Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De la 15 Octombrie 1919 pâna la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog
la Scoala de Arte si Meserii din Iasi.
1920
La 9 Februarie 1920, apare ziarul “Garda Constiintei Nationale” de la Iasi. În acest ziar se
publica “Crezul socialismului national-crestin”, alcatuit de Corneliu Codreanu si Constantin
Pancu.
La începutul lui Martie 1920, lucratorii comunisti din Iasi, facând o greva si arborând steagul
rosu la Atelierele Nicolina, Capitanul izbuteste sa potoleasca greva si, facând o manifestatie
nationalista, rupe steagul rosu arborând tricolorul.
În zilele de 4, 5 si 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al studentilor din
România întregita. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenti nationalisti, izbuteste sa impuna
congresului hotarârea de eliminare a evreilor din organizatiile studentesti.
Lupta împotriva ateismului: în Noiembrie 1920, profesorii Universitatii din Iasi hotarând
deschiderea Universitatii fara serviciu divin, Corneliu Codreanu se împotriveste cu un grup de
studenti. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu dimpreuna cu Vladimir Frimu baricadeaza
intrarile si închid Universitatea. Comunistii încearca o contraactiune care este înfrânta.
Universitatea se deschide mai târziu cu serviciu divin.
1922
La 1 Aprilie 1922, apare în Bucuresti revista bilunara “Apararea Nationala” sub conducerea
profesorilor A.C. Cuza si N.C. Paulescu, si având ca administrator pe Fanica Anastasescu.
Revista avea un caracter doctrinar.
La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinteaza Centrul Studentesc din Iasi si înfiinteaza
Asociatia Studentilor Crestini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreuna cu un grup de
45 studenti, semneaza la Iasi Angajamentul de onoare de a lupta împotriva cotropirii evreiesti
si pentru înstapânirea românismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Gârneata, Ion
Blanaru, A. Ibraileanu, Gr. Mihuta, Vladimir Frimu si C. Ghica.
La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a închinat în strada, portile Mitropoliei din Iasi fiind
închise conducatorilor miscarilor studentesti.
În Octombrie 1923, la Iasi, în casa Butnaru (str. Savescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Mota,
Ilie Gârneata, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu si altii au pus la cale un complot pentru
pedepsirea ministrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcatuind o noua Constitutie.
Fratiile de Cruce au luat fiinta, la 8 Noiembrie 1923, în închisoarea Vacaresti, prin hotarârea
lui Corneliu Codreanu. “Fratia de Cruce este un corp de elita al tinerimii având ca scop
suprem de a crea buni ostasi României de mâine”, spunea Corneliu Codreanu.
1924
La 6 Mai 1924, în casele doamnei Constanta Ghica din Iasi (str. Carol 23), Capitanul
hotaraste ridicarea Caminului Cultural Crestin.
La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu întemeiaza la Ungheni prima Tabara de Munca din
România si din Europa, începând lucrul cu 26 de tineri.
La 26 Septembrie 1924, se judeca la Bucuresti procesul lui Ion I. Mota care împuscase, în
închisoarea Vacaresti, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea complotului din
Dealul Spirii. Ion I. Mota este achitat la orele 3 dimineata.
La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu fiind atacat chiar în timpul sedintei, pe când pleda
ca avocat în procesul studentului Comârzan, de la Judecatoria ocolului II din Iasi, îl împusca
pe politaiul Manciu. Corneliu Codreanu este arestat si, a doua zi, sunt arestati si Ion I. Mota,
Ilie Gârneata, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu îsi face închisoarea la
Galata.
La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iasi cu catuse la mâini,
pentru confirmarea mandatului de arestare.
La 29 Noiembrie 1924, Ion I. Mota trimite din închisoarea Galata un memoriu regelui
Ferdinand.
1925
În luna Februarie 1925, Capitanul este transportat de la închisoarea Galata, din Iasi, unde
statuse încarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, si transportat la Focsani, pentru
judecarea procesului împuscarii lui Manciu.
La 20 Mai 1925, începe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu pentru
împuscarea politaiului Manciu. La 26 Mai, Corneliu Codreanu este achitat.
Dupa procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine în Bucuresti. Despre acest
moment politic, Corneliu Codreanu va scrie urmatoarele: “Cred ca erau peste 50.000 de
oameni, cuprinsi de un entuziasm caruia nu-i putea sta nimic în cale. A vorbit profesorul
Cuza. Am vorbit si eu. De altfel în toata tara era un curent nationalist asa de puternic încât ar
fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea tarii. Treceau nefolosite, în acele zile, cele mai mari
momente politice ale acestei miscari, cu care ea nu se va mai întâlni niciodata. Profesorul
Cuza n-a stiut sa valorifice un mare moment tactic cu care atât de rar se întâlnesc miscarile
politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscator al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a
fost pecetluita din acel moment”.(Pentru Legionari, p.251).
La 10 August 1925, Corneliu Codreanu boteaza, în judetul Putna, 100 de copii cu numele
Corneliu.
1926
În luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candideaza la alegerile generale din judetul Putna.
1927
La 18 Mai 1927, Capitanul se reîntoarce în tara, dupa ce facuse o calatorie de studii la
Grenoble, întovarasit de Ion I. Mota, si reîncepe reorganizarea miscarii nationaliste care era
farâmitata.
La 15 Iunie 1927, Ion I. Mota îsi sustine teza în stiinte juridice la Universitatea din Grenoble,
având subiectul La securité juridique dans la Societé de Nations.
La 24 Iunie 1927, se întemeiaza la Iasi, în str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelului Mihail sub
conducerea lui Corneliu Codreanu.
