea name="Comentarii" rows="5"
cols="19">
Introduceti
aici
parerea
dvs.
</textarea></p>
<p><input type="submit" value="Expediaza">
<input type="reset" value="Anuleaza"></p>
</form>
</body>
</html>
81
<html>
<head>
<title>Mesaj</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
<p><input type="button" value="Apasati aici"
OnClick="alert('Ati apasat butonul cu text')"
name="ButText"></p>
</form>
</body>
</html>
<html>
<head>
<title>Mesaj</title>
</head>
<body>
<form method="POST"
<button name="ButonImagine" OnClick="alert('Ati
apasat butonul imagine!')"><img
src="buton.jpg"></button>
</form>
</body>
</html>
82
4.7.6. Un formular complex – Rezervarea unei camere de hotel

<html>
<head>
<title>Rezervare</title>
</head>
<body>
<form method="POST" action="rezervari.asp" >

<h3><u>Hotel Atlas - Formular de rezervare</u></h3>
<p><u>1. Informatii Generale</u></p>
<table border="0">
<tr>
<td><b>Ce fel de camere doriti ?</b></td>
<td><select size="1" name="Camera">
<option>Single</option>
<option>Double</option>
<option>Apartament</option>
</select></font>
</td>
</tr>
<tr>
<td><b>Optiuni camera:</b></td>
<td><input type="checkbox" name="Televizor" value="ON" checked>Televizor
<br>
<input type="checkbox" name="VederePlaja" value="ON"
checked>Vedere catre plaja
</td>
</tr>
<tr>
<td><b>Ce modalitate de plata alegeti ?</b></td>
<td><input type="radio" name="ModalitatePlata" value="Numerar"
checked>Numerar<br>
<input type="radio" name="ModalitatePlata"
value="CarteCredit">Carte credit<br>
<input type="radio" name="ModalitatePlata"
value="TransferBancar">Transfer bancar
</td>
</tr>
<tr>
<td><b>Alte observatii</b></td>
</tr>
<tr>
<td>
83
<p align="center"><textarea name="Observatii" rows="5"
cols="39">Introduceti aici optiunile dvs.
daca nu este disponibila nici o camera conform cererii exprimate !</textarea></p>
<hr align="center">
</td>
</tr>
</table>
<p><u>2. Informatii Contact</u></p>
<table border="0">
<tr>
<td><b>Nume si prenume :</b></td>
<input type="text" size="35" maxlength="256" name="Nume">
</tr>
<tr>
<td><b>Telefon :</b></td>
<input type="text" size="35" name="Tel">
</tr>
</table>
<p><input type="submit" value="Rezerva"> <input type="reset"
</form>
</body>
</html>
84
85
4.8. Cadre (Frames)

Cadrele permit împărțirea unei ferestre în secțiuni independente între ele, în fiecare dintre acestea
fiind posibilă încărcarea unui document HTML. Astfel, utilizatorul poate vizualiza simultan mai multe
documente.
De exemplu, putem împărți documentul în două cadre. În primul cadru va fi afișată o bară de
navigație. Selectarea unui meniu al barei de navigație va determina încărcarea paginii corespunzătoare în
cel de-al doilea cadru. Astfel, bara de meniuri va fi vizibilă în orice moment al navigării site-ului.
Pentru structurarea unui document HTML în cadre sunt utilizate tagurile:
- <frameset>
- <frame>
- <noframe>
- <iframe>
4.8.1. Organizarea documentului în cadre - Tagul <frameset>

Un document cu cadre se realizează similar unui document HTML oarecare, în care tagurile <body>,
respectiv </body> sunt înlocuite cu tagurile <frameset>, respectiv </frameset>:
<html>
<head>
</head>
<frameset>
…
</frameset>
</html>
Așadar, tagul <frameset> permite structurarea documentului principal în cadre. În interiorul perechii
<frameset> </frameset> nu pot exista decât elemente <frameset>, <frame>, <noframe>.
Tagul <frameset> acceptă următoarele atribute:
 rows – primește ca parametru o listă de valori, separate prin virgulă, ce reprezintă înălțimea cadrelor
orizontale ale documentului principal. Numărul de cadre orizontale este dat de numărul de valori
din listă. Valorile sunt exprimate fie prin numere întregi pozitive (înălțime absolută exprimată în
pixeli), fie prin procente din înălțimea cadrului părinte (înălțime relativă), fie prin caracterul de
punctuație ‘*’, care semnifică o înălțime relativă.
86
Observații:
1. Nu se recomandă ca toate valorile să fie absolute, deoarece browserele pot utiliza rezoluții
diferite, ceea ce poate duce la distorsiuni ale afișării;
2. În cazul utilizării procentelor, suma acestora nu poate să depășească 100%, în caz contrar,
browserul va trunchia toate valorile până ce suma va fi 100.
 cols – permite împărțirea cadrului curent în sectoare verticale. Parametrii acceptați respectă aceleași
reguli ca și în cazul atributului rows, numai că se referă la lungimea cadrului.
 border – primește o valoare întreagă nenegativă, reprezentând grosimea, exprimată în pixeli, a

