1.

Harta electronică de marină conţine:

a. informaţia culturală (drumuri, oraşe, zone industriale);
b. informaţia topografică (linia ţărmului, insule, forme de relief, graniţe);
c. informaţia hidrografică (linii batimetrice, direcţii ale curenţilor, elemente
referitoare la hulă):
d. informaţia turistică.
2. Este recomandat ca receptorul GPS să fie:
a. setat cu sistemul de referinţă WGS 84, iar transformările de coordonate să se facă la
harta locală;
b. setat cu sistemul de referinţă la geoidul local, iar transformările de coordonate să se
facă la harta raportată la WGS 84;
c. setat cu sistemul de referinţă WGS 84, iar transformările de coordonate nu se vor face
la harta locală:
d. nici una din variantele anterioare.
3. Nivele informative de afişare al hărţii electronice sunt:
a. de bază;
b. standard;
c. intermediar;
d. complet.

4. Hărţile electronice de navigaţie (ENC) pot fi:

a. oficiale;
b. neoficiale;
c. de hârtie;
d. parţiale.
5. Hărţile electronice de navigaţie (ENC) oficiale pot fi:
a. produse de către o direcţie hidrografică naţională (organizaţie guvernamentală);
b. nici una din variantele anterioare;
c. actualizate periodic conform cerinţelor SOLAS;
d. produse sub autoritatea unei direcţii hidrografice naţionale (organizaţie
guvernamentală).
6. Sistemul ECDIS conţine:
a. aparatura de calcul şi afişare;
b. softul de afişare;
c. baza de date cu hărţile electronice de navigaţie;
d. antene de recepţie în banda MF/HF.
7. Punctul reprezintă:
a. un clement care nu are suprafaţă;
b. un element care nu are dimensiune;
c. un element care are coordonate ce îl definesc;
d. un element care are etichetă.
8. Hărţile electronice de navigaţie (ENC) pot fi realizate cu date de tip:
a. scalar,
b. analogic;
c. raster;
d. vectorial.

9. Hărţile electronice de tip vectorial:

 a. necesită un timp îndelungat pentru producţie;
b. au un cost de producţie mare;
c. necesită un proces complicat de verificare a datelor:
d. necesită un soft speciale de rulare.
10. în evoluţia geoidelor s-au evidenţiat următoarele faze:
a. geoide oceanice;
b. geoide regionale;
c. geoide mondiale;
d. geoide locale.
11. Modelele grafice folosite la hărţile electronice vectoriale sunt:
a. spagheti;
b. nici una din variantele anterioare;
c. topologic de suprafaţă;
d. topologic de reţea.
12.In cazul suprafeţelor geoide locale:
a. se folosesc metode astronomice:
b. nici una din variantele anterioare;
c. punctele se determină cu raportări la punctele accesibile;
d. se determină punctele accesibille.
13. Hărţile utilizate de ECDIS sunt:
a. hărţi electronice de navigaţie oficiale care răspund la specificaţiile S-57
b. aprobate de o autoritate guvernamentală;
c. echivalente cu hărţile de hârtie;
d. neoficiale.
14. Primitivele grafice folosite la hărţile electronice vectoriale sunt:
a. pixelul;
b. arcul;
c. nodul;
d. punctul.
15. Rezoluţia IMO prin care se stabilesc standardele ECDIS în 1995-
a. A 781 (aliniatul 22);
b. A 817 (aliniatul 19);
c.S 917 (aliniatul 9);
d.A/S 718 (aliniatul 13).
17. Standardele de înregistrare a voiajului sunt:
a. posibilitatea de înregistrare a întregului voiaj cu intervale din 4 in 4 ore;
b. păstrarea în memorie a înregistrării ultimelor 12 ore din voiaj fără a putea fi şterse;
c. în ultimele 12 ore să poată afişa datele de navigaţie;
d. situaţia de navigaţie să fie prezentată la interval de 1 minut.
18. Baza afişajului ECDIS:
a. reprezintă nivelul de informaţii care nu poate fi şters din afişaj;
b. conţine informaţii care sunt cerute în toate zonele de navigaţie;
c. conţine informaţii care sunt cerute în toate circumstanţele; .
d.reprezintă lipsa posibilităţii afişării notelor utilizatorului.

19. Publicaţia IHO S 52 stabileşte:

a.conţinutul hărţii electronice;
b. afişajul ECDIS;
 c. culorile;
d. simbolurile.
20. Precizia hărţilor electronice:
a. nici una din variantele anterioare;
b. depinde de corectitudinea cu care datele sunt prelucrate de cartograf;
c. dificultatea calculelor pentru determinarea punctelor,;
d. depinde de exactitatea datelor de pe teren.
21. Satellite Derived Position reprezintă:
a. corecţia punctelor obţinute cu receptorul GPS atunci când se trec în hărţile locale;
b. corecţia punctelor din hărţile locale raportate la sistemul WGS 84;
c. corecţia punctelor din hărţile locale care folosesc ca sistem de referinţă geoide locale;
d. nici una din variantele anterioare.
22. Care este diferenţa maximă între sistemul de rerinţă local şi sistemul de referinţă mondial?
a. 100 cabluri;
b. 100 metri;
c. 7 mile marine;
d. nici una din variantele anterioare.
23. Primitivele grafice folosite la hărţile electronice vectoriale sunt:
a. pixelui;
b. corpul;
c. octetul;
d. poligonul.
24. Pentru realizarea unei hărţi, precizia depinde de:
a. datele raportate;
b. compilarea datelor;
c. scara hărţii;
d. dificultatea calculelor pentru determinarea punctelor.
25. ECDIS reprezintă:
a. sistemul de afişare şi informare a hărţii electronice;
b un echipament electronic al cărui standard a fost stabilit de IMO;
c. sistemul de afişare a hărţii electronice;
d. nici una din variantele anterioare.
26. Rezoluţia IMO pentru standardele ECDIS stabileşte ca sistemul să permită:
a. planificarea voiajului:
b. monitorizarea voiajului;
c. afişarea informaţiilor de navigaţie;
d. luarea legăturii cu navele din zonă.
27. Hărţile electronice de navigaţie (ENC):
a. asigură acces facil şi rapid la informaţii prin transmiterea datelor în celule; H
b. folosesc informaţii care au ca sistem de referinţă WGS 84;
c. permit mărirea imaginii;
d. toate variantele anterioare.

