Sunteți pe pagina 1din 13

Andreea Florea – Promovare prin

intermediul vlog-ului

Promovarea prin intermediul


Vlog-ului

Masterand: Andreea Florea


Curs: Publicitate. Evoluții în România și în lume
Profesor coordonator: Lector Dr. Luminița Ciocan

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

Cuprins

Introducere
Capitolul I
1. O scurtă istorie a vlogging-ului
2. Cine sunt profesioniștii?
3. Specializarea pe Vlogging

Capitolul II
4. Relația cu brandurile
5. Avantajele/ dezavantajele vlogging-ului
6. Studiu de caz
7. Articolul 13/ #saveyourinternet

Concluzii
Bibliografie

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

Introducere

Odată cu dezvoltarea tehnologiei și a domeniului media, video-ul online a fost una


dintre cele mai puternice forțe culturale la nivel global și dintre toate formele de new
media, acesta s-a bucurat de cea mai accelerată evoluție.
Potrivit datelor oficiale oferite de Samsung România, platformele video câștigă
din ce în ce mai mult teren, având aproximativ 6,5 milioane de vizitatori lunar. (Youtube)
Atenția îndreptată către video-ul online face ca televiziunea clasică să piardă din ce în ce
mai mult, chiar dacă timpul acordat unui clip video este în medie de 3 minute.
Chiar și cu ajutorul unor device-uri mobile, oameni din toată lumea și de toate
vârstele reușesc astăzi să-și facă vocea auzită și să construiască comunități impresionante!
Dacă la început a fost privită mai mult ca o formă de divertisment, astăzi video
vlogul încearcă să facă tranziția către educație, iar școala la rândul ei face o tranziție către
e-learning, cursuri ținute pe Skype sau teste digitale.
Generația Y se bucură de acest prilej și susține că 86% din ei folosesc Youtube ca
instrument de învățare , atunci când programa școlară nu acoperă anumite domenii, cât
despre vlogging, majoritatea tinerilor nu mai sunt doar consumatori media, ci și creatori
de conținut.
Din punct de vedere psihologic și fără să remarce acest lucru, generația Y a creat
o industrie uriașă care a reușit să acopere o nevoie și anume, nevoia de fi auzit!

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

Capitolul I

1. Istoria Vlogging-ului

Industria vlogging-ul a luat “naștere” în 2009-2010, iar principalele domenii susținute au


fost cele de beauty, entertaining și gaming. Pionierii vlogging-ului au fost cei care au avut acces
la internet, în principiu copii cu vârste cuprinse între 10-15 ani în jurul cărora s-au creat comunități
care au crescut în mod organic.
Primul video-vlog a apărut în anul 2000, când textul a fost înlocuit de imagine și în câțiva
ani s-a transformat într-o industrie, având ca public țintă tineri și adolescenți.
Spre deosebire de blogging, creatorii de vlog au căpătat un statut comparat cu cel al
staturilor, în care aceștia puteau conversa cu fanii lor și chiar își alegeau cu cine să stabilească
relații de prietenie autentică. Aceștia au avut un impact imens asupra adolescenților, înlocuind cu
rapiditatea autoritatea informației provenite din învățământul formal sau pe cel din familie.
Într-un mediu în care nu exista concurență, orice încercare atrăgea entuziasmul publicului
de peste tot. Vloggerii de la vremea respectivă nu aveau idee cum să transforme totul într-un
business, ci doar câteva noțiuni de baza legate de montaj, dar ceea ce a urmat după a fost cu totul
senzațional! Simplii privitori s-au transformat în fani care se manifestau zgomotos și puneau o
presiune enormă asupra creatorilor de conținut să se țină de treabă.
Dezvoltarea vlogging-ului în România a apărut în momentul în care platforma Youtube a
început să susțină moral și financiar producătorii de conținut, ceea ce a condus la o credibilizare și
la o decizie pe termen lung luată de cei care încă nu credeau în această industrie.
Chiar dacă s-a încercat o migrare de la meniul online în mediul televizat, aceasta colaborare
nu a durat mult, datorită subiectelor pe care televiziunea clasică nu le aborda în mod normal.

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

2. Cine sunt profesioniștii?

Sunt vedetele mediului online! Sunt fondatorii de opinii care au transmis lucrurile într-un
mod diferit și au construit ceea ce numim astăzi industria vlogging-ului.

Celebritățile de astăzi nu mai sunt cântăreții sau actorii, ci vloggerii care reușesc să ajungă
într-un timp foarte scurt la inimile urmăritorilor fără texte complicate sau prompter. Exemplul cel
mai elocvent este vlogger-ul “Pewdiepie”, care se bucură de o audiență de aproximativ 43 de
milioane de urmăritori, practic sunt două Românii care se uită la el!

Odată cu trecerea timpului, cei care au intrat în această industrie au început să-și ia job în
serios investind în calitatea producțiilor și în crearea unui conținut din ce în ce mai calitativ.

