See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/310774669

Calculul elementelor de rezistenţă din beton armat monolit a halei industriale

cu 4 etaje

Technical Report · January 2016

DOI: 10.13140/RG.2.2.26759.60326

CITATIONS READS

0 216

1 author:

Doina-Cezara Albu
Technical University of Moldova
13 PUBLICATIONS   0 CITATIONS   

SEE PROFILE

All content following this page was uploaded by Doina-Cezara Albu on 24 November 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Catedra Construcții şi Mecanica Structurilor

Memoriul
explicativ la
proiectul de curs
Disciplina „Construcţii din Beton Armat”

Tema: Calculul elementelor de rezistenţă din beton

armat monolit a halei industriale cu 4 etaje

A efectuat: Studenta grupei IMC-1405

Albu Doina-Cezara

A verificat: lect.asist. Cirlan Alexandru

Chişinău 2016
 CAPITOLUL 1. CONCEPŢII GENERALE. DATE INIŢIALE
1.1. Caietul de sarcini şi dimensionarea elementelor
1. Dimensiunle cladirii in plan între axe:
Lungimea - L1 = 67,7 m;
Latimea - L2 = 23,7 m;
2. Inaltimea etajului(de la etaj la etaj)
Het = 4,2 m;
3. Sarcina utila (temporara) normata pe planseu
Vn = 10,860 kN/m2;
4. Rezistenta de calcul a solului fundatiei
Rf = 326 kPa
1.2. Determinarea deschiderelor între axe, pe direcţia transversală:
n2  L2 / l2  23,7 / 7  3,39  3 deschideri
Valoarea medie a deschiderii grinzii principale intermediare poate fi:
l2 = L2 /n2 = 23,7 /3 = 7,9 m
sau, dacă acceptăm deschideri inegale:
n2'   n2  2  1  2  0.9  (3  2) 1  2  0.9  2.8 deschideri
l2 = L2 / 3,8 = 23,7 / 2,8 = 8,46 m
Adoptăm lmb2 = 8,4 m
1.3. Determinarea deschiderelor între axe, pe direcţia longitudinală:
n1  L1 / l1  67,7 / 6  11, 28  11 deschideri
Valoarea medie a deschiderilor nominale ale grinzilor secundare va fi:
l1 = L1 / 13 = 67,7 / 11 = 6,15 m
Dacă acceptăm diminuarea deschiderilor marginale până la 10 %, numărul acestora va fi:
n1'   n1  2  1  2  0.9  (11  2) 1  2  0.9  10.8 deschideri
l1 = L1 / n1’ = 67,7 /10,8 = 6,27 m;
Adoptăm lmb1 = 6,2 m
În acest caz, deschiderea grinzilor secundare marginale va fi:
L1   n1  2   l1 67, 7  11  2   6, 2
l1ex  lsb1    5,95m
2 2
Numărul optimal de plăci în partea intermediară a grinzilor principale va fi:
nsl = lmb,2 / lsl= 8,4 / 1,95 = 4,31 ≈ 3 plăci
Lăţimea nominală medie a plăcilor, adică, distanţa dintre axele grinzilor secundare va fi:
lsl,m = lmb,2/nsl=8,4/3=2,8 m
În caz de micşorare a deschiderii plăcii marginale cu circa 15% (∆ = 0,15), lăţimea nominală a
plăcilor intermediare ar fi:

Adoptăm lsl2 = 2,8 m

Deschiderea grinzilor principale intermediare, pe care se reazemă trei plăci, sau cu prezenţa în câmp a
două grinzi secundare va fi:

În astfel de condiţii, reieşind din decizia adoptată, lungimea grinzilor principale în deschiderile
marginale va fi funcţie de lăţimea clădirii, numărul de deschideri ale cadrului, precum şi de valoarea
deschiderilor respective:
L2   n2  2   l2 23, 7   3  2   8, 4
l2ex  lsb 2    7, 65m
2 2
În deschiderile marginale ale grinzilor principale (prima şi ultima) vor fi numai câte 2 plăci cu astfel
de dimensiuni, iar a treia - cea marginală va avea lăţimea nominală:
( ) ( )
2
 Aşadar, în rezultatul dimensionării planşeului au fost obţinute:
 Deschiderea nominală a grinzilor principale:
intermediare – lmb,2 = 8,40 m;
marginale – lmb,1 = 7,65 m.
 Deschiderea nominală a grinzilor secundare:
intermediare – lsb,2 = 6,20 m;
marginale – lsb,1 = 5,95 m.
 Lăţimea (deschiderea ) nominală a plăcilor, adică distanţa dintre axele grinzilor secundare:
intermediare – lsl,2 = 2,80 m;
marginale – lsl,1 = 2,05 m.
CAPITOLUL 2. CALCULUL PLANŞEULUI
2.1. Determinarea deschiderii de calcul a plăcii
Calculam raportul dintre deschideri
lsb,2  2  0.5bmb 6, 2  0,3
  2, 27  2
lsl ,2  2  0.5bsmb 2,8  0, 2
Pentru calculul plăcii convenţional tăiem din planşeu o fişă cu o lăţime de 100 cm, perpendiculara la
grinzile secundare.
Aceasta fisie “grinda continua” are sectiunea transversala dreptungiulara cu dimensiunile
Inaltimea – hsl  h f  lsl / 25  2,8 / 25  11, 2cm  6cm , adoptam hsl =12 cm
Latimea – b  100cm
Lungimea de calcul a deschiderii placii este egala cu distanta dintre articulatiile reazemului acesteia.
Pentru deschidera marginala, aceasta va fi egala cu:
Distanța de la centrul de reazem a plăcii pe perete pînă la muchia laterală a grinzii secundare
l0,sl ,1  lsl ,1  C  Csl / 2  bsb / 2  2,05  0, 2  0,12 / 2  0,15 / 2  1,84m
C = 20 cm- distanța de la axa peretelui exterior pînă la marginea lui laterală
Csl = 12 cm – lungimea de reazem pe perete;
bsb – 15 cm - lăţimea secțiunii grinzii secundare.
Înalțimea secțiunii grinzii secundare pentru deschiderile intermediare:
l0,sl ,2  l0, sl ,3  ...  l0, sl ,n1  lsl ,2  2  bsb / 2  2,8  0,15  2,65m
Calculăm înălțimea secțiunii grinzii secundare:
1 1
hsb   lsb 2   6, 2  0, 41m
15 15
Adoptăm hsb=0,4 m
Iar lățimea grinzii secundare va fi:
bsb  (0.3...0.5)  hsb  0,12...0, 2m
Adoptăm bsb=0,15 m