28. Planificarea voiajului cu sistemul ECDIS reprezintă:

a. stabilirea punctelor de schimbare de drum;
b. modificarea unor puncte de schimbare de drum;
c. limitele de abatere laterală ale drumului navei;
d. stabilirea curbelor de giraţie în punctele de schimbare de drum.
29. Informaţiile prioritare ale sistemului ECDIS sunt:
a. date hidrometeorologice;
b. informaţii RADAR;
c. informaţii introduse de utilizator;
d. mesaje şi avertizări ECDIS.
30. Indicaţiile şi alarmele ECDIS reprezintă;
a. alarme despre abaterea de la drum;
b. alarma când ruta planificată trece peste un contur de siguranţă;
c. situaţia când zona din jurul navei necesită o atenţie deosebită;
d. nici una din variantele anterioare.
31. Sarcinile segmentului de control GPS sunt:
a. determinarea orbitelor sateliţilor;
b. determinarea precisă a timpului şi elaborarea unui model de predicţie a corecţiei de
timp pentru fiecare satelit;
c. sincronizarea ceasurilor după scara de timp atomic a sistemului;
d. transmiterea periodică a unui mesaj către sateliţi, conţinând corecţii.
32. Pentru determinarea poziţiei punctului receptorului pe suprafaţa Pământului este nevoie de
cel puţin:
a. 3 sateliţi;
b. 4 sateliţi;
c. 5 sateliţi,
d. 6 sateliţi.
33. Surse de informare pentru planificarea voiajului:
a. presa audio-vizuală;
b. hărţile climatice;
c. table de distanţe;
d date de Ia armatori.
34. Datele de navigaţie din semnalul transmis de sateliţii GPS
a. se structurează pe 5 subsuccesiuni;
b. au în componenţă succesiuni cu durata de 6 secund •
c. au în componenţă succesiuni de 500 biţi;
d. au în componenţă succesiuni de 300 biţi.
35. Sateliţii GPS sunt dispuşi:
a. pe trei orbite cvasicirculare, decalate cu 120° in ascensiunea dreaptă si inclinarea de
45° faţă de planul Ecuatorului;
b.pe sase orbite cvasicirculare, decalate cu 60° in ascensiunea dreaptă si inclinarea de
55° faţă de planul Ecuatorului;
c. pe patru orbite cvasicirculare, decalate cu 90° în ascensiunea dreaptă şi înclinare de 35°
faţă de planul Ecuatorului;
d. pe şase orbite cvasicirculare, decalate cu 60° în ascensiunea dreaptă şi înclinare de 65°
faţă de planul Ecuatorului.
36. Mărimile care descriu poziţia poziţia satelitului pe orbită sunt:
a. longitudinea geocentrică „Q" a nodului ascendent;
b. unghiul „yM de înclinare al planului orbitei faţă de planul ecuatorului;
c. unghiul „yM între razele vector ale nodului ascendent şi perigeului;
d. înălţimea satelitului „0".
37. Precizia estimei prin calcul este influenţată de:
a. curent;
 b. vânt;
c. valuri;
d. precizia indicaţiilor compaselor şi lochurilor dispuse la bordul navei.
38. Documentele care se întocmesc la planificarea rutei:
a. tabel cu farurile şi semnele care se vor utiliza;
b. tabel cu hărţile generale şi de drum;
c. tabel cu documente nautice pentru ruta prestabilită;
d. tabel cu punctele de schimbare de drum.
39. Codul C/A:
a. are aceeaşi amplitudine ca şi amplitudinea codului P;
b. are amplitudinea dublă faţă de amplitudinea codului P;
c. are amplitudinea jumătate faţă de amplitudinea codului P;
d. nici una din variantele anterioare.
40. Principiul de determinare a poziţiei unui punct folosind sistemul NAVSTAR se bazează pe:
a. principiul lui Keppler:
b. determinarea timpului cat semnalul parcurge traiectul emisie - receptie
c. determinarea distanţei dintre sateliţi şi receptor,
d. principiul inerţiei.
41. Eroarea ionosfencă:
a. este invers proporţională cu pătratul frecvenţei purtătoarei,
b. are valoare diferită pentru fiecare frecvenţă purtătoare;
c. sc determina prin compararea celor două purtătoare;
d. nici una din variantele anterioare.
42. Mesajul de navigaţie conţine: .
a. table de maree;
b. parametrii de model ionosferic:
c. informaţii despre poziţia satelitului;
d. efemerida satelitului.
43. Perturbaţiile în mişcarea sateliţilor sunt cauzate de următorii factori:
a. rezistenţa provocată de atmosfera terestră;
b. neomogenitatea câmpului forţelor de atracţie ale Pământului;
c. câmpurile de atracţie ale celorlalte corpuri cereşti;
d. presiunea radiaţiei solare.
44. Sistemul GPS se compune din următoarele subsisteme funcţionale:
a. subsistemul (segmentul) spaţial format dintr-un număr determinat de sateliţi artificiali
ai Pământului specializaţi;
b. subsistemul (segmentul) de comandă şi control:
c. subsistemul (segmentul) utilizatorilor, format din totalitatea receptoarelor ce utilizează
informaţiile satelitare pentru determinarea poziţiei navei;
d. subsistemul de verificare al utilizatorilor de receptoare GPS.
45. Pentru planificarea voiajului în estima grafică a navigaţiei costiere se folosesc:
a. hărţi cu scară mică;
b, hărţi cu scară mare;
c. planuri;
d. efemerida satelitului.
46. Conceptul navigaţiei integrale reprezintă utilizarea echipamentelor şi sistemelor de navigaţie
pentru:
a. planificarea voiajului;
 b. monitorizarea voiajului;
c. asigurarea siguranţei navei;
d. asigurarea siguranţei echipajului.
47. Perioada de rotaţie completă a sateliţilor GPS este:
a. 18 ore siderale;
b. 24 ore siderale;
c. 12 ore siderale;
d. 16 ore siderale.
48. Eroarea de refracţie ionosferică:
a. depinde de timpul zilei;
b. depinde de înălţimea satelitului;
c, depinde de latitudinea receptorului;
d- determină o imprecizie mai mare de 2,5 metrii.
49. Sistemul NAVSTAR permite:
a. detenninarea frecventei Doppler;
b. determinarea drumului şi vitezei;
c. coordonarea precisă a timpului
d. determinarea stadimetrică a poziţiei diferitelor puncte.I
50. Principii pentru navigaţia în strâmtori şi canale (fluvii):
a. navigaţia se face, de regulă, pe partea din dreapta;
b. se urmăresc semnalele de pe mal;
c. la coturi nu se dau semnale acustice;
d. în apropierea dragilor se măreşte viteza.
51. Pentru planificarea voiajului în estima grafică a navigaţiei oceanice se folosesc:
a. hărţi cu scară mică;
b. hărţi cu scară mare;
c. planuri;
d. toate variantele anterioare.
52. Sistemul satelitar GPS are:
a. 22 sateliţi;»
b. 21 sateliţi;
c. 18 sateliţi;
d. 24 sateliţi.
53. Succesul navigaţiei în zone cu gheaţă:
a. nu depinde de viteza navei;
b. nu depinde de existenţa pasajelor libere în gheaţă;
c. depide de experienţa comandantului:
d. nici una din variantele anterioare.
54. Pentru navigaţia în treceri dificile:
a. se folosesc hărţi la scară mică;
b. schimbările de drum se fac în funcţie de giraţia navei;
c. prezenţa comandantului nu este necesară pe puntea de comandă;
d. nu se observă navele din jur pentru evitarea coliziunilor.
55. Sistemul DGPS:
a. permite creşterea preciziei în zonele aglomerate;
b. determină corecţia erorii ionosferice;
c. permite corectarea erorilor multiunde;
d. necesită receptoare specializate.
56. Linii de poziţii costiere sunt:
a. dreapta de relevment;
b. cercul de distanţă inegală;
c. aliniamentul;
d. linia izocora.
57. Sistemul GAL1LEO:
a. are 30 de sateliţi;
b. are sateliţii dispuşi pe 3 orbite;
c. are orbitele înclinate cu 56° faţă de planul Ecuatorului;
d. este un sistem militar de poziţionare.
58. înălţimea la care sunt amplasaţi sateliţii GPS este:
a. 20200 km;
b.10100 km
c.1000km
d.50000km
59.Sistemul Navstar permite:
a. determinarea pozitiei punctelor pe suprafata terestra
b. determinarea pozitiei punctelor pe suprafaţa apelor;
c. determinarea pozitiei punctelor in spaţiu;
d. determinarea frecvenţi Doppler.
60. Sateliţii GPS conţin;
a. aparatura radioelectronicl de procesare şi emisie a semnalui purtator de
informatie;
b. ceasul atomic;
c echipamente auxiliare;
d. aparatura radtoclectronicâ de recepţie a semnalului transmis de staţiile de la sol

Navigatie Integrata TESTUL 1

1. Care este destinaţia sistemelor electronice de navigaţie (S.E.N.) navale?

a. sistemele electronice de navigaţie (S.E.N.) navale sunt destinate pentru determinarea
punctului navei, independent de condiţiile hidro-meteorologice.
b. sistemele electronice de navigaţie (S.E.N.) navale sunt destinate pentru determinarea
punctului
navei, doar în condiţii hidro-meteorologice favorabile.
c. sistemele electronice de navigaţie (S.E.N.) navale sunt destinate pentru identificarea navelor
atunci
când se află la distanţe mici una de cealaltă.
2 . Din ce subansambluri funcţionale se compun sistemele de navigaţie radio?
a. staţiile de recepţie de la bordul navelor;
 b. staţiile de recepţie, indicatoare de emisie şi aparatura de comandă a staţiilor de recepţie;
c. staţiile de emisie, indicatoarele de recepţie şi aparatura de comandă a staţiilor de emisie.
3 . Staţiile de emisie:
a. reprezintă aparatura de comandă a staţiilor de recepţie;
b. sunt instalate în puncte fixe sau mobile de coordonate cunoscute şi pe sateliţi artificiali;
c. permit recepţionarea semnalelor de la coastă.
4 . Indicatoarele de recepţie:
a. sunt instalate pe nave şi permit în funcţie de semnalele recepţionate de la staţiile de emisie,
cu ajutorul hărţilor speciale sau a calculatoarelor, să se stabilească datele necesare de
navigaţie;
b. reprezintă aparatura de comandă a staţiilor de emisie;
c. permit recepţionarea semnalelor de la bordul navelor.
5 . Când se formează informaţia utilă la SEN?
a. Semnalul SEN nu conţine informaţie utilă la emisie sau la recepţie;
b. Informaţia utilă la SEN se formează pe parcursul emisiei undelor radio, datorită dependenţei
parametrilor câmpului electromagnetic recepţionat, de poziţia navei faţă de staţiile de emisie;
c. Informaţia utilă la SEN se formează pe parcursul propagării undelor radio, datorită
dependenţei parametrilor câmpului electromagnetic recepţionat, de poziţia navei faţă de
staţiile de emisie.
6 . Sistemele electronice de navigaţie se bazează pe proprietatea undelor radio de a se propaga cu
o viteză
de:
a. 300000 m/s;
b. 300000 km/s;
c. 300000 hm/s
7 . SNR sunt telemetrice temporare:
a. dacă informaţia utilă se pune în evidenţă prin măsurarea decalajului de timp, deci prin
poziţia în timp a impulsului radio recepţionat pe scala timpului etalon;
b. dacă informaţia utilă se apreciază din măsurările de fază ale câmpului electromagnetic, prin
defazajul impulsului recepţionat;
c. dacă măsurarea frecvenţei oscilaţiei, raportată la cea etalon, poate stabili mărimea distanţei;
8 . SNR sunt telemetrice de fază:
a. dacă măsurarea frecvenţei oscilaţiei, raportată la cea etalon, poate stabili mărimea distanţei;
b. dacă informaţia utilă se apreciază din măsurările de fază ale câmpului electromagnetic, prin
defazajul impulsului recepţionat;
c. dacă informaţia utilă se pune în evidenţă prin măsurarea decalajului de timp, deci prin poziţia
în
timp a impulsului radio recepţionat pe scala timpului etalon.
9 . SNR sunt telemetrice de fază cu selecţie de frecvenţă.:
a. dacă informaţia utilă se apreciază din măsurările de fază ale câmpului electromagnetic, prin
defazajul impulsului recepţionat;
b. dacă informaţia utilă se pune în evidenţă prin măsurarea decalajului de timp, deci prin poziţia
în
timp a impulsului radio recepţionat pe scala timpului etalon;
c. dacă măsurarea frecvenţei oscilaţiei, raportată la cea etalon, poate stabili mărimea distanţei.
 Navigatie Integrata TESTUL 2

