Sunteți pe pagina 1din 18

Capitolul 2 - Lucrătorul de tineret în

Europa

Site: The suitcase, the map and the voyage of a youth worker
Curs: 4) Lucrătorul de tineret - RO
Carte: Capitolul 2 - Lucrătorul de tineret în Europa
Tipărit de: Alexandra Nicula Stancescu
Dată: Saturday, 14 October 2017, 21:10
Cuprins
2.1. Aspecte legislative

2.2. Strategia UE pentru promovarea lucrului cu tinerii

2.3. Profilul unui lucrător de tineret european

2.4. Lucrătorul de tineret vs alte profesii conexe

2.5. Lucrul cu tinerii dintr-o perspectivă științifică

2.6. Oportunități și provocări în domeniul tineretului

2.7. Programe naționale și internaționale care sprijină activitatea de tineret


2.1. Aspecte legislative

"Chiar dacă este foarte dificil să


se stabilească un model în ceea
ce privește legislația care
reglementează domeniul
activității de tineret, cea mai
mare parte a statelor membre
ale Uniunii Europene, datorită
strategiei UE pentru
promovarea și susținerea
activităților de tineret au reușit
să își alinieze legislația
națională în așa fel încât
lucrătorul de tineret – în
calitatea sa de profesionist –
are potențialul de a înțelege ce
ar presupune lucrul cu tinerii în
[1]
orice țară membră a UE ".

A înțelege legea care


reglementează profesia de
lucrător de tineret este un
aspect foarte important, nu
doar pentru că, în desfășurarea
activității sale, lucrătorul de
tineret trebuie să fie un
exemplu de persoană care
respectă, se supune legislației
naționale și internaționale, însă
și pentru că acest lucru va
ajuta lucrătorul de tineret să
înțeleagă drepturile și
obligațiile ce îi revin, putând
astfel să își desfășoare activitățile în conformitate cu etica profesională a lucrătorului de tineret.

De asemenea, prin cunoașterea legislației referitoare la profesia exercitată, lucrătorul de tineret va înțelege sursele
și obiectivele politicilor de tineret la nivel național și internațional și, în acest fel, acesta va fi capabil să își alinieze
acțiunile cu politicile și strategiile existente și, de ce nu, să identifice atât aspectele pozitive ale acestora (să le
promoveze și să le susțină), cât și pe cele mai puțin fructuoase (și să vină cu măsuri posibile pentru a răspunde
nevoilor identificate).

"Având în vedere faptul că profesia de lucrător de tineret este o profesie recunoscută recent, locul ei nu este
stabilit cu exactitate în ochii membrilor comunității.
[2]
Cu toate acestea, prin examinarea legislațiilor existente ale statelor membre ale UE , "profesia de lucrător de
[3]
tineret prezintă atât funcții exprese cât și latente".

"Pe de o parte, una dintre principalele funcții "exprese" este furnizarea de educație non-formală și informală
beneficiarilor săi - tinerii - în așa fel încât aceasta îndeplinește obiectivele de învățare stabilite de către lucrătorul
de tineret, pe baza unei evaluări a necesităților și în așa fel încât aceasta să atingă obiectivul de dezvoltare
[4]
stabilit."
Pe de altă parte, funcțiile "latente" înglobează aspecte precum prietenia interpersonală bazată pe dialog prin
[5]
care tânărul poate stabili locul, timpul, amploarea și realizările întâlnirii."

"Atunci când vorbim despre cadrul legal în ceea ce privește lucrătorul de tineret, documentul de
referință este Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea
[6] [7]
europeană în domeniul tineretului" (2010-2018) . Astfel, se recunoaște, în conformitate cu Art. 1, că:

"Tinerii joacă un rol crucial în abordarea multor provocări și oportunități socio-economice, demografice, culturale,
de mediu și tehnologice cu care se confruntă Uniunea Europeană și cetățenii săi în prezent și în anii ce vor urma.
Promovarea integrării sociale și profesionale a tinerilor este o componentă esențială pentru atingerea obiectivelor
Strategiei de la Lisabona a Europei pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, concomitent cu
promovarea realizării personale, a coeziunii sociale și a cetățeniei active."

În continuare, art. 2 prevede că:

"Raportul UE privind tineretul pentru anul 2009 arată că, deși majoritatea tinerilor europeni de astăzi se bucură de
condiții de viață bune, există încă provocări care necesită o soluționare, precum șomajul în rândul tinerilor, tineri
care nu beneficiază de educație sau de formare, sărăcie în rândul tinerilor, niveluri scăzute de participare și de
reprezentare a tinerilor în procesul democratic, precum și diferite probleme de sănătate. Recesiunile economice,
cum este cea care a început în 2008, tind să aibă un impact negativ semnificativ asupra tinerilor, iar efectele riscă
să se manifeste pe termen lung."