La 1 Iulie 1927, se cimenteaza cel dintâi legamânt al legionarilor la Focsani, Bucuresti, Cluj si
Câmpulung.
La 1 August 1927, apare nr.1 din revista bilunara “Pamântul Stramosesc”, organ al Legiunii
Arhanghelului Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, având sediul la Iasi, la
Caminul Cultural Crestin.
La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Corneliu Georgescu,
Radu Mironovici publica în revista “Pamântul Stramosesc” principiile de organizare a
Legiunii Arhanghelului Mihail.
La 15 Octombrie 1927, s-a încheiat batalia Legiunii, de o luna si jumatate, revista “Pamântul
Stramosesc” având 2586 de abonati.
La 8 Noiembrie 1927, la Iasi, legionarii depun primul juramânt pentru a lupta în cadrele
Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Gârneata, Corneliu
Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor
Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghita
Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa
Butnaru, Budoiu, I. Tanasache, Stefan Budici, Traian Cotiga. Acestora li se încredinteaza
Sacusorul cu Pamânt.
8 Noiembrie, ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril este declarata sarbatoare oficiala a
Miscarii Legionare.
1928
La 10 Decembrie 1928, profesorul Gavanescul primeste de Corneliu Codreanu Sacusorul cu
Pamânt.
1929
În zilele de 3 si 4 ianuarie 1929, în casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr.2 Iasi),
Capitanul a tinut prima adunare a sefilor de cuib din toata tara.
La 4 ianuarie 1929, se întemeiaza Senatul Legiunii, alcatuit din: Hristache Solomon, general
dr. Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru si
profesorul Traian Braileanu.
La 14, 15 si 16 Septembrie 1929, are loc la Mânastirea Putna, sub presedintia lui Andrei C.
Ionescu, Congresul Asociatiei Studentesti Crestine “Stefan cel Mare”. Acesta este al doilea
congres al studentimii române la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob
Negruzzi, Mihai Eminescu si Ion Slavici. Capitanul este nasul drapelului cu zvastica al
asociatiei. Capitanul tine o cuvântare în care termina cu îndrumarea: “cartea si carabina”.
Profesorul Traian Braileanu rosteste o cuvântare despre problema dictaturii.
În Noiembrie 1929, Andrei C. Ionescu este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti.
Spiritul legionar domina miscarea studenteasca la Bucuresti.
La 1, 2 si 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R. Cu acest prilej Andrei
C. Ionescu face un amanuntit istoric al miscarilor studentesti dominate de însufletirea
Capitanului. Dupa congres, legionarii defileaza într-un grup compact, în uniforme si costume
nationale, sub comanda lui Ion Banea.
La 15 Decembrie 1929, are loc, în târgul Beresti (jud. Covurlui), prima întrunire publica
legionara organizata de Corneliu Codreanu. În zilele urmatoare, Capitanul va face marsul pe
Valea Horincii, dupa Focsani, “al doilea stâlp al Miscarii Legionare”.
1930
La 26 Ianuarie 1930 si în zilele urmatoare are loc marsul de propaganda legionara al lui
Corneliu Codreanu, în Basarabia.
La 12 Aprilie 1930, Capitanul convoaca în Bucuresti o întrunire a tinerimii române din toate
societatile si gruparile politice, punând bazele Garzii de Fier în Capitala.
În Iulie 1930, tânarul Beza împusca pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu,
aparând pe Beza, este arestat, pentru ca, mai târziu, Beza sa comploteze contra Capitanului.
1931
La 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolva Garda de Fier. În Ianuarie 1931 Corneliu
Codreanu este arestat. Legionarii întaresc lupta. Printre ei se remarca: Ion Belgea, Andrei
Ionescu, Fanica Anastasescu, Iordache Nicoara, Doru Belimace, Horia Sima, Victor
Chirulescu, Traian Cotiga, Nicolae Patrascu, Iancu Caranica si Virgil Radulescu.
La 27 Februarie 1931, se judeca procesul lui Corneliu Codreanu si al Garzii de Fier dupa
dizolvarea hotarâta de Ion Mihalache. Acuzatii, dupa câteva zile de “deliberare”, sunt achitati.
La 6 Martie 1931, Traian Cotiga este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti.
La 26 Martie 1931, se judeca la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu si al dizolvarii
Garzii de Fier. Capitanul este achitat în unanimitate dupa 87 de zile de închisoare.
La 31 Martie 1931, se respinge apelul în procesul lui Corneliu Codreanu si cei “sase” sunt
eliberati din închisoare.
La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Camera. Garda de Fier depune liste în 17
judete si obtine 34.000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.
La 31 August 1931, se fac alegeri partiale în judetul Neamt. Corneliu Codreanu candideaza si
obtine 11.300 voturi, fiind ales deputat.
1932
În luna Mai 1932, Garda de Fier este dizolvata pentru a doua oara de guvernul Iorga-
Argetoianu. Se fac arestari, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este împiedicat sa
vorbeasca si sa se apere în Parlament.
La 17 Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candideaza la alegerile partiale din judetul Tutova.
Se da o lupta apriga la care participa Caratanase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu,
Andrei C. Ionescu si Senatul Legiunii. Obtinând 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales
deputat.
În luna Iulie 1932, se fac alegeri generale si Corneliu Codreanu, într-o noapte, singur,
hotaraste depunerea candidaturilor în 36 judete. Rezultatul: Garda de Fier obtine 70.000
voturi, ceea ce însemna 5 locuri în Parlament.