1. Care sunt, de obicei, valorile excentricităţii orbitelor sateliţilor de navigaţie?

a. e 0,002 0,02.
b. e 0,004 0,04.
c. e 0,006 0,04.
2. Care sunt parametrii spaţiali ai mişcării unui satelit?
a. i, j, k.
b. X1, Y1, Z1, θ, r.
c. a, e, , ψ, şi perioada de revoluţie T.
3. Care sunt factorii perturbatori care condiţionează mişcarea sateliţilor?
a. câmpul de gravitaţie al Lunei şi Soarelui , de forţele de frecare ale particulelor mediului, de
forţele electrice şi magnetice
b. neomogenitatea şi asimetria câmpului gravitaţional al Pământului
c. precesia Pământului
4. Ce cuprinde sistemul TRANSIT?
a. 2 sateliţi ce se mişcă pe orbite polare, 4 staţii de urmărire a sateliţilor.
b. 3 sateliţi ce se mişcă pe orbite polare, 2 staţii de urmărire a sateliţilor şi 2 staţii de injecţie.
c. 5 sateliţi ce se mişcă pe orbite polare, 4 staţii de urmărire a sateliţilor, un centru de calcul şi 2
staţii de injecţie.
5. Ce formă prezintă orbitele sateliţilor TRANSIT?
a. sunt aproape circulare (mai exact eliptice cu o excentricitate foarte mică), la o înălţime de cca
1.075 km deasupra suprafeţei Pământului.
b. sunt circulare, la o înălţime de cca 1.075 km deasupra suprafeţei Pământului.
c. sunt eliptice, cu o excentricitate mare, la o înălţime de cca 1.075 km deasupra suprafeţei
Pământului.
6. Cu ce viteză se deplasează pe orbitele polare sateliţii TRANSIT şi ce perioadă de rotaţie au?
a. cu o viteză de 7,3 km/h, având perioada de rotaţie de cca 107 zile.
b. cu o viteză de 7,3 m/s, având perioada de rotaţie de cca 107 ore.
c. cu o viteză de 7,3 km/s, având perioada de rotaţie de cca 107 min.
7. Când poate fi recepţionat semnalul de la un satelit TRANSIT?
a. Semnalul de la un satelit poate fi recepţionat numai dacă satelitul se află deasupra orizontului.
b. Semnalul de la un satelit poate fi recepţionat numai dacă satelitul se află în planul orizontului.
c. Semnalul de la un satelit poate fi recepţionat numai dacă satelitul se află în planul
meridianului.
8. Care este durata unei recepţii?
a. În funcţie de înclinarea orbitei faţă de planul meridian al locului, durata unei recepţii poate fi
între 0
şi 10 minute.
b. În funcţie de înclinarea orbitei faţă de planul meridian al locului, durata unei recepţii poate fi
între 0 şi 18 minute.
c. În funcţie de înclinarea orbitei faţă de planul meridian al locului, durata unei recepţii poate fi
între 0
şi 8 minute.
9. De câte staţii terestre sunt urmăriţi sateliţii TRANSIT?
 a. 4 staţii terestre
b. 3 staţii terestre
c. 2 staţii terestre
10. Unde se află staţiile terestre din sistemul TRANSIT?
a. Staţia principală se află la POINT MUGU – California, iar celelalte la Prospect – Harbour –
Maine (SUA), Rosemount – Minnesota (SUA) şi WAHIWA – Hawai.
b. Staţia principală se află la DENVER – Alaska, iar celelalte la MIAMI - Florida (SUA),
Rosemount
– Minnesota (SUA) şi HONOLULU – Hawai.
c. Staţia principală se află la CHICAGO – Texas, iar celelalte la DETROIT – Columbia (SUA),
LOS
ANGELES – California (SUA) şi MEXICO CITY – Mexic.
11. Ce se transmite de la staţiile terestre la centrul de calcul?
a. Datele referitoare la distanţa la satelit culese de staţii.
b. Datele referitoare la efectul Doppler culese de staţii.
c. Datele referitoare la efectul Coriolis culese de staţii.
12. Ce determină calculatorul sistemului TRANSIT?
a. orbitele sateliţilor, precum şi evoluţia lor pe perioada următoare.
b. nivelul perturbaţiilor la care sunt supuse mişcările sateliţilor.
c. parametrii semnalelor de radiofrecvenţă de la sateliţi.
13. Unde sunt dispuse staţiile de injecţie ale sistemului TRANSIT?
a. staţiile de injecţie sunt amplasate la LOS ANGELES – California (SUA) şi MEXICO CITY –
Mexic.
b. staţiile de injecţie sunt amplasate la Point-Mugu şi Rosemount.
c. staţiile de injecţie sunt amplasate la Rosemount – Minnesota (SUA) şi HONOLULU – Hawai.
14. Ce transmite centrul de calcul la staţiile terestre ale sistemului TRANSIT?
a. mesaj de navigaţie
b. semnale de orientare a sateliţilor
c. semnale de verificare a sateliţilor
15. Ce determină calculatorul sistemului TRANSIT?
a. orbitele sateliţilor, precum şi evoluţia lor pe perioada următoare.
b. nivelul semnalului de radiofrecvenţă a emiţătorului dispus pe satelit
c. corecţii ale semnalului recepţionat de la staţiile terestre
16. Cu ce este echipat un satelit al sistemului TRANSIT?
a. două emiţătoare modulate în fază , pilotate de un oscilator de înaltă stabilitate (fig. 4.5.); un
emiţător cu o putere de 1,25 W care lucrează pe 399,968 (aprox. 400) MHz, iar celălalt cu o
putere de 0,8 W pe l49,988(aprox. 150) MH; un receptor pentru captarea informaţiilor
transmise de staţiile terestre; o memorie ce stochează datele primite de la sol şi le furnizează
modulatorului; un orologiu de mare precizie; un dispozitiv electronic de programare ce
reglează funcţionarea aparaturii de pe satelit; două antene spirale, plasate pe suprafaţa
satelitului; un radiotelemetru pe frecvenţa de 108,03 MHz; un sistem de alimentare cu energie
electrică, constând din baterii solare şi baterii tampon cu argint-nichel şi cadmiunichel; un
sistem de stabilitate pe orbită.
b. unitate centrală cu procesorul Z 80, memoriile RAM şi ROM; interfaţă specializată care
asigură
comunicarea cu receptorul primind şi furnizând semnalele tipice acestei aplicaţii; interfaţa cu
tastatura şi display-ul receptorului; interfaţa pentru utilizarea semnalelor digitale de LOG şi GYRO;
convertor A/D pentru cuplarea cu sistemele de LOG şi GYRO; interfeţe de comunicare cu periferice
exterioare: serială RS232C şi paralelă.
c. Sistemul cuprinde două părţi: una, de radiofrecvenţă, care furnizează date şi informaţii
referitoare la
frecvenţa Doppler; a doua, digitală de calcul, care asigură comenzile necesare părţii de
radiofrecvenţă cât şi toate semnele necesare pentru a facilita comunicarea cu dispozitivele periferice
atât din interiorul cât şi din exteriorul receptorului (testatură, display etc.).
17. Cum sunt organizate datele ce se transmit de la satelit la receptor?
a. Datele sunt organizate în mesaje de 4103 biţi, care se transmit în 1 min.
b. Datele sunt organizate în mesaje de 5103 biţi, care se transmit în 1,5 min.
c. Datele sunt organizate în mesaje de 6103 biţi, care se transmit în 2 min.
18. Din ce este format receptorul sistemului „TRANSIT” ?
a. Receptorul cuprinde: unitatea centrală cu procesorul Z 80, memoriile RAM şi ROM; interfaţă
specializată care asigură comunicarea cu receptorul primind şi furnizând semnalele tipice acestei
aplicaţii; interfaţa cu tastatura şi display-ul receptorului; interfaţa pentru utilizarea semnalelor
digitale de LOG şi GYRO; convertor A/D pentru cuplarea cu sistemele de LOG şi GYRO; interfeţe
de comunicare cu periferice exterioare: serială RS232C şi paralelă.
b. Receptorul cuprinde două părţi: una, de radiofrecvenţă, care furnizează date şi informaţii
referitoare la frecvenţa Doppler; a doua, digitală de calcul, care asigură comenzile necesare
părţii de radiofrecvenţă cât şi toate semnele necesare pentru a facilita comunicarea cu
dispozitivele periferice atât din interiorul cât şi din exteriorul receptorului (testatură, display
etc.).
c. Receptor pentru captarea informaţiilor transmise de staţiile terestre; o memorie ce stochează
datele
primite de la sol şi le furnizează modulatorului; un orologiu de mare precizie; un dispozitiv
electronic de programare ce reglează funcţionarea aparaturii de pe satelit; două antene spirale,
plasate pe suprafaţa satelitului; un radiotelemetru pe frecvenţa de 108,03 MHz; un sistem de
alimentare cu energie electrică, constând din baterii solare şi baterii tampon cu argint-nichel şi
cadmiunichel; un sistem de stabilitate pe orbită.
19. Din ce este formată partea digitală a receptorului?
a. Receptor pentru captarea informaţiilor transmise de staţiile terestre; o memorie ce stochează
datele
primite de la sol şi le furnizează modulatorului; un orologiu de mare precizie; un dispozitiv
electronic de programare ce reglează funcţionarea aparaturii de pe satelit; două antene spirale,
plasate pe suprafaţa satelitului; un radiotelemetru pe frecvenţa de 108,03 MHz; un sistem de
alimentare cu energie electrică, constând din baterii solare şi baterii tampon cu argint-nichel şi
cadmiunichel; un sistem de stabilitate pe orbită.
b. unitate centrală cu procesorul Z 80, memoriile RAM şi ROM; interfaţă specializată care
asigură comunicarea cu receptorul primind şi furnizând semnalele tipice acestei aplicaţii;
interfaţa cu tastatura şi display-ul receptorului; interfaţa pentru utilizarea semnalelor digitale
de LOG şi GYRO; convertor A/D pentru cuplarea cu sistemele de LOG şi GYRO; interfeţe de
comunicare cu periferice exterioare: serială RS232C şi paralelă.
c. două emiţătoare modulate în fază , pilotate de un oscilator de înaltă stabilitate (fig. 4.5.); un
emiţător
cu o putere de 1,25 W care lucrează pe 399,968 (aprox. 400) MHz, iar celălalt cu o putere de 0,8 W
pe l49,988(aprox. 150) MH; un receptor pentru captarea informaţiilor transmise de staţiile terestre;
o memorie ce stochează datele primite de la sol şi le furnizează modulatorului; un orologiu de mare
precizie.
20. Ce semnale asigură microcalculatorul receptorului?
 a. semnalele necesare controlului buclei PLL; semnalele necesare refacerii biţilor şi deci
obţinerii datelor; validarea şi decodificarea datelor transmise de satelit; calculul fixului;
efectuarea anumitor programe de navigaţie; afişarea şi introducerea datelor; comunicarea cu
periferice exterioare (Printer) sau alt calculator.
b. semnalele convertite de la sistemele de LOG şi GYRO şi interfeţe de comunicare cu periferice
exterioare: serială RS232C şi paralelă
c. semnale de radiofrecvenţă care asigură nivelul de informaţii necesar pentru prelucrarea
digitală a
acestora.