[8]
"Pe baza documentului menționat mai sus, statele membre au elaborat legislații interne pentru a sprijini
activitatea de tineret, și-au modificat și adaptat politicile naționale pentru tineret, în scopul îndeplinirii cerințelor
stabilite de UE în ceea ce privește o recunoaștere mai mare a activităților de voluntariat, dezvoltarea educației
[9] [10]
non-formale, incluziunea tinerilor pe piața forței de muncă sau, în general vorbind, evitarea marginalizării ".

Conform Documentului de lucru al membrilor Comisiei - Situația tinerilor din UE, partea 1/6, publicat de Comisia
[11]
Europeană la Bruxelles, în 15.09.2015 , "învățarea non-formală poate ajuta la identificarea potențialului multor
tineri prin descoperirea și dezvoltarea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor și prin încurajarea dobândirii
unor noi capacități."

Același raport subliniază, totuși, faptul că, din păcate, participarea tinerilor la activități non-formale diferă foarte
mult de la o țară la alta.

"Cu toate că cel puțin unul din cinci tineri participă la activități de educație non-formală în Danemarca, Franța,
Cipru, Suedia și Regatul Unit, alte țări înregistrează procente mult mai mici, în special Bulgaria, Croația, România,
Slovacia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În general, în țările europene, între 2011 și 2014, au avut loc
numai variații minore în proporțiile tinerilor care beneficiează de învățarea non-formală."

Coroborat cu cele anterior menționate, legislația românească, respectiv Legea Nr. 350/2006 - Legea tinerilor -
descrie principiile generale care stau la baza politicii de tineret din România în art. 4 (a) - (j) astfel:

asigurarea participării tinerilor în procesul de luare a deciziilor,

stimularea mobilității tinerilor,

stimularea voluntariatului,

sprijinirea inițiativelor tinerilor și susținerea economică a tinerilor.

"De asemenea, legea menționată mai sus, stabilește crearea și funcționarea Autorității Naționale de Tineret și
direcțiile de tineret județene, centrele de informare și consiliere, precum și obligațiile autorităților publice locale
prin care se asigură și se facilitează participarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor.

În continuare, Legea tinerilor, în capitolul al treilea, descrie obiectivele și funcționarea ONG-urilor de tineret și
Consiliului Național al Tineretului.
Apoi, o serie de facilități economice și educaționale sunt enumerate în Capitolul 4.
[12]
În cele din urmă, legea prevede domeniile care pot fi finanțate ca activități de tineret. "

[1] Schwartz Adina, Schwartz Claudiu, Roman Sorin, Nistor Cristina, Youth, youth work and their impact in the
community, AGORA PSYCHO-PRAGMATICA SEMESTRIAL JOURNAL, ISSN 1842-6840, 2016, pag. 114

[2] Schwartz Adina, Schwartz Claudiu, Roman Sorin, Nistor Cristina, Youth, youth work and their impact in the
community, AGORA PSYCHO-PRAGMATICA SEMESTRIAL JOURNAL, ISSN 1842-6840, 2016, pag. 114

[3] Brian P. McGinley, Understanding Youth Work Law, pag.178

[4] Schwartz Adina, Schwartz Claudiu, Roman Sorin, Nistor Cristina, Youth, youth work and their impact in the
community, AGORA PSYCHO-PRAGMATICA SEMESTRIAL JOURNAL, ISSN 1842-6840, 2016, pag. 114

[5] Ibidem

[6] Ibidem

[7] Publicat pe http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A32009G1219(01), Accesat la data


de 19.12.2016

[8] Pentru a vedea legislatia specifica fiecarei tari vă rugăm consultați Anexa 1.

[9] Schwartz Adina, Schwartz Claudiu, Roman Sorin, Nistor Cristina, Youth, youth work and their impact in the
community, AGORA PSYCHO-PRAGMATICA SEMESTRIAL JOURNAL, ISSN 1842-6840, 2016, pag. 115

[10] Pentru informații suplimentare vă rugăm accesați: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?


uri=SWD:2015:169:FIN sau http://docslide.us/documents/2014-ec-youth-work-report-en.html

[11] Pentru informații suplimentare vă rugăm accesați:


http://pjp-eu.coe.int/documents/1017981/1668225/youth-work-nonformal-learning_en.pdf/f0e0fafd-fe0b-4f4a-
93d6-8970b335dc9a

[12] Schwartz Adina, Schwartz Claudiu, Roman Sorin, Nistor Cristina, Youth, youth work and their impact in the
community, AGORA PSYCHO-PRAGMATICA SEMESTRIAL JOURNAL, ISSN 1842-6840, 2016, pag. 116
2.2. Strategia UE pentru promovarea
lucrului cu tinerii

[1]
Strategia UE pentru tineret , agreeată de miniștrii UE, stabilește un cadru de cooperare care acoperă anii 2010-
2018 având două obiective principale:

furnizarea de mai multe oportunități și șanse educaționale pentru tineri;


[2]
piața locurilor de muncă și încurajarea tinerilor să participe activ în societate.