Un manunchi de tineri intelectuali intra în Miscarea Legionara si din ei se vor selectiona cei
mai destoinici gazetari: Mihail Polihroniade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Marin, prof. Vasile
Cristescu, precum si pictorii Basarab si Zlotescu si poetul Radu Gyr.
1933
La 24 Ianuarie 1933, din ordinul Capitanului, legionarii din Bucuresti si studentii depun o
cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, facuta împotriva
vointei guvernului, este însufletita de preotul Georgescu-Edineti.
În primele zile ale lunii Mai 1933, se alcatuieste Echipa Mortii formata din: preot Ion
Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac,
Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochitei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozântan, Gogu
Serafim, Isac Mihai, Papuc si Radoi. Ei strabat tara în marsuri si cântece, facând propaganda
Miscarii Legionare.
Carticica sefului de cuib, ca sa se poata tipari înlaturând rigorile cenzurii, a aparut sub forma
de publicatie bisaptamânala, sub titlul Fascicola Legionarului, în 4 numere, de la 9 la 21 Mai
1933.
La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se aduna la Visani pentru a construi un dig care sa
opreasca revarsarile de ape ale râului Buzau. Jandarmii, din ordinul lui Armand Calinescu,
opresc aceasta mareata înfaptuire, maltratând si arestând pe legionari.
La 4 August 1933, începe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucurestii Noi.
În noaptea de 9 catre 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolva Garda de Fier si agentii politiei
devasteaza sediile Miscarii Legionare, fac arestari si maltrateaza pe legionari: Garda de Fier
depusese candidaturi în toate judetele, dar prin aceasta dizolvare era împiedicata de a se
prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.
Legionarul Nicolae Balanoiu este asasinat de politie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie
1933.
Numerosi legionari sunt arestati si încarcerati la închisoarea Jilava. Arestari numeroase se fac
în toata tara si ele vor continua si în primele luni ale anului urmator.
La 23 Decembrie 1933, apare numarul 24 din revista “Axa” si ultimul, tiparit împotriva
vointei guvernului si în care se facea o ancheta printre scriitori asupra dizolvarii Garzii de
Fier. Numarul acesta a fost tiparit prin îngrijirea lui Ion Belgea, Fanica Anastasescu si Nicolae
Andries, care sunt arestati la începutul lunii Februarie 1934, dimpreuna cu dr. Nicolae Rosu
care este dat în judecata pentru colaborare la acest numar.
La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de politia din Bucuresti si legionarul Sterie
Ciumetti din ordinul lui Victor Iamandi.
1934
Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, în ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credinta în
opera Capitanului.
La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat în judecata si tinut
arestat pana la 7 Februarie 1934 când este pus în libertate, dar în seara aceleiasi zile este
rearestat si mentinut la Consiliul de Razboi pâna la 15 Martie 1934.
La 5 Aprilie 1934, se termina judecarea procesului pedepsirii lui I.G. Duca. Tribunalul militar
condamna pe Nicadori la munca silnica pe viata. Totodata erau dati în judecata Emil Siancu,
aparatorul motilor. Se da un verdict de achitare.
La 17 decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elvetia). Ion I. Mota
propune o motiune în chestiunea evreiasca si congresul, în unanimitate, hotaraste sa combata
actiunea distructiva a evreilor. Tot în aceeasi zi, la îndemnul lui N. Titulescu, politia elvetiana
aresteaza pe Ion Mota si îi perchezitioneaza locuinta. Ion I. Mota trimite o scrisoare lui N.
Titulescu în care îl acuza de aceasta tradare si încheie astfel:” România de mâine, a noastra, a
tinerilor, care se va înstapâni cu siguranta, si în curând, va sti sa spele toate aceste ofense de
pe obrazul tarii”.
1935
La 1 Ianuarie 1935, Capitanul semneaza circulara catre legionarii din întreaga tara, facând
bilantul anului precedent: 18.000 de arestari, cu 18.000 de case calcate de barbari si umplute
de sânge nevinovat; 300 de bolnavi în închisori, 16 morti si 3 înmormântati de vii sub pamânt,
si încheie astfel:” Înainte, dragi legionari! Fiti mândri de tot ce-a fost în anul acesta greu si
pasiti cu nesfârsita încredere în anul care vine”.
În zilele de 17 si 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studentilor Români Crestini,
presedinte fiind Traian Cotiga. Ion I. Mota este proclamat presedinte al U.N.S.C.R.
La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pana la 10 Octombrie 1935, legionarii au cladit o biserica.
Tabara de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabara de munca a anului 1935. Acolo au
lucrat, de la 5 Iulie pâna la 10 Septembrie, 800 de legionari în prezenta Capitanului,
construind 7 cabane, 1 kilometru de sosea, terase, drum de automobile, 3 fântâni, au
consolidat malurile, au facut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.
De la 8 Iulie pâna la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de caramizi pentru a zidi
o biserica în comuna Valea Mare (jud. Balti).
În comuna Ineu (jud. Arad), de la 18 Iulie pana la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat,
într-o tabara, 100.000 de caramizi destinate construirii unei scoli în anii urmatori.
În Tabara de munca Iancu Flondor (jud. Storojinet) legionarii au lucrat caramizi, pentru Casa
Legionara, de la 1 August pana la 30 Septembrie 1935.
La 17 August 1935, grupul legionar Busteni ridica o cruce pentru pomenirea primului
legionar asasinat în lupta legionara: Virgil Teodorescu.
