Nr.

63, Februarie 2019

Pentru un viitor
mai sănătos

O nouă casă
pentru copiii din centrul
social „Bogdana”

Centrele sociale
asigură o viață demnă
la bătrânețe

Cât de importante sunt spitalele regionale pentru România

 UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European de
Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ
Editorial

O nouă șansă Fondul European de

pentru serviciile
Dezvoltare Regională

de sănătate UNIUNEA EUROPEANĂ

din România

R
Fondul European de
Dezvoltare Regională

omâniaUNIUNEA
a primit o nouă șansă în vederea absorbției de
EUROPEANĂ

fonduri structurale și de investiții europene. S-au creat

condițiile pentru lansarea mai multor apeluri de proiecte
pentru finanțarea investițiilor în infrastructura de sănătate
Fondul European de
prin Regio 2014-2020. Alocărilor prevăzute inițial prin Axa prioritară
Dezvoltare Regională

8 – Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și sociale li s-au adăugat

componente noi prin axa 14. Până în 2020, domeniul sănătății poate
beneficia de 334 de proiecte finanțate de Comisia Europeană, proiecte
care vizează reabilitarea,
UNIUNEA EUROPEANĂ
extinderea și dotarea a 43 de unități de
primiri urgențe din cadrul spitalelor județene.
Față de exercițiul bugetar anterior, autoritățile și instituțiile publice
centrale au fost trecute pe lista beneficiarilor eligibili, prin semnarea
de parteneriate cu orice alte autorități și instituții ale administrației
Fondul European de
publice locale.Dezvoltare
Pentru Regională
sporirea calității actului medical și a accesului
românilor la servicii medicale a fost creată o axă specială, care vizează
UNIUNEA EUROPEANĂ
investiții în construirea unor spitale regionale.
Concomitent cu investițiile în modernizarea serviciilor de urgență din 4 3 Ştiri din regiuni
spitalele județene, actualul Regio se apleacă asupra infrastructurii
de servicii medicale și sociale integrate. Numărul mare de proiecte
depuse în perioada 2007-2013
Fondul European de dovedește că strategia Regio referitoare
Dezvoltare Regională
6 3 Planuri mari
la modernizarea serviciilor de asistență socială este îmbrățișată de
autoritățile locale de la noi. pentru un domeniu
În paginile acestui număr al revistei veți afla care e modelul de
protecție socială adoptat de instituțiile publice din România pentru
mereu sensibil:
combaterea excluziunii sociale a vârstnicilor, dar și a copiilor și Sănătatea
adulților cu dizabilități. Totodată, vă propun să aruncăm o privire
la vecinii noștri europeni, pentru a afla cum au folosit ei fondurile 9 3 Cât de
nerambursabile pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale de
care toată lumea are nevoie. importante sunt
spitalele regionale
Dan L. Brumar
pentru România
REDACTORI: Elena ALEXA
Vlad Epurescu

www.inforegio.ro Vlad BÂRLEANU

Dan L. Brumar
e-mail: info@mdrap.ro
regio@mdrap.ro
Tel.: 0372 11 14 09 CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

ISSN 2061-2251 coordonator de proiect:

Maria-Ionela caprian

2 www.inforegio.ro
 sumar

12 3 Centre sociale pentru o
viață demnă la bătrânețe
15 3 Dezinstituționalizarea
adulților cu dizabilități - noua
formă de protecție socială
17 3 Centru de zi și îngrijire
la domiciliu pentru peste 150
de bătrâni
19 3 O nouă casă
pentru copiii din centrul social
„Bogdana”
21 3 Birourile judeţene
de informare
22 3 Ați întrebat?
Vă răspundem!
24 3 Medicina regenerativă,
reinventată cu bani europeni
la Edinburgh
25 3 Lecția de sănătate
predată de Estonia
26 3 Agenda
27 3 Delicii din bucătăria
austriacă

FEBRUARIE 2019 3
 din regiuni

Zonă metropolitană
la Piatra Neamț
Proiect ambițios la Piatra Neamț, în ideea accesării de fon-
duri pentru dezvoltare. Primăria Piatra Neamț își dorește să
înființeze, alături de comunele limitrofe, o zonă metropolitană.
Conform reprezentanților administrației locale, aceasta este
cea mai bună soluție pentru a realiza proiecte integrate, a fo-
losi mai bine resursele zonei și a atrage mai mulți investitori.
Dacă primăriile ac-
ceptă, din viitoarea
zonă metropolitană
Apă geotermală pentru ar urma să facă parte
Spitalul din Băile Felix 22 de localităţi aflate
pe o rază de 30 kilo-
Avantaje mari pentru pacienți, dar și economii importante metri în jurul munici-
pentru unitatea sanitară. Acestea sunt principalele avantaje piului Pia­tra-Neamţ.
ale deciziei luate de conducerea Spitalului Clinic de Recupe- Scopul final este
rare Medicală Băile Felix de a utiliza o sursă proprie de apă creș­te­­­rea calită­ții vie­
geotermală. ții lo­cal­ni­­ci­lor și dez­
Aceasta va fi folosită în procedurile medicale de tratament, vol­ta­rea economică
printr-un proiect finanţat din bugetul propriu. Con- a zonei.
form reprezentanților managementului spitalu-
ST NO
lui, economiile făcute vor fi folosite pentru
V E R
investiții în aparatură și tratamente. Anul -
D-
RD

trecut, unitatea sanitară a acordat servi-

ES

cii medicale în regim de spitalizare con-

NO

tinuă unui număr de 5.638 pacienţi.

Linii speciale
de transport
U
VE

pentru elevi T
TR

N
S

Premieră la Timișoara. Administrația lo- CE

cală a introdus linii speciale de transport desti-
nate elevilor din patru cartiere, urmând ca sistemul
să fie extins în tot orașul. Primii beneficiari sunt școlarii din
cartierele Circumvalaţiunii, Lipovei, Şagului şi Soarelui, care
învaţă la liceele „C.D. Loga“, Pedagogic „Carmen Sylva“, „E.
Ungureanu“ şi „I.C.Brătianu“. Microbuzele pornesc pe traseu
începând cu ora 7.10, iar întoarcerea se face începând cu ora
12.10. Măsura are ca scop fluidizarea traficului, având în vede-
re că foarte mulți părinți foloseau mașinile personale pentru Centru modern
a-și duce copiii la școlile situate departe de casă.
pentru studenți
Proiecte ambițioase la Universitatea de Medicină, Far-
macie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş. Studenții
vor avea la dispoziție un modern centru didactic și de exami-
nare, dotat la cele mai înalte standarde. Conform conduce-
rii universității, Centrul UniX va avea, pe lângă săli de curs și
seminarii, spații modern utilate pentru activități educaționale
și simulatoare medicale. Sălile de examinare vor fi dotate cu
sisteme de proiecţie video, ecrane de proiecţie HD şi sisteme
de înregistrare audio-video, iar pupitrele vor fi prevăzute cu
monitoare încastrate. Investiţia de peste 16 milioane lei se va
face din fonduri proprii.

4 www.inforegio.ro
 din regiuni

Laborator nou de
rezonanță magnetică
Vești bune pentru pacienții Spitalului Clinic Judeţean de
Urgenţă (SCJU) Constanţa. Calitatea investigațiilor medicale va
crește o dată cu darea în folosință a noului Laborator de Rezo-
nanţă Magnetică Nucleară. Prin sistemul informatic modern,
rezultatele examenelor de imagistică vor putea fi consultate
de toate departamentele medicale din unitate. Investiția are
o valoare totală de peste 800.000 de euro și a fost realizată
prin Programul sectorial de reformă - Îmbunătăţirea Calităţii
şi Eficienţei Sistemului Sanitar cu finanţare de la BIRD şi prin
sponsorizări. Pe lângă echipamente, s-a investit și în recom-
Se modernizează partimentarea și modernizarea spaţiului şi mobilierului.
transportul public
17 tramvaie, 38 de autobuze electrice și 40 de autobuze
diesel. Acestea sunt planurile pentru modernizarea Regiei de
Transport Craiova, conform reprezentanților autorităților loca-
le. Investițiile vor fi finanțate, în cea mai mare parte, din fonduri
europene, iar avantajele pentru locuitorii Craiovei sunt mul-
tiple: condiții mai civilizate de transport, un mediu
mai curat, economii. Edilii au în vedere, tot pen- N IA
T E SU
OL
tru acest an și un proiect de sistematizare a
circulației și condiții speciale în trafic pen-
D
ST

-ES
tru mijloacele de transport în comun,
-VE

astfel încât acestea să asigure cea mai

T

eficientă deplasare în Craiova.

SUD

Promenadă pe
OV
SUD

insula Lacul Morii

ILF
MU

NT
TI-

Ş
EN URE dar înOcarezonă cu potențial uriaș din Capitală,
IA BUC nu s-a investit nimic în ultimii ani,
ar putea căpăta o înfățișare nouă. Primăria sec-
torului 6 a lansat la sfârșitul lunii ianuarie, în dezba-
tere publică, proiectul de amenajare a insulei Lacul Morii și a
unei zone de promenadă. Potrivit proiectului, aici vor fi con-
struite o plajă artificială, zone de sport, terase și restaurante și
va fi modernizată promenada care înconjoară Lacul Morii. Pe
Cursuri de instruire toată lungimea acestei zone va exista și o bandă de alergare,
pentru proiecte pentru a-i încuraja pe iubitorii sportului în aer liber. Conform
edililor, lucrările ar putea începe în această primăvară.
de succes
Reprezentanții Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia, coordonator al consorțiului proiectului PROSME,
au participat recent la Timișoara la cursul de instruire orga-
nizat în cadrul Enterprise Europe Network. Evenimentul a
avut scopul de a prezenta noua viziune a rețelei pentru anul
2019, privind îmbunătățirea abilităților consultanților EEN,
pentru a crește impactul pe care serviciile oferite de aceștia
îl au asupra IMM-urilor. Sesiunea de training a fost organizată
de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, coordonator al
proiectului Ro-Boost. În cadrul unui interesant workshop, an-
treprenorii și-au prezentat afacerile precum și provocările cu
care se confruntă.

