Propuneri privind cresterea performantelor

elevilor romani la testarile internationale

Societăţile moderne recompensează indivizii nu pentru ceea ce ştiu, ci pentru ceea ce pot să facă cu ceea
ce ştiu“ – aceasta este filozofia testelor PISA care măsoară cunoştinţele şi abilităţile elevilor de 15 ani din 65
de ţări. “Care sunt lucrurile importante pe care un cetăţean trebuie să le ştie şi trebuie să fie capabil să le
facă?”. Acesta a fost punctul de plecare în elaborarea testelor PISA care testează în ce măsură elevii au
acumulat cunoştinţe şi abilităţi necesare pentru a participa în mod complet la viaţa societăţii moderne.

Testul, care este concetrat pe trei elemente de bază: citire, matematică respectiv ştiinţe (care include şi
rezolvarea problemelor), nu evaluează doar în ce măsură elevii pot reproduce ceea ce au învăţat, ci
examinează cât de bine pot aplica ceea ce au învăţat la situaţii noi, atât în cadrul şcolar, cât şi în afara acestuia.
„Această abordare reflectă faptul că societăţile moderne recompensează indivizii nu pentru ceea ce ştiu, ci
pentru ceea ce pot să facă cu ceea ce ştiu”.

Pentru a obtine rezultate mai bune la testarile internationale, trebuie sa avem in vedere:

a. Actualizarea curriculumului național, a evaluarilor și a examenelor naționale

b. Decongestionarea programelor scolare
c. Dotarea scolilor cu materiale didactice adecvate si moderne
d. Formarea cadrelor didactice pentru a nu mai pune accent pe reproducerea de informaţie ci pe
aplicabilitatea ei în situaţii concrete, cum presupun Testele PISA
e. Alocarea unui timp mai mare să exersezi cu elevul care întâmpină dificultăţi de citire
f. Predarea diferentiata cu accent pe ridicarea nivelului elevilor cu potential scazut
g. Abordarea transdisciplinara a curricumului national la toate nivelurile de invatamant

Deoarece programul PISA urmărește să ofere răspunsuri la întrebări esențiale de politică educațională,
printre care:

 Cât de bine sunt pregătiți elevii pentru viață și pentru inserție pe piața muncii în societăți culturale
diverse și într-o lume globalizată?
 Cât de mult sunt expuși elevii la știri din întreaga lume și în ce măsură înțeleg și analizează critic
teme interculturale și globale? Care sunt diferențele majore la nivelul populației, din această
perspectivă?
 Ce abordări sunt folosite la școală astfel ca elevii să fie educați pentru diversitate culturală și cum
valorifică școlile diversitatea pentru a forma elevilor „competențe globale”?
  Cât de bine sunt pregătite școlile să facă față prejudecăților și stereotipurilor?

Scopul principal al evaluărilor realizate la diverse niveluri îl constituie îmbunătăţirea calităţii

sistemului şi a procesului de educaţie şi formare profesională. În această privinţă, pe lângă dimensiunea de
diagnosticare, procesul de evaluare are şi o dimensiune importantă de sprijin - fiind considerat ca principala
modalitate de a identifica problemele existente şi de a planifica şi duce la îndeplinire măsuri de ameliorare -
ceea ce se aplică atât la nivelul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, cât şi la nivel local şi naţional. Pentru
a deveni baza politicilor educaţionale promovate la diverse niveluri, toate procesele de evaluare se
materializează prin rapoarte prezentând detalii asupra fiecărui aspect evaluat.

O analiză a mai multor sisteme educaționale naționale care au reușit să își îmbunătățească
semnificativ performanțele, obținând rezultate mai bune la nivel internațional, a identificat patru
caracteristici comune în reformele de educație:

(1) atragerea și menținerea cadrelor didactice de calitate, care sunt pasionate de ceea ce fac și care au înțeles
responsabilitatea practicării acestei meserii la un nivel performant,

(2) îmbunătățirea practicilor educaționale folosite direct în școli,

(3) asigurarea formării unor echipe de conducere de calitate și

(4) stabilirea ca obiectiv național, reușita fiecărui elev.