În Septembrie 1935, începe la Cluj construirea Caminului Ardealul tânar legionar. Initiativa
acestei constructii a fost luata de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea
caminului s-au organizat 4 tabere: la Chintau, unde de la 18 Iunie pâna la 1 Septembrie 1935,
s-au lucrat 130.000 de caramizi; iar de la 17 Iunie 1936, înca 30.000 de caramizi; la Baciu, în
lunile Iulie si August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatra pentru temelie; la Sutor, în
lunile Ianuarie si Februarie 1936, s-au taiat lemnele; la Dorobanti s-a lucrat în 1935 si 1936.
În aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a facut sfintirea primei
constructii si de la aceasta data caminul este locuit de 25 legionari.
La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu da prima circulara pentru comertul legionar catre
sefii de judet, fixând normele de organizare.
La 4 Octombrie 1935, în urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor în vremea
aceea, Sfântul Sinod, cu îndemnul patriarhului de pomina Miron Cristea, trimite o adresa catre
toate eparhiile din tara prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie
1935, generalul Gheorghe Cantacuzino, seful Partidului Totul pentru Tara, raspunde printr-un
manifest, în termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.
La 2 Noiembrie 1935, Capitanul da o circulara în care lauda si încurajeaza actiunea lui Horia
Sima la Timisoara.
Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Capitanul hotaraste Controlul Legionar. Controlul avea
ca scop pazirea moralitatii si a corectitudinii legionarilor. “Controlul, spune ordinul pomenit,
se va face cu mare amanuntime, cu mare constiinciozitate si cu mare severitate. Aici nu exista
nici toleranta si nici mila”.
La 6 Decembrie 1935 Capitanul pleaca la Carmen Sylva si începe redactarea cartii PENTRU
LEGIONARI.
1936
În Martie 1936, Ion I. Mota face sa apara culegerea lui de articole în cartea Cranii de lemn
(Editura Totul pentru Tara).
La 1 Mai 1936, se deschide Tabara legionara profesor Traian Braileanu de la Radauti, care
construieste biserica Arhanghelul Mihail.
Prin circulara de la 30 Mai 1936, Capitanul înfiereaza politica externa de tradare a lui N.
Titulescu.
Legionarul Gheorghe Gligor este asasinat de comunisti la Cernauti în luna August 1936.
La 5 Noiembrie 1936, Capitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, în care
spunea: “Cerem ca M.V. sa pretinda tuturor celor ce conduc sau îsi manifesta pareri cu privire
la politica externa a României sa declare ca raspund cu capul pentru directivele pe care si le
însusesc”.
La 22 Noiembrie 1936, Ion I. Mota trimite cele doua scrisori parintilor lui si lui Corneliu
Codreanu, care sunt totodata si testamentul sau.
La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Mota, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime,
preot Dumitrescu Borsa, Neculai Totu, Banica Dobre si Alexandru Cantacuzino pleaca în
Spania ca luptatori legionari pe frontul generalului Franco.
1937
La 1 Ianuarie 1937, Ion I. Mota, pe când se afla pe frontul spaniol, este numit de Capitan
vicepresedinte al Partidului Totul pentru Tara.
La 13 Ianuarie 1937, marea jertfa legionara se înscrie în istorie prin moartea eroica a lui Ion I.
Mota si Vasile Marin pe frontul nationalist din Spania, la Majadahonda.
La 10 Ianuarie 1937, profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfântul Anton din Bucuresti
un ciclu de conferinte vorbind despre Stiinta si Credinta.
La 13 Ianuarie 1937, Capitanul înainteaza la gradul de comandanti ai Bunei Vestiri pe
Constantin Nicolae, Doru Belimace si Ion Caranica.
La 1 Februarie 1937, încep sapaturile la Casa Verde din Bucuresti pentru mormântul lui Ion I.
Mota si Vasile Marin. Capitanul desfunda pamântul dând primul târnacop.
La 13 Februarie 1937, se face înmormântarea eroilor luptatori în Spania, Ion I. Mota si Vasile
Marin, în Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti.
La 1 Martie 1937, rectorul Universitatii din Iasi, Traian Bratu este atacat si ranit de trei
necunoscuti. La 2 Martie, Capitanul da un comunicat în care arata ca “Miscarea Legionara nu
are nici o legatura cu incidentul penibil în care Traian Bratu a fost ranit”.
La 2 Martie 1937, guvernul Gh. Tatarascu hotaraste închiderea tuturor Universitatilor din tara.
Masura neîndreptatita era luata, evident, împotriva studentimii legionare.
În luna Iunie 1937, a murit savantul, profesor de drept roman de la Universitatea din Cluj, I.C.
Catuneanu.
La 14 Iunie 1937, s-au facut primele sapaturi pentru constructia noului sediu legionar din
Bucuresti.
Familiile-cetati legionare:
La 12 Septembrie 1937, sectiunea Miscarii Legionare din judetul Muscel, condusa de Puiu
Gârniceanu, executa un mars la Topoloveni.
Sâmbata 25 si Duminica 26 Septembrie 1937 au fost zile de sarbatoare pentru legionari, caci
atunci a fost cinstita munca de construire a Casei Verzi din Bucuresti. Tot atunci se
organizeaza o expozitie a presei legionare, si statistici elocvente, din care desprindem: pâna la
aceasta data jertfa legionara a însemnat 1851 ani, 11 luni si 23 zile de închisoare.
La 28 Septembrie 1937, Capitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini si Adolf Hitler în
care saluta întâlnirea istorica dintre cei doi conducatori ai poporului italian si german.
La 12 Octombrie 1937, inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat sef al
Partidului Totul pentru Tara.
La sfârsitul lunii Octombrie 1937, se tin mari întruniri legionare în judetele Constanta,
Caliacra si Tulcea si în alte parti ale tarii.