FEBRUARIE 2019 5
 sinteză

Planuri mari pentru un domeniu

mereu sensibil: Sănătatea
Unități de primiri urgențe modernizate, ambulatorii de specialitate reabilitate și dotate la standarde
înalte, acces îmbunătățit la servicii de sănătate. Acestea sunt doar câteva din beneficiile pe care fondurile
europene le aduc unui domeniu extrem de important: sănătatea.
foto: MDRAP

Vlad Bârleanu În august 2017, Comisia a notificat PESTE 300 de proiecte

Î
n actuala perioadă de programare
bugetară, prin Acordul de Par­te­ne­
riat semnat cu Comisia Europeană,
România şi-a asumat îndeplinirea
a 36 de condiţionalităţi ex-ante pentru
atra­gerea şi utilizarea fondurilor struc­
tu­rale şi de investiţii. Ministerul Sănătăţii
s-a angajat, la rândul său, la respectarea
unei astfel de pre-condiţii, care vizează
existenţa unui cadru strategic de politică
naţională sau regională pentru sănătate.
Acţiunile care trebuiau să fie întreprinse
se refereau la detalierea cartografierii
serviciilor de sănătate şi elaborarea unui
cadru comprehensiv de monitorizare şi
evaluare a Strategiei naţionale de sănă-
tate 2014-2020.
oficial România cu privire la ridicarea
condiţionalităţii ex-ante, ceea ce a permis
lansarea apelurilor de proiecte pentru
finanţarea investiţiilor în infrastructura
de sănătate din cadrul Regio 2014-2020.
Pentru actualul exerciţiu financiar, iniţial
s-a prevăzut o singură axă prioritară
dedicată infrastructurii sanitare din
cadrul Regio, unde urmau să fie finanțate
următoarele activități eligibile: reabilitarea,
modernizarea, extinderea și dotarea
infrastructurii ambulatoriilor și a unităților
de primiri urgențe, precum și construirea,
reabilitarea, modernizarea sau dotarea in-
frastructurii de servicii medicale și sociale
integrate (centre comunitare integrate).
Este vorba despre Axa Prioritară 8 – Dezvol-
tarea infrastructurii de sănătate şi sociale.
pentru Sănătate
Suma pusă la dispoziţie prin Regio
2014-2020 pentru domeniul sănătăţii
este de 372 de milioane de euro. Prin
actualul Regio, Sănătatea poate bene-
ficia până în 2020 de 334 de proiecte
sprijinite și finanțate de Comisia Euro-
peană, care vor avea impact direct asu-
pra comunităților locale și a calității vieții
oamenilor. Printre aceasta se numără –
în afara spitalelor regionale – investiții în
reabilitarea, modernizarea, extinderea,
dotarea a 44 de unități de urgență în spi-
talele județene.
La mijlocul lui 2018, autorităţile au
adus o serie de modificări aplicabile tu-
turor axelor prioritare ale Regio. Este

6 www.inforegio.ro
 sinteză

vorba despre modificarea cadrului de

performanţă prin introducerea etapelor-
cheie de implementare şi revizuirea ţin-
telor pentru anul 2018, respectiv 2023,
acolo unde au fost făcute modificări ale
alocărilor financiare. Apoi, autorităţile și
instituțiile administraţiei publice locale
au fost adăugate ca beneficiari eligibili,
fiind introduse şi parteneriate şi colabo-
rări cu orice alte autorităţi sau instituţii
publice care pot contribui la buna imple-
mentare a proiectului.

Nevoie continuă
de servicii sociale
Încă din exerciţiul bugetar anterior,
foto: MDRAP

finanțarea din Regio a infrastructurii

serviciilor de sănătate s-a dovedit a fi
relevantă în contextul în care sistemul
național de sănătate se confrunta – şi
încă se confruntă – cu multe dificultăți.
Pe fondul contracției PIB și a creşterii
presiunilor bugetare în perioada re­ce­
siunii, ponderea cheltuielilor pentru
sănătate în PIB a scăzut de la 5,95%
în 2010 la aproximativ 5,84% în anul
2011. În contextul crizei economice,
strategia Regio s-a dovedit una
dintre puținele surse viabile de
finanțare a infrastructurii serviciilor
de sănătate. Situaţia in­fra­structurii
foto: MDRAP
serviciilor sociale din România rămâne
în continuare precară şi necesită
realizarea de investiţii în reabilitarea,
modernizarea şi dotarea clădirilor în
care se desfăşoară acestea. Numărul
mare al proiectelor depuse în exerciţiul
anterior (423 de proiecte până la 31
iulie 2013) atestă nevoia reală de
modernizare a infrastructurii serviciilor
sociale, precum și interesul manifestat
de autoritățile publice locale în
combaterea excluziunii sociale.
Bani pentru
modernizarea
cabinetelor medicale
Prin Regio, Axa Prioritară 2 - Îmbună-
tăţirea competitivităţii întreprinderilor
mici şi mijlocii – submăsura 2.2, medicii
pot obține până la 70% finanțare din va-
loarea unui proiect. Mai exact, suma ne-
rambursabilă este între 200.000 de euro
și 1 milion de euro, dacă investiția este în
zona rurală sau urbană. Pentru a fi eligi-
bil, solicitantul trebuie să se încadreze în

FEBRUARIE 2019 7
 sinteză

categoria unei microîntreprinderi cu cel
mult 9 salariați și o cifră de afaceri netă
de până la 2 milioane de euro (echiva-
lentul în lei). De asemenea, trebuie să
aibă sediul social sau punctele de lucru în
mediul urban (inclusiv sate aparținătoare
de orașe). Sunt eligibile şi întreprinderi-
le mici, având între 10 şi 49 de salariați,
și o cifră de afaceri netă de până la 10
milioane de euro. Aceleaşi reguli ca şi la
microîntreprinderi sunt valabile pentru
sediul social. De asemenea, sunt eligibile
întreprinderile mijlocii, având între 50 şi
249 de salariați, și o cifră de afaceri netă
de până la 50 de milioane de euro. Sediul
social sau punctul de lucru trebuie să fie
în mediul rural.
foto: MDRAP
Axă nouă pentru
Spitale Regionale
Una dintre modificările specifice aduse
axelor prioritare ale Regio a fost reali-
zarea unei axe separate pentru spitalele
regionale, respectiv Axa Prioritară 14.
De asemenea, a fost suplimentată alo-
carea financiară pentru Axa Prioritară 8
- Sănătate pentru finanțarea achiziției de
ambulanțe și echipamente care deservesc
ambulatoriile și UPU, precum și pentru a
acoperi compensările necesare pentru
creșterea ratei unice de cofinanțare din
FEDR de la 50% la 70% în cadrul acestei
axe.

Cu fondurile primite se pot construi,

extinde sau moderniza cabinetele me-
dicale, inclusiv racordarea la utilitățile
generale aferente (alimentarea cu apă,
gaze naturale, canalizare, energie elec-
trică). De asemenea, se pot achiziționa
echipamente noi, software, licențe, drep-
turi de autor, mobilier sau autovehicule
pentru transport. Fondurile primite pot
fi folosite şi pentru certificarea produ-
selor, serviciilor sau diferitelor procese
specifice, a sistemelor de management
al calității, mediului sau sănătății ori
pentru internaționalizarea serviciilor,
foto: MDRAP

prin participarea la târguri și expoziții

internaționale sau misiuni comerciale.

8 www.inforegio.ro
 ANALIZĂ

Cât de importante sunt

spitalele regionale pentru România
Cu toții ne dorim servicii medicale de calitate în România, spitale la standarde europene în toată țara, acces la
tratamente moderne. Un pas important îl reprezintă, în acest sens, înființarea spitalelor regionale, destinate
cazurilor complexe, patologiilor grave și urgențelor, pentru pacienții dintr-o anumită zonă a țării. Specialiștii
din cadrul Departamentului Monitorizare Implementare Proiecte Spitale Regionale din cadrul Ministerului
Sănătății au explicat pe larg, pentru revista Regio, care este importanța acestor unități sanitare.

foto: Shutterstock

De ce este nevoie Cum vor ajuta acestea Reforma asistenţei

de spitale regionale?
Strategia națională pentru sănătate
2014-2020 a fost aprobată printr-o Ho-
tărâre de Guvern în 2014, reprezentând
cadrul de stabilire a obiectivelor priorita-
re din domeniul sănătății, pentru perioa-
da de finanțare UE 2014-2020. Viziunea
strategică este dezvoltarea unei națiuni
de oameni sănătoși și productivi, prin
asigurarea accesului la servicii de preve-
nire, de urgență, curativă și de reabilitare
de înaltă calitate, prin utilizarea eficientă
a resurselor disponibile și prin introduce-
rea celor mai bune practici.
sistemul de sănătate? medicale cu paturi
În ceea ce privește serviciile medica- cuprinde reevaluarea
le terțiare, acestea prezintă mai multe
probleme. Nivelul terțiar al sectorului
spitalelor, raţionalizarea,
sănătății se bazează pe o infrastructură revizuirea criteriilor
proiectată cu 50-60 de ani în urmă, când
nevoia de servicii de sănătate era diferi-
de clasificare a spitalelor,
tă de realitățile de astăzi, caracterizată reorganizarea pe niveluri
printr-un număr mare de spitale și paturi
de spital care operează într-o structură
de competenţă
fragmentată și cu o dezvoltare insuficien-
tă a diferitelor niveluri de îngrijire. Spita- mai complexe servicii de îngrijire terțiară
lele variază în funcție de mărime, de la spitalelor mici cu una, două sau trei
spitalele universitare mari care oferă cele specialități de bază. Există, de asemenea,