Primul obiectiv se realizează prin intermediul unor inițiative de tineret specifice, destinate tinerilor pentru a
încuraja învățarea non-formală, participarea activă, activitățile de voluntariat, activitățile pentru tineret,
mobilitatea și obținerea de informații, în timp ce al doilea obiectiv se realizează prin intermediul abordării
integrate a inițiativelor trans-sectoriale care asigură faptul că problemele de tineret sunt luate în considerare
la formularea, punerea în aplicare și evaluarea politicilor și acțiunilor din alte domenii, cu un impact semnificativ
asupra tinerilor, cum ar fi educația, ocuparea forței de muncă sau sănătatea și bunăstarea.
(http://ec.europa.eu/youth/policy/youth-strategy_en)

[3]
Inițiativele propuse de strategia UE pentru tineret sunt în următoarele opt domenii:

"Educație și formare profesională"

"Ocuparea forței de muncă și antreprenoriat"

"Sănătatea și bunăstarea"

"Participare"
"Activități de voluntariat"

"Incluziune socială"

"Tineretul și lumea"

"Creativitate și cultură ".

[4]
În domeniul educației și formării rolului UE, printre altele, este de a asigura dezvoltarea activităților de tineret
și a educației non-formale, pentru a "oferi legături concludente între educația formală și învățarea non-formală" și
a "îmbunătăți tranziția între educație și formare profesională și piața locurilor de muncă ".

Unul dintre cele mai importante programe ale UE pentru a sprijini o astfel de inițiativă și astfel de acțiuni este
programul Erasmus+ care:

"sprijină proiecte concepute pentru organizațiile de tineret sau grupuri de tineri, cu accent pe învățarea non-
formală, cum ar fi schimburile de tineri, oportunități de voluntariat, formarea și oportunități de networking pentru
lucrătorii de tineret, cooperarea pentru inovare în activitatea de tineret, precum și proiecte prin care tinerii să se
[5]
angajeze într-un dialog structurat cu factorii de decizie a politicilor ce îi vizează."

În domeniul ocupării forței de muncă și antreprenoriat, creșterea gradului de ocupare a locurilor de muncă în
rândul tinerilor este de asemenea susținută prin intermediul Strategiei Europa 2020 pentru ocuparea forței de
muncă și creștere economică și prin intermediul programului Erasmus+ care are, de asemenea, un puternic
[6]
accent pe inovare și antreprenoriat.

[1] Pentru a citi strategia UE vă rugăm accesați: http://ec.europa.eu/youth/policy/youth_strategy/index_en.htm

[2] Pentru versiunea completă vă rugăm accesați:


https://www.salto-youth.net/downloads/4-17-3239/Council resolution European cooperation in the youth field
(2010-2018).pdf

[3] Pentru mai multe detalii vă rugăm accesați: http://ec.europa.eu/youth/policy/youth_strategy/index_en.htm

[4] European Commission, Youth, Supporting Youth Actions in Europe,


http://ec.europa.eu/youth/policy/youth_strategy/eat_en.htm, Accesat la data de 19.12.2016

[5] Idem

[6] Pentru informații suplimentare vă rugăm accesați: http://ec.europa.eu/youth/policy/youth-


strategy/employment-entrepreneurship_en
2.3. Profilul unui lucrător de tineret
european

Așa cum este prezentat în "Lucrul cu tinerii: valoarea lucrătorului de tineret în Uniunea Europeană" 2014, Raport
lansat de către Comisia Europeană, lucrătorii de tineret sunt considerați printre cele mai diverse grupuri de oameni
[1]
care împărtășesc o profesie comună, astfel încât crearea unui profil este foarte dificilă.

În primul rând, în ceea ce privește mediul educațional trebuie menționat faptul că majoritatea lucrătorilor de
tineret din Uniunea Europeană au fost instruiți în mod specific pentru a deveni lucrători de tineret după absolvirea
învățământului superior în domenii conexe (științe sociale, asistență socială, științe ale educației, pedagogie
socială etc.). În ciuda acestui fapt, există, de asemenea, mulți lucrători de tineret din alte profesii, care au absolvit
unele cursuri de calificare profesională ca să devină lucrători profesioniști de tineret, ca, de exemplu, manageri sau
[2]
cadre universitare care s-au pensionat.