Navigatie Integrata TESTUL 3

1. În ce scop a fost conceput sistemul GPS?
a. pentru determinarea stadimetrică a poziţiilor diferitelor puncte situate pe suprafaţa
Pământului, pe mare sau în spaţiu, din poziţii cunoscute ale sateliţilor.
b. pentru determinarea precisă a drumului şi vitezei vehiculelor terestre, maritime sau spaţiale
deţinătoare de receptoare GPS.
c. coordonarea precisă a timpului.
2. Cum se realizează determinarea distanţei receptor – satelit?
a. Determinarea distanţei receptor – satelit se realizează în receptor prin procesarea semnalelor
emise continuu de sateliţii GPS, din analiza fazei semnalului.
b. Determinarea distanţei receptor – satelit se deduce din durata traiectului satelit – receptor a
semnalului, codificat, emis de satelit multiplicată cu viteza luminii.
c. Determinarea distanţei receptor – satelit se realizează în receptor prin procesarea semnalelor
emise
continuu de sateliţii GPS, din analiza amplitudinii semnalului.
3. Care este principiul poziţionării GPS?
a. Cerinţa fundamentală de acoperire globală, în sensul că numărul sateliţilor, dispunerea lor pe
orbite şi poziţia orbitelor în spaţiu, să asigure vizibilitatea continuă a cel puţin 4 sateliţi
simultan, cu o elevaţie de cel puţin 15º deasupra orizontului, din orice punct terestru.
b. Cerinţa fundamentală de acoperire zonală, în sensul că numărul sateliţilor, dispunerea lor pe
orbite
şi poziţia orbitelor în spaţiu, să asigure vizibilitatea continuă a cel puţin 4 sateliţi simultan, cu o
elevaţie de cel puţin 15º deasupra orizontului, din orice punct de pe uscat şi din zonele navigabile.
c. Cerinţa fundamentală de acoperire globală, în sensul că numărul sateliţilor, dispunerea lor pe
orbite
şi poziţia orbitelor în spaţiu, să asigure vizibilitatea continuă a cel puţin 2 sateliţi simultan, cu o
elevaţie de cel puţin 55º deasupra orizontului, din orice punct terestru.
4. Ce cuprinde sistemul spaţial al sistemul GPS?
a. Sistemul GPS cuprinde 24 sateliţi care satisfac necesitatea fundamentală de acoperire globală.
Schema prevede dispunerea sateliţilor pe orbite cvasi-circulare, la o altitudine de circa 20200
Km şi cu o perioadă orbitală de 12 ore siderale (semidiurnă).
b. Sistemul GPS cuprinde 21 sateliţi care satisfac necesitatea fundamentală de acoperire zonală.
Schema prevede dispunerea sateliţilor pe orbite cvasi-circulare, la o altitudine de circa 10100 Km şi
cu o perioadă orbitală de 6 ore siderale.
c. Sistemul GPS cuprinde 18 sateliţi care satisfac necesitatea fundamentală de acoperire zonală.
Schema prevede dispunerea sateliţilor pe orbite cvasi-circulare, la o altitudine de circa 20200 Km şi
cu o perioadă orbitală de 12 ore siderale (semidiurnă).
5. Câte orbite cuprinde segmentul spaţial GPS şi cum sunt dispuse orbitele sateliţilor?
a. 4 orbite cvasicirculare (e=0,003), decalate cu 40º în ascensia dreaptă a nodului ascendent şi cu
o
înclinare de 45º faţă de planul ecuatorului.
b. 5 orbite cvasicirculare (e=0,003), decalate cu 50º în ascensia dreaptă a nodului ascendent şi cu
o
înclinare de 50º faţă de planul ecuatorului.
c. 6 orbite cvasicirculare (e=0,003), decalate cu 60º în ascensia dreaptă a nodului ascendent şi cu
o înclinare de 55º faţă de planul ecuatorului.
6. Ce reprezintă codul C/A (Coarse / Acquisition Code)?
a. Codul C/A (Coarse / Acquisition Code) este un model matematic al ionosferei.
b. Codul C/A (Coarse / Acquisition Code) reprezintă o metodă de interzicere a accesului
utilizatorilor civili la precizia totală a sistemului GPS.
c. Codul C/A (Coarse / Acquisition Code), denumit şi SPS (Standard Positioning Service), este
accesibil tuturor utilizatorilor civili şi este modulat doar pe purtătoarea L1 (nefiind astfel
posibilă înlăturarea completă a erorii de refracţie ionosferică).
7. Ce reprezintă codul P (Precision Code)?
a. Codul P (Precision Code), denumit şi PPS (Precise Positioning Service) este rezervat uzului
utilizatorilor militari americani şi unui număr limitat de alţi utilizatori autorizaţi.
b. Codul P, cu o lungime de undă de doar 30m, este modulat pe ambele frecvenţe purtătoare L1
şi L2, distanţele calculate nefiind influenţate de erorile de refracţie ionosferică
c. Codul P (Precision Code) este o metodă de interzicere a accesului utilizatorilor militari la
precizia
totală a sistemului GPS.
8. Ce informaţii mai cuprinde semnalul GPS?
a. purtătoarele sunt modulate cu mesajul de navigaţie cuprinzând: efemerida satelitului,
parametrii de model ionosferic, informaţiile despre poziţia sateliţilor, timpul sistemului şi
eroarea ceasului faţă de scara de timp GPS a sistemului.
b. nivelul perturbaţiilor la care sunt supuse mişcările sateliţilor GPS.
c. parametrii semnalelor de radiofrecvenţă de la sateliţi GPS.
9. Care sunt metodele pentru limitarea accesului utilizatorilor civili la precizia totală a
sistemului?
a. Metoda S/A (Selective / Availability) constă în alterarea intenţionată a informaţiei de timp
conţinută în mesajul de navigaţie;
b. Metoda AS (Anti-Spooling) constă în înlocuirea codului P cu un alt cod, numit “cod Y”, care
limitează strict accesul utilizatorilor civili la precizia sistemului şi care să facă imposibilă
emisia din afara sistemului a unor semnale purtând semnătura GPS care să creeze confuzii ori
erori în determinarea poziţiei.
c. Metoda refracţiei ionosferice, prin crearea unui model matematic al ionosferei.
10. Care sunt categoriile de utilizatori ai sistemului GPS?
a. utilizatori militari, cei care deţin receptoare cod - P.
b. utilizatori civili, cei care deţin receptoare GPS mono-frecvenţă, cod-C/A.
c. utilizatori militari şi civili care deţin receptoare GPS.
11. Ce reprezintă sistemul DGPS?
 a. DGPS este un sistem în care un receptor dintr-o poziţie precis determinată (o staţie de litoral)
foloseşte semnalele GPS-ului pentru calcularea erorilor şi apoi şi transmiterea unui semnal de
corecţie receptoarelor din zona de acţiune pentru eliminarea acestor erori.
b. Reconversia semnalului de la sateliţii sistemului GPS şi transmisia acestuia la receptoarele
GPS.
c. Analizarea şi corecţia orbitelor sateliţilor sistemului GPS.
12. Care informaţii primeşte receptorul GPS al staţiei de referinţă de la satelit?
a. Poziţia satelitului.
b. Date despre aparatura de la bordul satelitului.
c. Date despre orbitelor sateliţilor sistemului GPS.
13. Ce parametru este analizat de receptorul GPS al staţiei de referinţă?
a. Diferenţa dintre timpul teoretic necesar semnalului pentru a ajunge la receptorul GPS al
staţiei de referinţă şi timpul real.
b. Diferenţa de amplitudine.
c. Diferenţa de frecvenţă.
14. Ce transmite staţia de referinţă DGPS după calculul erorii de semnal?
a. Staţia de referinţă DGPS transmite apoi un semnal de corecţie, efect care este folosit pentru
corectarea disponibilităţii selective, a întârzierii ionosferice şi a tuturor celorlalte surse de
erori pe care cele două receptoare le au în comun.
b. Staţia de referinţă DGPS transmite semnale de orientare a sateliţilor
c. Staţia de referinţă DGPS transmite semnale de verificare a sateliţilor
15. Care este precizia sistemului DGPS?
a. rezultatele poziţionării DGPS sunt la fel de precise cu cele ale Standard Positioning Service
(cod
C/A).
b. rezultatele poziţionării DGPS sunt la fel de precise cu cele ale Serviciului de Poziţionare
Precisă (cod P).
c. rezultatele poziţionării DGPS sunt la fel de precise cu cele ale sistemului TRANSIT.