FEBRUARIE 2019 9

Populația este nevoită
să parcurgă distanțe
foarte mari, pentru
a accesa servicii din alte
județe și regiuni,
față de cele de reședință
o mare varietate de diferențe în ceea ce
privește echipamentul, capacitățile de
abordare a cazurilor complexe și accesi-
bilitatea. Majoritatea spitalelor publice
au fost construite în anii 1970 și 1980,
sunt bazate pe standarde depășite și se
află în prezent într-o stare fizică critică.
Cele mai multe dintre ele nu respectă
circuite spitalicești, au mari deficiențe
legate de facilități de bază (ascensoare,
holuri de acces, spații pentru diagnos-
tic și tratament, băi, etc.), reprezentând
riscuri pentru siguranța pacientului. In-
frastructura spitalului se caracterizează
printr-o fragmentare ridicată, cu multe
pavilioane / clădiri care se află uneori la
mai mulți kilometri unul de celălalt, ne-
cesitând transferul prin ambulanță între
secțiile / departamentele aceluiași spital.
Dotarea cu echipamentele necesare este
necorespunzătoare, în multe spitale și,
adesea, distribuția teritorială a echipa-
mentelor este insuficient echilibrată și
calibrată în comparație cu nevoile reale.
Dată fiind această situație, a distribuirii
inegale a unor servicii spitalicești terțiare
performante în teritoriu, populația este
nevoită să parcurgă distanțe foarte mari,
pentru a accesa servicii din alte județe și
regiuni, față de cele de reședința. Astfel,
foto: MDRAP
10 www.inforegio.ro
ANALIZĂ
accesul populației la servicii medicale
secundare și terțiare este critic, mai ales
pentru populația vulnerabilă, care de
cele mai multe ori nu dispune de sumele
necesare pentru a se deplasa, sau nu are
informațiile necesare prin disponibilita-
tea acestor servicii.
Pentru a răspunde acestor probleme,
reforma asistenţei medicale cu paturi
cuprinde reevaluarea spitalelor, raţiona-
lizarea, revizuirea criteriilor de clasificare
a spitalelor, reorganizarea pe niveluri de
competenţă. Se urmărește dezvoltarea
unor rețele de spitale, formată din spi-
tale județene, municipale, care să răs-
pundă nevoilor de îngrijiri medicale ale
populației și care să aibă în vârful său,
spitalul regional de urgență. SRU va fi
înființat la nivelul fiecărei regiuni și este
destinat a răspunde cazurilor complexe,
patologiilor grave și urgențelor, pentru
pacienții de la nivelul regiunii. În acest
fel se urmărește îmbunătățirea accesu-
lui la servicii adecvate de calitate. Aces-
te spitale vor fi concepute din punct de
vedere arhitectural, al materialelor de
construcție, al dotărilor și al personalu-
lui, conform celor mai înalte standarde
de performanţă. În plus, proiectul spita-
lului include servicii cost-eficiente și efi-
cace (spitalizare de zi, ambulatorii), ce
vor permite deservirea unui număr cres-
cut de pacienți, într-un timp mai scurt, cu
mijloace tehnice moderne.
În ultimii ani, majoritatea serviciilor
de urgență (UPU și CPU) ale spitalelor au
fost îmbunătățite, la fel și multe dintre
ambulatoriile de specialitate, dar rămân
importante distorsiuni în furnizarea de dicale, în special în sectorul spitalicesc.
servicii medicale secundare și terțiare, Acum dezvoltarea asistenței medicale
deficit acut de medici și asistente me- terțiare urmează logic, pentru a asigura
continuitatea asistenței medicale pentru
populație.
Aceste spitale vor fi
concepute din punct
de vedere arhitectural,
al materialelor de
construcție, al dotărilor
și al personalului,
conform celor mai înalte
standarde de
performanţă
 ANALIZĂ

foto: MDRAP
Importanța fondurilor
Ce etape urmează (revizuire SF, elaborare de docu-
în proiectul
europene pentru sistemul mente tehnico-economice suport,
spitalelor regionale? de sănătate din România elaborare aplicații, sprijin în etapa
Fondurile europene aduc un sprijin esențial pentru de clarificare).
Prin Memorandum de Guvern, în dezvoltarea sistemului de sănătate din România, fiind l  Etapa 2, finanțată din POR
luna decembrie 2018, s-a stabilit rea­ focalizate pe realizarea unor obiective importante ale 2021-2027 - va avea ca obiective:
lizarea proiectelor celor 3 SRU în 2 Strategiei naționale de sănătate 2014-2020. Aceste executarea lucrărilor de construire
etape, în vederea obținerii finanțării obiective se referă atât la investițiile în infrastructurăși operaționalizarea celor trei Spi-
(asistență comunitară, ambulatorie, urgență, spitale),
europene nerambursabile suplimen- în dezvoltarea capitalului uman (programe specifice tale Regionale de Urgență.
tare, de aproximativ 1 miliard de euro, de formare pentru medici și asistente), a măsurilor
din ciclul de finanțare 2021-2027, de reformă (de exemplu, modificarea legislației din Principalele
necesară acoperirii deficitului de sănătate), cât și a unor servicii medicale preventive provocări pentru 2019
finanțare. (screening pentru cancer de col, sân, colon, hepatite,
a serviciilor pentru pacienți cu TBC, alte afecțiuni).
l  Etapa 1, finanțată din POR Se urmărește continuarea
2014-2020 - va avea ca obiective: în- activităților de pregătire a do­cu­
tocmirea proiectelor tehnice și verifica- planul de training, curricula de training și mentației pentru cele trei Spitale Regio-
rea acestora, întocmirea planurilor de reabilitare, modernizare și dotare centru nale, lansarea procedurilor de achiziție
reorganizare locală (model inovativ de de training), a caietelor de sarcini pen- publică privind contractarea serviciilor
organizare și funcționare a spitalului re- tru execuție lucrări de construire, pre- de proiectare și asistență tehnică, sem-
gional de urgență, conversia serviciilor, cum și sprijin tehnic pentru pregătirea narea contractelor de servicii aferente
etc.), a planurilor de tranziție (inclusiv aplicațiilor de finanțare pentru etapă 2 proiectării.

FEBRUARIE 2019 11

Centre sociale pentru
o viață demnă la bătrânețe
Două centre sociale dezvoltate de ADR Vest prin intermediul Axei 8 le vor ușura vârstnicilor din județele
Arad și Timiș viața la bătrânețe.
Vlad Epurescu
P
rocesul de îmbătrânire rapidă a
populației din țările europene este
una dintre cele mai mari provocări
ale epocii moderne. În condițiile
menținerii actualei rate a natalității, statis-
tica Națiunilor Unite arată că, în prezent, 1
din 7 români are peste 65 de ani, iar ecar-
tul se va micșora în 2030 la un raport de 1
la 5 și, din 2060, la 1 din 3.
Prin «îmbătrânire demografică» se
înţelege creşterea relativă a populaţi-
ei vârstnice de 60 ani şi peste în totalul
populaţiei, ca un proces ferm şi de lungă
durată, în paralel cu scăderea numărului
de persoane din grupul tânăr de popu-
laţie aparţinând vârstei de 0-14 ani, în
timp ce ponderea persoanelor adulte,
de 15-59 ani înregistrează modificări
nesemnificative.
12 www.inforegio.ro
PROIECTE
Dacă în anul 1990 existau 0,4 pensi-
onari la fiecare salariat, raportul s-a in-
versat din 1998, iar în prezent la fiecare
salariat sunt 1,2 pensionari, urmând ca la
orizontul anului 2060 la fiecare salariat să
fie 1,5 pensionari.
Acest declin demografic pune o pre-
siune mare pe autoritățile locale care
trebuie să vină în întâmpinarea bătrâni-
lor cu proiecte sociale care să-i ajute să
depășească mai ușor obstacolele pe care
le aduce cu sine înaintarea în vârstă.
În mod normal, familia rămâne o sur-
să principală de sprijin pentru persoane-
le vârstnice, ale căror nevoi socio-eco-
nomice sunt mai mari. Creşterea rapidă
a proporţiei vârstnicilor are, așadar, o
importanţă specială în termeni de poli-
tici publice, deoarece acest segment de
vârstă, din cauza degradării fireşti a stării
de sănatate, reclamă îngrijiri specializate
foto: Shutterstock
şi individualizate pe termen lung.
Dar ce se întâmplă cu bătrânii care nu
mai sunt ajutați, din diferite motive, de
familie? Pe ei cine îi ajută? Pentru a răs-
punde nevoilor acestei categorii de vârst-
nici, ADR Vest, prin intermediul Axei 8,
va înființa, în comuna Zerind, din județul
Arad, un centru de zi și, în comuna Giroc
din județul Timiș, va construi un centru
social, fără componență rezidențială.
Unitate de îngrijire
pentru bătrânii
din comuna Zerind
În comuna Zerind există un număr
crescând de persoane vârstnice care,
pentru a avea o viață demnă, ar avea
nevoie de sprijin pentru integrarea sau
reintegrarea lor în societate. Acest lucru
presupune identificarea soluțiilor prin
foto: ADR Vest
PROIECTE

care pot fi rezolvate probleme legate de

la capacitatea lor fizică și până la infor-
mare în domeniul social și juridic.
Pe de altă parte, există o categorie
de persoane care nu mai reușește să își
gestioneze singură viața cotidiană. Are
nevoie de ajutor, dar membrii familiei fie
nu se află în apropiere, fie nu au suficient
timp pentru a-i ajuta. În aceste condiții,
ADR Vest a considerat că este nevoie să
înființeze o structură capabilă să furnize-
foto: ADR Vest

ze servicii sociale de calitate pe termen

lung, pentru a veni în sprijinul persoane-
lor vârstnice din Zerind.
Administrația publică locală a gă-
sit posibilitatea să pună la dispoziție un
imobil care, în urmă cu mai multă vreme,
era o unitate de grăniceri. El va servi ca
centru de zi pentru persoane vârstnice,
în cadrul căruia va funcționa și o unita-
te de îngrijire la domiciliu a bătrânilor.
„Acest imobil este în stare relativ bună,
dar necesită niște lucrări de reabilitare
și de modernizare, pentru adaptarea sa
la cerințele noii destinații”, ne-au spus
cei de la ADR Vest. Clădirea este, în pre-
zent, neutilizată, și este dotată cu un corp
principal care are două nivele.
Pentru furnizarea serviciilor va fi ne-
voie de mobilier, de echipamente și de
dotări specifice. Definirea funcțiilor în-
căperilor și a serviciilor care se vor fur-
niza în cadrul noii structuri au fost întoc-
mite cu ajutorul specialiștilor Direcției
sociale din cadrul Consiliului Județean
Arad, care au experiență mare în acest
domeniu.
Imobilul va trece, astfel, printr-o
multitudine de transformări. În urma
lucrărilor, corpul principal de clădire va
fi modernizat, mansardat, anvelopat cu
materiale incombustibile pentru izolare
termică, accesibilizat pentru persoane
cu dizabilități prin amenajarea de rampe,
lifturi și băi speciale. Va fi amenajată și
o anexă unde va fi instalat un garaj. Se
vor mai construi căi de acces și locuri de
parcare, printre care și două pentru per-
soane cu dizabilități și vor fi amenajate
spații verzi.
Ulterior, ADR Vest va achiziționa mo-
bilierul necesar pentru fiecare încăpere,
stabilit pe baza funcției pe care o va avea
încăperea respectivă.