3
 2.2. Determinarea sarcinilor
Tabelul 2.1. Valorile normate şi de calcul ale sarcinilor pe 1 m² de planşeu
Sarcina Coef. de siguranta a Sarcina de
Denumirea sarcinii
normata sarcinii calcul
Permanenta
1. Masa proprie a
3000 1,1 3300
placii: hsl*P
2. Stratul de nivelare 380 1,3 494
3. Masa pardoselii
400 1,1 440
din ceramica
Sarcina permanenta
3780 4234
sumara, g
Temporara, p 10860 1,2 13032
Total, q=g+p 14640 17266
De scurta durata, psh 2000 1,2 2400
Sumara de lunga
12640 14866
durata, g+pl

2.3. Determinarea eforturilor de calcul din placă

Valoarea sarcinilor de calcul pe planşeu va fi:
q  qtab  n  17226  0,95  16402,7 N / m 2 16,4 kN / m2
Valoarea momentelor încovoitoare în placă pentru prima şi ultima deschidere / primul şi ultmul
reazem intermediar se determină cu următoarele formule:
q  l0,2 sl1 16, 4 1,842
M sl ,1    5, 02kN  m
11 11
q  l0,2 sl 2 16, 4  2, 652
M sl ,2    7, 2kN  m
16 16
2.4. Materiale pentru placă
Pentru placă folosim beton de clasa C20 cu următoarele caracteristici de calcul:
Rc  10.5MPa
Pentru armarea placii folosim plase sundate (sau nesudate)
2.5. Determinarea ariei necesare a armăturii plasei
Deoarece pentru calculul plăcii am luat o fîşie cu lăţimea de 100 cm, placa se calculează ca un
element cu secţiunea dreptunghiulară cu lăţimea bsl =100cm, şi înălţimea hsl = hf = 8 cm.
Inaltimea efectiva (de calcul) a placii este:
d
h0,sl  hsl  as  sl  hsl  as  12  1,5  10,5cm
2
Pentru deschiderile marginale si primul reazem intermediar, valoarea maxima a momentului
incovoitor Msl,1= 5,02 kNm.
Prealabil,determinam valoarea coeficientului tabular  :
M sl ,1 5, 02 103
1    0.054
0.8  Rc  bsl  h0,2 sl 0,8 10,5 1 0,1052
Pentru 1  0.055 din anexa (prin interpolare), determinam   0.055; 1  0.978
Valoarea înălţimii relative limite a zonei comprimate a betonului  R =0,6;
Asadar, placa este armata simplu si aria armaturii intinse necesare pentru preluarea eforturilor
maximale va fi egala cu:

4
 M sl ,1 5, 02 10
As1    1,36cm2 ;
1  Rs  h0, sl 0,978  360  0,105
In deschiderile si pe rezemele intermediare valoarea maxima a momentului de incovoiere Msl,2= 7,2
kNm si deci:
M sl ,2 7, 2 103
2    0, 078
0.8  Rc  bsl  h0,2 sl 0,8 10,5 1 0,1052
Din anexa (prin interpolare) pentru  2  0.078 obtinem   0.081; 1  0.968
M sl ,2 7, 2 10
As 2    1,97cm2 ;
2  Rs  h0, sl 0,967  360  0,105
Deoarece ariile necesare nu sunt egale (As,sl2=1,97 cm2 si As,sl1=1,36cm2), voi adopta o plasa ce se va
monta in toate deschiderile, iar pentru deschiderile marginale se va monta o plasa suplimentara.
Din anexă, adopt As2,real=1,96 cm2 , deci aleg plasa cu Ø5, pasul 100mm, iar constructiv plasa
transversala Ø3 - pas 300mm
5BpI  100
P B1 xL1 ;
3BpI  300
Lungimesa plasei poate fi calculată utilizînd formula:
( ) ( ) ( ) (√ )
( ) ( ) (√ ) ;
Lățimea plaselor este:
( ) ;
( ) ;
Adoptam B2=3260mm si atunci marca finala a acestora va fi:
5BpI  100
P 3260  24140
3BpI  300
CAPITOLUL 3. CALCULUL GRINZII SECUNDARE LA GRUPA STĂRILOR
LIMITĂ ULTIME (SLU)
3.1. Determinarea deschiderilor de calcul
Deschiderea de calcul a grinzii secundare,in general,este egala cu distanta dintre articulatiele
reazemelor acesteia ,iar la concret va fi egala:
1 1 
Din conditii contructive hmb   ...   lmb.2 . Prealabil admitem:
 8 15 
1
hmb   8400  840mm , adopt hmb=80cm.
10
Apoi dupa aceleasi conditii constructive, admitem ca latimea grinzii principale:
bmb  0.4  800  320mm , adopt bmb=30cm.
Prin urmare,deschiderile de calcul ale grinzii secundare vor fi:
1) in prima si ultima deschidere conform formulei obținem:
C b
l0, sb,1  lsb,1  C  sb  mb  5,95  0, 2  0, 25 / 2  0,3 / 2  5,725m
2 2
2) in deschiderile intermediare,conform formulei obținem:
b
l0, sb,2  lsb,2  2  mb  6, 2  0,3  5,9m
2
3.2. Determinarea sarcinilor
Sarcina totală de calcul pe un metru lungime este:
q  Psb  ( Ptab  lsl ,2  Gsb )   n   Ptab  lsl ,2  (hsb  hsl )  bsb  c   f    n 
17, 226  2,8  (0, 4  0,12)  0.15  25 1.1  0.95  46,92kN / m
5
 Unde: b - este masa proprie a unui de nervura a grinzii;
b  2500kg / m3  25000 N / m3  25kN / m3
 f - coeficientul de siguranta egal cu 1.1 pentru actiuni de la masa proprie a constructielor din beton
armat;
Valoarea de calcul a sarcinii temporare(utile) Vsb si a celor permanente g sb alcatuiesc sarcina totală,
care acţionează pe un metru lungime a grinzii secundare. Ţinînd cont de clasa de importanţă a clădirii
proiectate  n  0.95 , Vsb și g sb vor fi:
Psb  Ptab  lsl ,2   n   Psh  Pl   lsl ,2   n  13,032  2,8  0,95  34,67kN / m
gsb  qsb  Psb  46,92  34,67  12, 25kN / m
3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor încovoietoare şi forţelor tăietoare
Valorile limite ale momentelor incovoitoare in fiecare din aceste sectiuni marcate se determina cu
formula: M sb,ij  ij ( gsb  Psb )  l0,2 sb,i , j  ij  Pij  lo2,sb,i , j
Psb 34, 67
Raportul   2,83  3
g sb 12, 25
Valorile de calcul ale coeficientilr  ij si ale momentelor incovoitoare M sb,ij , care sunt necesare
pentru trasarea diagramei infasuratoare a momentelor incovoitoare, precum si pentru calculul rezistentei
grinzii secundare in sectiunile normale ale acesteia sunt prezentate in tab.3.1