Navigatie Integrata TESTUL 4

1. Care sunt obiectivele sistemului integrat de navigaţie?

a. preluarea automată, de la diferiţi senzori de navigaţie şi supraveghere, a datelor necesare
conducerii navei;
b. efectuarea calculelor de navigaţie: calculul drumului (adevărat - Da, compas – Dc, giro – Dg,
dat de satelit – Ds); determinarea automată a coordonatelor punctului navei (φ, λ); trasarea
automată a drumului şi înscrierea pe harta electronică de navigaţie;
c. transmiterea şi recepţionarea informaţiilor (comunicaţiilor) despre: situaţia navei, portul de
plecare, ruta, portul de sosire, comunicaţiile de pericol şi de urgenţă, avize hidro-meteorolige.
d. Supravegherea magaziilor, compartimentelor şi spaţiilor pentru: prevenirea şi/sau limitarea
incendiilor, închiderea compartimentelor inundate, păstrarea temperaturii şi a umidităţii
constante
2. În ce constă termenul de punte integrată?
a. Termenul de punte integrată se referă la mai multe combinaţii posibile de software şi
echipamente proiectate special pentru nevoile individuale ale fiecărei nave, din acest motiv
fiecare sistem de punte integrată este diferit de la navă la navă
b. Sistemul integrat al navigaţiei moderne constă în informatizarea tuturor activităţilor de
comandă, control şi coordonare de la bordul navei.
c. Folosirea unor echipamente de conversie analog/digital care transformă şi integrează
semnalele
echipamentelor dispuse pe puntea de comandă.
3. Care sunt echipamentele de navigaţie care fac parte din sistemul integrat de navigaţie?
a. pilotul automat, girocompasul, compasul magnetic, sonda ultrason, lochul.
b. instalaţia de lumini de navigaţie
c. termometru, barometru, anemometru.
4. Care sunt echipamentele radioelectronice de navigaţie care fac parte din sistemul integrat de
navigaţie?
a. receptorul hiperbolic de navigaţie.
b. radiogoniometru.
c. receptorul GPS.
5. Care sunt datele care caracterizează ţintele prelucrate de radarul de navigaţie?
a. CPA punctul de maximă apropiere, TCPA timpul pâna la punctul de maximă apropiere;
b. distanţa navă ţintă, relevmente navă ţintă, viteză şi drum;
c. punctul navei, viteza deasupra fundului, abaterea laterală de la drumul adevărat.
6. Care sunt principalele caracteristici ale sistemului de hărţilor electronice ECDIS?
a. folosirea filtrului Kalman pentru a procesa informaţiile luate de la GPS, DGPS şi alţi senzori
ai vaporului pentru a corecta în permanenţă poziţia navei.
b. planificarea rutei de navigaţie şi funcţii de monitorizare, facilităţi de avertizare pentru a
contribui la o navigaţie în siguranţă, afişarea adâncimilor şi avertizarea când există pericol de
eşuare.
c. interfaţă pentru CD pentru a încărca şi pentru a corecta în permanenţă hărţile din baza de
date, informaţii despre ţinte preluate de la echipamentul AIS şi de la echipamentul ARPA pot
fi folosite pentru a evita ajungerea la situaţii de urgenţă, respectiv evitarea coliziunilor.
7. Ce funcţie îndeplineşte opţiunea OVERLAY a sistemului ECDIS?
a. suprapunere imaginea radar peste imaginea hărţii electronice.
b. pentru ajustarea luminozităţii ecranului hărţii electronice
c. afişează anumite ferestre care deţin informaţii despre marcajele de navigaţie , deasemenea
dispune
de funcţia de activare/dezactivare a anumitor marcaje de navigaţie
8. Ce funcţie îndeplineşte opţiunea GAIN a sistemului ECDIS?
a. pentru reglarea intensităţii semnalului;
b. pentru înlăturarea paraziţilor datoraţii precipitaţiilor;
c. pentru ajustarea valorii relevmentului activ.
9. Ce funcţie îndeplineşte opţiunea VRM a sistemului ECDIS?
a. pentru înlăturarea paraziţilor datoraţii mării
b. pentru resetarea alarmelor auditive
c. pentru ajustarea valorii cercului variabil de distanţă activ
10. Caresunt principalele funcţii a calculului rutei de navigaţie cu ajutorul sistemului ECDIS?
a. Principala funcţie a calculului rutei este de a defini punctele de schimbare de drum şi razele
de giraţie pentru fiecare punct;
b. Stabilirea limitelor şi vitezei pentru fiecare segment, desemenea calculul timpului de plecare
şi de sosire şi planul de voiaj cel mai economic;
c. Stabilirea abaterii maxim admise de la drumul adevărat al navei.

