UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE

Biochimie metabolica
 3
Catabolismul principalelor tipuri de biomolecule (proteine, polizaharide si
lipide) parcurge in celulele aerobe 4 faze

I I – hidroliza la unitati de baza:

aminoacizi, monozaharide, acizi
grasi - in citosol
II
II – scindarea unitatilor de baza
la acetil CoA - in mitocondrie
III
IV

III – oxidarea gruparii acetil la 2

moli de CO2 in ciclul Krebs (in
prezenta NAD+, FAD) – in
mitocondrie
IV - refacerea NADH si FADH2 in cadrul catenei transportoare de
electroni mitocondriale (CTEM) – proces exergonic cuplat cu
fosforilarea ADP (fosforilarea oxidativa)
4
zaharoza fructoza Catabolismul glucidelor

lactoza galactoza Glicogen

glicogenoliza
Pentozo P
ATP suntul
glucoza Glucozo P pentozo P +
Hexokinaza/ NADPH
glucokinaza glicoliza

Lactat DHaza
Piruvat Lactat

Alcool DHaza Complexul piruvat

dehidrogenazei

Acetil CoA
Etanol
Ciclul Krebs +
CO2 fosforilarea oxidativa
CO2, H2O, ATP
5
 6
GLICOLIZA

Calea Embden Mayerhof Parnas – 10-11 etape enzimatice

Cea mai veche cale metabolica – legatura cu fermentatiile

In citoplasma animalelor, plantelor, majoritatii bacteriilor
Viteza maxima – in celulele musculare, unde furnizeaza energie (ATP) pt
contractia musculara

Glicoliza aeroba

C6H12O6 + 2NAD+ + 2 (ADP + Pi) 2 PIRUVAT + 2 NADH+ 2 ATP

Glicoliza anaeroba

C6H12O6 + 2 (ADP + Pi) LACTAT + 2 ATP

Prima faza a glicolizei C6 è 2 C3 consumatoare de 2 moli ATP cuprinde
5 etape enzimatice:

Glucoza

ATP Hexokinaza/
1 glucokinaza
ADP C6H12O6 + 2 ATP
Glucozo 6-P

2 fosfoglucomutaza
2 GAP + 2 ADP
Fructozo 6-P

3 ATP fosfofructokinaza

ADP
Fructozo 1,6-bisP
Enzimele reglatoare catalizeaza
reactii ireversibile 1 si 3
4 aldolaza

Dihidroxiaceton P Gliceraldehid P
DHAP GAP
96 % fosfotriozoizomeraza 4%
5
7
 A doua faza a glicolizei este formatoare de ATP 8

Coeficienti stoichiometrici X 2 deoarece C6 2 C3

GAP Reactia 6
H3PO4
6 NAD+ R-CHO + NAD+ + H2O→ R-COOH + NADH+H+
GAP DHaza a
NADH ΔGo’= ─ 10,3 kcal/mol
1,3-difosfoglicerat R-COOH + H3PO4 → R-CO~OPO3H2 + H2O
1,3-DPG b
ΔGo’= + 11,8 kcal/mol
ADP
7 Fosfoglicerat kinaza
ATP
3-fosfoglicerat Suma a + b ΔGo’= +1,5 kcal/mol
3-PG aproape 0, reactie reversibila

8 Fosfoglicerat mutaza

2-fosfoglicerat
2-PG

9 Enolaza ADP ATP

H2O
Fosfoenol piruvat Piruvat
PEP Piruvat kinaza
10
 9
Suma reactiilor 1 - 6
Glucoza + 2 NAD+ + 2 ATP 2 x 1,3-DPG + 2 NADH+2H+ + 2 ADP + 2Pi

Suma reactiilor 6 + 7 reprezinta o fosforilare oxidativa la nivel de substrat

R-CHO + NAD+ + Pi + ADP R-COOH + NADH+H+ + ATP

Componenta exergonica Componenta endergonica

Bilantul total al glicolizei

C6H12O6 + 2 NAD+ + 2 (ADP + Pi) 2 PIRUVAT + 2 NADH+2H+ + 2 ATP

Etapa exergonica: C6H12O6 + 2 NAD+ 2 PIRUVAT + 2 NADH+2H+

ΔGo’= ─ 47 kcal/mol

Etapa endergonica: 2 ADP + 2 Pi 2 ATP + 2 H2O ΔGo’= + 14,6 kcal/mol

ΔGo’total = ─ 47 + 14,6= ─ 32,4 kcal/mol reactie ireversibila

Randamentul glicolizei: η = 14,6/47 x 100 = 31 % tinand seama de valorile ΔGo’
In realitate randamentul glicolizei ~ 53 % (in functie de valorile ΔG)
 10
Reglarea glicolizei