FEBRUARIE 2019 13

Echipamentele ce se vor achiziționa
cuprind, pe de o parte, aparatură de uz
gospodăresc, mașină de spălat și mașină
de uscat care vor fi utilizate atât de cen-
trul de zi cât și pentru unitatea de îngriji-
re la domiciliu, tehnică de calcul care va
asigura accesul la internet al persoanelor
vârstnice și activitatea curentă a centru-
lui, echipamente și dotări pentru petre-
cerea timpului liber, precum televizoare și
echipamente sportive. Se va achiziționa,
de asemenea, și un autovehicul destinat
unității de îngrijire la domiciliu, care va fi
adaptat și pentru transportul persoane-
lor aflate în scaun cu rotile.
Cantină socială
pentru bătrânii din Giroc
Comuna Giroc, din județul Timiș, este
una dintre cele mai prospere din punct
de vedere economic din România. Infra-
foto: ADR Vest
14 www.inforegio.ro
PROIECTE
structura se dezvoltă într-un ritm mult
mai rapid decât în alte zone ale țării, iar
serviciile pentru utilități se extind de la o
zi la alta.
Cu toate acestea, comuna Giroc se
confruntă cu fenomenul îmbătrânirii
populației. Așa că, în vara anului trecut,
ADR Vest anunța extinderea și moderni-
zarea unui centru de zi cu o cantină so-
cială și cu o zonă de prestări servicii de
îngrijire la domiciliu pentru persoanele
trecute de 65 de ani din zona Giroc.
ADR Vest intenționează să creeze o
structură inovatoare de asistență la do-
miciliu, care va asigura servicii sociale de
calitate – livrarea de hrană caldă, servi-
cii de consiliere și companie, asistență
medicală unui număr de 22 persoane
vârstnice aflate în nevoie, și în imposibili-
tatea de a se deplasa.
Practic, prin acest proiect, ADR Vest
foto: Shutterstock
va reduce inegalitățile cu privire la ac-
cesul la servicii de sănătate pentru cei
bătrâni. Va promova incluziunea socială
prin îmbunătățirea serviciilor sociale, cul-
turale și de recreeare. Valoarea eligibilă a
proiectului este de aproximativ 240.000
de lei.
Soluțiile găsite de cei de la ADR Vest
vor contribui la bunăstarea şi traiul de-
cent al persoanelor în vârstă, singure,
semidependente și nedeplasabile pen-
tru a-și îmbunătăţi încrederea de sine,
autonomia, securitatea şi integrarea în
viața activă a comunității, prin prestarea
de servicii de îngrijire la domiciliu pentru
vârstnicii din Comuna Giroc.
Serviciile vizate de ADR Vest sunt
prepararea și distribuirea hranei calde
zilnice la domiciliul beneficiarilor printr-o
alimentație suficientă și soluții personali-
zate de regim prin persoanele de specia-
litate implicate în proiect.
O altă direcție de îmbunătățire este
asigurarea companiei, iar consilierii,
prin conversație și implicare, îi vor ajuta
pe bătrâni, în diferite activități de recre-
ere, fie la centrul de zi, fie la domiciliul
beneficiarilor.
Asigurarea unor servicii medicale de
rutină și aducerea unui personal spe-
cializat, implicat în proiect, este un alt
obiectiv la ADR Vest. Tot acest efort va
presupune angajarea a 6 persoane noi în
cadrul centrului de zi pentru vârstnici, în
următoarele funcții: medic, bucătar, aju-
tor de bucătar, șofer, asistent social, res-
ponsabil curățenie precum și implicarea
persoanelor cu dizabilități în activități de
voluntariat în cadrul centrului.

Dezinstituționalizarea
adulților cu dizabilități - noua
formă de protecție socială
Infrastructura socială destinată persoanelor cu dizabilități din România a rămas încremenită în secolul
XX. Nevoilor actuale ale acestei categorii de oameni li se răspunde cu aceleași mijloace utilizate acum
50 de ani, realitate de necontestat care a stârnit îngrijorare la nivel european.
Dan L. Brumar
M
odul învechit în care se face
protecție socială pentru per-
soanele vulnerabile și cu
dizabilități din România va
fi curând amintire, grație unei schimbări
radicale de paradigmă. Trecerea de la în-
grijirea instituționalizată la o stare de semi-
independență a adulților cu dizabilități este
prioritară în vederea stimulării abilităților
celor care au beneficiat până acum de grijă
permanentă.
Peste 700.000 de români se confrun-
tă cu o formă sau alta de dizabilitate, iar
cei mai mulți dintre ei au mari dificultăți
în ceea ce privește accesul la un loc de
muncă, la servicii publice de sănătate ori la
activități de învățare pe tot parcursul vieții.
În prezent sunt discrepanțe mari între me-
PROIECTE
diul rural și cel urban în ceea ce privește
furnizarea de servicii sociale, în special din
cauza acoperirii slabe cu personal calificat
și cu infrastructură adecvată, care să încu-
rajeze aceste persoane să facă trecerea de
la regimul de îngrijire permanentă.
Una dintre măsurile care ar putea re-
duce semnificativ presiunea exercitată
asupra sistemului de asistență socială este
crearea unor centre de zi pentru stimula-
rea abilităților celor care vor să munceas-
că și să se bucure de roadele muncii lor.
Eforturi se fac, în acest moment, în toate
regiunile de dezvoltare, iar Regio 2014-
2020 este unul dintre cele mai accesibile
instrumente de finanțare puse la dispoziția
autorităților locale în vederea atingerii
obiectivelor de țară.
În zona de Sud-Est se pune mare ac-
cent pe încurajarea dezinstituționalizării
foto: Shutterstock
persoanelor adulte cu dizabilități, prin
crearea unor centre moderne de servicii
sociale integrate mai mici, care au ca scop
îmbunătățirea calității serviciilor sociale
oferite. Un exemplu este cel al Direcției
Generale de Asistență Socială și Protecția
Copilului (DGASPC) Tulcea, care și-a pro-
pus să diminueze capacitatea Centrului de
Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică
de la Babadag și să creeze două noi cen-
tre protejate, la Mahmudia și Smârdan.
Centrul de la Babadag, care în prezent
găzduiește în regim full time 173 de per-
soane adulte cu dizabilități, își va reduce
capacitatea la 93 de persoane și va trece
printr-o serie de lucrări de modernizare.
În urma evaluării medico-psiho-sociale s-a
constatat că 80 dintre cei 173 de benefici-
ari posedă un potențial considerabil de a-și
spori abilitățile de viață semi-dependentă.
FEBRUARIE 2019 15

Locuințe protejate în loc
de îngrijire permanentă
Filosofia acestor proiecte este schim-
barea de optică în ceea ce privește mo-
dul în care se acordă îngrijire persoanelor
cu dizabilități. Prin diminuarea centrului
de la Babadag se urmărește crearea a
trei locuințe protejate la Mahmudia și
alte trei locuințe protejate în comuna
Smârdan, care să ofere un loc adecvat
desfășurării activităților. Complementar,
se urmărește reabilitarea, dotarea și mo-
dernizarea centrului existent și transfor-
marea acestuia în centru de zi ca un nou
serviciu social pentru persoanele adulte
cu dizabilități dezistituționalizate.
„După finalizarea proiectului, lo­cuin­
țele protejate vor fi folosite de un nu-
măr de 80 beneficiari care vor fi dezin­
stituționalizați și vor desfășura ac­tivități
de autogospodărire printr-o fermă pro-
prie și grădinărit, vor avea ac­tivități de
croitorie, pictură, răchitărie, ac­tivități
generatoare de venituri pentru auto­
susținere. Astfel se vor reduce costurile
de întreținere cu cele 80 de persoane
independente”, ne spune Mirela Danie-
la Ghergulescu, director general adjunct
DGASPC Tulcea.
Cele 80 de persoane care vor ieși din
regimul de îngrijire dependentă al cen-
trului de la Babadag vor fi găzduite în
locuințele protejate, astfel: la Centrul de
zi Babadag vor locui 27 de persoane,  la
Centrul de zi Smârdan vor fi 26 de per-
soane, iar la Centrul de zi Mahmudia - 27
de persoane. Proiectele au fost depu-
se de DGASPC Tulcea în urma apelului
de proiecte lansat prin Axa prioritară 8
„Investițiile în infrastructurile sanitare și
sociale“, Prioritatea de investiții 8.3 B ITI
– „Creșterea gradului de acoperire cu ser-
vicii sociale pentru grupul vulnerabil per-
soane cu dizabilități“. Dosarele se află în
etapa finală a evaluării, iar contractarea
e preconizată în luna februarie a acestui
an. Proiectele asigură cerințele Reg.
16 www.inforegio.ro
PROIECTE
1303/2013 și implementarea „Strategiei
integrate de dezvoltare durabilă a Del-
tei Dunării”. Valoarea totală a proiec-
telor este de peste 6,2 milioane lei, din
care finanțarea neramburasabilă este de
aproximativ 6,08 milioane lei.
Conform reprezentanților DGASPC
Tulcea, proiectul este  complementar
apelului  POCU – „Dezinstituționalizarea
persoanelor adulte cu dizabilități aflate
în instituții de tip vechi- Servicii sociale la
nivelul comunității”, astfel încât instituția
va depune un proiect pe apelul POCU, în
cadrul căruia se vor asigura serviciile so-
ciale și plata personalului ce deservește
centrul de zi și se ocupă cu administrarea
locuințelor sociale.
Eforturi
pentru reintegrarea
în comunitate
Aceeași strategie este urmată de
DGASPC Vrancea, instituție care a de-
pus o cerere de finanțare în cadrul Axei
prioritare 8, Prioritatea de investiții 8.3
B –„Creșterea gradului de acoperire cu
servicii sociale pentru grupul vulnera-
bil persoane cu dizabilități“. Autoritățile
din Vrancea urmăresc să înființeze
noi locuințe și centre de zi pen-
tru persoane adulte cu dizabilități
în localitățile Panciu, Odobești și
Dumbrăveni.
Din cauza infrastructurii defici-
tare din județ, DGASPC Vrancea mi-
zează pe cele trei proiecte depuse
în cadrul Regio 2014-2020 pentru
a înființa două locuințe protejate și
un centru de zi în orașul Panciu (48
de beneficiari), trei locuințe pro-
tejate și un centru de zi în orașul
foto: Shutterstock
Odobești (60 de beneficiari) și două
locuințe protejate și un centru de zi în
comuna Dumbrăveni (50 de beneficiari).
„Locuințele protejate vor asigura
servicii de cazare în sistem protejat, în-
grijire personală, asistență și suport be-
neficiarilor. În cadrul centrelor de zi vor
fi organizate activități diverse în scopul
prevenirii instituționalizării și susținerii
integrării/reintegrării în comunitate a
persoanelor cu dizabilități, prin dobân-
direa de noi abilități, creșterea stimei de
sine și a încrederii în forțele proprii”, de-
clară reprezentanții DGASPC Vrancea.
Cele trei proiecte depuse au ca scop
crearea unei infrastructuri sociale care
să asigure servicii sociale mult mai fle-
xibile și mai adaptate nevoilor actuale
ale persoanelor care în prezent sunt
instituționalizate în cadrul Centrului
de Integrare prin Terapie Ocupațională
(CITO) Odobești. Totodată, aceste servicii
vor fi disponibile și persoanelor adulte cu
dizabilități din cele trei localități care în
prezent sunt neinstituționalizate.
„Efectele implementării acestor pro-
iecte se vor reflecta asupra calității vieții
beneficiarilor, prin consolidarea deprin-
derilor de autonomie personală și socială,
dezvoltarea deprinderilor de viață inde-
pendentă, reintegrarea familială și comu-
nitară a beneficiarilor, menținerea în me-
diul familial a persoanelor cu dizabilități
neinstituționalizate, prevenind destruc-
turarea familiilor, îmbunătățirea vieții
întregii familii din care provin persoanele
cu dizabilități neinstituționalizate”, mai
spun reprezentanții DGASPC Vrancea.
Valoarea totală a proiectelor este de
aproximativ 8,15 milioane de lei, din care
finanțarea neramburasabilă este de circa
8 milioane de lei.
 PROIECTE