TESTE Navigatie Integrata

1. Sistemele electronice de navigatie au in componente :

a)statii de emisie
b)indicatoare de receptie instalate la bord
d)aparatura de comanda a statilor de emisie
2) Sistemele electronice de navigatie se deosebesc de sistemele de comunicatii radio
prin …..
a) propagarii semnalului
b) emisiei semnalului
c) receptiei semnaluluioarea amplificarii semnalului
3. Sistemele electronice de navigatie se bazeaza pe proprietatea undelor radio de a se
propaga cu o viteza de :
a) 1500 ms
b) 340 ms
c) 3*108 ms
d) 3*105 Kms
4) Sistemele electronice de navigatie pot masura
a) diferenta de timp
b) diferenta de faza
c) diferenta de frecventa
d) diferenta de amplitudine a semnalului
5. Sistemele electronice de navigatie pot masura :
a) unghiul
b) distanta
c) diferenta distantelor
d) o combinatie liniara a distantelor
6) Sistemele electronice de navigatie se clasifica in :
a) telemetrice
b) telemetrice – diferentiale
c) goniometrice
d) decametrice
7. Sistemele electronice de navigatie au ca parametrii principali :
a) raza de actiune
b) precizia determinate
c) capacitatea de informare
d) protectia fata de actiunile inamice
8) Eroarea rezultata in determinarea punctului navei cu ajutorul sistemelor electronice de
navigatie se compune din:
 a) eroare instrumentala
b) eroare datorata propagarii undelor data de conditiile de propagare
c) eroarea datorita parazitilor atmosferici
d) eroarea data de starea marii
9. Izolinile in cazul sistemelor electronice de navigatie sunt :
a) hiperbola
b) cercul
c) dreapta
d) eliptica
10) Distanta intre elemetele vibratoare ale antenei directionale a radiogoniometrului
trebuie sa fie :
a) mai mica decat dimensiunile navei
b) egala cu lungimea navei
c) egala cu latimea navei
d) mai mare decat inaltimea navei deasupra liniei de plutire
11. Eroarea in determinarea punctului cu sisteme electronice de navigatie prin sateliti,
depinde de :
a) distanta satelit – nava
b) numarul de sateliti din cadrul sistemului
c) distanta dintre satelit si statia de comanda
d) precizia datelor privind pozitia satelitului pe orbita
12) Domeniu de lucru al sistemelor electronice de navigatie reprezinta:
a) suprafata in limitele careia se asigura determinarea punctului navei cu o eroare
medie patratica ce nu depaseste valoarea data
b) suprafata in limita careia se poate deplasa nava
c) suprafata delimitata de un cerc cu raza de 1000 Mm
d) suprafata in limitele careia se asigura determinarea punctului navei cu o eroare
medie patratica ce nu depaseste lungimea navei
13.La propagarea undelor radio intr-un spatiu omogen, campul ridicat de antenna
verticala este format din :
a) componenta verticala a campului electric si componenta orizontala a campului
magnetic
b) ambele componente verticala si orizontala ale campului electric si magnetic
c) componentele orizontale ale campurilor electric si magnetic
d) componentele verticale ale campurilor electric si magnetic
14) Schemele de temporizare variabila de faza si detimp au rolul:
a) de a crea 2 tensiuni defazate de timp al carui defazaj se poate regla continu
b) de a crea 2 tensiuni de antifaza al carui defazaj trimis sa fie mentinut
continuu
c) de a crea 2 semnale in faza a carui amplitudune sa poata fii reglata continu
d) de a crea un semnal care sa se opuna celui receptionat
15. Schemele de temporizare variabila de faza si de timp se construiesc cu ajutorul unor
defazari de tip :
a) inductiv
b) captiv
c) rezistiv
d) conductori
16 ) Schemle sensibile la temporizarea unui semnal fata de altul pot fii :
 a) detectorul de faza
b) discriminatorul de timp
c) intarzietorul de semnal
d) numaratorul de timp
17. Detectorul de faza e format in principiu din :
a) circuit multiplicator si filtru de joasa frecventa
b) circuite sumatoare
c) circuite diferentiale
d) circuite sinfazice
18) La iesirea detectorului de faza se obtine:
a) numai componenta constanta a tensiunii proportinala cu diferenta fazelor
b) numai componenta de inalta fregventa
c) suma tensiunilor aplicata la intrare
d) diferenta tensiunilor aplicate la iesire
19. Dicriminatorul de timp este format in principiu din :
a) circuit multiplicator si un circuit integrator cuplate in serie comandate prin
intermediul unui circuit poarta
b) circuite diferentiale
c) circuite amplificatoare de semnal mic
d) circuite basculante bistabile
20) Masurarea diferentei de faza se poate realize cu :
a) osciloscopul catodic
b) detectoare sensibile la faza
c) fazmetre
d) frecventmetru
21. Masuratorile de faza sunt caracterizate de multivalenta rezultatelor datorita :
a) diferitelor numere intregi de lungimi de unda care pot corespunde la aceiasi
diferenta de faza
b) distantelor mari dintre statile de emisie si receptorul care se afla la bord
c) conditiile de propagare a undelor radio
numarului mare de statii de emisie
22) Eliminarea multivalentelor rezultatelor masuratorilor se poate realiza :
a) prin compararea datelor de la 2 mijloace de determinare a punctului navei
b) cu ajutorul emisiei de oscilatii suplimentare
c) prin numararea numarului de lungimi de unda corespunzatoare diferentei de
distante
d) prin masurarea diferentei distantelor dintre nava si statiile de emisie
23. Sistemul de navigatie “LORAN” este un sistem de navigatie electronic :
a) diferential-telemetric
b) goniometric
c) de amplitudine
d) de frecventa
24) Sistemul de navigatie Loran este un sist de navigatie electronic:
a) cu emisie in impulsuri
b) cu emisie continua
c) cu emisie in trepte
d) cu emisie in oscilatii sinusoidale
25. Sistemul de navigatie “LORAN” este un sistem de navigatie electronic la care se
masoara diferenta :
a) de timp dintre momentele receptionarii impulsurilor de la statiile principale si
secundare
b) deamptitudine a semnalelor receptionate de la statiile principala si secundara
c) de frecventa a semnalelor receptionate
d) sinfazica a semnalelor receptionate
26) Sistemul de navigatie Loran-A este continut
a) dintr-o statie principala si una secundara
b) dintr-o statie principala si doua la 5 secundare
c) dintr-o statie principala si 3 secundare
d) din 2 statii principale si una secundara
27. Recunoasterea impulsurilor emise de statia principala se poate face prin :
a) emisia de catre statia principala a unui impuls suplimentar de recunoastere
b) introducerea unui timp de intarziere intre momentul emisiei semnalului de catre
statia principala si momentul emisiei semnalului de catre statia secundara, astfel
incat aceasta diferenta de timp sa fie mai mica de T/2, unde T este perioada de
repetitie a impulsurilor
c) emisia de impulsuri de frecventa diferita, de catre cele doua statii
receptia semnalelor de la cele doua statii cu ajutorul a doua receptoare separate
d) receptia semnalelor de la cele doua statii cu ajutorul a doua receptoare separate
28) La sistemul Loran-A semnalele statiei principale se receptioneaza intotdeauna
inaintea semnalelor corespunzatoare statiei secundare :
a) in orice punct al zonei de lucru a cuplului de statii
b) doar pe linia de baza a cuplului de baza
c) doar pe perpendicular ape linia de baza a cuplului de baza
d) depinde de pozitia navei in zona de lucru a cuplului de statii
29. La sistemul “LORAN - A” semnalele statiei principale se receptioneaza :
a) intotdeauna pe linia superioara de explorare a tubului cinescopic
b) pe linia superioara sau pe linia inferioara de explorare a tubului cinescop functie
de pozitia navei fata de statii
c) intotdeauna pe linia inferioara de explorare a tubului cinescop
d) pe linia superioara de explorare a tubului cinescop cand nava se afla pe linia de
baza a cuplului de statii sip e linia inferioara cand nava se afla in alt punct decat
pe linia de baza
30) Perechile de statii ale sistemului Loran-A se deosebesc intre ele prin :
a) frecventa purtatoarei
b) puterea semnalului emis
c) grupa de frecventa de receptie
d) amplitudinea semnalului emis
31. Perechile de statii ale sistemului “LORAN - A” se deosebesc intre ele prin :
a) frecventa de receptie a impulsurilor
b) forma semnalului emis
c) numarul de impulsuri emise
d) durata impulsului emis
32) Orice instalatie de litoral poate functiona:
a) in acelasi timp ca statie principala pentru o pereche si secundara pentru alta ,
in acest caz are doua emitatoare care genereaza impulsuri pe doua frecvente
independente de receptie pe aceasi antenna
 b) numai ca statie principala sau ca statie secundara
c) ca statie principala pentru cel mult 2 perechi de statii
d) ca statie secundara pentru cel mult 2 perechi de statii
33. Fiecare statie de litoral a sistemului “LORAN - A” contine :
a) sincronizator
b) generator de impulsuri
c) antene de receptie si emisie
d) aparatură de comunicaţii de serviciu.
34) Sist de navigatie Loran-C este un sistem de navigatie :