Prin intermediul unor astfel formări, aceștia s-au familiarizat cu rolul și scopul lucrătorului de tineret. De
asemenea, un procent considerabil de lucrători de tineret a participat la alte cursuri de formare pe tematici
conexe, cum ar fi educația non-formală, tehnici informale de învățare oferite de către organizațiile de tineret.

Cu toate acestea, există lucrători de tineret bine calificați care nu au fost supuși unor instruiri speciale, dar care au
o experiență foarte vastă de voluntariat și care au luat parte la activitățile conduse de alți lucrători de tineret,
astfel, prin intermediul educației de la egal la egal (peer-to-peer) au obținut abilitățile și competențele necesare
pentru a fi angajați sau a lucra ca voluntari în calitate de lucrători de tineret.

Nu există date statistice clare cu privire la cât de mulți lucrători de tineret există în Europa sau în Uniunea
Europeană. Cu toate acestea, estimările relevă faptul că există aproximativ 3 milioane de lucrători de tineret și se
crede că numărul de lucrători de tineret care fac doar muncă de voluntariat este mult mai mare decât numărul de
lucrători de tineret care sunt angajați – fie de către o instituție de stat, fie de către o organizație non-
guvernamentală. Printre cei care sunt angajați, majoritatea lucrează cu fracțiune de normă și de cele mai multe ori
profesiile lor de bază sunt: profesori, asistenți sociali, psihologi.

Cu toate că este dificilă clasificarea, pot fi identificate următoarele trei categorii de lucrători de tineret:

"Cei care furnizează munca de tineret bazată pe intervenție (caracterizată prin muncă deschisă și de stradă),
care sunt asistenți sociali calificați sau pedagogi, și sunt, în general, lucrători de tineret profesioniști și
salariați;

Cei implicați în organizații de tineret și ONG-uri fiind în primul rând voluntari;

O tradiție a personalului din sectorul formal al muncii de tineret. Astfel, aici se încadrează cu precădere cei
[3]
calificați în calitate de lucrători sociali sau pedagogi, care se găsesc în zona de activități de tineret ".

An de an, se înregistrează o conștientizare publică mai mare cu privire la existența și rolul profesiei de lucrător de
tineret. Cu toate acestea, există mai multe țări care nu recunosc încă activitatea de tineret ca o profesie distinctă
astfel că unele instituțiile de stat angajează asistenți sociali pentru a îndeplini sarcinile care, în alte țări, sunt
considerate sarcini specifice ale unei profesii distincte - lucrătorul de tineret.

Într-un astfel de caz, precum cel menționat mai sus, statul ar trebui să vină cu o legislație specifică și cu un set de
[4]
calificări, abilități și roluri pentru lucrătorul de tineret, menționate în standardul ocupațional al profesiei.

În ciuda diversității din rândul tinerilor muncitori europeni, pe baza unei cercetări calitative, s-a ajuns la concluzia
că următoarele sunt motivațiile majorității lucrătorilor de tineret:

"Contribuția la dezvoltarea personală a tinerilor;

Responsabilizarea tinerilor;

Învățarea de la tineri;
[5]
Împărtășirea acelorași obiective și/sau convingeri comune."

De asemenea, există încă un aspect comun legat de mulți dintre lucrătorii de tineret - instabilitatea locurilor de
muncă. Un număr considerabil de lucrători de tineret, în mod constant, se deplasează de la o instituție la alta sau
[6]
de la o organizație la alta întrucât constrângerile financiare din acest domeniu sunt de o importanță majoră.

[1] European Commission, Working with young people:the value of youth work in the European Union,
http://ec.europa.eu/assets/eac/youth/library/study/youth-work-report_en.pdf, pag. 110

[2] European Commission, Working with young people:the value of youth work in the European Union,
http://ec.europa.eu/youth/library/study/youth-work-report_en.pdf, pag.13

[3] Idem, pag. 109, Accesat la data de 19.12.2016

[4] În cazul României puteți consulta - Standard ocupational – Lucrator de tineret

[5] European Commission, Working with young people: the value of youth work in the European Union,
http://ec.europa.eu/youth/library/study/youth-work-report_en.pdf, pag.123

[6] Idem, pag. 123


2.4. Lucrătorul de tineret vs alte profesii
conexe

În conformitate cu Rezoluția Consiliului UE privind activitățile pentru tineret,

"Activitatea de tineret se desfășoară în zona extracurriculară, prin activități specifice de timp liber și se bazează pe
procese de învățare non-formale și informale și pe participare voluntară. Aceste activități și procese sunt
autoadministrate, co-administrate sau gestionate sub îndrumarea educațională sau pedagogică a persoanelor care
lucrează cu tinerii, profesioniști sau voluntari, și lideri de tineret și se pot dezvolta și pot fi supuse modificărilor
generate de diferite dinamici".