Centru de zi și îngrijire la
domiciliu pentru peste 150 de bătrâni
Când problemele comunității devine prioritate pentru un edil, când autoritățile locale înțeleg importanța
inițiativei pentru rezolvarea unor nevoi reale și când există și o sursă de finanțare pentru transpunerea
planurilor în realitate, putem vorbi despre ingredientele unui proiect de succes.

foto: Shutterstock
Vlad Epurescu mp) și spațiile funcționale necesare acor- Impactul social,

Î
n orașul Ștefănești din județul Vaslui,
peste 150 de bătrâni vor beneficia de
servicii sociale complexe și de calitate.
Din decembrie 2018, proiectul „În­
fiin­țarea unui centru de zi și a unei unități
de îngrijire la domiciliu pentru persoanele
vârstnice“ a primit șansa de a deveni realita-
te cu sprijinul unei finanțări nerambursa­bile.
Proiectul are o valoare nerambursabilă de
673.096 euro și este finanțat prin Programul
Operațional Regional 2014-2020 (Regio),
Axa prioritară 8 - Dezvoltarea infra­structurii
de sănătate și sociale.
Fosta brutărie din localitate, care în
prezent este folosită ca depozit, va fi su-
pusă unui proces amplu de reabilitare,
remodelare și modernizare. Construcția
rezultată va asigura suprafața utilă (575
dării unor servicii complexe, în sistem benefic pentru localitate
integrat, pentru persoanele vârstnice. și regiune
În mod complementar, prin proiect va fi
dezvoltată infrastructura corespunzătoa- Reprezentanții ADR Nord Est ne‑au
re pentru o unitate de îngrijire la domi- explicat că amenajarea și echiparea
ciliu, în vederea asigurării unui grad mai tehnico-funcțională și cu dotări de
ridicat de independență și siguranță a specialitate a infrastructurii create în
persoanelor vârstnice, dar și pentru a re- concordanță cu destinațiile vizate (cen-
ducere riscul de instituționalizare. tru de zi, unitate de îngrijire la domiciliu)
„Am convingerea că, urmare a acestui proiect,
bătrânii din Ștefănești vor avea parte de zile mai
demne și mai frumoase. Se dovedește că astfel de
proiecte, inițiate de comunități mici, dar ambițioase,
își găsesc sprijin în Programul Operațional Regional“
Vasile Asandei, director general al ADR Nord-Est

FEBRUARIE 2019 17
 PROIECTE

și activitățile care urmează a fi derulate

(furnizarea de servicii sociale și socio-
medicale de proximitate) vor permite
acordarea de servicii sociale în sistem
integrat, prin realizarea unor acțiuni so-
ciale coerente, unitare și eficiente în be-
neficiul persoanelor vârstnice. Astfel, vor
fi combinate serviciile de asistență soci-
ală cu cele de ocupare, de sănătate, de
educație, precum și cu alte servicii socia-
le de interes general.
„Ca om care are un deosebit respect
pentru inițiativele adresate semenilor,
am convingerea că, urmare a acestui pro-
iect, bătrânii din Ștefănești vor avea par-
te de zile mai demne și mai frumoase. Se
dovedește că astfel de proiecte, inițiate
foto: MDRAP

de comunități mici, dar ambițioase își

găsesc sprijin în Programul Operațional
Regional, dar sunt convins că apetitul
pentru surse de finanțare abia acum li se
deschide”, a declarat pentru Regio Vasile
Asandei, Director General ADR Nord-Est.
Impactul social al serviciilor dezvol-
tate prin acest proiect va fi unul benefic
pentru localitate, dar si pentru regiunea
de implementare, respectiv Nord-Est.
Proiectul se implementează într-o re-
giune în care nevoia de servicii sociale
este mult mai mare în comparație cu alte
zone ale țării. Astfel, obiectivele proiec-
tului contribuie la compensarea deca-
lajului dintre regiuni în ceea ce privește
acoperirea nevoii de servicii sociale. De
asemenea, proiectul se încadrează în
principalele tipuri de acțiuni planificate
pentru vârstnici, care fac parte din abor-
foto: ADR Nord Est
darea integrată asumată în Acordul de
parteneriat 2014-2020.
Cine sunt
beneficiarii direcți
✔ Minimum 100 de persoane vârst-
nice, care vor beneficia de serviciile so­
ciale, medicale și socio-profesionale acor­
date în cadrul centrului de zi, respectiv:
consiliere psihosocială și informare, socia­
lizare și petrecerea timpului liber, terapii
de recuperare si relaxare, organizare și im-
plicare în activități comunitare și culturale,
asistență și suport pentru familie
✔ Minimum 50 de persoane vârstni-
ce cu limitări severe (bătrâni singuri) care
vor beneficia de ajutor pentru realizarea
activităților de bază ale vieții curente,
îngrijire personală, terapii de recuperare,
îngrijiri medicale și alte forme de ajutor
acordat de personalul unității de ingrijire
la domiciliu
✔ Familiile persoanelor varstnice,
prin faptul ca vor dobândi competențe
pentru a gestiona problemele specifice
ale persoanelor vârstnice în vederea asi-
gurării unei mai bune îngrijiri a acestora
✔ Serviciul de asistență socială al
Comunei Mihăileni, prin asigurarea in-
frastructurii și dotărilor de specialitate,
necesare furnizarii unei game variate de
servicii sociale, adaptate nevoilor grupu-
lui țintă.

foto: Shutterstock

18 www.inforegio.ro
 PROIECTE

O nouă casă pentru copiii

din centrul social „Bogdana”
Locul pe care copiii instituționalizați din Bogdănești (Iași) îl numeau „acasă” va trece prin modificări
substanțiale în următoarele 38 de luni. Centrul Rezidențial „Bogdana”, din satul Bogdănești,
județul Iași, va fi închis și reamenajat pentru a oferi copiilor un spațiu de găzduire mai prietenos,
corespunzător nevoilor lor.

foto: MDRAP

Dan L. Brumar
„Mă bucur că prin Programul Operațional Regional

M
ediul înconjurător are o
influență covârșitoare în
avem ocazia să finanțăm astfel de investiții în
dezvoltarea armonioasă Regiunea Nord-Est, întrucât ele au cu adevărat un
a unui copil, iar când vine
vorba de copiii instituționalizați atenția
impact social major asupra comunității. Menționez
la lucrurile care conturează personali- faptul că acesta este singurul proiect de acest tip,
tatea fiecăruia trebuie să fie aceeași.
Fideli acestui principiu, reprezentanții
finanțat în Regiunea Nord-Est, felicit echipa de la
Direcției Generale de Asistență Socială DGASPC Iași pentru toate eforturile depuse, dar îmi
și Protecția Copilului (DGASPC) Iași au
avut ideea de a le crea copiilor găzduiți
exprim speranța că astfel de investiții pot fi inițiate
în Centrul Rezidențial „Bogdana” o nouă și de administrațiile publice locale și de ONG-uri,
casă, care să corespundă nevoile lor de
azi. Prin închiderea centrului social actu-
pentru ca obiectivul de acoperire cu servicii sociale
al și construirea unor case de tip familial, de calitate să fie cu adevărat atins”
inițiatorii proiectului au mers pe strate- Vasile Asandei, director general al ADR Nord-Est