În ultima perioadă categoria de entertainment s-a dezvoltat atât de repede încât poate concura
în momentul de față cu programe similare din zona de televiziune. Practic, din amatori de pe
Youtube, aceștia au creat adevărate case de producție și studiouri, care vin la pachet cu costuri
mult mai mici decât cele din televiziune.

Așa cum era de așteptat multe dintre celebritățile din zona de TV au migrat către vlogging
pentru a-și reface relația cu fanii prin story time-uri, postări cât mai dese în mediul online, daily
vlogg-uri, etc.

Dezvoltarea tehnologiei i-a ajutat atât de mult pe cei care activează în domeniu încât nu mai
este nicio ciudățenie să te filmezi când vorbești singur în fața camerei, mergând pe stradă, să faci
un story pe Snapchat, Instagram sau un live pe Facebook. Practic, întâmplările de peste zi sunt
prezentate audienței într-un format video, presărate cu accente personale.

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

TOP 10 cei mai urmăriți Youtuberi din România și străinătate


România
1. MaxINFINITE – 1.329.091 subscriberi
2. Mickey Hash – 1.317.387 subscriberi
3. Ilie’s vlogs – 1.303.460 subscriberi
4. iRaphahell – 1.284.212 subscriberi
5. Noapte Târziu – 1.224.332 subscriberi
6. Tequila – 1.198.333 subscriberi
7. Selly – 1.001.325 subscriberi
8. Codrin Bradea:Satana – 887.720 subscriberi
9. CreativeMonkeysArmy – 883.169 subscriberi

Străinătate
1. PewDiePie - 54,971,900 subscriberi și încasează 15 milioane de dolari/an
2. Roman Atwood - 10.000.000 subscriberi și încasează 8 milioane de dolari/an
3. Lilly Singh - 14.478.941 subscriberi și încasează 7. milioane de dolari/an
4. Smosh - 23.971.432 subscriberi și încasează 7 milioane de dolari/an
5. Tyler Oakley - 7.605.379 subscriberi și încasează 6 milioane de dolari/an
6. Nerdy Nummies - 10.835.775 subscriberi și încasează 6 milioane de dolari/an
7. Markiplier – 22.985.701 subscriberi și încasează 5.5 milioane de dolari/an
8. German Garmendia – 32.136.845 subscriberi și încasează 5.5 milioane de
dolari/ an
9. Miranda Sings – 10.392.330 subscriberi și încasează 5 milioane de dolari/an
10. Good Mythical Morning – 14.959.435 subscriberi și încasează 5 milioane de
dolari/an

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

3. Specializarea pe Vlogging

În momentul de față piața din România se împarte în 2 mari categorii: gaming și entertaining.
• Gaming-ul - are cel mai mare impact, având cel mai mare număr de vloggeri specializați
și o audiență foarte fidelă;
• Entertaining - crește în mod constant și promovează primele vedete care reușesc să
întemeieze o relație stabilă cu brandurile din perspectiva de influencer.
Însă domeniile și nișele sunt într-o continuă creștere din nevoia de a acoperi cât mai multe
specializări cu potențial mare atât ca număr de urmăritori cât și din punct de vedere economic.
Industria vlogging-ului s-a dezvoltat atât de repede, încât în următorii ani se preconizează
o cerere de conținut pe nișa de carieră, familie, social, astfel încât vloggeri sunt presați să se
adapteze nevoilor care apar în piață.
Se preconizează o dezvoltare în următorii ani a vlogging-ului axat pe educație, incluzând
reguli de societate sau life hacks, totul trecând îî zona de online.
Business-urile au ratat trendul blogging-ului, dar să sperăm că pe viitor vor investi timp și
efort în vlogguri profesioniste.

Capitolul II

4. Relația cu brandurile

Anul 2016 s-a caracterizat prin evoluția dinamică de care s-a bucurat vlogosfera, mai ales
prin asocierea vloggerilor cu diverse branduri.

Mesajul comunicat de aceștia a ajuns mult la repede la publicul țintă, audiența fiind una
peste așteptări. Față de abordarea clasică folosită în televiziune, asocierea unui vlogger cu un brand
a dus la nașterea unui fenomen, care putem spune că face parte din altă ligă, caracterizat prin

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

numărul mare de subscriberi, cunoașterea publicului țintă și relația foarte strânsă pe care o are un
vlogger cu fanii săi, astfel că:

• Brandurile acaparează vloggerii oferindu-le șansa și “susținerea” la prețuri cât mai mici;
• Creatorii de conținut încep să-ți schimbe abordarea pentru că și publicul se maturizat.