chenarului cadrelor. Implicit, grosimea chenarului este de 5 pixeli. Valoarea 0 a atributului border
inhibă afișarea chenarelor tuturor cadrelor.
 bordercolor – permite setarea culorii chenarelor cadrelor. Culoarea poate fi specificată fie printr-un
triplet hexa de forma #rrggbb, fie printr-un nume predefinit de culoare.
 frameborder – controlează afișarea/ascunderea chenarelor tuturor cadrelor. Atributul poate primi

valorile: yes sau 1 (se forțează afișarea chenarelor), no sau 0 ( se forțează ascunderea chenarelor);
 framespacing – permite specificarea distanței, în pixeli, de spațiu liber în jurul tuturor cadrelor.
Observație:
Ascunderea unui chenar, prin utilizarea perechii frameborder=”no” sau border=”0”, face ca acesta
să nu mai fie vizibil pentru utilizator. Totuși, în Internet Explorer, utilizatorul poate opta pentru
redimensionarea cadrului, prin operația Drag and Drop asupra marginii invizibile. Pentru a inhiba această
posibilitate, ascunderea chenarului trebuie însoțită de secvența: framespacing=”0”.
87
4.8.2. Definirea cadrelor - Tagul <frame>
Tagul <frame> permite definirea unui cadru în interiorul unui set de cadre. El are sens numai atunci
când apare în interiorul perechii <frameset> </frameset>.
Atribute acceptate:
 src – specifică adresa URL a documentului ce va fi încărcat în cadrul respectiv;
 name – specifică numele cadrului, nume ce va fi utilizat pentru referirea cadrului respectiv atunci
când se va încărca în el un alt document HTML, prin intermediul unei hiperlegături aflate în alt
cadru. Numele este o combinație de caractere alfanumerice;
 marginwidth, marginheight – controlează distanța, exprimată în pixeli, între conținutul cadrului și

chenarul său;
 scrolling – atributul controlează afișarea/ascunderea barelor de defilare (orizontală sau verticală).

Poate primi valorile:
- yes – se forțează afișarea barelor de defilare;
- no - se forțează ascunderea barelor de defilare;
- auto - barele de defilare vor fi afișate numai atunci când este necesar
(când conținutul cadrului depășește lungimea și/sau înălțimea
cadrului va fi afișată bara de defilare orizontală și/sau cea verticală);
 border – permite setarea grosimii chenarului cadrului curent. Valoarea atributului border aflat în
interiorul tagului frame este prioritară față de valoarea aceluiași atribut aflat în tagul frameset.
 noresize – se inhibă utilizatorului posibilitatea de a redimensiona cadrele. Altfel, el are această

posibilitate, prin operația Drag and Drop asupra marginilor cadrelor.
 frameborder – controlează afișarea/ascunderea chenarului cadrului curent. Atributul poate primi

valorile: yes sau 1(se afișează chenarul), no sau 0 (se ascunde chenarul);
 framespacing – permite specificarea distanței, în pixeli, de spațiu liber în jurul cadrului.
 bordercolor – permite specificarea culorii chenarului cadrului respectiv.
88
4.8.3. Cadre in-line - Tagul <iframe> (in-line frame)
Tagurile <iframe> sunt similare tagurilor <frame>, cu deosebirea că se includ în documente HTML
obișnuite (nu în documente HTML cu cadre), adică în interiorul perechii <body> </body>.
La ora actuală numai Internet Explorer acceptă cadre in-line. Dacă un browser nu recunoaște cadre,
el va afișa conținutul cuprins între <iframe> și </iframe>.
Tagul <iframe> acceptă aceleași atribute ca și tagul <frame>, în plus acceptă atribute preluate de la
tagul <img>, care controlează modul de afișare al cadrului în interiorul documentului.
Atribute acceptate:
- preluate de la tagul <frame>:
 src
 name;
 scrolling;
 border,
 bordercolor;
 frameborder;
 framespacing;
 noresize;
 marginwidth, marginheight;
- preluate de la tagul <img>:

 align;
 width, height;
 vspace, hspace.
Toate atributele menționate mai sus au semnificațiile și parametrii prezentați în secțiunile anterioare
ale cursului .
89
4.8.4. Exemple:
4.8.4.1. Realizarea cadrelor orizontale