6
 Tabelul 3.1. Valorile de calcul ale momentelor încovoietoare în secţiunile caracteristice ale grinzii
secundare.
Distanța

Deschiderea

Secțiunea
de la Momentul de
Coeficienții
reazem Valoarea încovoiere
pînă la
secțiunea i max. min. max. min.
0 0,000 0,0000 0,0000 0,00 0,00
1 1,145 0,0650 0,0000 99,96 0,00
2 2,290 0,0900 0,0000 138,40 0,00

1537,78
I 2’ 2,433 0,0900 0,0000 138,40 0,00
3 3,435 0,0740 0,0070 113,80 10,76
4 4,580 0,0190 -0,0260 29,22 -39,98
5 5,725 -0,0760 -0,0800 -116,87 -123,02
5 0,000 -0,0760 -0,0800 -124,13 -130,66
6 1,180 0,0080 -0,0370 13,07 -60,43
7 2,360 1633,23 0,0520 -0,0150 84,93 -24,50
II 7’ 2,950 0,0600 -0,0110 97,99 -17,97
8 3,540 0,0570 -0,0110 93,09 -17,97
9 4,720 0,0210 -0,0240 34,30 -39,20
10 5,900 -0,0550 -0,0625 -89,83 -102,08
10 0,000 -0,0550 -0,0625 -89,83 -102,08
11 1,180 0,0240 -0,0210 39,20 -34,30
12 2,360 0,0625 -0,0050 102,08 -8,17
1633,23

III 12’ 2,950 0,0625 -0,0030 102,08 -4,90

13 3,540 0,0610 -0,0060 99,63 -9,80
14 4,720 0,0200 -0,0250 32,66 -40,83
15 5,900 -0,0610 -0,0625 -99,63 -102,08

Valorile maxime ale forţelor tăietoare în secţiunile din preajma reazemelor respective sunt:
1. Pe reazemul marginal pe perete:
V0  0.4  qsb  l0,sb,1  0, 4  46,92  5,725  107, 44kN
2. Pe primul reazem intermediar în secţiunea din deschiderea marginală:
V1,lef  0.6  qsb  l0,sb,1  0,6  46,92  5,725  161,16kN
3. Pe primul reazem intermediar în secţiunea deschiderii a două,precum şi pe celelalte reazeme
intermediare:
V2,rig  0.5  qsb  l0,sb,2  0,5  46,92  5,9  138, 41kN
3.4. Definitivarea dimensiunilor secţiunii transversale ale grinzii secundare
Valoare maximala a momentelor incovoitoare Mmax = M10 =102,08 kN*m.
Înălţimea efectivă a secţiunii grinzii se recomandă sa fie determinata cu formula:
M max 102, 08 103
h0, sb    0,519m in care:
0.8  1  Rc  bsb 0,8  0,30110,5  0,15
bsb = 15cm– lăţimea secţiunii grinzii secundare
Înălţimea totală a grinzii:
hsb  h0,sb  as  0,519  0,03  0,549m
bsb  (0,3  0,5)  hsb  0, 4  0,549  20cm

7
 unde: as - este distanta de la centru armaturii de rezistenta, pina la cea mai intinsa fibra a sectiunii care
depinde de grosimea stratului de acoperire (protectie) a armaturii si de amplasarea acesteia.
Recomandabil as =15÷25mm
Vmax  0.3  w1  c1  Rc  bsb  h0.sb
 w1  1 - coeficient ce ţine cont de influenţa armăturii transversale (etrierilor);
 cl  1    Rc  1  0.0110,5  0,895
h0 sb  0,55  0, 03  52cm
Rezistenţa limită a fîşiilor înclinate ale grinzii:
Vmax  0.3  w1  c1  Rc  bsb  h0,sb  0.3 1 0,895 10,5  0, 2  0,52 103  293kN ;
Prin urmare condiţia se satisface:
Vmax = 161,16 kN <293 kN
Deci definitiv adoptam dimensiunile hsb  bsb =55  20 cm
3.6. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiuni normale
3.6.1. Determinarea ariei necesare a armăturii longitudinale de rezistenţă în deschideri.
Dimensiunile grinzii sunt:
h’f=12 cm; hsb = 55 cm; bsb = 20 cm; lsl,2=280 cm
Calculam lungimea grinzii din prima deschidere
4 0.019
l0,intsb,1  0,8  l0 sb,1  0, 2  l0, sb,1  0.8  5, 725  0, 2  5, 725   4,8m
 4  5 0.019  0.076
11 14
l0,intsb,2  0, 6  l0 sb,2  0, 2  l0, sb,2   0, 2  l0, sb,2  
11  10 14  15
0.024 0.02
 0, 6  5,9  0, 2  5,9   0, 2  5,9   4, 2m
0.024  0.055 0.02  0.06
Latimea de calcul a talpii grinzii secundare in dependenta de deschidere si exigentele normelor,
pentru raportul:
h'f 12
  0, 22  0.1
hsb 55
l0,intsb,1 480
b '
f ,1  bsb   20   180cm
3 3
int
l 420
b'f ,2  bsb   20 
 160cm
0, sb ,2

3 3
Conditia pentru care axa neutra nu trece prin nervura este M ext  M f , unde
M 'f 1  Rc  b'f 1  h'f  (h0, sb  0,5  h'f )  10,5 1,8  0,12  (0,52  0,5  0,12) 103  1045kN  m
M ext  M 2'  138, 4kN  m
Valoarea coeficientului tabular 1i :
M 2' 138, 4 103
1,1    0,034
0,8  Rc  b'f ,1  h0,2 sb 0,8 10,5 1,8  0,522
Conform Anexei 3 (prin interpolare) pentru α1,1=0.035 determinam   0,035; 1  0,986
M 2' 138, 4 10
As ,1    7, 4cm2
1  Rs  h0, sb 0,986  365  0,52
Valoarea maximală a momentului încovoietor pe primul reazem intermediar.
Mext= max(M7’,M12’) = 102,08 kN*m
M 'f 1  Rc  b'f 2  h'f  (h0,sb  0,5  h'f )  10,5 1,6  0,12  (0,52  0,5  0,12) 103  925kN  m
Atunci coeficientul tabular va fi:
8
 M12' 102, 08 103
1,1    0, 0281 ;
0,8  Rc  b'f ,2  h0,2 sb 0,8 10,5 1, 6  0,522
După anexa 3 prin interpolare obținem:   0,029; 1  0,988
  0,029   R  0.6 - nu e nevoie de armatura de calcul din zona comprimată.
Aria armăturii:
M12' 102, 08 10
As ,2    5, 44cm2 ;
1  Rs  h0, sb 0,988  365  0,52
3.6.2. Calculul ariei necesare a armăturii de rezistenţă pe primele reazeme intermediare.
Valoarea maximală a momentului incovoietor pe primul reazem intermediar:
Mmax =|M5 |= (123,02+130,66)/2=126,8kN*m;
h’0sb=hsb-as’=55-2=53cm
Coeficientul tabular:
M max 129,3 103
1,1    0, 27 ;
0.8  Rc  bsb  h0,2 sb 0,8 10,5  0, 2  0,532
Din anexa 3 pentru 1,1  0, 27    0,31; 1  0,877
  0,31   R  0.6 - nu e necesară armatura de calcul în zona comprimată.
Aria armăturii întinse:
M max 126,8 10
As ,sup,1    7, 6cm2
1  Rs  h0, sb 0,877  360  0, 43
'