În statele în care activitatea de tineret este văzută ca o profesie de sine stătătoare, distincția între aceasta și alte
profesii conexe nu este foarte greu de făcut întrucât aceasta poate fi comparată din cel puțin trei perspective cu
alte profesii conexe: calificările necesare, aptitudinile necesare, activități care urmează a fi implementate.

În alte state, linia dintre această profesie și altele nu este atât de clară. Cu toate acestea, trebuie făcută distincția
între:

lucrătorul de tineret vs liderul de tineret (primul se concentrează pe dezvoltarea tinerilor și pe obținerea


unui set de competențe, în timp ce al doilea se concentrează pe atingerea unui obiectiv comun prin implicarea
tinerilor în procesul educativ și prin capacitarea lor să folosească resursele proprii în îndeplinirea obiectivului
comun și, doar în subsidiar, să faciliteze însușirea de noi competențe).

lucrător de tineret vs facilitator de dezvoltare comunitară (cel de-al doilea se concentrează, de


asemenea, pe obiectivul comun și pe implicarea comunității într-un astfel de demers însă numai în scopul
îmbunătățirii condițiilor de viață).

lucrător de tineret vs educator social (al doilea se concentrează mai degrabă asupra tinerilor defavorizați
și vulnerabili).

lucrător de tineret vs mentor (al doilea se concentrează mai degrabă asupra cristalizării competențelor
dobândite și nu pe procesul de obținere a competențelor).

lucrător de tineret vs facilitator pentru activități culturale/ sportive (Doar dacă cea de-a doua se
concentrează pe îmbunătățirea performațelor sau cunoștințelor culturale. Altfel, oricare dintre aceste activități
pot fi utilizate cu succes cu scopul de a dezvolta competențe personale și de viață)

De reținut!

În general, ne aflăm în sfera unui lucrător de tineret în cazul în care activitățile sunt desfășurate pentru
dezvoltarea competențelor și abilităților de viață ale tinerilor și suntem în sfera unei alte profesii în cazul în care o
activitate este efectuată doar pentru îndeplinirea scopului activității.
2.5. Lucrul cu tinerii dintr-o perspectivă
științifică

Recent recunoscuta categorie socială de "tineret", împreună cu nou-născuta profesie de "lucrător de tineret" au
făcut deja obiectul unor cercetări și lucrări științifice care au studiat modul în care această categorie, anterior
considerată doar biologică și-a croit drumul și a reușit să se distingă atât de mult încât ea a devenit o categorie
socială, cu toate drepturile și statutul aferent.

"Un important factor suplimentar în apariția activității de tineret a fost faptul că oamenii au început să vorbească
despre "tineret". Cu alte cuvinte, importanța "tineretului" ca o categorie distinctă a început să fie recunoscută. S-a
înregistrat o creștere și în privința numărului de articole apărute în ziare, de exemplu, despre problemele cu care
se confruntă tineri, bărbați și femei, și problemele pe care aceștia le prezintă societății. Pe măsură ce interesul
public pentru "tineret" a crescut, începând din anii 1890, psihologi precum G. Stanley Hall au început să
construiască teorii ale "adolescenței". Cu toate acestea, de-abia la mijlocul secolului au început oamenii să lucreze
[1]
în mod conștient cu 'tinerii' ca o grupare separată, cu nevoi specifice ".

De asemenea, lumea științifică, prin intermediul mai multor cadre universitare și oamenii de știință au cercetat și
au atras atenția publicului larg asupra rezultatelor cercetărilor bine fundamentate în ceea ce privește impactul
acestei noi categorii asupra vieții publice, asupra vieții de familie, asupra politicilor publice, asupra pieței forței de
muncă, impactului economic pe care această mișcare o are asupra diferitelor domenii, asupra educației,
demografiei, precum și asupra strategiei europene pentru promovarea activităților de tineret și tineretului.

[2]
După cum s-a descris într-o analiză detaliată privind istoria lucrătorului de tineret, lumea științifică a distins mai
multe teorii în acest domeniu, printre care cele mai înrădăcinate și bine argumentate sunt:

modelul socio - ecologic;

dezvoltarea pozitivă a tinerilor;


[3]
responsabilizarea tinerilor".