La 1 Noiembrie 1937, se inaugureaza Restaurantul legionar din bulevardul Basarab.
Prin Circulara nr.112 din Noiembrie 1937 Capitanul fixeaza lista definitiva a candidaturilor
pentru alegerile pentru Camera si o da publicitatii. S-au depus candidaturi în 72 de judete.
La 26 Noiembrie 1937, Partidul Totul pentru Tara anunta depunerea candidaturilor pentru
alegerile de la Senat în 72 de judete (completata la 2 Decembrie).
La 30 Noiembrie 1937, Capitanul face declaratii politice ziaristilor. Presa din ziua aceea le
publica si din ele extragem urmatoarele: “Eu sunt contra marilor democratii ale Occidentului,
eu sunt contra Micii Întelegeri, eu sunt contra Întelegerii Balcanice, si n-am nici un atasament
pentru Societatea Natiunilor, în care nu cred. Eu sunt pentru politica externa a României
alaturi de Roma si Berlin, alaturi de statele revolutiilor nationale. În contra bolsevismului. În
48 de ore dupa biruinta Miscarii Legionare, România va avea o alianta cu Roma si Berlinul,
intrând astfel în linia misiunii sale istorice în lume”.
La 20 Decembrie 1937, se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal al lui
Gh. Tatarascu. Rezultatele oficiale ne arata ca Partidul Liberal, în cartel cu vaidistii si
iorghistii, a întrunit 1.103.353 voturi. S-a ajuns insa la acest rezultat fictiv, prin teroarea
dezlantuita de jandarmerie, prin furtul urnelor, si chiar prin falsificarea cifrelor. Partidul
taranesc întruneste 626.612 voturi. Partidul Totul pentru Tara 478.378 voturi. Reiese deci ca
guvernul n-a obtinut 40% de voturi, ci numai 35,92%. Dupa repartizarea oficiala, Partidul
Totul pentru Tara trebuia sa obtina 66 mandate în Parlament. În Bucuresti, cartelul
guvernamental obtine 24313 voturi, iar Partidul Totul pentru Tara 14401, asezându-se pe
locul al doilea. Deoarece participarea Miscarii Legionare în alegeri a însemnat un mare
succes, raportul dintre partide s-a sfarâmat si totodata echilibrul electoral dintre guvern si tara
s-a prabusit. Din aceasta pricina, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisioneaza si, tot
atunci, Octavian Goga este însarcinat cu formarea noului guvern, A.C. Cuza tragând de
pulpana lui pe Armand Calinescu ca ministru de interne. În ajunul anului nou guvernul Goga
dizolva corpurile legiuitoare chiar înainte de a se fi constituit.
1938
La 18 ianuarie 1938, se hotarasc, prin decret regal, alegeri pentru Camera pe ziua de 2 Martie,
Senat, la 4 Martie si convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul Totul pentru Tara,
împiedicat sa-si depuna lista la început, obtine locul al 5-lea pe buletinul de vot, dupa ce se
anulasera primele depuneri. Popularitatea imensa a Miscarii Legionare anuleaza hotarârea de
a se face alegeri.
Prin Circulara nr. 128, de la 28 Ianuarie 1938, Capitanul fixeaza normele de alcatuire ale
comisiilor de studii pentru viitorul stat legionar.
Ziarul italian “Il Messaggero” publica, tot în vremea aceea, o convorbire a trimisului sau
special Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu.
La începutul lunii Februarie 1938, cei mai destoinici legionari cutreiera tara si fac o intensa
propaganda electorala pentru alegerile fixate la 2 Martie 1938.
La 6 Februarie 1938, bandele electorale cuziste împusca pe legionarii Mija Dumitru si Florian
St. Popescu în satul Maineasa (jud. Ilfov).
La 9 Februarie 1938, Capitanul, vazând pornirile ucigase ale guvernarii A.C. Cuza-Octavian
Goga, hotaraste retragerea Miscarii Legionare din propaganda electorala.
La 22 Februarie 1938, Capitanul trimite o scrisoare ministrilor din guvernul prezidat de Miron
Cristea în care le spune ca prin lovitura de stat se intentioneaza asasinarea tineretului si
înfrângerea libertatii si demnitatii poporului român care astfel este împiedicat sa-si hotarasca
singur destinul în lume.
La 5 Martie 1938, guvernul prigoanei suspenda din învatamânt multi profesori si învatatori,
cu deosebire din Transilvania. Printre ei se afla si Horia Sima, profesor la liceul din Lugoj.
În prima jumatate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Calinecu fac descinderi la toate
sediile Miscarii Legionare din Capitala si provincie. Se confisca arhivele. Se falsifica anumite
acte si se dau publicitatii. Societatile de stat si particulare sunt obligate sa concedieze pe
functionarii si lucratorii legionari. Într-o singura zi, S.T.B. concediaza 13 functionari
legionari. Ziarul “Curentul” face o intensa publicitate prigoanei, dupa ce, la 21 si 23 Martie,
publicase doua reportaje cu fotografii în care recomanda Insula Serpilor ca lagar si loc de
tortura pentru legionari.
În zilele urmatoare, guvernul lui Armand Calinescu publica numeroase legi si regulamente
pentru prigonirea Miscarii Legionare.
În a doua jumatate a lunii Aprilie 1938, se fac sute si mii de arestari printre legionari. Ziarele
de la 29 Aprilie anunta: “Peste 300 de arestati vor fi judecati în timp de trei zile”. O grindina
de calomnii si insulte cadea asupra Miscarii Legionare. Documente false, acte masluite, tind
sa justifice aceste calomnii. Dar nu mai putin prin aceasta imensa publicitate se dovedeste ca
Miscarea Legionara era stapâna de fapt a spiritului tarii, fiind organizata în toate categoriile
sociale.