FEBRUARIE 2019 19

gia dezinstituționalizării asistenței soci-
ale și creării ununi nou tip de îngrijire și
protecție socială.
La sfârșitul lunii septembrie 2018,
reprezentanții ADR Nord-Est și cei ai DGAS-
PC Iași au semnat contractul de finanțare
pentru proiectul „Închiderea Cen­trului
Rezidențial Bogdana, Bog­dănești, județul
Iași”. Prin acest document se are în vedere
construirea și dotarea a patru case de tip
familial - două în satul Bogdănești (comu-
na Horlești) și alte două în satul Horlești
(comuna Horlești) – și reabilitarea, mo-
dernizarea și dotarea clădirii actuale, în
vederea schimbării destinației, din centru
de servicii sociale în centru de zi.
În prezent, în cadrul Centrului Rezi­
dențial „Bogdana” sunt ocrotiți 54 de co-
foto: ADR Nord Est
20 www.inforegio.ro
PROIECTE
pii și tineri cu vârste cuprinse între 4 și 22
de ani. În urma evaluării medicale, psiho-
pedagogice, sociale și psihologice, șase
tineri cu vârsta peste 18 ani vor beneficia
de integrare socioprofesională. Ceilalți
48 de copii și tineri vor rămâne benefici-
ari direcți ai programului de protecție so-
cială și vor fi găzduiți în cele patru case de
tip familial. Potrivit reprezentanților ADR
Nord-Est, fiecare casă va găzdui 12 per-
soane, pentru a se evita supraaglomera-
rea și scăderea calității actului educativ.
Odată cu înființarea noilor căsuțe
de tip familial, destinația Centrului Re­zi­
dențial al Complexului de Servicii „Bog­
dănești” va fi schimbată în Centru de Zi
pentru Pregătirea și Sprijinirea Reinte-
grării/ Integrării Copilului în Familie. As-
foto: MDRAP
fel, 20 de copii și tineri vor fi ocrotiți în
sistemul de protecție specială în cadrul
centrului de zi, în fiecare lună. Copiii și
tinerii care vor fi transferați spre noile
structuri sociale, vor beneficia de servicii
de consiliere psihosocială și suport
emoțional, supraveghere, educare și dez-
voltare timpurie, suport pentru dezvolta-
rea abilităților pentru viață independen-
tă, orientare vocațională, socializare și
petrecere a timpului liber.
„Mă bucur că prin Programul Ope­ra­
țional Regional avem ocazia să finanțăm
astfel de investiții în Regiunea Nord-
Est, întrucât ele au cu adevărat un im-
pact social major asupra comunității.
Menționez faptul că acesta este singurul
proiect de acest tip, finanțat în Regiunea
Nord-Est, felicit echipa de la DGASPC Iași
pentru toate eforturile depuse, dar îmi
exprim speranța că astfel de investiții
pot fi inițiate și de administrațiile publi-
ce locale și de ONG-uri, pentru ca obiec-
tivul de acoperire cu servicii sociale de
calitate să fie cu adevărat atins”, spune
Vasile Asandei, director general ADR
Nord-Est.
Finanțarea proiectului, care are o du-
rată de implementare de 38 de luni, va fi
asigurată prin Programul Operațional Re-
gional 2014-2020, Prioritatea de investiții
8.1 C – „Creșterea gradului de acoperire
cu servicii sociale-Dezinstituționalizare
copii”. Asistența nerambursabilă din fon-
duri europene este de 978.244 de euro
și reprezintă 98 % din valoarea eligibilă a
proiectului.
 util pentru beneficiari

Birourile judeţene de informare

Agenția pentru Dezvoltare • Biroul Judeţean prahova Tel/Fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@
Regională Nord – Est Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Pra- adrvest.ro, office@adrvest.ro
• Biroul Regional de Informare, ADR hova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. web: http://www.adrvest.ro
Nord - Est 626 şi 627, mun. Ploieşti, cod 100066, • Biroul Județean Timișoara
Adresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod jud. Prahova, Tel/Fax: 0244. 595 594, Str. Proclamația de la Timișoara, nr. 5, cod
poştal 610125, Piatra Neamț, Județul Neamț E-mail: prahova@adrmuntenia.ro poștal 300054, Timișoara, jud. Timiş, Tel/Fax:
Telefon: 0233 224 167; Fax: 0233 224 167 0256 491 981, 0256 491.923, mobil: 0746
Email: info@adrnordest.ro Agenția pentru Dezvoltare 156 521, email: office@adrvest.ro, webstite:
Pagina web: www.inforegionordest.ro Regională Sud Vest www.adrvest.ro
• Biroul județean Olt: Str. Mânăstirii, nr.
AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE 1 Bis, Slatina, Tel/Fax: 0249 430 202 Agenția pentru Dezvoltare
REGIONALĂ SUD-EST • Biroul Județean Gorj: Str. Victoriei, regională Nord Vest
• BIROUL JUDEȚEAN BRĂILA: nr. 2-4, camera 254 (clădirea Prefecturii Jud. • Biroul județean Bihor
Str. Anghel Saligny nr. 24, Tel.: 0339 401 018; Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax: 0253/222.313 P-ța Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bi-
0339 401 019; 0339 401 020, Fax: 0239 611 • Biroul Județean Vâlcea: Str. G-ral Pra- hor, cod poştal 400118, tel/fax: 0359 800
066; 0339 401 017; Email: helpdesk@adrse.ro porgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Con- 874, mobil: 0755777029, email: horea.droc@
• BIROUL JUDEȚEAN BUZĂU: siliului Județean Vâlcea), Tel/Fax: 0250 730 167 nord-vest.ro
B-dul Nicolae Bălcescu nr. 48, parter, • Biroul județean Mehedinți: Str. • Biroul județean Bistrița-Năsăud
Tel.: 0338 401 136, Fax: 0338 401 137 Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului P-ţa Petru Rareş, nr. 1, Bistriţa, cod poştal
Email: helpdesk@adrse.ro Județean Mehedinți); Email: doru.zaulet@ 4400, jud Bistriţa-Năsăud, Tel: 0755 777 031,
• BIROUL JUDEȚEAN CONSTANŢA: adroltenia.ro, doru.zaulet@gmail.com email: lazar.domide@nord-vest.ro
Bulevardul Mamaia nr. 22A • Biroul Regional De Informare, • Biroul Județean Maramureș
Tel.: 0341 428 591, Fax: 0341 440 555 ADR SV Oltenia: Str: Aleea Teatrului, nr.1, Str. Gheorghe Şincai, nr. 46, cam. 14, Baia
Email: helpdesk@adrse.ro Craiova, Județul Dolj, cod poștal 200402 Mare, județul Maramureș, cod poştal
• BIROUL JUDEȚEAN GALAŢI: Str. Alexandru Tel.: 0251 418 240, Fax: 0251 412 780 430311. Tel: 0744 777 586, email: dorinel.
I. Cuza nr. 47, Bloc Cristal, sc.3, et.3, ap.1 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www. pacurar@nord-vest.ro
Tel.: 0336 401 253, Fax: 0336 401 254 adroltenia.ro • Biroul Județean Sălaj
Email: helpdesk@adrse.ro Str. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poştal
• BIROUL JUDEȚEAN TULCEA: Agenția pentru Dezvoltare 450155, jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mo-
Str. Păcii nr. 20, parter, Tel.: 0240 516 986 Regională Vest bil 0755 777 034, email: ovidiu.ghiurco@
Fax: 0240 516 986, Email: helpdesk@adrse.ro • Biroul Județean ARAD; Bd. Revoluției, nord-vest.ro
• BIROUL JUDEȚEAN VRANCEA: Str. Dimi- nr. 81, cod poștal 310025, Arad, jud. Arad • Biroul Județean Satu Mare
trie Cantemir nr. 1, etaj 6, Tel.: 0237 617 692 Tel/Fax: +40 257 285808 P-ţa 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu
Fax: 0237.212.228, Email: helpdesk@adrse.ro e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.ro Mare, cod poştal 440026, jud. Satu Mare. Tel:
web: http://www.adrvest.ro 0-261-805143, fax 0261 710 395, mobil: 0755
Agenția pentru Dezvoltare • Biroul Județean REȘIȚA: Piața 1 Decem- 777 033, email: ionica.pop@nord-vest.ro
Regională Sud Muntenia brie 1918, nr. 1, cod poștal 320084, Reșița, jud.
• Biroul Judeţean ARGEŞ Caraş Severin; Tel/Fax: +40 255 213463 Agenția pentru Dezvoltare
Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Argeş, e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.ro regională Centru
Piața Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, web: http://www.adrvest.ro • Serviciul Help-Desk și Secretariate
mun. Piteşti, jud. Argeş • Biroul Județean DEVA: Bd. 1 Decembrie, Consilii/Comitete Regionale
Tel./Fax: 0248/222.250 nr. 28, cod poștal 330025, Deva, jud. Hunedoara Tel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424
E-mail: arges@adrmuntenia.ro Fax: 0258/818613
• Biroul Judeţean DÂMBOVIȚA E-mail:inforegio@adrcentru.ro; progra-
Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Dâmbo- me@adrcentru.ro
viţa, B-dul Independenței, nr. 1, et. IV, cam • Departament Relații Publice și Bi-
101, Mun. Târgoviște, Tel/Fax: 0345 100 018, rou de Informare
E-mail: dambovita@adrmuntenia.ro Tel: 0258/818616, int.123; 121; 122
• Biroul Judeţean GIURGIU
servicii Fax: 0258/818613
Adresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giur- E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro
giu, jud. Giurgiu; Tel./Fax: 0246/215.271
E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro ADR BucureŞti Ilfov
• Biroul Judeţean IALOMIŢA carierĂ Adresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr.
Adresa: Sediul Consiliului Judeţean Ialomiţa, 163, Sector 2, Bucureşti, cod poştal 020076
Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, Componenţa judeţe: Municipiul Bucureşti
mun. Slobozia, jud. Ialomiţa şi Judeţul Ilfov
Tel./Fax: 0343/101.131 beneficii Tel: +4021 313.80.99
E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro Fax: +4021 315 96 59
• Biroul Judeţean TELEORMAN Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi.
Adresă: Sediul Consiliului Judeţean Te- ro
leorman, Str. Dunării, nr. 178, parter, succes Pagina web program Regio: www.regioa-
foto: Shutterstock

mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: drbi.ro

0247/311 201, int. 358, Fax: 0247. 312 494, Pagina Facebook Regio: https://www.face-
E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro book.com/adrbi

FEBRUARIE 2019 21
 util pentru beneficiari

Ați întrebat? Vă răspundem!