1)  La nivelul transportorilor glucozei GLUT

2)  La nivelul hexokinazei
3)  La nivelul fosfofructokinazei
4)  La nivelul piruvat kinazei

1) La nivelul transportorilor GLUT

Glucoza din sange patrunde in celula prin

difuzie facilitata de proteinele transportor
GLUT- codificate de gene distincte, expri-
mati intr-o maniera tesut-specifica

Glucoza este transporta-

ta in sensul gradientului
de concentratie, nu nece
sita energie (ATP)
 11

Schema structurii transporto-

rilor GLUT – catena polipeptidica
de ~ 500 resturi de aminoacizi, 12
segmente de α-helix

sGLUT 1, GLUT 1, GLUT 2,

GLUT 3, GLUT 4, GLUT 5

sGLUT 1 – exprimat majoritar in mucoasa intestinala si tubulii renali, co-

transporta o molecula de Glc sau Gal impreuna cu 2 ioni Na+. Nu transporta
Fru

GLUT 1 – exprimat in multe tipuri celulare (creier, eritrocite, celule endoteliale,

testuri fetale); transporta Glc (cu o inalta afinitate) si Gal. Nu transporta Fru
GLUT 2 – exprimat de celule β pancreatice, hepatocite, etc; are o mica
afinitate si inalta capacitate de transport; KM ~ 15-20 mM; functioneaza ca
un sensor al glicemiei in celulele β pancreatice; transporta Glc, Gal si Fru
Viteza de intrare a Glc proportionala cu nivelul glicemiei

GLUT 4 – exprimat de celule musculare si adipocite, sensibil la insulina,

inalta afinitate pentru Glc; KM 5 mM; creste viteza preluarii glucozei

Cand nivelul insulinei in sange

creste, se leaga la IR care induce
translocarea GLUT 4 (si
fosforilarea) din citosol pe
membrana favorizand preluarea
de glucoza de catre celula din
sange (efect hipoglicemiant)
Cand nivelul insulinei scade
transportorii GLUT 4 sunt
translocati de la membrana in
citoplasma

12
 A. Transportul glucozei insensibil la insulina (GLUT 1 sau sGLUT1

GLUCOZA

eritrocit creier

ficat
rinichi

B. Transportul glucozei sensibil la insulina (GLUT-4)

INSULINA
+ +
muschi GLUCOZA adipocit
cord

13
Controlul glicolizei la nivelul
enzimelor reglatoare

14
 2) Reglarea glicolizei la nivelul hexokinazei

hexokinaza/glucokinaza
Glucoza + ATP Glucozo 6-P + ADP

Hexokinaza Glucokinaza

D-Glc,Fru, Man, GlcNH2 D-Glc

Enzima reglatoare Enzima comuna

Inhibata de Glc-6-P Neinhibata

+ Muschi Absenta in muschi

+ Ficat +++ Ficat

KM 1 x 10-4 M (Glc) KM 1 x 10-2 M (Glc)

In sange [Glc] 5 mM hexokinaza complet saturata;

cand [Glc] creste - intervine glucokinaza hepatica
15
In diabet – glucokinaza insuficienta!!!
Hexokinaza – enzima musculara, implicata in glicoliza aeroba sau anaeroba

Glucokinaza – enzima implicata in sinteza glicogenului in muschi sau ficat,

atunci cand glicemia este crescuta

Hexokinaza este inhibata de fondul metabolic de glucozo 6-P existent in

muschi; glicoliza de la glicogen fiind mai avantajoasa energetic
glicogen Glc-6-P Piruvat Lactat