Prima teorie își propune să susțină relațiile dinamice identificate printre actorii acestei categorii sociale prin
încurajarea acestora să exploreze diferite zone socio - geografice cu ajutorul unui model ecologic și cu sprijinul
gândirii critice. În acest fel, tinerii sunt încurajați să dezbată și să analizeze diferite aspecte ale vieții lor socio-
culturale cum ar fi politicile existente și cadrul legal.
Cea de-a doua teorie își propune să se concentreze pe punctele forte ale adolescenților, fiind conceptual similară
cu fundamentele psihologiei pozitive. Această teorie susține ideea că profesia de lucrător de tineret nu a fost
creată pentru că societatea a simțit nevoia educării tineretul, în baza diferitelor experiențe negative avute, ci
datorită identificării resurselor enorme ale acestei categorii și pe baza aspectelor și caracteristicilor pozitive ale
aceastei categorii, demonstrate de-a lungul timpului. Această teorie a fost bine analizată de Lerner, în 1999, care
a susținut faptul că tineretul, pentru a putea atinge obiectivele stabilite de societate în ansamblul său trebuie să fie
implicat în tot felul de activități educaționale și de dezvoltare, care ar trebui să se desfășoare în mod clar în cadrul
unor locuri sigure, special înființate și special concepute pentru astfel de activități.

Cea de-a treia teorie se învârte în jurul conceptului de abilitare a tinerilor astfel încât aceștia să poată prelua
controlul asupra vieții lor și să înțeleagă contextele și izvoarele noțiunilor precum putere și control asupra vieții,
mediu social, politică și economie. În acest context, munca de tineret îi ghidează pe cei tineri să se implice în mod
[4]
conștient și critic în diferite activități care le sunt oferite.

În analiza asupra tineretului și a lucrătorului de tineret, oamenii de știință au privit această "mișcare" prin prisma
[5]
psihologiei dezvoltării, sociologiei tineretului și pedagogiei sociale.

Dezbaterile științifice au avut ca punct de pornire criticile perspectivei sociologice structuraliste, în special
sociologia marxistă, dezvoltarea perspectivelor post-structuraliste, precum și luptele teoretice în curs de
desfășurare în cadrul disciplinei.

Cu toate acestea, cele mai adânci rădăcini sunt identificate în jurul anului 1890, când psihologi precum G. Stanley
Hall au început să dezvolte teorii ale "adolescenței" și, an după an, articol cu articol, carte cu carte, aspecte
[6]
precum cristalizarea noțiunii de tineret și necesitatea lucrătorului de tineret au devenit din ce în ce mai evidente.

[1] INFED, What is youth work? Exploring the history, theory and practice of work with young people,
http://infed.org/mobi/what-is-youth-work-exploring-the-history-theory-and-practice-of-work-with-young-people/ ,
Accesat la data de 19.12.2016

[2] Youth Partnership, The history of youth work in Europe, Volume 3, Council of Europe Publishing, Accessed on
19.12.2016
http://pjp-eu.coe.int/documents/1017981/1667851/TheHistoryOfYouthWorkVol3.pdf/57009717-9c65-45c7-9714-
df202038d607

[3] Idem, pag. 57

[4] Youth Partnership, The history of youth work in Europe, Volume 3, Council of Europe Publishing, Accessed on
19.12.2016
http://pjp-eu.coe.int/documents/1017981/1667851/TheHistoryOfYouthWorkVol3.pdf/57009717-9c65-45c7-9714-
df202038d607, pag. 57

[5] Pentru informații suplimentare vă rugăm accesați: Hämäläinen J., The Concept of Social pedagogy in the Field
of Social Work, published in Journal of Social Work, vol. 3, No. 1. 2003

[6] Youth Partnership, The history of youth work in Europe, Volume 3, Council of Europe Publishing, Accessed on
19.12.2016
http://pjp-eu.coe.int/documents/1017981/1667851/TheHistoryOfYouthWorkVol3.pdf/57009717-9c65-45c7-9714-
df202038d607, pag. 24
2.6. Oportunități și provocări în domeniul
tineretului

OPORTUNITĂȚI PROVOCĂRI

Dezvoltarea personală continuă într-un mediu


În unele țări nu este o profesie recunoscută.
sigur.

Contribuția adusă la dezvoltarea unor tineri si la


E dificil să găsești un loc de muncă.
îmbunătățirea vieții acestora.

Este un domeniu dinamic deci pot apărea


Contribuția adusă la dezvoltarea comunității.
schimbări ale locului de muncă.

Activități de tipul ”outreach” – care să vină în


Rezultatele demersurilor s-ar putea să nu apară
întâmpinarea persoanelor aflate în nevoie și care
într-o perioadă scurtă de timp.
nu au acces la anumite servicii.