Succesul unui proiect finanțat cu fonduri europene depinde uneori
de o serie de mici detalii, care trebuie perfect înțelese. Specialiștii vă
răspund astăzi la câteva întrebări importante legate de investiții în
sănătate și servicii sociale.
În cadrul unui proiect pe care vândute, cu excepția cererilor de finanțare
dorim să îl depunem în cadrul care vizează exclusiv dotări. În situația
Axei prioritare 8/8.2. UPU, este obliga- descrisă de dumneavoastră, cererea de
torie achiziția prin proiect a echipamen- finanțare (care vizează ambele corpuri)
telor necesare funcționării UPU sau be- nu presupune doar dotări, ci și lucrări de
neficiarul poate da o declarație că se reabilitare și modernizare. Astfel, dacă
obligă să achiziționeze aceste echipa- spațiile la care faceți referire au fost vân-
mente separat? dute, proiectul propus nu este eligibil. În

 Precizăm că în conformitate cu
prevederile Ghidului Solicitantului,
pentru a fi eligibil, proiectul precum și
activitățile proiectului trebuie să se înca-
dreze în obiectivul specific corespunzător
priorității 8.1 a POR
Un solicitant intenționează să
depună un proiect în cadrul POR
2014-2020, Axa prioritară 8, Obiectivul
specific 8.1, Operațiunea A - Ambulato-
rii. Prin proiect se dorește reabilitarea și
modernizarea a două corpuri de clădire
ale Ambulatoriului de specialitate din
cadrul Spitalului Județean de Urgență.
Dacă într-un corp de clădire există cabi-
nete particulare, este eligibil proiectul în
cazul în care respectivul corp de clădire
va fi doar dotat iar celălalt corp de clădi-
re va fi reabilitat și modernizat? În vari-
anta în care proiectul este eligibil, dotă-
rile corpului de clădire unde există
cabinete particulare sunt eligibile?
cazul în care în clădire există spații/unități
de clădire închiriate/date în folosință gra-
tuită/concesionate unor persoane juridice,
trebuie îndeplinite următoarele condiții:
→ Ocupanții (persoanele juridice) trebu-
ie să fi fost selectați printr-o procedu-
ră transparentă și nediscriminatorie,
conform legislației în vigoare.
→ Suprafața utilă aferentă acestor spații/
unități de clădire nu depășește 10%
din suprafața totală utilă a clădirii.
→ Este atașată Declaraţia ocupantului
(persoană juridică, care a închiriat/a
primit în folosință gratuită/a obținut
în concesiune spații/unități de clădi-
re) prin care îşi exprimă acordul ca
Solicitantul să realizeze investiția.
→ (unde e cazul) În cazul în care într-o
clădire sunt mai multe spații/ unități
de clădire închiriate/date în folosință
gratuită/concesionate, în condițiile
enunțate mai sus, se va întocmi
un Tabel centralizator al acestor
prioritară 8 -  Dezvoltarea infrastruc-
turii de sănătate şi sociale, Prioritatea
de investiții 8.1, Obiectivul Specific 8.3
-Creşterea gradului de acoperire cu ser-
vicii sociale, Grup vulnerabil: persoane
vârstnice,  investițiile eligibile se referă
la  reabilitarea/modernizarea/extinderea/
do­ tarea infrastructurii de servicii soci-
ale  fără componentă rezidențială, des-
tinată persoanelor vârstnice (centre de
zi, unităţi de îngrijire la domiciliu şi/ sau
cantine sociale). În consecință, în cadrul
POR 2014-2020 nu este eligibilă construi-
rea de centre pentru persoane vârstnice.

 Conform ghidului specific, sunt ne-

eligibile cererile de finanțare care
includ ambulatorii ale căror spații au fost
ocupanți la nivel de clădire, în care
se vor menționa informațiile de mai
sus, inclusiv suprafața totală utilă a
clădirii (mp) și suprafața utilă a aces-
tor spații/unități de clădire (mp și %).
Suprafața utilă cumulată aferentă
acestor spații/unități de clădire nu
depășește 10% din suprafața totală
utilă a clădirii.
În situația în care sunt îndepli-
nite condițiile de mai sus dotarea
corpului de clădire care cuprin-
de cabinetele particulare ar fi
eligibilă.
Se poate construi prin
POR 2014-2020 un cen-
tru pentru bătrâni?
În cazul aplicațiilor depuse în
cadrul Apelurilor de proiecte
specifice operațiunii 8.1.A  „Ambulato-
rii” este posibilă semnarea cererii de
finanțare și a anexelor acesteia de către
o persoană împuternicită?
 Conform ghidului specific Priorități
de investiții 8.1 – „Investiţii în infra-
structurile sanitare şi sociale care con-
tribuie la dezvoltarea la nivel naţional,
regional şi local, reducând inegalităţile în
ceea ce priveşte starea de sănătate şi pro-
movând incluziunea socială prin îmbună-
tăţirea accesului la serviciile  sociale, cul-
turale și de recreere, precum și trecerea
de la serviciile instituționale la serviciile
prestate de comunități”, Obiectivul Speci-
fic 8.1 – „Creșterea accesiblității serviciilor

 În conformitate cu prevederile
Ghidului specific aferent Axei
de sănătate, comunitare și a celor de nivel
secundar, în special pentru zonele sărace

22 www.inforegio.ro
 util pentru beneficiari
și izolate”, Operațiunea A – „Ambulato-
rii”  documentele trebuie să fie semnate
cu semnătură electronică extinsă, certifi-
cată în conformitate cu prevederile legale
în vigoare, a reprezentantului legal al so-
licitantului/împuternicitului acestuia. Ast-
fel, se acceptă semnarea și transmiterea
sub semnătură electronică extinsă, certifi-
cată  în conformitate cu prevederile legale
în vigoare, a cererii de finanțare de către
o persoană împuternicită, cu excepția de­
cla­rațiilor în nume propriu și a certificării
aplicației.
În cazul în care cererea de finanțare
va fi semnată de către persoana împu-
ternicită, declarațiile în nume propriu
(anexe la prezentul ghid) alături de cer-
tificarea aplicației  vor fi semnate olograf
de către reprezentantul legal al solicitan-
tului și ulterior semnate cu  semnătură
electronică extinsă, certificată
în conformitate cu prevederile
legale în vigoare de către per-
soana împuternicită.  și în același perimetru/parcelă/
În cazul parteneriatelor,
fiecare dintre reprezentanții
legali ai partenerilor/persoa-
nele împuternicite ale acestora
vor semna electronic conform
mențiunilor de mai sus, docu-
mentele pe care aceștia le încar-
că în MySmis, cu excepția certifi-
cării aplicației care va fi semnată
foto: MDRAP
doar de către reprezentantul le-
gal al liderului de parteneriat .
Este obligatorie aplicarea auto-
colantelor pe echipamentele
achi­zițio­nate?
 Conform Anexei – „Măsuri de infor-
mare și publicitate”, pentru infor-
marea publicului cu privire la faptul că
mijloacele fixe au fost achiziționate în ca-
drul unui proiect cofinanțat de UE, vor fi
folosite autocolante sau plăcuțe. Acestea
se vor aplica pe bunurile achiziționate în
cadrul proiectului, dacă bunurile respec-
tive au o valoare de achiziție mai mare
sau egală cu 25.000 lei și o durată de
viață mai mare de 1 an.
În vederea depunerii unui pro-
iect în cadrul P.O.R/2018/8/8.1/
8.1.A/1/7 regiuni - cod apel POR/266/8
Operațiunea 8.1.A Ambulatorii, vă ru-
găm să ne comunicați dacă este eligibilă
construcția unei clădiri noi situată în
foto: Shutterstock
imediata proximitate a sediului existent
al ambulatoriului, având în vedere
definiția pentru „activități de extindere”
prezentată în ghidul solicitantului.
 Activităţi de extindere: în sensul pre-
zentului Ghid, lucrări asupra unor
clădiri, realizate atât pe verticală, prin
construirea de etaje noi, mansarde, cât şi
pe orizontală prin construirea unui corp
anexă în continuarea clădirii existente sau
pe același amplasament, care să fie legat
structural şi/sau funcţional de clădirea
existentă (aceeaşi destinaţie şi funcţionare
a corpului anexă condiţionată de funcţi-
onarea construcţiei iniţiale sau ca o com-
pletare necesară la funcționalitatea clă­dirii
existente). O cerere de finanțare va include
o singură clădire publică în cadrul căreia
unitatea sanitară își desfășoară activitatea
cu excepția situației în care există există
clădiri tip corpuri/secții/pavilioa-
ne etc., construcții individuale,
amplasate în aceeași localitate
adresă (care au număr cadastral
comun sau numere cadastrale
alăturate), în cadrul cărora se
desfășoară/se acordă asistență
medicală ambulatorie. În acest
caz, o cerere de finanțare poa-
te cuprinde una, mai multe sau
toate aceste clădiri (componen-
te) care vor face obiectul pro-
iectului, în condițiile prevăzute
în prezentul Ghid.
FEBRUARIE 2019 23

Scoția Medicina
regenerativă,
reinventată
cu bani europeni
la EdiNburgh
Centrul scoțian pentru medicină regenerativă
(SCRM) joacă din anul 2012 un rol-cheie în
dezvoltarea științelor biologice, combinând
cercetarea, fabricarea și comercializarea
liniilor de celule stem.
Vlad Epurescu
P
roiectul SCRM înseamnă 9 000 m²
de unități de cercetare în cadrul
BioQuarter, o facilitate din ca-
drul Universității din Edinburgh,
ea însăși un proiect strategic cheie care
reunește lideri mondiali în domeniul cer-
cetării în medicina regenerativă. SCRM
oferă un mediu optim pentru cercetare,
colaborare și dezvoltare științifică.
Creșterea profilului
științelor biologice
SCRM este dedicat sprijinirii între-
prinderilor și a rețelelor de cercetare,
pentru a mijloci dezvoltarea de noi pro-
duse și servicii medicale care să conducă,
într-un final, la extinderea companiilor
care iau parte la acest proiect.
t-us
foto: http://www.crm.ed.ac.uk/abou
24 www.inforegio.ro
idei europene
El a avut un rol-cheie în dezvoltarea
științelor biologice în Scoția și a contri-
buit la realizarea unei mase critice, atră-
gând investiții suplimentare. Proiectul a
interacționat, de asemenea, cu compani-
ile existente în domeniul științelor vieții,
a atras noi companii de înaltă pregătire
ca urmare a activității de comercializa-
re cu celule stem și a oferit oportunități
de colaborare în rețea și în regim de
colaborare.
Investiția în infrastructura din cadrul
SCRM cuprinde aproximativ 9.000 m² de
spațiu interior pentru 280 de spații pen-
tru cercetare și pentru personalul aferent,
translațional. Această zonă include 5.570
m² de cercetare pură, suport pentru
cercetare, spațiu pentru birouri și spații
administrative, o unitate de cercetare de
biomedicină de 750 m² pentru lucrări in
foto: http://www.crm.ed.ac.uk/about-us
vivo în modele non-umane, o unitate de
curățenie de 930 m² pentru dezvoltarea și
fabricarea de celule și produse din țesut
la standardul GMP licențiat pentru studii
clinice și aplicații terapeutice.
O altă suprafață de 1.750 m² a fost pusă
deoparte pentru zonele auxiliare. Totul a
fost dotat cu echipamente științifice pentru
laboratoarele, zonele de vivarium și GMP.
Infrastructura IT este de ultimă generație,
iar mobilierul și accesoriile pentru clădirile
generale sunt de ultimă generație.
Beneficii uriașe
pentru comunitate
Indicatorii principali de realizare pen-
tru proiect includ sprijin pentru 26 de
întreprinderi și 20 de rețele de cercetare
și colaborări. Nouăzeci și unu de produ-
se și servicii vor fi dezvoltate prin spriji-
nirea întreprinderilor și a centrelor de
cercetare.
Așteptările privind ocuparea forței
de muncă în domeniul cercetării au fost
depășite confortabil și acum există mai
mult de 250 cercetători care lucrează în
clădire. Această evoluție a creat fundația
pentru o dezvoltare emergentă a unui grup
de medicină regenerativă care s-a concen-
trat în jurul BioQuarter-ului din Edinburgh.
Proiectul este condus de Universita-
tea din oraș, ca lider de proiect, împreună
cu Roslin Cells, o companie înființată de
Fundația Roslin, de Consiliul de finanțare
din Scoția și de Consiliul pentru Cercetare
Medicală.
Investiția totală inițială s-a ridicat la
21.682.397 euro, din care 6.630.000 de
euro au fost asigurați prin Programul
Regio.
 idei europene