16
 17
3) Reglarea glicolizei la nivelul fosfofructokinazei

La nivelul ficatului, fosfofructokinaza

ATP ADP 1 (PFK-1) este:
PFK-2
i) Inhibata de [ATP]mari

hipoglicemie ATP se leaga la un situs reglator, diferit

de centru catalitic activ, inhibitia este
Fru-6-P Fru-2,6 P2 reversata de AMP
[ATP]/[AMP] scazut – stimuleaza PFK-1,
stimuleaza glicoliza
PS ii) Inhibata de [H+] crescuta, forma-
Pi rea excesva de lactat scade pH
H2O
PS-fosfataza specifica sangvin produce acidoza
iii) Inhibata de [citrat] mari
iv) Activata de Fru-2,6-bis fosfat, creste afinitatea PFK-1 pentru Fru-6-P, scade
efectul inhibitor al ATP, deplaseaza echilibrul T R
1 32 250 470
Enzima bifunctionala
de 55 kDa, cu ambele
Domeniu reglator PFK2 PS activitati PFK2 si PS
 Glucagonul (ficat) sau epinefrina (muschi) cresc nivelul cAMP, activeaza
PKA. In ficat aceasta conduce la scaderea [Fru-2,6-P2] si inhiba glicoliza.

PFK-2!
Fru-6-P" F-2,6-P2!
PFK-1" +!
Fru-1,6-P2"

glicoliza"

In muschi, epinefrina are un efect opus

activeaza glicoliza!!!!!!
18
Enzima bifunctionala este fosforilata de PKA la nivelul unui rest Ser din domeniul
reglator:
activitatea PS creste
activitatea PFK-2 scade

Hipoglicemie glucagon cAMP PKA

Enzima bifunctionala

Insulina – scade
Fru 2,6 bis P Fru 6-P
nivelul cAMP,
creste nivelul
Fru-2,6 P2.
Scade glicoliza stimuleaza
glicoliza

Hiperglicemie Creste glicoliza

19
La nivelul muschilor, fosfofructokinaza este inhibata de concentratii mari de:
ATP, citrat, acizi grasi superiori, H+

4) Reglarea glicolizei la nivelul piruvat kinazei (PyrK)

Constructii tetramerice din monomeri L (liver) – ce predomina in ficat, M

(muscle) ce predomina in muschi si A (other tissues)
PyrK (L)-OH
Hipoglicemie Glucagon cAMP PKA inactiveaza
PyrK (L)-OP

ADP PyrK (L)-OP H2O

PKA
ATP PyrK (L)-OH Pi

PEP + ADP PYR + ATP

+ -
Fru-1,6-bis P ATP, ALA Efectori alosterici
20
Transformarile piruvatului 21

2
 1) Transformarea piruvatului in lactat 22

Reactia 11 a glicolizei, catalizata de lactat dehidrogenaza

Izoenzime
Cord Lac Pyr Acetil CoA
H4
Muschi Pyr Lac
M4
Piruvat L-lactat

Cand ecuatia totala a glicolizei devine:

Glucoza + 2 ADP + 2 P1 2 Lactat + 2 ATP

In ecuatie nu mai intervine NAD+/NADH datorita cuplarii reactiilor 6-11 care

permite refacerea NAD+
In lipsa etapei 11 a glicolizei refacerea NAD+ se realizeaza prin oxidarea
NADH in cadrul CTEM
 23
Glucoza Fermentatia
lactica

Glc-6-P

Fru-6-P

Fru-1,6-P2

DHAP
GAP
Lactat Etanol
NAD+
6
11
NADH+ 12
11
1,3-DPG Pyr Acetaldehida

3-PG 2-PG PEP

Fermentatia alcoolica
24
Muschi

Contractia musculara necesita mult ATP

care sustine contractia musculara
Lactatul format poate produce dureri
musculare, poate fi transportat in ficat
unde participa la glucogeogeneza

Bacterii lactice

Realizeaza fermentatia homolactica

2) Transformarea piruvatului in etanol
25

11 12

Ecuatia totala a glicolizei este:

C6H12O6 + 2 (ADP + Pi) 2 Etanol + 2 CO2 + 2 ATP

In ecuatie nu mai intervine NAD+/NADH datorita cuplarii reactiilor 6-12

care permite refacerea NAD+

Piruvat decarboxilaza are tiamin pirofosfatul (TPP) ca grupare prostetica

Alte TPP enzime:

Transcetolaza
Componenta A a
piruvat dehidrogenazei
Piruvat decarboxilaza 26
- prezenta la microorganisme
- absenta la om si animale

Alcool dehidrogenaza prezenta la

- drojdii α4 1 Zn2+/mer
- om (ficat) α2 2 Zn2+/mer – metabolizeaza alcoolul ingerat

CO2,H2O,
NAD+ NADH NAD NADH ATP AMP,Pi ATP

CH3-CH2-OH CH3-CHO CH3-COOH CH3-CO~SCoA

alcool aldehid acetil CoA
Grasimi
dehidrogenaza dehidrogenaza sintetaza
3. Transformarea piruvatului in acetil CoA 27
v.p.20

piruvat NAD+ CoASH

Complexul piruvat
dehidrogenazei

NADH
CO2
Acetil CoA

Va fi discutat ulterior !
 28
INTRAREA OLIGOZAHARIDELOR, FRUCTOZEI SI
GALACTOZEI IN GLICOLIZA

Invertaza-zaharaza-sucraza lactaza-β galactozidaza

 29
Fructoza

Adipocit Ficat
ATP ATP
[Fru] >>> [Glc] [Glc] >>> [Fru]

hexokinaza fructokinaza

Fru 6-P Fru 1-P

Fru 1-P aldolaza (tip B)

Gliceraldehida
DHAP

ATP Gliceraldehid
kinaza

GAP

G L I C O L I Z A
 30

galactokinaza
Gal + ATP Gal-1-P + ADP

uridilil transferaza

Gal 1-P + UDP-Glc Glc 1-P + UDP-Gal

4-epimeraza

UDP-Gal UDP-Glc

Fosfoglucomutaza

Glc 1-P Glc 6-P

Gal + ATP Glc 6-P + ADP

31
 32
Intoleranta la fructoza

Maladie genetica, deficienta in aldolaza tip B, acumulari de Fru 1-P,

bolnavii nu suporta glucide, Fru nu alimenteaza glicoliza

Galactozemie

Maladie genetica, poate lipsi orice enzima din calea de alimentare a

glicolizei cu Gal, mai frecvent uridilil transferaza, Gal nu alimenteaza
glicoliza

Acumularea de Gal toxica

aldozo reductaza

Galactoza galactitol (toxic, acumulari in ochi, cataracta)

Simptome
Cataracta, crestere lenta, retardare mentala, insuficienta hepatica, voma,
diaree, icter, moarte

Se impune scoaterea Gal (laptelui) din dieta

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE

Biochimie metabolica
3
4
 Glicogenul 5

Resturi de α-glucoza
Legaturi α-1,4 si α-1,6
glucozidice
O ramificare la 8-10
resturi glucoza legate
α-1,4

Forma de stocare a energiei

metabolice
Structura ramificata care expune
capetele nereducatoare la nivelul
carora actioneaza enzimele
metabolismului glicogenului

Muschi: 1-2 % din greutate

Ficatul: 10 % din greutate
 6

Glicogenul organizat in granule citoplasmatice cu un diametru de 100-400 Å,

pe care sunt sorbite enzimele si proteinele neenzimatice implicate in
metabolismul glicogenului.
Dupa masa >10% greutatea ficatul reprezinta glicogen
 7

Scindeaza legaturi α-1,4

Fosforoliza
Glicogen fosforilaza
Stopeaza actiunea la 5
resturi inaintea ramificatiei

ENZIMELE Scindeza legaturi α-1,6

GLICOGENO- Enzima de Are 2 activitati catalitice:
LIZEI deramificare hidrolazica si transferazica

Catalizeaza izomerizarea
Glc-1-P ↔ Glc-6-P
fosfoglucomutaza
 8
Glicogenoliza in muschi si ficat

Muschi

ATP
Glicogen Glc 1-P Glc 6-P Glicoliza contractie

Ficat Alte tesuturi

Glicogen Glc 1-P Glc 6-P Glucoza Reglarea glicemiei

Glucoza
Glucoza

Insulina
Lipide
Lactat CO2 + H2O

Fat
Lactat Glicogen
 9
Glicogen fosforilaza (GP)