<html>
<head>
<title>Grand Garage</title>
</head>
<frameset rows="150,*,20%">
<frame src="antet.htm">
<frame src="continut.htm">
<frame src="adresa.htm">
</frameset>
</html>

<html>
<head>
</head>
<body>
<center>
<h3>GRAND GARAGE</h3>
<h3>Auto S.R.L.</h3>
<h3>Dealer DAEWOO</h3>
</center>
</body>
</html>

<html>
<head>
</head>
<body>
<p>Noile preturi de la DAEWOO sunt mai mici
ca niciodata. </p>
<p>Daca pana acum nu credeai, vino sa vezi!
</p>
</body>
</html>
90

<html>
<head>
</head>
<body>
<p align="center"><b>Bucuresti, Str. L.
Negreanu 13, Telefon: 051.144.178.</b></p>
</body>
</html>
4.8.4.2. Imbricarea cadrelor

<html>
<head>
</head>
<frameset cols="100,*">
<frame src="meniu.htm">
<frame src="desprenoi.htm">
</frameset>
</frameset>
</html>
91
Cadre imbricate cu chenare colorate de diverse grosimi
<html>
<head>
<title>Cadre imbricate</title>
</head>
<frameset cols="25%,*" border="30"
bordercolor="red">
<frame src="Pagina1.htm">
</frameset>
<frameset cols="*,2*,3*" >
<frame src="Pagina3.htm" scrolling=”yes”>
<frame src="Pagina4.htm" scrolling=”auto”>
<frame src="Pagina5.htm" scrolling=”no”>
</frameset>
<frameset cols="*,100" border="15">
<frame src="Pagina7.htm"
bordercolor="maroon" noresize>
</frameset>
</frameset>
</html>
4.8.4.3. Chenare inactive


<html>
<head>
</head>
<frameset rows="92,*,20%"
frameborder="no" framespacing="0">
<frameset cols="100,*">
<frame src="meniu.htm">
<frame src="desprenoi.htm">
</frameset>
</frameset>
</html>
92
4.8.4.4. Un exemplu complex

   
<html> <html> <html> <html>
<head> <body> <body> <body>
<title>Grand <p><a <h3 <p
Garage</title> href="desprenoi.htm" align="center">G align="center"><b
</head> target="continut">Despr RAND GARAGE >Bucuresti, Str. L.
e Noi</a></p> - Auto Negreanu 13,
<frameset <p><a S.R.L.</h3> Telefon:
rows="92,*,20%" href="vanzari.htm" <h3 051.144.178.</b><
border="0" target="continut">Vanz align="center">D /p>
frameborder="0"> ari</a></p> ealer </body>
<frame <p><a DAEWOO</h3> </html>
src="antet.htm"> href="preturi.htm" </body>
<frameset target="continut">Pretu </html>
cols="123,*"> ri</a></p>
<frame </body>
src="meniu.htm"> </html>
<frame
name="continut"
src="desprenoi.htm">
</frameset>
<frame
src="adresa.htm">
</frameset>
</html>
  

<html> <html> <html>
<body> <body> <body>
<p>Leader pe piata
auto romaneasca, <h4>Grand Garage - <table border="1" bgcolor="silver"
societatea noastra, auto S.R.L. ofera bordercolor="black" cellpadding="10">
Grand Garage-Auto clientilor nostri trei <caption><h4>Preturi autovehicule
S.R.L., modalitati de Daewoo</h4></caption>
comercializeaza plata:</h4> <tr><th>Model</th><th>Pret (EURO,
autoturisme marca <ul> toate taxele incluse)</th></tr>
DAEWOO. </p> <li>vanzare cu plata <tr><td>Tico</td><td>4990</td></tr>
<p>Preturile noastre integrala la <tr><td>Matiz</td><td>4990(E)-
sunt mai mici ca cumparare;</li> 6800(SE POWER)</td></tr>
niciodata. Daca pana <li>vanzare in <tr><td>Cielo</td><td>8290(GLE)-
acum nu credeai, rate;</li> 9390(Exe.LPG)</td></tr>
vino sa vezi! </p> <li>vanzare in sistem </table>
</body> leasing.</li>
</html> </ul> </body>
</html>
</body>
</html>
93
4.8.4.5. Cadre in-line
<html>
<head>
<title>Formate de
Imagini</title>
</head>
<body>
<iframe name="cadru"
src="Generalitati.htm"
width="200" height="100"
border="3" align="right">Site
realizat cu cadre in-line.
Browserul dvs. nu
suporta!</iframe>
<b>Formate de Imagini:
<ul>
<li><a href="bmp.htm"
target="cadru">BMP</a></li>
<li><a href="jpeg.htm"
target="cadru">JPEG</a></li>
<li><a href="tiff.htm"
target="cadru">TIFF</a></li>
</ul>
</b>
</body>
</html>
94