As ,sup,1 7, 6
Al , s ,sup,1    1,36m2 / m
2  lsl ,2 2  2,8
, s ,sup,1  1, 42cm
Alreal 2

3Bp  I  50
Adoptam: P1 Bsup.1  L sup
5Bp  I  100
3.6.2.2. Calculul ariei necesare a armăturii de rezistenţă pe reazemele intermediare
Valoarea maximală a momentului incovoietor pe al doilea reazem intermediar:
Mmax =|M10|=102,08 kN*m
Coeficientul tubular:
M max 102,8 103
1,2    0, 22
0.8  Rc  bsb  h0,2 sb 0,8 10,5  0, 2  0,532
Din anexa 3 pentru 1,2  0, 22    0, 244; 1  0,902
  0, 244   R  0.6 - nu e necesară armatura de calcul în zona comprimată.
Aria armăturii întinse:
M max 102, 08 10
As ,sup,2    5,9cm2
1  Rs  h0,sb 0,904  360  0,53
'

As ,sup,2
Al , s ,sup,2   1, 06cm2 / m
2  lsl ,2
A real
l , s ,sup,2  1, 26cm2
, s ,sup,2  0,98cm
Alreal 2

4 Bp  I  100 5Bp  I  200

Adoptam: P 2 Bsup.2  Lsup P3 Bsup.2  Lsup
5Bp  I  100 5Bp  I  100
3.6.3. Determinarea ariei necesare a armaturii longitudinale de rezistenta in partea superioara
a grinzii
Valorile momentelor negative cele mai rezonabile vor fi:
9
 a) in deschiderea a doua- la distanta 0,25 de la primul reazem intermediar :
'
M 0.25  M 6  0, 25  (M 6  M 7 )  60, 43  0, 25  (60, 43  24,5)  51, 4kN  m
b) in deschiderea a doua- la distanta 0,25 de la al doilea reazem intermediar :
'
M 0.75  M 8  0,75  (M 8  M 9 )  17,97  0,75  (17,97  39, 2)  33,9kN  m
c) in deschiderea a treia- la distanta 0,25 de la reazemul din stinga (de al doilea reazem
intermediar):
'
M 0.25  M11  0, 25  (M11  M12 )  34,3  0, 25  (34,3  8,17)  27,8kN  m
d) in deschiderea a treia- la distanta 0,25 de la reazemul din dreapta (de al treilea reazem
intermediar)
'
M 0.75  M13  0,75  (M13  M14 )  9,8  0,75  (9,8  40,73)  33,1kN  m
1) in deschiderea a doua:

M max,2  M 0.25
' '
, M 0.75 
 51, 4kN  m
Coeficinetul tubular:
M max 51, 4 103
1,2    0,11
0.8  Rc  bsb  h0,2 sb 0,8 10,5  0, 2  0,532
Din anexa 3 pentru 1,2  0.110    0.116; 1  0.954
  0.116   R  0.6 - nu e necesară armatura de calcul în zona comprimată.
Aria armăturii va fi:
M max,2 51, 4 10
As' ,2    2, 79cm2
1  Rs  h0,sb 0,954  365  0,53
'

2) in deschiderea a treia si toate cele intermediare:


M max,3  M 0.25
' '
, M 0.75 
 33,1kN  m
Coeficientul tubular:
M max 33,1103
1,2    0, 07
0.8  Rc  bsb  h0,2 sb 0,8 10,5  0, 2  0,532
Din anexa 3 pentru 1,2  0, 07    0,072; 1  0,971
  0,07   R  0.6 - nu e necesară armatura de calcul în zona comprimată.
Aria armăturii va fi:
M max,2 33, 7 10
As' ,3    1, 76cm2
1  Rs  h0, sb 0,971 365  0,53
'

3.6.4.1. Adoptarea armaturii de lucru inferioare

( ) ;
Adoptăm:
-in deschiderile marginale: 2 ø16mm+2 ø10mm+1 ø16mm cl.A-III.
-in deschiderile intermediare 2 ø16mm+2 ø10mm cl.A-III.
3.6.4.2. Adoptarea armaturii de lucru superioare
( );
( );
Adoptăm:
-in deschiderile marginale 2 ø10mm cl.A-III
-in a doua deschidere si penultima 2 ø12mm+1ø10mm cl.A-III
-in deschiderile intermediare 2 ø12mm cl.A-III
3.7.1. Calculul grinzii secundare la rezistenţă în secţiunile înclinate de la acţiunea forţei
tăietoare.
3.7.1.1. Calculul grinzii secundare la rezistenţa în secţiunea înclinate în deschiderile
marginale.
10
 Forţa tăietoare maximală în deschiderile marginale (prima şi ultima).
Vmax  V1,lef  161,16kN
Forţa tăietoare de calcul
Vc  (1  n )  c,3  Rct  bsb  h0,sb  (1  0)  0,6  0,8  0, 20  0,52  49,92kN
Intensitatea minimală a eforturilor, care trebuie asigurată de armatura transversală, pe o unitate de
lungime a grinzii.
2
Vmax 161,162 103
qsw    75, 05kN / m
4c ,2  (1   f  n )  bsb  h0,2 sb  Rct 4  2  (1  0  0)  0, 20  0,522  0,8
Din Anexa 5 alegem aria unei bare a armaturii transversale:
d sl  16mm d sl  16mm
d sw  6mm  AI d sw  4mm  Bp  I
Asw  0, 283(d sw  6mm) Asw  0,126(d sw  4mm)
Asw  2  0, 283  0,566cm 2
Asw  2  0,126  0, 252cm 2
Pasul etrierilor va fi:
R A 175 10  0,566
Scalc  sw sw   13, 2cm  10cm
qsw 75,05
R A 265 10  0, 252
Scalc  sw sw   8,9cm  10cm
qsw 75,05
Adoptam ø4 mm cu Asw = 0,252 cm2.
  (1  c 4  n )  Rcf  bsb  h20,sb 1.5  (1  0  0)  0,8  0, 20  0,522 105
Smax  c 4   40,3cm
Vmax 161,16
Pasul etrierilor din conditii constructive:
h 55
Scon  sb   18,33cm
3 3
Calculam pasul etrierilor in zona central:
3h 3  55
Scon  sb   41, 25cm  Sm  40cm
4 4
Adoptam definitiv in prejma reazemului pasul etrierilor:
 Scon  18,33cm