La sfârsitul lunii Aprilie 1938, are loc în Bucuresti în str. Oltarului nr. 3, o întrunire a
legionarilor scapati de sub urmarirea politiei si nearestati, sub conducerea lui Ion Belgea.
La aceasta întrunire participa: Horia Sima, evadat din domiciliul fortat din Lugoj, Radu
Mironovici, Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoara, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu,
Titi Cristescu, Valeriu Cârdu, Ion Antoniu, Stanicel Stelian, Ion Victor Vojen, N.
Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotarât intensificarea actiunii legionare în timpul
prigoanei.
În prima jumatate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din tara judeca procesele
legionarilor. Sunt zeci si sute de condamnari, chiar si elevi de scoala sunt bagati în închisoare.
Parintii sunt amenintati cu moartea, rudele de asemenea.
Avocatii apararii sunt împiedicati sa-si spuna cuvântul; martorii sa depuna pentru Capitan. În
noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 si jumatate, Capitanul este condamnat la 10 ani
munca silnica, 6 luni degradare civila, 5000 lei amenda, 2000 lei cheltuieli de judecata. Iudeo-
francmasoneria, prin hotarârea criminala a regelui Carol al II-lea si Armand Calinescu
triumfase. Dar Miscarea Legionara îsi spusese verdictul: “Un fir de par de se va clinti din
capul Capitanului, zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului”.
Si asa se întâmpla.
În noaptea de 7 spre 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu, director al ziarului “Cuvântul”, este
arestat la locuinta lui din Bucuresti si dus chiar atunci în lagarul de la Miercurea Ciucului.
Profesorul Nae Ionescu va sta în lagarul de la Miercurea Ciucului pâna la 16 Noiembrie 1938,
si fiind bolnav este transportat la Spitalul Militar din Brasov.
La 25 Iunie 1938, începe la Tribunalul Militar al Corpului II Armata din Bucuresti judecarea
fruntasilor Miscarii Legionare. În dimineata de 1 Iulie 1938 se da sentinta: Alexandru
Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu la 9 ani închisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian
Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotiga, Sima Simulescu,
Virgil Ionescu, Banica Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu si Radu
Budisteanu la 7 ani închisoare; Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionica si Serafim Aurel la 5 ani
închisoare; preotul N. Georgescu-Edineti la 1 an închisoare.
La 20 Noiembrie 1938, apare “Curierul Legionar”, împotriva vointei acelor care dezlantuisera
prigoana. “Curierul” se tiparea în tipografia organizata, fara stirea politiei, de Titi Cristescu.
Se dau stiri politice importante si date privitoare la suferintele legionarilor.
La 26 Noiembrie 1938, generalul Ion Antonescu, fiind comandant al Corpului III Armata,
trimite o întâmpinare energica ministrului apararii nationale în care arata ca legionarii detinuti
în închisoarea Chisinau sunt tinuti în regim inuman, de carcera si mizerie. Totodata, generalul
Antonescu, din proprie initiativa, ia o serie de masuri de îmbunatatire. În urma acestui raport,
generalul Ion Antonescu a suferit prigoana, închisoarea, amenintarea cu moartea.
Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasa de întelegere a Miscarii
Legionare.
La 4 Ianuarie 1939, în str. Aureliu 14 din Bucuresti, au fost surprinsi de politie si arestati,
legionarii: Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea si alte elemente, care
conduceau actiunea Miscarii Legionare si îndrumau legaturile cu provincia.
La 7 Ianuarie 1939, explodeaza laboratorul legionar de produse explozibile din str. Capitan
Oarca nr. 23, condus de locotenentul Dumitrescu Nicolae dupa indicatiile comandamentului
legionar reprezentat prin: Horia Sima, prof. Vasile Cristescu, Victor Dragomirescu, prof.
Nicolae Patrascu si Titi Cristescu. Locotenentul Dumitrescu Nicolae este arestat la 24
Ianuarie, când se descopera aruncatoarele de flacari, si asasinat la 25 Ianuarie. El era un
tehnician renumit, fiind autorul unor descoperiri chimice însemnate. La 24 Ianuarie, au fost
arestati cei care conlucrau la aceasta actiune si anume: dr. Zisu Constantin, avocat
Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Dimitriu Ion, Berechet D. Ion, Robescu Adelina,
Stefanescu Ion, dr. Gh. Butu, Constantinescu Teodor, Popescu Gheorghe, Robescu Mircea,
inginer Popescu-Coculescu, avocat Pârvulescu Teodor, studentii Mirea Ion si Teoharie
Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion.
Dupa ce fusese pus în libertate, la 19 Decembrie 1939, profesorul Nae Ionescu este iarasi
arestat si închis în lagarul de la Miercurea Ciucului, pe termen de 1 an, la 13 Ianuarie 1939.
În prima jumatate a lunii Ianuarie 1939, este prins de politie inginerul Augustin Micu, care
comanda grupul Razleti.
La 14 ianuarie 1939, se judeca la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa si înca a 9 legionari
care sunt condamnati la închisoare.
La 24 Ianuarie 1939, are loc arestarea lt. Nicolae Dumitrescu si descoperirea laboratorului
pentru aruncatoarele de flacari.
La 25 Ianuarie 1939, a fost asasinat prin strangulare, de politie, lt. Nicolae Dumitrescu.