5. Avantajele/ dezavantajele Vlogging-ului

Avantajele vlogging-ului:

• Crearea unui branding personal


• Profil personalizat
• Se ajunge mai ușor la publicul țintă
• Libertate de exprimare
• Un mod mai simplu de a-ți expune ideile și de a face publicitate
• Indexare bună în motoarele de căutare
• Platforma gratis, fără să plătești hosting sau înregistrare
• Platforma care se monetizează
• Libertare de gestionare și administrare
• Beneficii economice (afiliere, asocierea cu diverse branduri)
• Crearea unei comunități fidele
• Posibilitatea de promovare pe alte rețele sociale
• Posibilitatea de e primit feedback
• Poate fi folosit într-o strategie de marketing
• Nu ai nevoie de cunoștințe anterioare
• Cunoașterea unor oameni noi
• Crearea unui conținut de calitate (educativ, socială

Dezavantajele vlogging-ului:
• Necesită mult timp pentru montaj, editare video și scris
• Conținutul furat este imediat identificat si dat jos de pe platformă
• Presarea din partea comunității pentru creare de conținut relevant
• Feedback negativ
• Expus atacurilor la persoană
• Migrarea de pe o platforma pe alta este greoaie
• Poate crea conflicte între persoane care nu se cunosc
8

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

• Pot exista o mulțime de informatii eronate


• Accesul minorilor

6. Studiu de caz
Studiul de caz s-a făcut pe un accident produs în Bistrița Năsăud, în care au decedat 2
persoane. În câteva zile de data la care a fost postat clipul în online, s-a ajuns la 200.000 de
vizualizări! Clipul a avut cele mai multe accesări din Rusia, Polonia, Spania și SUA, România
fiind abia pe locul 9 în top.

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

Din punct de vedere al câștigurilor raportat la numărul de vizualizări, SUA este pe primul
loc cu 7$ pe 1000 de vizualizări, iar România pe locul 5 cu 1,5$, conform graficului de mai jos:

10

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

7. Articolul 13/ #saveyourinternet

Articolul 13 sau așa cum l-au numit unii “moartea ambiguă și inconsecventă” a
Internetului. Pe data de 20 iunie 2018, un comitet al Parlamentului European a pus în discuție
votarea pentru așa numita Propunere de DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN
ŞI A CONSILIULUI privind dreptul de autor pe piața unică digitală, care inițial a fost propusă
pe data de 25 Mai, când GDPR a intrat în vigoare.
Articolul 13 face parte din legislația europeană privind drepturile de autor, creată cu
scopul să protejeze mai bine creativitatea și să găsească modalități eficiente în care deținătorii
drepturilor de autor să-și protejeze conținutul online.
Vloggerii susțin obiectivele Articolului 13, dar versiunea scrisă de Parlamentul
European ar putea să aibă imense consecințe nedorite, care ar schimba semnificativ internetul.
Votarea articolului 13 redactat în forma actuală, atrage după sine o întreagă dezbatere
publică dar și multe alte consecințe:
1. Libertate de exprimare limitată - software-ul de monitorizare nu poate diferenția
conținutul legal de ilegal, prin simplul fapt că filtrele funcționează defectuos, de
aceea conținutul legal ca și parodia poate fi eliminat.
2. Creatorii independenți sunt dezavantajați - platformele vor primi instrucțiuni de
eliminare a conținutului identificat ca fiind ilegal, iar aceștia vor fi considerați
”vinovați până la dovedirea nevinovăției”.
3. Risc de supraveghere - datorită costurilor ridicate de dezvoltare, tehnologia de
monitorizare a conținutului va fi probabil externalizată către SUA, consolidându-le
și mai mult poziția pe piață și oferindu-le acces direct la comportamentul tuturor
utilizatorilor de platforme de internet din UE.
4. Ucigaș de Start-up
5. Victime colaterale - proiectele comunitare, cum ar fi Wikipedia sau platformele de
găzduire a codurilor, care ar trebui probabil să implementeze astfel de filtre, deși
acceptă încărcări cu licență liberă.

La nivel public au avut loc 2 mai dezbateri:


o Incompatibilitate cu legislația existentă a UE
o Formulare ambiguă și inconsecventă
Campanii:
• Save Your Internet: ”Ridicați-vă și cereți Europei să vă protejeze Internetul”
• Say No to Online Censorship de către Uniunea Libertăților Civile pentru Europa:
”Acționați acum! E vorba de libertatea noastră de a vorbi. Este vorba despre cenzură.”
• #SaveTheMeme, referindu-se la parodii și alte expresii ale culturii web care pot fi eliminate
printr-o astfel de tehnologie de filtrare

11

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

Concluzii:

Vlogosfera este considerată acum cea mai vie parte a online-ului, care “naște” o generație
de copii din ce în ce mai deconectați de sfera televiziunii, copii care cresc în fața camerelor de
filmat și se dezvoltă într-un mod accelerat, fenomen ce nu mai poate fi controlat de departamentul
de marketing.
Însă, cei care vor să câștige bani din industria vlogging-ului, trebuie să se adreseze
publicului internațional, să posteze clipuri și conținut relevant din ce în ce mai des și să-și cunoască
îndeaproape publicul țintă!

12

3
Andreea Florea – Promovare prin
intermediul vlog-ului

Bibliografie

• www.rumaniamilitary.ro
• www.youtube.com
• www.hotnews.ro
• www.topvloguri.ro
• www.digi24.ro
• www.ctrl-d.ro

13