a) in faza – impuls
b) in impuls
c) in faza cu selectie de frecventa
d) in faza cu selectie temporara
35. Statile de emisie ale sistemului de navigatie “LORAN - C” :
a) functioneaza in grupe, care formeaza un circuit unic format dintr-o statie
principala si doua la cinci statii secundare
b) functioneaza in pereche de cate doua statii, dintre care una principala si una
secundara
c) functioneaza in grupe de cate o statie principala care emite in impuls si doua la
cinci statii secundare care emit in faza
d) functioneaza in perechi de cate doua statii, dintre care una principala care emite in
faza si una secundara care emite in impuls
36) Statiile de emisie al sistemului Loran – C emit trenuri de impulsuri:
a) formate din 9 impulsuri la statia principala
b) formata din 8 impulsuri la statiile secundare
c) formata din 8 impulsuri atat la statia principala cat si la statiile secundare
d) formate dintrun numar de impulsuri diferit de la o statie la alta
37. Eliminarea influentei undelor spatiale de la impulsurile precedente asupra celor
urmatoare, la sistemul de navigatie “LORAN - C”, se realizeaza prin aplicarea :
a) modularii in frecventa
b) modularii in plitudine
c) codificarii de faza
d) a doua perioade de repetitie a serilor de impulsuri
38) Codificarea de faza a impulsurilor in serie al sistemului de navigatie Loran-C are
urmatoarele avantaje:
a) inlesneste recunoasterea automata a statiei principale
b) permite urmarirea automata a semnalului chiar la un semnal de 1/10 – 1/20
c) permite masurarea diferentei de faza indifferent de distanta dintre receptorii
staiilor de emisie
d) permite masurarea diferentei de faza a semnalului indifferent de dist intre
receptor si statiile de emisie
39. Indicatorii de receptie navali ai sistemelor in faza-impuls “LORAN - C” pot fi :
a) cu suprapunere vizuala a fronturilor infasurarilor impulsurilor radi
b) cu suprapunere vizuala a fronturilor dupa modularea de inalta frecventa a
impulsurilor radio
c) cu masurarea automata a diferentei de faza ale oscilatiilor purtatoare in punctual
characteristic al impulsurilor radio
d) cu cautarea automata a semnalelor de depasirea nivelului de zgomot
40) Statiile costiere de litoral constau in :
a) sincronizator si aparatura de control
b) receptor si emitator de impulsuri
c) sursa de alimentare
d) echipamente de comunicatii radio
41. Sistemul de navigatie “OMEGA” este un system de navigatie electronica :
a) pe unde foarte lungi cu frecventa 3*100 -3*101KHz
b) pe unde lungi cu frecventa 3*101-3*102KHz
c) pe unde medii cu frecventa 3*102-3*103KHz
d) pe unde scurte cu frecventa 3*103-3*104KHz
42) Sist de navigatie Omega este un system de navigatie electronica :
a) diferential-telemetric de faza cu selectie temporara a semnalelor
b) diferential-telemetric in impuls faza
c) diferential-telemetric in impuls
d) diferential-telemetric de faza cu selctie de frecvente a semnalelor
43. La sistemul de navigatie “OMEGA” bazele sunt de :
a) 5000-6000 Mm
b) 300-400 Mm
c) 800-1000 Mm
d) 2000-3000 Mm
44) Statiile la sistemul de navigatie Omega se recunosc dupa :
a) oscilatiile speciale emise in pauza dintre pachetele de semnal
b) amplasarea si amplitudinea semnalelor ce apar la baleiaj
c) momentul aparitiei semnalelor , determinat cu ajutorul cronometrului naval
d) strobul format la indicator pe timpul sincronizarii comutatorului, care are
aceasi forma cu diagrama temporara de emisie a oscilatiilor si care pot fi
suprapuse
45. Indicatorul de receptie naval al sistemului “OMEGA” :
a) are un numar de canale de frecvente conditionat de numarul treptelor de eliminare
a multivalentei
b) are doua canale de frecvente pentru utilizarea unei trepte de eliminare a
multivalentei
c) are aceiasi frecventa intermediara pentru toate canalele
d) are frecventa intermediara specifica fiecarui canal de receptie
46)Sistemul de navigatie Decca este un system electronic de navigatie
a) diferential – telemetric in faza cu selectie de frecventa a semnalelor
b) diferential – telemetric in impuls –faza
c) diferential – telemetric in impuls
d) diferential – telemetric in faza cu selectie temporara a semnalelor
47. Statiile de emisie ale sistemului de navigatie “DECCA” :
a) emit oscilatii coerente, (multiplu al frecventei de baza)
b) introduce o temporizare fixa de baza
c) emit oscilatii mecoerente
d) introduce o temporizare variabila de baza, functie de distanta dintre statii
48) Sist de navig Decca este un system electronic de navig :
a) pe unde lungi de joasa frecventa 3.101 – 3.102 Khz
b) pe unde f lungi de foarte joasa frecventa 3.100 – 3.101 Khz
c) pe unde medii de medie frecventa 3.102 - 3.103 Khz
 d) pe unde ultra scurte de foarte inalta frecventa 3.105 – 3.106 Khz
49. Circuitul standard al sistemului “DECCA” e format din :
a) o statie principala si trei secundare
b) o statie principala si doua secundare
c) o statie principala si una secundara
d) doua statii principale si doua secundare
50) Pentru masurarea diferentelor fazelor intre oscilatiile emise de o pereche de statii la
diferite frecvente , la indicatorul de receptie de la bord ale sistemului Decca:
a) aceste frecvente se aduc la frecv de comparare ce reprezinta cel mai mic
multiplu comun al acestora
b) aceste semnale sunt receptionate pe rand si apoi comparate la frecv
infasuratoarei
c) se receptioneaza frecv e la perechile de statii intr-o anumita ordine , la timpi
foarte bine sincrinizati si apoi se masuoara defazajul
d) pentru o buna precizie se aleg cele mai apropiate statii de emisie de nava
proprie si se transmite catre receptor un semnal de recunmoastere
51. Pentru eliminarea multivalentei la sistemul de navigatie “DECCA” :
a) se intrerupe umisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din
doua componente “start/stop” de la statia principala si secundara emise
concomitant - sistemul “V”
b) se intrerupe emisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit semnale suplimentare de comparare, formate din
patru componente “start/stop” de la statia principala si secundara emise succesiv
dupa un ciclu dat – sistemul “MP ( Multi Pulse )”
c) se intrerupe emisia semnalelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit doua semnale suplimentare de recunoastere de la
statia principala si secunadra concomitant
d) se intrerupe emisia sistemelor de navigatie de cateva ori pe minut, pe o durata
scurta, in decursul careia se emit patru semnale suplimentare de la statia
principala si secundara succesiv
52) Radiogoniometrele navale permit rezolvarea urmatoarelor probleme de navigatie:
a) determinarea punctului navei dupa relevmentul radio
b) navigatia pe relevment prin determinarea directiei la radiofar
c) determinarea directiei la un sinistru naval de la bordul navei aflata in pericol
d) determinarea distantei pana la radiofar
53. Radiogoniometrele navale folosesc :
a) un sistem combinat de antene format dintr-o antenna baston si o antenna cadru
mobile
b) un sistem combinat format dintr-o antenna baston si doua antene cadru fixe, una
situate in planul diametral si alta in planul transversal al navei
c) un sistem combinat format dintr-o antenna cadru fixa si una mobile
d) un sistem combinat format dintr-o antenna baston si o antenna cadru fixa situate
in planul diametral al navei
54. Directia de sosire a undelor radio se poate stabilii univoc cu ajutorul :
a) unui sistem format din doua bobine fixe reciproc perpendicular cuplate cu antenele
cadru si a unei bobine mobile situate in interiorul celor fixe
b) a doua sisteme de deviatie, reciproc perpendiculare, ale tubului catodic, cuplate cu
antene cadru
c) a doua sisteme de compensare a tensiunilor ce sosesc de la antenele cadru
55. Erorile de goniometrare sunt date de :
a) erorile sistemului fomat din antenele cadru reciproc perpendiculare
b) asimetria electrica a circuitului de cuplare a cadrului cu intrarea in etajele de
amplificare ale radiogoniometrului
c) influenta obiectelor metalice si ale corpului navei asupra tensiunilor induse in
antenele cadru, prin indicatii secundare
d) reflexiile undelor radio de suprafata marii
56. Deviatia radio reprezinta :
a) diferenta dintre relevmentul radio adevarat si relevmentul radio masurat
b) diferenta dintre relevmentul adevarat scos din harta si relevmentul giro masurat la
girofar
c) diferenta dintre relevmentul radio adevarat si relevmentul compass masurat la
radiofar
d) diferenta dintre relevmentul radio masurat si relevmentul adevarat
57. Deviatia radio e formata din :
a) o componenta circulara, doua componente semicirculare si doua componente
cuadrantale
b) o componenta circulara, o componenta semicirculara si o componenta cuadrantala
c) o componenenta constanta, doua componente in antifaza
d) doua componente in faza si doua componente in antifaza