La 1 Februarie 1939, Horia Sima dimpreuna cu Ilie Smultea si Alexandru Popovici trec
frontiera ungara, scapând de sub urmarirea politiei, pe la Beba Veche-Seghedin, si dupa un
lung sir de peripetii prin Ungaria si Germania, ajung dupa patru zile la Berlin.
Legionara Nicolicescu este arestata, iar Victor Dragomirescu, rânit înca, este dus la
închisoarea Vacaresti. De la închisoare este luat de comisarul Al. Davidescu si strangulat.
Apoi, tot de acesta, este dus la Crematoriu, si fiind înca în viata, este aruncat în cuptorul
Crematoriului. Al. Davidescu si-a luat pedeapsa, în noaptea de 26-27 Noiembrie 1940, la
închisoarea Jilava.
La 9 Martie, profesorul Nae Ionescu este rearestat si dus la spitalul din Brasov, de unde este
eliberat la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul fortat în Bucuresti pâna la 14 Ianuarie 1940.
La 5 Iunie 1939, pleaca din Berlin, în tara, Miti Dumitrescu si Ilie Smultea.
La începutul lunii Octombrie 1939, ivindu-se o defectiune a unui grup de legionari, care dorea
desolidarizarea de gestul eroic al lui Miti Dumitrescu, pentru a se împiedica o ruptura a
Miscarii Legionare, un alt grup încearca o actiune de destindere cu regele Carol al II-lea si
guvernul sau.
Actiunea lui Horia Sima, C. Stoicanescu si C. Papanace înfrânge planul regelui si legionarii
nu se reîntorc de la Berlin decât la 15 Septembrie 1940.
La 26 Octombrie 1939, noaptea, Horia Sima trece frontiera pentru a doua oara, de aceasta
data spre Iugoslavia pe la Comlosul Mare (Banat). Dupa o lunga sedere în Iugoslavia se
reîntoarce la Berlin.
La 9 Decembrie 1939, Horia Sima trece frontiera germana împreuna cu Traian Borobaru,
Octavian Rosu, Iancu Vasiu si înca 4 camarazi. Arestati de autoritatile germane, stau în
închisoarea de la Graz pâna la identificare.
1940
La 15 Martie moare profesorul Nae Ionescu, în vârsta de 49 de ani, fost director al ziarului
“Cuvântul”.
La 24 Martie 1940, grupul de legionari de la Berlin, sub comanda lui Horia Sima si
Constantin Papanace, comemoreaza moartea profesorului Nae Ionescu si, printr-un act scris,
hotarasc sa continue linia de intransigenta fata de regimul din România.
La 28 Martie 1940, venirea primei delegatii de legionari din tara, la Berlin formata din Radu
Mironovici si C. Stoicanescu.
La 5 Mai 1940, pleaca din Berlin în tara Horia Sima, dimpreuna cu Eugen Teodorescu, pentru
a doua oara.
La 19 Mai 1940, este arestat de politia româneasca Horia Sima în comuna Comoriste (jud.
Caras).
La 13 Iunie 1940, Horia Sima este eliberat din arestul Sigurantei generale a Statului.
La 27 Iunie 1940, are loc, în Bucuresti, întrevederea dintre generalul Ion Antonescu si Horia
Sima, în casele dr. Sandu Popovici.
La 10 Iulie 1940, România se retrage din Liga Natiunilor, îndeplinind dupa câtiva ani
prevederile Capitanului.
La 12 Iulie 1940, Titi Cristescu se reîntoarce în tara din Germania cu informatii pretioase
asupra evolutiei situatiei de la Berlin, si totodata, cu instructiuni si orientari, pentru evolutia
evenimentelor din tara, de la Constantin Papanace si Mihail Sturdza.
La 14 Iulie 1940, are loc în Capitala o importanta sedinta a comandantilor legionari din
Bucuresti si provincie, în fata careia Horia Sima si-a explicat atitudinea de pâna atunci si
rostul demisiei sale din guvern.
În prima jumatate a lunii August 1940, Legatia Engleza din Bucuresti raspândeste un manifest
în numele Miscarii Legionare împotriva Axei Berlin-Roma. Printr-o declaratie facuta
agentiilor straine de presa, Horia Sima demasca intriga engleza.
Marti 3 Septembrie 1940, la ora 9 seara, izbucnirea revolutiei legionare. În zilele precedente,
Horia Sima organizase pe teren centrele de atac si de rezistenta în urmatoarele orase:
Timisoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Constanta si Bucuresti. Legionarii ataca
institutiile publice la Brasov, Constanta si Bucuresti. Se dau lupte între autoritati si legionari.
Cad morti si raniti de ambele parti.
Situatia este considerata alarmanta, dar stapânita de panica, oamenii regelui Carol al II-lea nu
izbutesc sa înfrânga fortele dezlantuite de Miscarea Legionara. Tot în aceeasi zi, Horia Sima
lanseaza un manifest, pe care, din motive tactice, îl antedateaza (1 Septembrie) în care cere
abdicarea regelui Carol al II-lea, învinovatindu-l de politica gresita care a dus la ciopârtirea
tarii. Publicul participa la actiunea Miscarii Legionare, si în Bucuresti si în orasele din
provincie au loc mari manifestatii de strada. Publicul cere abdicarea regelui.
6 Septembrie 1940: Minunea Arhanghelului Mihail. În dimineata acestei zile generalul Ion
Antonescu izbuteste sa smulga abdicarea regelui Carol al II-lea, care cade astfel înfrânt sub
povara propriilor lui greseli politice. Entuziaste manifestatii populare de bucurie. În aceeasi zi,
la orele 8, voievodul Mihai ajunge rege pe tronul României.