 Smax  40,3cm  S  5cm
 S  8,9cm
 calc
3.7.1.2. Calculul grinzii secundare la rezistenţa în secţiunea înclinate în deschiderile centrale.
Forţa tăietoare maximală în deschiderile marginale (prima şi ultima).
Vmax  V2,rig  138, 41kN
Vc  49,92kN  Vmax  138, 41kN
Intensitatea minimală a eforturilor, care trebuie asigurată de armatura transversală, pe o unitate de
lungime a grinzii.
2
Vmax 138, 412 103
qsw    55,35kN / m
4  c,2  (1   f  n )  bsb  h0,2 sb  Rct 4  2  (1  0  0)  0, 20  0,52  0,8
Din Anexa 5 alegem aria unei bare a armaturii transversale:
d sl  16mm
d sw  4mm  Bp  I
Asw  0,126(d sw  4mm)
Asw  2  0,126  0, 252cm 2
Pasul etrierilor va fi:
11
 Rsw  Asw 260 10  0, 252
Scalc    12,1cm
qsw 55,35
c 4  1   f  n   Rct  bsb  h0,2 sb 1,5  1  0  0   0,8  0, 20  0,522 105
Smax    46,9cm
Vmax 138, 41
Pasul etrierilor din conditii constructive:
h 55
Scon  sb   18,33cm  Scon  500mm
3 3
Calculam pasul etrierilor in zona centrala:
3h 3  55
Scon  sb   41, 25cm  Sm  40cm
4 4
Adoptam definitiv in prejma reazemului pasul etrierilor:
 Scon  18,33cm

 Smax  46,9cm  S  10cm
 S  12,1cm
 calc

12
 3.8. Construirea diagramei materialelor
Tabelul 3.2. Rezultatele calculelor valorilor momentelor încovoitoare
Eforturile din armatură
Nr. de ordine
Dimensiuni, m Valorile calculate
Deschiderea
întinsă comprimată

N s  Rs  As N sc  Rsc  As h0,sb, x, M,
bsb, m ξ α0
m cm kNm

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Momentele pozitive în cîmp
365(1,57+6,03) 365(1,57) 1,8 0,52 0,0280 1,46 - -
1
365(1,57+6,03) - 1,8 0,52 0,0353 1,83 0,0348 142,2
I
365(1,57+4,02) 365(1,57) 1,8 0,52 0,0187 0,97 - -
2
365(1,57+4,02) - 1,8 0,52 0,0260 1,35 0,0257 105,0
365(1,57+4,02) 365(1,57+1,131) 1,6 0,52 0,0151 0,78 - -
II 3
365(1,57+4,02) - 1,6 0,52 0,0292 1,52 0,0289 104,9
Momente negative din preajma rezemelor
365(1,57) 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 -0,1648 ξ<0 - -
4
365(1,57) - 0,2 0,53 0,0644 3,41 0,0627 29,6
I
365(2,26)+375*1,42*2,8 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,0309 1,64 - -
5
365(2,26)+375*1,42*2,8 - 0,2 0,53 0,2601 13,79 0,2330 110,0
365(2,26) +
6 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,1984 10,52 0,1827 188,2
375*1,42*2,8*2
7 375*1,42*2,8*2 225*1,57 0,2 0,53 0,2952 15,65 0,2604 140,5
I 365(2,26) +
8 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,1984 10,52 0,1827 188,2
375*1,42*2,8*2
365(2,26)+375*1,42*2,8 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,0309 1,64 - -
9
365(2,26)+375*1,42*2,8 - 0,2 0,53 0,2601 13,79 0,2330 110,0
365(2,26+0,785) +
365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,0631 3,35 - -
375*1,42*2,8
10
365(2,26+0,785) +
- 0,2 0,53 0,2923 15,49 0,2581 121,8
375*1,42*2,8
365(2,26+0,785) 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 -0,1043 ξ<0 - -
11
365(2,26+0,785) - 0,2 0,53 0,1248 6,62 0,1186 56,0
365(2,26+0,785) +
365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,0403 2,14 - -
365*1,26*2,8
12
365(2,26+0,785) +
- 0,2 0,53 0,2694 14,28 0,2404 113,5
II 365*1,26*2,8
365(2,26) + 365*1,26*2,8 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,0081 0,43 - -
13
365(2,26) + 365*1,26*2,8 0,2 0,53 0,2373 12,58 0,2147 101,3
365(2,26) + 365*1,26*2,8
365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,1191 6,31 - -
+ 360*0,98*2,8
14
365(2,26) + 365*1,26*2,8
- 0,2 0,53 0,3482 18,46 0,2997 141,4
+ 360*0,98*2,8
365*1,26*2,8 +
15 225*1,57 0,2 0,53 0,2159 11,44 0,1972 110,7
360*0,98*2,8
365(2,26) + 365*1,26*2,8
365(1,57+4,02) 0,2 0,53 0,1191 6,31 - -
+ 360*0,98*2,8
16
365(2,26) + 365*1,26*2,8
- 0,2 0,53 0,3482 18,46 0,2997 141,4
+ 360*0,98*2,8
365(2,26)+360*0,98*2,8 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 -0,0256 ξ<0 - -
17
365(2,26)+360*0,98*2,8 - 0,2 0,53 0,2036 10,79 0,1870 88,3
III
365(1,57) 365(1,57+4,02) 0,2 0,53 -0,1648 ξ<0 -
18
365(1,57) - 0,2 0,53 0,0644 3,41 0,0627 29,6

13
 Tabelul 3.3. Valorile lungimii de ancorare a armaturii
Lung. de Diam. barei întrerupte ds,
lan=20ds, cm
ancorare lan,i cm
lan,1 16 320
lan,2
3 60
lan,3
lan,4 12 240
lan,5 4 80
lan,6 5 100

CAPITOLUL 5. Calculul static al grinzii principale (cadrul etajat)