58. Componenta circulara a deviatiei radio este produsa :
a) de emitatori secundari similari antenei cadru
b) de emitatori secundari similari antenei verticale
c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei
d) de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
59. Componentele cuadrantale ale deviatiei radio sunt produse :
a) de emitatori secundari similari antenei cadru
b) de emitatori secundari similari antenei verticale
c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei
d) de nedispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
60. Componentele semicirculare ale deviatiei radio sunt produse :
a) de emitatori secundari similari antenei cadru
b) de emitatori secundari similari ai antenei verticale
c) de antene de emisie ale echipamentelor de radiocomunicatii de la bordul navei
d) de antene de receptie ale altor echipamente
61. Compensarea deviatilor circulare si semicirculare se realizeaza prin :
a) dispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
b) ridicarea antenei cat mai sus fata de corpul navei
c) decuplarea (izolarea) antenelor de emisie de la bord pe timpul goniometrarii
d) aceste deviatii avand valori mici nu se compenseaza
62. Compensarea deviatiei cuadrantale se realizeaza :
a) prin cuplarea unor inductante in serie cu antenna cadru
b) prin cuplarea unor inductante in paralel cu antenna cadru
c) prin ridicarea antenei cadru cat mai sus fata de corpul navei
d) dispunerea antenei cadru exact in planul diametral al navei
63. Circuitul de intrare in goniometru acustic trebuie sa asigure :
 a) goniometrarea dupa minimul acustic cu ajutorul antenei cadru
b) determinarea sensului la radiofar cu ajutorul sistemului de antenna cadru si
antenna verticala
c) posibilitatea de reglare a amplitudinii semnalului receptionat pentru obtinerea
minimului acustic
d) amplificarea semnalului pana la valoarea maxima posibila
64. Radiogoniometrul visual se deosebeste de cel acustic prin :
a) faptul ca la cel visual bobina detectoare se roteste continuu
b) faptul ca la cel visual semnalul de la bobinele varienctului se aplica la sistemul de
diflexie al tubului cinescop
c) faptul ca cel visual pe langa goniometrul propriuzis au si un variometru
d) nu sunt deosebiri intre cele doua goniometre
65. Radiogoniometrele vizuale pot fi :
a) cu un canal de amplificare video si unul audio
b) cu doua canale de amplificare video si unul audio
c) cu trei canale de amplificare video si unul audio
d) cu doua canale de amplificare video si doua audio
66. Elementele orbitei satelitului artificial sunt :
a) semiaxa mare si excentricitatea
b) modul ascendant si modul descendent
c) punctele perigee si apogeu
d) lungimea orbitei satelitului
67. Parametrii de miscare ai satelitului artificial sunt :
a) distanta fata de centrul Pamantului
b) anomalia reala a miscarii ( unghiul polar )
c) perioada de evolutie a satelitului
d) distanta fata de suprafata Pamantului
68. Sistemul de sateliti TRANSIT cuprinde :
a) cinci sateliti cu orbite polare
b) patru statii de urmarire a satelitilor
c) un centru de calcul si doua statii de injectie
d) sapte sateliti cu orbite geostationare
69. Echipamentul radionavigatiei de pe satelit contine :
a) doua emitatoare modulate in faza
b) un receptor pentru receptionarea informatilor transmise de statiile terestre
c) o memorie ce stocheaza datele primate de la sol
d) un orologiu de mare precizie
e) emitatoare de ultrasunete
f) un dispozitiv electronic de programare ce regleaza functionarea aparaturii de pe
satelit
g) doua antene spirale, plasate pe suprafata satelitului
h) un system gyroscopic pentru stabilizarea pe orbita a satelitului
i) un radio – telemetru
j) un system de alimentare cu energie electrica cu baterii solare
k) un system tampon cu baterii din argint – nichel si cadmiu – nichel
l) un system de stbilizare pe orbita
m) un dispozitiv de masurare a distantei fata de pamant
Raspunsul corect este :
 a) a b c d f g i j k l
b) a c d e f i j k l m
c) a b c e f g h i k l
d) a b c d e g h j k m
70. Receptorul de navigatie prin satelit :
a) primeste de la satelit un semnal de frecventa (~400Mhz)modulat in faza cu datele
referitoare la orbita satelitului in timp
b) extrega variatia frecventei purtatoare a semnalului emis de satelit, variatie data de
efectul Doppler
c) determina pozitia navei denumita “fix”
d) emite spre satelit date despre viteza si drumul navei
71. Sistemul Global de pozitionare NAVSTAR/GPS a fost conceput in vederea :
a) determinarii stadimetrice a pozitiilor diferitelor puncte situate pe suprafata
Pamantului, din pozitii cunoscute ale satelitilor
b) determinarii precise a drumului si vitezei vehiculelor terestre, maritime sau
spatiale detinatoare de receptoare GPS
c) coordonarii precise a timpului
d) distrugerii corpurilor ceresti neidentificate
72. Determinarea distantei satelit-receptor in cadrul GPS realizeaza :
a) la receptor prin procesarea semnalului emis continuu de satelit
b) prin masurarea timpului necesar semnalului emis, care se propaga cu viteza
luminii, pentru a parcurge distanta satelit-receptor
c) prin determinarea variatiei fazei semnalului emis de satelit datorita vitezei navei
d) la satelit prin analiza semnalului emis de satelit si reflectat de nava
73. Sistemul de pozitionare global GPS cuprinde :
a) segmental spatial
b) segmental de control
c) segmental utilizatorului
d) segmental de calcul
74. In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se
utilizeaza :
a) doua codusi pseudo-aleatoare, numite coduri PRN(Pseudo-Ranger-Number)
b) codul C/A(Coarse/Acquisition Code), accesibil tuturor utilizatorilor civili
c) codul SPS(Standard Positioning Service), accesibil tuturor utilizatorilor civili
d) codul P(Precision Code), rezervat utilizatorilor militari americani si un numar
limitat de alti utilizatori
75. In algoritmul de calcul al distantelor din durata traiectorului satelit-receptor se
utilizeaza
a) metoda S/A(Selective/Avalibility) consta in alterarea intentionata a informatiei de
timp continuta in mesajul de navigatie
b) metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care
limiteaza strict accesul utilizatorilor civili la precizia sistemului
c) metoda AS(Anti-Spoofing), consta in inlocuirea codului P cu un alt cod Y, care
face imposibila emisia din afara sistemului a unor semnale purtand semnatura
GPS
d) codul PPS(Precise Positioning Service), rezervat utilizatorilor militari americani
si un numar limitat de alti utilizatori
76. Segmentul de control (Sistemul operational de control) realizeaza :
 a) determinarea orbitelor satelitilor
b) determinarea precisa a timpului
c) sincronizarea ceasurilor satelitilor
d) transmiterea de comenzi pentru corectarea orbitelor satelitilor
77. Sistemul DGPS(GPS Diferential) :
a) este un system in care un utilizator dintr-o pozitie determinate foloseste semnalele
receptorului DGPS pentru transmiterea unor semnale receptorului de corectie
b) semnalele de corectie transmise de statiile costiere DGPS pot fi receptionate de un
utilizator civil aflat in apropiere pentru corectia propriului semnal GPS
c) este un system diferential-telemetric in faza
d) este un system diferential telemetric in faza impuls
78. Sistemul ECDIS are ca scop :
a) ridicarea sigurantei vietii pe mare
b) facilitatea tinerii la zi a hartilor de navigatie
c) nu inlocuieste harta clasica
d) poate inlocuii perfect harta clasica
79. Sistemul ECDIS contine urmatoarele elemente :
a) elemente periferice
b) calculatorul
c) harta electronica
d) girocompasul
80. Elementele periferice ale sistemului ECDIS sunt :
a) receptorul GPS
b) radarul
c) lochul
d) sonda
e) girocompasul
81. ENC(Electronic Navigational Chart) reprezinta:
a) baza de date standardizate din punct de vedere al continutului, structurii si formei
folosita de sistemul ECDIS
b) baza de date sub autoritatea oficiilor hidrografice nationale
c) baza de date ce contine informatii necesare unei navigatii in siguranta
d) baza de date conforma cu hartile clasice
82. SENC(Sitem Electronic Navigational Chart) reprezinta :
a) o baza de date care pe langa datele continute pe ENC pentru introducerea si a
altor date de catre utilizator
b) o derivate navigationala a GIS(Sistem de Informatii Geografice)
c) un system electronic costier pentru determinarea punctului navei
d) un system de navigatie prin sateliti artificiali
83. GIS(Sistemul de Informatii Geografice) este un system :
a) ce contine o baza de date care permite cartografierea si analiza fenomenelor si
entitatilor de pe suprafata terestra
b) care permite definirea, construirea, actualizarea si exploatarea
c) din dotarea Ministerului Educatiei pentru realizarea hartilor geografice
d) din dotarea Administratiei Cadrastale pentru cartografierea terenurilor agricole.