Mentalități și atitudini care reprezintă o provocare


Utilizarea creativității din partea celor din jur pentru lucrătorul de
tineret.

Înțelegerea diferențelor culturale și integrarea


Implementarea unor activități distractive
acestora în viața de zi cu zi.

Libertatea de exprimare Domenii de interes care uneori sunt subfinanțate.


2.7. Programe naționale și internaționale
care sprijină activitatea de tineret

În prezent, există o serie de programe locale, regionale,


naționale, europene și internaționale care sprijină dezvoltarea
tinerilor și activitățile de tineret.

La nivel local, primăriile pot constitui bugete pentru finanțarea


activităților de tineret precum și pentru finanțarea
evenimentelor/activităților culturale și educative. Persoanele
interesate pot prezenta propuneri de proiecte pentru astfel de
apeluri. În general, intervalul de timp permis pentru
organizarea, implementarea și raportarea activităților
desfășurate este de la 1 - 8 luni, dar această perioadă poate fi
mai lungă sau mai scurtă conform apelurilor/ proiectelor
depuse. Bugetul pentru aceste apeluri nu este foarte generos,
dar poate susține cu ușurință o inițiativă interesantă de tineret.

La nivel regional, în România, în baza prevederilor legii


350/2006 Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului
București trebuie să instituie, pe o bază anuală, un fond destinat
activităților de tineret. Aceste fonduri pot fi accesate de tineri și
de către organizațiile de tineret, pe baza unor propuneri de
proiecte. Apelurile pentru propuneri și termenele diferă de la un
consiliu județean la altul, dar acestea sunt postate pe site-urile
acestor instituții și persoanele interesate să-și prezinte
propunerile pot pune întrebări și cere clarificări din partea
finanțatorilor.

La nivel național, prin intermediul Ministerului Sportului și Tineretului, prin Direcțiile județene pentru sport și
tineret (care pot fi găsite în fiecare județ din România), sunt lansate în fiecare an programe de tineret dedicate
dezvoltării tineretului și educației (de exemplu, participarea la diferite tabere tematice, școli de vară, programe de
[1]
vară, universități de vară) , dar subvențiile sunt oferite, de asemenea, pentru proiectele de tineret selectate. În
plus, la nivel de minister, a fost creat un consiliu - Consiliul pentru Probleme de Tineret - care se întrunește
periodic pentru a răspunde nevoilor tinerilor români prin programe de sprijin special concepute.

[2]
La nivel european și internațional, Comisia Europeană, prin intermediul Agenției Naționale Erasmus Plus
(fiecare țară vizată are o agenție națională) oferă oportunități de finanțare pentru diferite activități de tineret.

[3]
După cum se menționează în Ghidul Erasmus Plus 2016 , programul contribuie la realizarea:

obiectivelor Cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale (ET
2020), inclusiv a indicatorilor de referință corespunzători;

dezvoltării durabile a țărilor partenere în domeniul învățământului superior;

obiectivelor generale ale cadrului reînnoit de cooperare europeană în domeniul tineretului (2010-2018);

obiectivului privind dezvoltarea dimensiunii europene în sport, în special sportul de masă, în conformitate cu
planul de lucru al UE pentru sport;
promovării valorilor europene în conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană

În domeniul tineretului, Erasmus + susține următoarele acțiuni:

Mobilitate pentru tineri și lucrători de tineret (în cadrul Acțiunii cheie 1); promovarea schimburilor de tineri,
Serviciul European de Voluntariat și mobilitatea lucrătorilor de tineret în cooperare cu țările partenere vecine
ale UE;

Proiecte de consolidare a capacităților în domeniul tineretului (în cadrul Acțiunii cheie 2) care promovează
cooperarea și activitățile de mobilitate care au un impact pozitiv asupra dezvoltării calitative a lucrului cu
tinerii, politicilor de tineret și a sistemelor de tineret, precum și asupra recunoașterii rezultatelor educației
non-formale în țările partenere, în special în Africa, Caraibe și Pacific (ACP), țările din Asia și America Latină;
Implicarea tinerilor și a organizațiilor de tineret din țările partenere din vecinătatea UE în domeniul tineretului;

Dialog structurat (în cadrul Acțiunii Cheie 3), prin participarea la reuniuni internaționale, conferințe și
evenimente care să promoveze dialogul între tineri și factorii de decizie.