5.1. determinare deschiderilor de calcul
Deschiderile de calcul ale grinzii sunt:
-marginala: l0,mb1  lmb1  765cm
-mediana: l0,mb 2  lmb 2  840cm
Dimensiunile grinzii principale: hmb  bmb=80  30 cm
5.2. Determinarea sarcinilor
Greutatea proprie a unui metru al grinzii principale este:
Gmb   hmb  h'f   bmb  c   f   0,8  0,12   0,3  25 1,1  5,61kN / m
Greutatea proprie a unui metru al grinzii secundre este:
Gsb   hsb  h'f   bsb  c   f   0,55  0,12   0, 2  25 1,1  2,37kN / m
Valorile de calcul ale sarcinilor temporare sunt:
 G l   2,37  6, 2 
g mb   g  lsb 2  nsb' 2  sb sb 2  Gmb    n   4, 234  6, 2  2   5, 61  0.95  33,58kN / m
 lmb,2   8, 4 
 
pmb  p  lsb.2   n  13, 032  6, 2  0,95  76, 76kN / m
5.3. determinarea valorilor auxeliare de calcul
Momentul de inerție al secțiunilor:
b  h3 30  803
Grinzi principale: I mb  mb mb   1280000cm4
12 12
bcol  hcol3 40  403
Stîlpilor: I col    213333cm4
12 12
Rigiditatea liniara a grinzii:
I 1280000
imb  mb   1524cm3
lmb,2 840
Rigiditatea liniară:
1,33  I col 1,33  213333
A stîlpilui la I nivel: icol ,1    652cm3
H et  0,15 420  15
I col 213333
A stîlpului la II nivel: icol ,2    1016cm3
0,5  H et 0,5  420
Calculăm coeficientul k din condiția că Ec1  Ec 2 :
Ecol ,1   icol ,1  icol ,2  645  1016
k   1, 09  1
Ecol ,2  imb 1524

14
 5.4. Calculul static al grinzii:
Caracteristicile de încărcare:
g mb  l012  33,58  7, 652  1965kN  m
pmb  l012  76, 76  7, 652  4492kN  m
g mb  l012  33,58  8, 402  2370kN  m
pmb  l012  76, 76  8, 402  5416kN  m

Tabelul 5.1. Valorile eforturilor de calcul pe reazemele grinzii principale peste parter
Nr. Schema de încarcare a Valoara eforturilor pe reazeme
Indic.
Crt. grinzii A B1 B2 C1 C2
1 2 3 4 5 6 7 8
α -0,063 -0,091 -0,085 -0,085 -0,085
gmb*l02 1965 1965 2370 2370 2370
1
M -123,8 -178,8 -201,5 -201,5 -201,5
V 121,3 -135,7 141,1 -141,1 141,1
β -0,063 -0,091 -0,085 -0,085 -0,085
pmb*l02 4492 4492 5416 5416 5416
1a
M -283,0 -408,8 -460,4 -460,4 -460,4
V 277,2 -310,0 322,4 -322,4 322,4
β -0,07 -0,074 -0,012 -0,012 -0,012
2
pmb*l0 4492 4492 5416 5416 5416
2
M -314,4 -332,4 -65,0 -65,0 -65,0
V 291,3 -295,9 0,0 0,0 322,4
β 0,007 -0,017 -0,073 -0,073 -0,073
Vmb*l02 4492 4492 5416 5416 5416
3
M 31,4 -76,4 -395,4 -395,4 -395,4
V -14,1 -14,1 322,4 -322,4 0,0
β -0,062 -0,095 -0,094 -0,066 -0,066
Vmb*l02 4492 4492 5416 5416 5416
4
M -278,5 -426,7 -509,1 -357,5 -357,5
V 274,2 -313,0 340,4 -304,3 0,0
M -406,8 -587,6 -661,8 -661,8 -661,8
1+1a
V 398,4 -445,7 463,4 -463,4 463,4
M -438,2 -511,2 -266,4 -266,4 -266,4
1+2
V 412,5 -431,6 141,1 -141,1 463,4
M -92,4 -255,2 -596,8 -596,8 -596,8
1+3
V 107,2 -149,7 463,4 -463,4 141,1
M -321,4 -484,4 -568,5 -447,2 -447,2
1+4*
V 395,5 -448,6 481,5 -445,4 141,1

Capitolul 6. Calculul stîlpului

Am adoptat beton clasa C20, armatura longitudinala din oțel de clasa A-III si transversala de clasa A-I.
Datele necesare pentru calculul stilpului
Sarcinile pe planseu:
- sarcina temporară totală: p = 13,032 kN/m2
- sarcina temporară de lungă durată: p1 = 10,86 kN/m2

15
Caracteristicile grinzii secundare:
hsb  bsb  55  20cm
lsb ,2  620cm
Gsb  1,16kN / m
Caracteristicile grinzii principale:
hmb  bmb  80  30cm
lmb ,2  840cm
Gmb  5, 61kN / m
Dimensiunile secțiunii stîlpului:
bcol .1  hcol .1  45  45m
bcol .2  hcol .2  40  40m
Dimensiunile halei:
n4
H et  4, 2m
Determinarea efortului exterior axial de calcul pe stîlp
Gruparea de eforturi Nmax șu Mcor:
Valorile eforturilor ce actioneaza asupra stilpului:
VB1 1  1a   445, 7kN
M B1 1  1a   587, 6kN  m
VB 2 1  1a   463, 4kN
M B 2 1  1a   661,8kN  m
Greutatea proprie a coloanelor:
Gcol ,1  bcol ,1  hcol ,1  H et  c   f   n  0, 45  0, 45  4, 2  25 1,1 0,95  22, 2kN
Gcol ,2  bcol ,2  hcol ,2  H et  c   f   n  0, 40  0, 40  4, 2  25 1,1 0,95  17, 6kN
Pentru stilpul primului nivel:
De jos
N1   n  1   VB1 1  1a   Vb 2 1  1a   Gcol   (4  1)  (445, 7  463, 4  2 17, 6  22, 2)  2899 kN
 
   p

N1l   n  1   VB1 1  VB 2 1  VB1 1a   VB 2 1a   1  Gcol  
 p 
 10,86 
  4  1  135, 7  141,1   310  322, 4    2 17, 6  22, 2  2583kN
 13, 032 
De sus:
N1'  N1  Gcol ,1  2899  22, 2  2877kN
N1'l  N1l  Gcol ,1  2583  22, 2  2561kN
Gruparea de eforturi Mmax și Ncor:
Valorile eforturilor ce acționează asupra stîlpului:
VB1 1  3  149, 7 kN
M B1 1  3  255, 2kN  m
VB 2 1  3  463, 4kN
M B 2 1  3  596,8kN  m