Limbă

Comert+electronic 2018 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comert+electronic 2018 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN

1. Mediul electronic de afaceri ................................................................................................................... 4

1.Mediul electronic de afaceri

2.1. Definirea conceptuală a comerțului electronic

Pași parcurși pentru realizarea

Obținerea informațiilor despre Reviste, cataloage, Pagini Web, cataloage

Verificarea cataloagelor, prețuri,

Trimiterea comenzii și primirea

8 Stabilirea priorității comenzii - Baze de date on-line

Formular imprimat, Baze de date on-line,

E-mail, baze de date

11 Întocmirea facturii Formular imprimat Baze de date on-line

Preluarea produsului de către

13 Confirmarea recepției Formular imprimat E-mail

14 Trimiterea facturii / primirea facturii Poștă E-mail, EDI

EDI, baze de date on-

Relațiile cumpărător-vânzător au fost întotdeauna marcate de contradicții de interese. În mod clasic,

Figura 1. Tendințe ale comerțului electronic B2B și B2C

2.2. Beneficiile și avantajele comerțului electronic

2.3. Limitările și dezavantajele comerțului electronic

2.4. Managementul Comerțului Electronic

2.5. Comerțul electronic în România

3.1. Modele E-Business

3.1.2. Modelul portal

3.1.3. Modelul prețului dinamic

3.1.4. Modelul comparării prețului

3.1.5. Modelul prețului receptiv la cerere

3.1.6. Modelul barter

3.2. Transformări impuse de E-Business

3.3. Marketingul electronic

3.4. Comerțul electronic mobil

3.5. Beneficiile Internet-ului

3.6. Mijloace de analiză a site-urilor web

Cache Un spațiu temporar de depozitare a fișierelor electronice

Clickstream Traseul parcurs de un vizitator printr-un site web

Clickpath Traseul parcurs de un vizitator printr-un site web

conversie Când un vizitator al unui site finalizează obiectivul site-ului

Rata de conversie Rata de conversie a utilizatorilor site-ului

Cookie Fișier care conține informații, creat de site-urile web, stocat pe

Cost pe comandă Cheltuielile totale de marketing împărțite la valoarea totală a

Cost pe vizită Cheltuielile totale de marketing împărțite la valoarea totală a

Adâncimea vizitei Cât de departe merge vizitatorul în interiorul site-ului măsurat

Vizitator distinct Vizitator individual care este evaluat pe o perioadă de timp

Firewall O combinație de hardware și software care împiedică accesul la

Hit Descărcarea oricărui fișier disponibil pe un site web

Server gazdă Vezi server

Impresie Descărcarea unui anumit fișier (banner de reclamă)

ISP Internet Servce Provider

Lungimea vizitei Timpul cât a durat vizită

Fișiere log Vezi „loguri web‟

Rata de achiziție a Costul pe comandă împărțit la costul pe vizită

Vizualizări de pagini De câte ori este descărcată o pagină web

Server de proximitate Un server ce se află între o aplicație a clientului și un server real

Site de direcționare Un site web care trimite un vizitator la alt site

Rata de repetare a Raportul dintre numărul existent de comenzi ale clienților și

Vizitatori repetați Un vizitator care a mai vizitat un site cu un prilej anterior

RFM Valoare recentă, monetară și a frecvenței

Server Un computer sau un pachet software care furnizează un anumit

Log de web Aplicații software care înregistrează toate activitățile de pe un

Tipurile de metrice electronice adunate depind de obiectivele site-ului web.

Obiectivul site-ului Metrice electronice posibile

Furnizarea de Vizite la o pagină de întrebări cele mai frecvente

\|/ (@ @) +----oOO----(_)-----------+ | LeeView | | for | | President | +-----------------oOO-----+ |||