Pe lângă acțiunile de tineret, dar tot în beneficiul tinerilor, Erasmus+ sprijină, de asemenea, acțiuni în domeniul
educației, după cum urmează:

Mobilitatea internațională cu credite a persoanelor fizice și a titlurilor de Masterat Comun Erasmus Mundus (în
cadrul Acțiunii Cheie 1) care promovează mobilitatea studenților și a personalului de la și către țările
partenere;

Proiectele de consolidare a capacităților în domeniul învățământului superior (în cadrul Acțiunii Cheie 2);
promovarea cooperării și a parteneriatelor care au un impact asupra modernizării și internaționalizării
instituțiilor de învățământ superior și a sistemelor în țările partenere, cu un accent special pe țările partenere
vecine ale UE;

Sprijinirea dialogului politic (în cadrul Acțiunii Cheie 3), prin intermediul rețelei de experți de reformă din
învățământul superior în țările partenere vecine UE, asociația internațională a absolvenților, dialogul politic cu
țările partenere și evenimente internaționale de promovare;

Activități Jean Monnet cu scopul de a stimula predarea, cercetarea și reflecția în domeniul studiilor Uniunii
Europene la nivel mondial.

În afară de acest program, Comisia Europeană a lansat o serie de alte programe de tineret care vizează:
[4]
Inițiativa pentru Ocuparea forței de muncă tinere (YEI) - așa cum se menționează în descrierea
programului, Inițiativa ocuparea forței de muncă pentru tineret a fost lansată pentru a oferi un sprijin
suplimentar tinerilor sub 25 de ani și care trăiesc în regiunile în care șomajul în rândul tinerilor a fost mai
mare de 25% în 2012. Susține, în general, tinerii care nu beneficiază de nicio formă de educație, loc de muncă
sau formare (NEETs), inclusiv tinerii aflați în somaj pe termen lung sau pe cei înregistrați la Agențiile de forță
de muncă. Se asigură că, acolo unde provocările sunt foarte mari, tinerii pot primi suport special. YEI susține
programele de ucenicie, stagiile, plasarea tinerilor în companii, programele de formare profesională care se
finalizează cu obținerea unei calificări.

[5]
Fondul Social European (FSE) – Reformat pentru perioada 2014-2020. Fondurile ESI (structurale și de
investiții) se axează pe patru sectoare cheie de generare a dezvoltării: cercetare și inovație, tehnologii digitale,
susținerea economiei ecologice și susținerea întreprinderilor mici. Orientat spre performanță și în acord cu
Recomandările europene și cu Recomandările specifice țărilor, fondurile ESI vor stabili condițiile optime pentru
implementarea de proiecte de calitate, pentru succes în afaceri și pentru îmbunătățirea vieții de zi cu zi, toate
[6]
conducând spre un nou început în Europa.

Primul tău loc de muncă EURES - Obiectivul principal al YfEj este de a ajuta tinerii EU28 + cetățenii din
Islanda și Norvegia să-și găsească un loc de muncă (serviciu, stagiu sau ucenicie), într-o altă țară EU28 +
Islanda și Norvegia. Pe lângă serviciile de recrutare, YfEj oferă, de asemenea, informații și beneficii financiare
[6]
tinerilor solicitanți.

[7]
Programul UE pentru Ocuparea forței de muncă și Incluziune socială (EaSI) este un instrument de
finanțare la nivelul UE care promovează un nivel ridicat de calitate și locuri de muncă durabile, garantând
protecție socială adecvată și decentă, combătând excluziunea socială și sărăcia și sprijinind îmbunătățirea
condițiilor de muncă.

Microfinanțare și antreprenoriat social Axa EaSI sprijină acțiuni în două secțiuni tematice: microcredite și
microîmprumuturi pentru grupurile vulnerabile și microîntreprinderi; antreprenoriatul social.

Obiectivele sale sunt:

Creșterea accesului la acestea, precum și disponibilitatea de microfinanțare pentru grupurile vulnerabile


care doresc să înființeze sau să-și dezvolte afacerea și micro-întreprinderile;

Dezvoltarea capacității instituționale a furnizorilor de microcredite;

Sprijinirea dezvoltării întreprinderilor sociale, în special prin facilitarea accesului la finanțare."

Caietul de notiț…

Colectează caietul de notițe!

[1] Pentru informații suplimentare vă rugăm accesați: http://mts.ro/programe-pentru-tineret/

[2] Pentru informații suplimentare vă rugăm accesați: : http://www.erasmusplus.ro/agentia-nationala

[3] Pentru informații suplimentare privind Programul Erasus+ vă rugăm accesați:


http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/sites/erasmusplus/files/files/resources/erasmus-plus-programme-
guide_en.pdf and
http://www.youblisher.com/p/1041627-Erasmus/

[4] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1036 , Accesat la data de 07.01.1017

[5] http://ec.europa.eu/esf/home.jsp
[6] http://www.yourfirsteuresjob.eu/en/jobseekers

[7] http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1081