În aceeasi zi, generalul Ion Antonescu da o Proclamatie catre tara, din care se desprinde ideea
esentiala ca s-a inaugurat un nou regim social si politic în care fortele dominante vor fi ale
tineretului legionar.
La 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu trimite o telegrama de încredere lui Adolf Hitler si
alta lui Mussolini în care aduce marturia de prietenie a poporului român.
Masuri de purificare morala: la 6 Septembrie 1940 generalul Ion Antonescu scoate din cadrele
active ale armatei pe urmatorii generali: Ilasievici Constantin, Argesanu Gheorghe, Tenescu
Florea, Ilcusu Ion, Mihail Gheorghe, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Liceanu Gheorghe,
Dombrovschi Victor, Atanasescu Constantin si amiral Barbuneanu Petre.
Tot la aceasta data, generalul Ion Antonescu hotaraste: Controlul averilor fostilor demnitari ai
statului; Controlul fondurilor întrebuintate pentru înzestrarea armatei; Desfiintarea
organizatiei Straja Tarii; Ancheta asupra proceselor politice din ultimii 8 ani si a magistratilor
care au judecat.
La 7 Septembrie 1940, în multe orase din tara au loc manifestatii legionare. Legionarii
îmbracati în camasi verzi manifesteaza în coloane de mars.
Miercuri, 11 Septembrie 1940, în cadrul unei mari solemnitati legionare sunt reînhumati în
cimitirul de la Predeal cei 46 legionari asasinati la 21 Septembrie 1939 la Miercurea Ciucului.
La 15 Septembrie 1940 M.S. regina Mama Elena se reîntoarce în tara. Miscarea Legionara îi
face o manifestatie de simpatie.
În dupa-amiaza aceleiasi zile soseste în Bucuresti grupul de legionari care a fost refugiat la
Berlin, în frunte cu comandantul legionar Constantin Papanace.
La 15 Septembrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, ordona mobilizarea
tuturor elanurilor românesti pentru refacerea tarii si totodata aminteste juramântul pe care
Capitanul l-a cerut elitei legionare în fata mormântului lui Mota si Marin. Legionarii depun
acest juramânt.
Presedintia Consiliului de Ministri arata ca în anii 1939 si 1940 Moruzov a cheltuit suma
fabuloasa de 214 milioane pentru prigonirea legionarilor.
22 Septembrie 1940: Ziua eroilor si a martirilor legionari. Prima solemnitate a noului regim
legionar, organizata de comandantul legionar Vasile Iasinschi.
La Predeal, într-un cadru de maretie si sobrietate, solemnitatea are loc în prezenta generalului
Ion Antonescu, Horia Sima, comandant al Miscarii Legionare; domnul Fabricius, ministrul
Germaniei la Bucuresti si Pelegrino Ghigi, ministrul Italiei.
Prin circulara de la 26 Septembrie 1940, Horia Sima precizeaza sensul Ajutorului Legionar.
La 28 Septembrie, generalul Ion Antonescu face un apel catre Femeia Româna. “Un singur
lux: al jertfei; o singura podoaba: a cinstei; Sotie, mama si bunica”.
În primele zile ale lunii Octombrie 1940 profesorul Traian Braileanu purcede la Reforma
legionara a învatamântului. Profesorii si elevii evrei sunt înlaturati din scoli si universitati.
Pregatirea tinerelor generatii în scoli se va face dupa taria caracterelor, capacitatea de jertfa si
aptitudini.
6 Octombrie 1940: Marea demonstratie de forta legionara din Bucuresti. Peste 100.000 de
camasi verzi defileaza în fata generalului Ion Antonescu Horia Sima si a reprezentantilor
diplomatici ai Axei, Spaniei si Japoniei. Radu Mironovici, comandant al Bunei Vestiri, este
organizatorul demonstratiei.
La 9 Octombrie 1940, la ora 8 seara, în aula liceului Andrei Saguna din Brasov, Horia Sima,
comandantul Miscarii Legionare, rosteste un discurs despre Raporturile româno-maghiare. În
numele a 1.400.000 de români din Ardealul ocupat de unguri, Miscarea Legionara, prin Horia
Sima, îsi pronunta avertismentul.
De la 9 la 13 Octombrie un detasament se 120 legionari echipati în camasi verzi, fiind invitati
în Italia, sunt salutati de Duce si li se face o primire entuziasta în mai multe orase.
Conducatorul detasamentului de legionari a fost comandantul dr. Victor Silaghi.
Ministrul de Finante anuleaza brevetele de bauturi ale evreilor care vor fi lichidate pâna la 31
Decembrie 1940.
La 27 Octombrie, începând razboiul dintre Italia si Grecia, se fac interventii pentru libertatea
macedonenilor din Grecia. Actiunea este condusa de comandantul legionar Constantin
Papanace.
8 Noiembrie 1940: Iasii, proclamat oras al Miscarii Legionare. În aceasta zi are loc la Iasi o
impunatoare manifestatie legionara în prezenta M.S. Regelui, a generalului Ion Antonescu si
Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare.
La 12 Noiembrie, generalul Ion Antonescu pleaca în Italia unde este primit de Mussolini,
reînnoind relatiile de prietenie dintre cele doua tari.
La 30 Noiembrie 1940, are loc la Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti reînhumarea
corpului neînsufletit al Capitanului, Decemvrilor si Nicadorilor, în cadrul unei impunatoare
demonstratiuni funerare, la care participa reprezentantii diplomatici ai Germaniei, Italiei si
Spaniei. Legionarii fac, zi si noapte, de garda la biserica Sfântul Ilie-Gorgani si la mormântul
de la Casa Verde.