16
Pentru stilpul nivelului doi:
De jos
N 2   n  2   VB1 1  3  Vb 2 1  3  Gcol   (4  1)  (177,1  463, 4  17, 6)  1271kN
 
   
p
N1l   n  2    VB1 1  VB 2 1  VB1  3  VB 2  3  1  Gcol  
 p 
 10,86 
  4  1  135, 7  141,1  14,1  322, 4    17, 6  1150 kN
 13, 032 
De sus:
N 2'  N 2  Gcol ,2  1325  17, 6  1308kN
N 2.' l  N 2.l  Gcol ,2  1150  17, 6  1132kN
Determinarea dimensiunilor secțitunii stîlpului
Pentru stîlpul de la parter:
N1 2899 103
Acol ,1    2427cm2
m  0,85  Rc    Rsc  1 0,95   0,85 10,5  0, 01 365  10 2

bcol ,1  Acol ,1  2427  0, 49m

Adoptam sectiunea stilpului
hcol ,1  bcol ,1  50  50cm
Pentru sîlpul la al doilea nivel:
N2 1271103
Acol ,2    1064cm2
m  0,85  Rc    Rsc  1 0,95   0,85 10,5  0, 01 365  10 2

bcol ,1  Acol ,2  1064  0,33m

Adoptam sectiunea stilpului
hcol ,2  bcol ,2  35  35cm
Momentul de inertie a sectiunii stilpului va fi:
b  h3 35  353
I col ,2  col ,2 col ,1   125052cm2
12 12
bcol ,1  hcol
3
50  503
I col ,1  ,1
  520833cm2
12 12
Rigiditatea liniara a stilpului pentru primul nivel:
I 520833
icol ,1  1.33 col ,1  1,33  1649cm3
H et 420
icol ,1 1649
M 1' 1  3   M B1 1  3  M B 2 1  3     255, 2  596,8    251kN  m
icol ,1  icol ,2 1649  595
Forta axiala se va calcula pentru cazul cind ultimile 2 nivele vor fi solicitate.
N1' (1  3)   n  2   VB1 1  1a   Vb 2 1  1a     n  3  VB1 1  3  Vb 2 1  3  
  4  2    445, 7  463, 4   4  3  149, 7  463, 4  2431kN
De jos:
M1 1  3  0,5  M1' 1  3  0,5   251  125kN  m
N1 1  3  N1' 1  3  Gcol ,1  2431  22, 2  2454kN
Pentru stîlpul nivelului doi:
I 125052
icol ,2  2  col ,2  2   595cm3
H et 420

17
 icol ,2 595
M 2' 1  3   M B1 1  3  M B 2 1  3    255, 2  596,8  
 90, 6kN  m
icol ,1  icol ,2 1649  595
6.4.3. Calculul capacitatii portante a stilpului la compresiune din planul de incovoiere
Lungimea de flambaj a stilpului se primeste:
l0,col ,1  0, 7  H et  a   0, 7   4, 2  0,15   3, 05m
l0,col ,2  H et  420cm
Coeficientul de felxibilitate a elementului:
l0,col ,1 3, 05
  6,1  20
bcol ,1 0,50
Raportul:
N1l 2583
  0,89
N1 2899
 c  0,911
r  0,918
Rsc 365
s     0, 01  0, 409
Rc 0,85 10,5
  r  2  r  c   as  0,918  2   0,918  0,911  0, 409  0,924
Aria armaturii va fi:
N R 2899 10 0,502 104  0,85 10,5
As ,tot   Acol  c    24,9cm2
m    Rsc Rsc 1 0,924  365 365
Din anexa 5 adoptam preventiv
Areal  As ,tot 24,54  24,9
%  s ,tot 100%  100%  1, 28%
As ,tot 24,9
Supraarmarea se incadreaza in limitele admisibile
Procentul de armare:
Asreal 24,54 104
%  ,tot
100%  100%  0,98%
Acol ,1 0,502
Adoptam definitiv
5Ø25mm cu aria Asreal ,tot  24,54cm
2

6.4.4. Calculul capacitatii portante a stilpului la compresiune în planul de incovoiere

La acțiunea eforturilor:
M max  M 1' 1  3  251kN  m
N cor  N1' 1  3  2431kN
as  as'  4cm
Calculam valoarea excentricitatii forteli longitudinale:
M 251
e0  max   0,1032m  10,32cm
N cor 2431
H h   420 50 
ea  max  et , col ,1 ,1cm   max  , ,1cm   1, 7cm
 600 30   600 30 
Adoptam : e0  10,32cm

18
Înălțimea efectivă a secțiunii stîlpului:
h0,col1  hcol ,1  as  50  4  46cm
Ec  bcol  hcol 27 106  0,50  0,50
N cr  0,15  2
 0,15  2
 27210kN
 l0,col   3, 05 
   0,50 
 hcol   
In calculul stilpului in planul de incovoiere se ia in consideratie influenta sagetii asupra excentricitatii
fortei longitudinale N. Aceasta se ia prin multiplicarea excentricitatii la coeficientul “  ”:
1 1
   1,1
N col 2431
1 1
N cr 27210
h 50
e    e0  col ,1  as'  1,110,32   4  32,3cm  0,323m
2 2
Valoara definitiva a fortei longitudinale
N 2431103
n    1, 48
0,8  0,85  Rc  bcol ,1  h0,col ,1 0,8  0,85 10,5  0,50  0, 46
as' 0, 04
   0, 087
h0,col ,1 0, 46
N e 2431103  0,323
 m1    1, 041
0,8  0,85  Rc  bcol ,1  h 20,col ,1 0,8  0,85 10,5  0,50  0, 462
 m1   n  1  0,5   n  1, 041  1, 48  1  0,5 1, 48 
s    0, 719
1  1  0, 087
  1   R   2   s   R 1, 48  1  0, 6   2  0, 719  0, 6
 n   0, 792
1  R  2  s 1  0, 6  2  0, 719
Deoarece   0,792  0,6 calculele se vor repeta fara a se include coeficientul 0.8
N 2431103
n    1,18
0,85  Rc  bcol ,1  h0,col ,1 0,85 10,5  0,50  0, 46
N e 2431103  0,323
 m1    0,840
0,85  Rc  bcol ,1  h 2 0,col ,1 0,85 10,5  0,50  0, 462
 m1   n 1  0.5 n  0,840  1,18  1  0,5 1,18 
s    0,583
1  1  0, 087
  1   R   2 s   R 1,18  1  0, 6   2  0,583  0, 6
 n   0, 639
1   R  2 s 1  0, 6  2  0,583
Deoarece  n  1,18   R  0,6 calculele se efectuiaza:
0,85  Rc  bcol  h0,col  m1   (1  0,5   )
As  As'   
Rs 1 
0,85 10,5 104  0,50  0, 46 0,840  0, 639  1  0,5  0, 639 
   20, 47cm2
365 1  0, 087
Adoptam 4ø25 mm As  19, 63cm
real 2