Actioneaza la capatul nereducator al

moleculei glicogenului
Reactie reversibila in vitro
Fosforoliza ireversibila in vivo, evita
consumul de energie (ATP), celula
capteaza Glc 1-P

GP din muschii scheletici are structura

α2, Mα 97 kDa, 1 mol PALP/subunitate,
unde PALP – catalizator acido-bazic
 Glicogen fosforilaza exista in doua forme convertibile a si b

2ATP 2 ADP
In situsul catalitic
activ este un rest
de Ser per
fiecare monomer Fosforilaza kinaza

GPb (Ser-OH) GPa (Ser-O-P)

Putin activa Total activa

AMP

Activator alosteric Fosfoprotein

2 Pi 2 H2O fosfataza 1 (PP 1)

10
11
Reglarea activitatii glicogen
fosforilazei

In cazul GP din muschi

Concentratii mari de ATP si
Glucozo 6-P favorizeaza
trecerea GPb intr-o forma total
inactiva T (tense)
Concentratii mari de AMP –
stare energetica mica –
favorizeaza trecerea GPb
intr-o forma partial activa R
(relaxed)
Activarea GPb de catre AMP are o importanta fiziologica – in conditii cu pO2 mici

In cazul GP din ficat

AMP nu activeaza GPb
niveluri mari de glucoza favorizeaza inactivarea GPa, deplasand echilibrul R!T
 Fosforilaza kinaza 12

Fosforileaza Ser-14 din GP si activeaza GPb GPa

In muschii scheletici, enzima are o structura (αβγδ)4 si are 1200 kDa

αβ - sunt subunitati tinta pentru PKA
γ - subunitatea catalitica
δ- calmodulina, se leaga tranzitoriu la enzima si-I confera sensibilitate la Ca2+
 Fosforilaza kinaza este activata partial de Ca2+ si total prin fosforilare (PKA)
cAMP Hormon
Impuls nervos Ca2+
Ca2+ PKA
Fosf kinaza Fosf kinaza Fosf kinaza

inactiva Partial activa Total activa

13
 Reglarea glicogenolizei la nivelul fosfoprotein fosfatazei 1 14

Exista mai multe Ser/Thr

fosfoprotein fosfataze: PP-1,
PP-2A, PP-2B si PP-2C care
se deosebesc prin specifici-
tate si efectori

PP-1 are:
o subunitate catalitica PP-1c
(37 kDa) si
o subunitate reglatoare
PP-1G (160 kDa)

PP-1G (glycogen binding subunit)creste capacitatea de legare la glicogen,

creste capacitatea catalitica a subunitatii PP-1c
PKA fosforileaza PP-1G – previne asocierea cu PP-1c – inhiba activitatea PP-1
Epinefrina (adrenalina) semnalizeaza cresterea fluxului glicogenolizei prin
inhibitia PP-1 (doua mecanisme)

Al doilea mecanism:
PKA fosforileaza un
inhibitor al PP-1,
activandu-l.
I-P creste gradul de
inhibitie al PP-1

15
 16
Insulina inhiba glicogenoliza actionand tot asupra PP-1

Insulina semnalizeaza la nivelul celulelor insulin sensibile care contin

receptorul IR
IR activat are activitate tirozin kinazica si induce activarea unei protein kinaze
insulin-sensibile care fosforileaza PP-1G la un alt situs, activand PP-1
Insulina stimuleaza reactiile de defosforilare ale glicogen fosforilazei a si
fosforilazei kinazei a
 Enzima de deramificare 17

o singura catena polipeptidica de 160 kDa, cu dubla

specificitate: transferaza si α-glucozidaza

Actiunea fosforilazei este

stopata cu 5 resturi inaintea
unui punct de ramificatie

Dextrina limita este substratul

transferazei – catalizeaza
transferul unui grup de 3
resturi Glc de pe un brat pe
altul

α-1,6 glucozidaza scindeaza

legatura α-1,6-glucozidazica
conducand la o structura
lineara care poate fi meta-
bolizata total de fosforilaza
Actiunea α-1,6 glucozidazica 18
 Fosfoglucomutaza

Glicogenoliza este o cale catabolica de scindare a glicogenului la glucozo 6-P

Amplificarea semnalului in
cascada de activare a
glicogen fosforilazei

20