Estonia Lecția de sănătate predată de Estonia

Construcția campusului medical Maarjamõisa
le-a adus nenumărate beneficii celor peste 100.000 de estonieni
care locuiesc în Tartu, cel de-al doilea oraș ca număr de locuitori
din Estonia. Obiectivele urmărite au fost
îmbunătățirea accesibilității și creșterea
calității serviciilor de sănătate.

foto:: http://www.conarte.ee
Vlad Epurescu Proiectul campusului medical, finan­
Cât a costat

U
niversitatea din Tartu, orașul
studenților baltici, este una
dintre cele mai importante și
cele mai vechi din Europa, iar
medicina este una dintre facultățile la
mare căutare printre estonieni. Dar nu
numai acesta a fost argumentul pen-
tru construcția campusului medical
Maarjamõisa, din cadrul Spitalului Uni-
versitar din Tartu.
Ce a adus nou
proiectul Maarjamõisa
Localizat în sud-estul Estoniei, proiec-
tul de infrastructură medicală a deservit
și celelalte orașe din regiune, acolo unde
potențialul economic este destul de re-
dus, iar rata șomajului se situează peste
media de 5,3% a țării.
foto: http://www.conarte.ee
țat cu fonduri europene prin Progra-
mul Regio, a presupus construcția unei
facilități, în cadrul Spitalului Universitar
din Tartu, care reunește departamentul
de ambulatoriu și de zi al Clinicii de He-
matologie și Oncologie, departamentul
de ambulatoriu și de zi al Clinicii de Me-
dicină Internă, unitatea Chirurgie Oculară
și recepție în ambulatoriu și departamen-
tul de Chirurgie Cardiacă, inclusiv unita-
tea de terapie intensivă.
Clădirea are o suprafață de 19.565 de
metri pătrați și mai găzduiește un centru
de endoscopie, o unitate de radioterapie
și o farmacie generalistă.
Au mai fost construite săli de utilități,
un centru de curățenie, vestiare, facilități
de duș pentru întregul personal al spita-
lului, un centru de dezinfecție, un depar-
tament de autopsie patologică, spații co-
mune de laborator, cabinete cardiologice
campusul
Investiția totală pentru proiectul „Extin-
derea și renovarea Spitalului Universitar
din Tartu: Construcția Campusului Me-
dical Maarjamõisa, Etapa a II-a, etapa
1“ a fost de 76.844.909 euro, din care
Fondul de Coeziune al UE a contribuit cu
32.297.195 euro.
și camerele de ventilație. Noul centru a
creat posibilitatea suplimentăriii cu 41 a
numărului de paturi de spitalizare și cu 75
de paturi de îngrijire pentru consultații.
Și condițiile de muncă
au fost îmbunătățite
Furnizarea unui acces mai bun la
asistența medicală de calitate a ajutat o
bună parte din populația Estoniei. Ca ur­
mare a îmbunătățirii disponibilității facili­
tăților medicale și a concentrării experti-
zei la fața locului, numărul complicațiilor
grave a scăzut.
Proiectul a îmbunătățit condițiile de
tratament pentru aproximativ 500.000
de persoane. Expertiza medicală concen-
trată în acest campus medical a redus în
mod semnificativ riscul de complicații și a
sporit siguranța și satisfacția pacienților.

Cooperarea dintre disciplinele științei

medicale și educație a devenit mai efici-
entă iar proiectul a creat 55 de noi locuri
de muncă.

FEBRUARIE 2019 25
 util pentru beneficiari

în față reprezentanți ai comunităților, rie, acoperișuri, instalații electrice, saune

Chișinău, Republica Moldova, 13-16
martie
Moldagrotech. Ediția de primăvară
a expoziției internaționale Moldagrotech
aduce în același loc producători de maşini,
echipamente şi tehnologii pentru comple-
xul agroindustrial. La ediția de anul trecut
au participat producători din Republica
Moldova, România, Austria, Ucraina, Ce-
hia, Grecia, Germania, Italia și Bulgaria.
www.moldagrotech2.moldexpo.md/
oameni de afaceri și societatea civilă
pentru a dialoga despre dezvoltarea
sustenabilă a regiunilor și orașelor. În
cadrul unor sesiuni separate, vor fi pre-
zentate tehnologii noi și proiecte con-
crete de dezvoltare.
www.citiesoftomorrow.ro
Bratislava, Slovacia, 27-30 martie
Expoziția CONECO - Racioenergy
Expoziția este o oportunitate pentru
producătorii și clienții din domeniul
construcțiilor. Zonele de interes vor fi le-
gate de materiale de construcții, tâmplă-
sau grădini. www.incheba.sk/en
Arad, 28-30 martie
GastroPan. Organizată anual, ex­po­zi­
ția GastroPan aduce împreună cererea și
oferta, furnizorii și clienții într-un cadru
care permite prezentări complexe ale
produselor, tehnologiilor și serviciilor din
domeniul panificație-cofetărie. În 2018,
expoziția a atras aproape 22.000 de vizita-
tori și 152 de expozanţi şi furnizori de talie
mondială din 25 de ţări, care au prezentat
tehnologii, materii prime și cele mai noi
tendințe. www.gastropan.ro

București, 14-17 martie

Mobila Expo. Târgul se adresează pu-
blicului larg și companiilor care doresc să
achiziționeze direct de la companii pro-
ducătoare diverse tipuri de mobilier pen-
tru locuințe sau birouri. Evenimentul va
avea loc la Romexpo.
https://www.mobila-expo.ro/en

București, 26 martie
Conferința „Cities of Tomorrow“
Conferința este organizată de Camera

foto: mdrap
de Comerț și Industrie Româno-Germa-
nă, este la a șaptea ediție și aduce față

Organismele de implementare şi monitorizare

a Programului Operaţional Regional
Autoritatea de Management pentru Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
POR 2014-2020 (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale Str. Aleea Teatrului nr. 1, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402
și Administraţiei Publice Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
Bd. Libertății, nr. 16, Bucureşti, Sector 5 E-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro
Telefon: (+40 37) 211 14 09 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest)
Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Facebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro
Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) (ADR Nord-Vest)
Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, Calea Dorobanţilor nr. 3, Cluj Napoca, judeţ Cluj, cod poştal 400118
cod poştal 610125 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 493222
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: secretariat@nord-vest.ro
Website: www.nord-vest.ro
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru)
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118
Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro
E-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. General Constantin Pantazi nr. 7A, Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020076, Bucureşti
cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: contact@adrbi.ro,
E-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro Website: www.adrbi.ro

26 www.inforegio.ro
 poftiţi la masă... europeană!

Delicii din bucătăria austriacă

În luna februarie, elevii din toată Europa au cel puțin o săptămână de vacanță.
Și, pentru că zăpada și aventurile pe pârtie îi tentează pe cei mici,
Austria este o destinație foarte căutată iarna. Noi vă propunem azi și o aventură culinară,
cu două preparate tradiționale austriece, foarte gustoase și apreciate.

Schmarrn (clătite-bucăți)
Francezii le spun crepes, americanii,
pancake, dar pentru autrieci ele sunt sch-
marrn (clătite în bucăți mici).Se spune că
i-au fost servite pentru prima oară împă-
ratului Franz Iosif I, ca desert. De atunci,
rețeta s-a îmbogățit cu multe variante,
toate extrem de gustoase.
Ingrediente: 3 lingurițe de stafi-
de, 2 lingurițe de esență de rom,4 ouă,
un praf de sare, o jumătate de linguriță
de esență de vanilie, zeamă de lămâie
(opțional), 3 lingurițe de zahăr, o cană de
lapte, o cană de făină, 2 lingurițe de unt.
Preparare: Puneți stafidele într‑un
bol, turnați esența de rom peste ele și
puneți totul la cuptorul cu microunde
pentru o jumătate de minut, și lăsați până
când romul este absorbit. Într-un bol,
bateți albușurile cu sare, iar în alt bol,
amestecați gălbenușurile cu vanilie, zea-
foto: Shutterstock
ma de lămâie, zahărul, făina. Adăugați și
albușurile bătute și lăsați totul circa 10
minute. Într-o tigaie, topiți untul, apoi
turnați compoziția, peste care adăugați
stafidele. Lăsați circa 10 minute la foc
mic, apoi întoarceți-o și pe cealaltă parte.
Tăiați în bucățele în timp ce se prăjește.
Când s-au rumenit ușor, sunt gata. Pot fi
servite cu zahăr pudră deasupra sau cu
sirop de arțar! Poftă bună.

Tafelspitz Vita fiartă, servită cu legume și

condimente este preparatul cel mai
solicitat în bucătăriile vieneze. Se
servește de obicei cu sos de mere
sau cu cartofi prăjiți ori copți. Secre-
tul? Alegerea cărnii: este nevoie de
o bucată de mușchi, cea mai fragedă
și mai bună carne de la vacă. Rețeta
este foarte simplă, dar gustul e de
cinci stele! Se fierbe la foc mic, circa
3-4 ore, mușchiul de vită, alături de
o ceapă, un morcov, un pătrunjel,
un păstârnac, țelină, piper, cuișoare,
foto: Shutterstock

dafin. Este atât de gustoasă, încât le-

genda spune că era felul preferat de
mâncare al împărătesei Sisi!

FEBRUARIE 2019 27
 Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice
Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, București
Telefon: 0372 11 14 09
Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro
https://www.facebook.com/inforegio.ro

$
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional și co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională

Numele Proiectului:
„Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional în vederea implementării, managementului,
evaluării, informării și promovării Programului Operaţional Regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2014-2020
- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

Material distribuit gratuit Data publicării: Februarie 2019