19, 63  20, 47
%  100%  4,1%
20, 47
In final am obtinut:
a) 5Ø25mm cu As real  24,54cm2

19
 b) 4 ø25mm cu As real  19,63cm2
Definitiv alegem armarea cu 4Ø25mm cu As ,tot  19,63cm2 . Diametrul etrierelor va fi conform diametrul
armaturii adoptate, deci se vor adopta ø6mm A-I, cu pasul S=300mm.
Capitolul 7. Calculul Fundatiei
7.1. Eforturile ce actioneaza asupra bazei
Eforturile nefavorabile sunt:
a) Conform combinării Nmax și Mcor
N f  N max  2899kN
M f  M cor  0kN  m
b) Conform combinării Mmax și Ncor
N f  N max  2454kN
'

M 'f  M cor  125kN  m

Valorile eforturilor vor fi:
a) Conform combinării Nmax și Mcor
2899
N f , ser   2521kN
1,15
b) Conform combinării Mmax și Ncor
M 125
M fn  max   109kN  m
f 1,15
N max 2454
N fn    2134kN
f 1,15
Excentricitatea fortei longitudinale
M fn 109
e0    0, 0509m  5, 09cm
N fn 2134
Fundatia se va proiecta dreptunghiulară.
7.2. Calculul fundatiei la strapungere
7.2.1.Dimensionarea talpii fundatiei
N fn 2521
A   8, 24m 2
R0   m  d 326  20 1
A  b  l  1,1  1, 2   b 2
A 8, 24
b   2, 61m
1,1 1,1
A 8, 24
l   3,16m
b 2, 61
Rotungim si adoptam b=2,6 m, l=3,2 m
Areal
f  b  l  2, 6  3, 2  8, 24m2
l  b 2 3, 2  2, 62
W   3,58m2
6 6

20
 Presiunea asupra solului:
N fn M fn 2134 109
Pmax, ser   m  d1    20 1     20  259  30, 4  kPa
min, ser A W 8, 24 3,58
Pmax,n  20  259  30, 4  309, 4kPa  1, 2  R0  1, 2  326  391, 2
Pmin,n  20  2590  30, 4  248, 6kPa  0kPa
Pmed ,n  20  259  279kPa  R0  326kPa
7.2.2. Determinăm înălţimea fundaţiei
Înălțimea fundației trebuie să fie suficientă pentru ancorarea armaturii longitudinale de rezistență a
stîlpului. Luînd în considerație ancorarea prin îndoirea armaturii, atunci:
hpl  20  ds  a  20  2,5  5  55cm
Determinăm valoarea eventualei presiuni:
a) Conform combinării Nmax și Mcor
2899
Pmax  20 1   371,9 kPa
8, 24
b) Conform combinării Mmax și Ncor
N fn M fn 2454 125
Pmax, ser   m  d1    20 1     20  297,8  34,9  kPa
min, ser A W 8, 24 3,58
Pmax,n  20  297,8  34,9  352, 7 kPa  1, 2  R0  1, 2  326  391, 2
Pmin,n  20  297,8  34,9  282,9kPa  0kPa
Pmed ,n  20  297,8  317,8kPa  R0  326kPa
Înălţimea de calcul h0,pl, se determină:
 Nf   2899 
h0, pl  0,5   hcol ,1    0,5   0,50    0,505m  50,5cm
 R  P  0,9  103
 371,9
 ct max   
Sau

h'
 0,5  hcol ,1 
0, 25  hcol
2

,1  b  cl  c b
2

1 r
0. pl

Unde:
R 0,9 103
r  ct   2,55
Pmax 352, 7
c1  0,5   l  hcol ,1   0,5   3, 2  0,50   1,35m
cb  0,5   b  bcol ,1   0,5   2, 6  0,50   1, 05m

0, 25  0,502   2, 62 1,35  1, 052 

h0, pl  0,5  0,50 
'
 0, 612m
1  2,55
Înălţimea totală a fundaţiei va fi:
hpl  h0, pl  as  0,612  0,05  0,662m
În final obtinem:
hpl  0, 7m  70cm
h0, pl  h0,2  hpl  as  65cm
h1  h2  35cm
h0,1  30cm

21
 Din schema de formare a piramidei de spargere în treapta de jos a fundației, obținem:
c1  0,5   l  hcol ,1   0,5   3, 2  0,5   1,35m
c2  0,5   l  l1   0,5   3, 2  1,1  1, 05m
7.3. Calculul armaturii talpii fundatiei
Pentru Nmax și Mcor:
Valorile momentelor incovoitoare in sectiunea I-I și II-II vor fi.
M I  I  0,125  Pmax   l  hcol ,1   b  0,125  371,9   3, 2  0,50   2, 6  856kN  m
2 2

M II  II  0,125  Pmax   l  l1   b  0,125  371,9   3, 2  1,1  2, 6  513kN  m

2 2

Pentru Mmax și Ncor:

Valorile momentelor incovoitoare in sectiunea I-I și II-II vor fi.
 6  e0 4  e0  c1  1
M I' I  N fin  c12  1    
 l l2  2l
 6  0, 0509 4  0, 0509 1,35  1
 2454 1,352  1     2  3, 2  757kN  m
 3, 2 3, 22 
Calculăm coeficientul tabular 1
M I I 856 103
 01    0, 2
0,8  Rc  b1  h 202 0,8 11,5 1,1 0, 652
Pentru 0  0, 2  1  0,912.
M I I 856 103
As , I  I    51, 6cm2
Rs  1  h02 280  0,912  65
 6  e0 4  e0  c2  1
M II  II  N fin  c2 2  1    
 l l2  2l
 6  0, 0509 4  0, 0509 1, 05  1
 2454 1, 052  1     2  3, 2  461kN  m
 3, 2 3, 22 
M II  II 513 103
 02    0,196
0.8  Rc  b  h201 0,8 11,5  3, 2  0,32
Pentru 02  0,196  1  0,914.
M II  II 513 103
As , II  II    66,8cm2
Rs  1  h01 280  0,914  0,3
Admitem pasul barelor S=10cm. Atunci nr. necesar de bare pentru plasa pe latimea fundatiei va fi:
b 320
n  1   1  33 bare;
s 10
Aria necesara a unei bare:
A 66,8
As ,1  s ,max   2, 03cm2 .
n 33
Alegem bare cu ø 16mm A-II cu As ,1real  2,01cm2
Pentru armarea talpii fundatiei admitem o plasa cu aria armaturii egala in ambele directii
16 AII  100
P 2540  3140 , cu As ,tot real  33  2,01  66,33cm2 .
14 AII  100
66,33  66,8
%  100%  0, 75%.
66,8
Se incadreaza in abaterile admisibile (-5%...+15%).
22

View publication stats