Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Colecţia de ceramică cuprinde mii de piese cu caracter predominant utilitar – vase pentru
întrebuinţări multiple, de forme şi mărimi diferite, de la ulcele şi vase pentru sugari, la
oalele pentru pomană sau cănţile pentru depozitat sămînţa de cînepă sau cereale,
decorate cu o gamă largă de motive de veche tradiţie, cahle de teracotă -, vase cu caracter
decorativ, cum sînt farfuriile care împodobesc pereţii interioarelor şi care constituie
suportul pentru etalarea textilelor, altele cu caracter ritualic – cum sunt olcuţele pentru
„statul casei” sau pentru „întorsul urmei” – sau jucării. Această colecţie cuprinde,
deopotrivă, vase din ceramică roşie, confecţionate în centre din zona Beiuşului (Leheceni,
Sălişte de Vaşcău, Cărpinet, Criştior de Jos, Leleşti, Valea Neagră de Jos), cu o accentuată
unitate stilistică, în cele de pe Crişul Alb (Tîrnăviţa, Hălmăgel, Bîrsa, Ineu), de la Salonta şi
https://mtariicrisurilor.ro/etnografie/ Page 1 of 3
ETNOGRAFIE | Muzeul Tarii Crisurilor 8/8/18 5:35 PM
Oradea, Marghita şi Şimleul Silvaniei, şi vase din ceramică albă, produsă de secole la Vadu
Crişului, cea care, exportată pe spaţii largi din Cîmpia maghiară, era cunoscută, în veacul al
XVIII-lea, sub numele de ceramică românească. Colecţia de ceramică a Muzeului Ţării
Crişurilor cuprinde atît ceramică smălţuită, cît şi nesmălţuită, ambele categorii decorate în
relief ori cu cele realizate în angobă cu motive geometrice, solare, vegetale etc. În general,
ceramica din arealul Crişurilor se caracterizează printr-un grad accentuat de rusticitate,
prin echilibrul formelor şi decorului, cu alte cuvinte prin faptul că a rezistat, în mare
măsură, tentaţiei modernizării. Să mai precizăm faptul că unele din centrele bine
reprezentate în colecţiile noastre sînt active şi astăzi, oferindu-se spre achiziţionare, la
preţuri modice, turiştilor care le vizitează sau care sînt prezenţi la tîrgurile săptămînale din
zonă.
Portul popular al zonei, păstrat încă în lăzile de zestre ale locuitorilor satelor bihorene,
adevărate depozite de patrimoniu etnografic în miniatură, se încadrează categoriei mai
largi ale portului românesc transilvănean. Portul este foarte bine reprezentat în colecţiile
secţiei, fie prin costume întregi, care reprezintă zonele etnografice, pe grupe de vîrstă (de
pildă, avem costume de fată, de neveste, de femei în vîrstă) şi pe grupuri etnice (costume
româneşti, maghiare, germane, slovace etc.), fie prin piese separate, reprezentative pentru
tehnicile de confecţionare şi decor, pentru tipurile de croi. Interesante pentru
expresivitatea lor sînt sumanele confecţionate de meşterii locali sau cele confecţionate de
renumiţii sumănari din satul Sîrbeşti (Bihor), care, în timpul iernilor, lucrau la domiciliul
clienţilor asemenea piese pentru sate din zonele de deal şi de şes ale Aradului şi Bihorului.
Alături de sumane, cojoacele au constituit nu doar piese de port specifice anotimpului rece,
ci şi piese de reprezentare: oamenii se identificau la tîrguri, cele mai importante locuri de
sociabilitate zonală, după aceste piese de îmbrăcăminte. Pentru locuitorii din Ţara
Crişurilor sînt uşor sesizabile diferenţele dintre cojoacele „cohăneşti” (specifice zonei
Vaşcăului), cele „binşeneşti (din zona Beiuşului), cele „poienăreşti” ori cele „de Huedin”;
toate aceste tipuri, precum şi cojoacele maghiare sînt bine reprezentate în colecţiile
noastre.
Colecţia de icoane şi obiecte de cult cuprinde cîteva sute de icoane pictate pe sticlă în
renumite centre transilvănene (Nicula, Maierii Albei Iulii, Făgăraş), de factură populară,
ieftine şi, ca atare, întîlnite în fiecare casă din Ţara Crişurilor pînă la mutaţiile produse în
timpul perioadei comuniste, sau pe lemn, provenite din zestrea vechilor biserici, unele
dintre ele opera unor renumiţi zugravi veniţi din Ţara Românească în părţile noastre.
Ouăle încondeiate vin să întregească zestrea de mărturii ale vieţii rurale tradiţionale din
arealul nostru cu cele legate de ciclul obiceiurilor pascale, între care a fost şi s-a păstrat
importantă încondeierea ouălor după tehnici şi cu motive tradiţionale.
https://mtariicrisurilor.ro/etnografie/ Page 2 of 3
ETNOGRAFIE | Muzeul Tarii Crisurilor 8/8/18 5:35 PM
https://mtariicrisurilor.ro/etnografie/ Page 3 of 3