PROIECT ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A MUNCII

STUDIUL CONDITIILOR DE MUNCĂ SI ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A

MUNCII

COORDONATOR,
CONF. UNIV. DR CULEA CATALINA

STUDENŢI,
PETRARU ANDREEA-IONELA

CUPRINS

CUNOASTEREA FIRMEI………………………………….....................................................4

1. Obiectul de activitate conform codului CAEN.......................................................................4

2. Scurt istoric si amplasarea organizatiei...................................................................................4
3. Structura actionariatului..........................................................................................................5
4. Cota de piată absolută si relativă............................................................................................5
5. Organigrama de ansamblu......................................................................................................6

CAP I. APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN PROIECTAREA

SPAŢIULUI ŞI POZIŢIEI DE LUCRU ŞI UTILIZAREA PRINCIPIILOR ECONOMIEI
MIŞCĂRII ÎN FOLOSIREA EFICIENTĂ A FORŢEI DE
MUNCĂ………………………. ..9

1.1 Analiza procesului de muncă……..………………………………………………........…..9

1.2 Analiza locului de muncă ……..…………………………………………………........….14
1.3 Studiul dimensiunilor antropometrice în pozitii dinamice de muncă si influenta
echipamentelor de lucru în proiectarea locului de muncă ……………………..……....…17
1.4 Respectarea principiilor economiei miscării în cadrul procesului de muncă analizat…....20
1.5 Măsuri privind sistematizarea locului de muncă la SC DELTA PLAST HOLDING SRL
pe baza principiilor economiei mişcării…...........…………………………....…………...24

CAP II. SOLICITĂRILE FOZIOLOGICE LA OPERATORII DE APARATE DE

EXTRUDARE. INFLUENTA FACTORILOR DE SOLICITARE ASUPRA
ORGANISMULUI…..............................................................................................…25

2.1 Solicitarea fizică la locul de muncă………………………………………….....….……..25

2.1.1 Formele activitătii musculare în efort..........................................................................25
2.1.2 Solicitarea aparatelor cardiovascular si respirator în efort....................................27
2.1.3 Probleme medicale pe care le ridică solicitările la locul de muncă………….... ...29
2.1.4 Propuneri privind prevenirea aparitiei oboselii si atenuarea ei…………………..31
2.2 Solicitarea neuropsihică la locul de muncă ..…………….....………….………………....33
2.2.1 Încărcarea mentală în muncă………………..........................................................33
2.2.2 Propuneri privind reducerea încărcării informaţionale în muncă..........................35
2.3 Solicitarea vizuală si auditivă la locul de muncă................................................................36
2.3.1 Ambianta vizuală………………………………………………………………...36
2.3.2 Cromatica locului de muncă..................................................................................38
2.3.4 Expunerea la zgomot şi efectele asupra organismului. Influenţa traumei sonore
asupra analizei auditive. Probleme medicale………...……..….…………..…….41
2.3.5 Propuneri privind imbunătăţirea cromaticii şi de combatere şi profilaxie a
potenţialului nociv al zgomotului...........................................................................46
2.4 Solicitarea kinestezică .......................................................................................................48
2.4.1 Actiunea vibratiilor de diferite frecvente asupra organismului.............................48
2.4.2 Propuneri privind combaterea si prevenirea efectelor nefavorabile ale vibratiilor49
2.5 Solicitări datorate factorilor climatici la S.C. DELTA PLAST HOLDING S.R.L............51
2.5.1 Posibilităţi de adaptare a organismului în muncă la temperaturi ridicate respectiv
scăzute..................................................................................................................51
2.5.2 Propuneri privind combaterea acţiunii dăunătoare a microclimatului cald
respectiv rece........................................................................................................54

CAP III. MICROCLIMATUL INDUSTRIAL ÎN CADRUL FIRMEI DELTA PLAST

HOLDING SRL. REALIZAREA SI MENTINEREA UNUI CLIMAT INDUSTRIAL
FAVORABIL MUNCII............................................................................................................56

3.1 Valorile temperaturii si umiditătii în sectia de extrudare ………………………....….…..56

3.2 Ventilarea optimă a microclimatului industrial...................................................................57
3.3 Iluminatul microclimatului industrial.................................................................................60
3.4 Zgomotul în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING....................................................63
3.5 Propuneri privind realizarea unui microclimat favorabil muncii........................................64
3.5.1 Propuneri privind prevenirea aparitiei oboselii si atenuarea ei………………….64
3.5.2 Propuneri privind combaterea potenţialului nociv al zgomotului.........................65
3.5.3 Semnalizarea riscurilor la locul de muncă............................................................65
CAP. IV ORGANIZARE ERGONOMICA A UNUI LOC DE MUNCA IN CADRUL UNUI
LABORATOR. UTILIZAREA SISTEMULUI MTM IN STABILIREA METODELOR DE
MUNCA LA PROCESELE DE MUNCA MANUALE EXISTENTE SAU PROIECTATE..65

4.1 Analiza locului de muncă în vederea organizării rationale a acestui…………………......65

4.2 Organizarea locului de muncă în varianta îmbunătătită......................................................75

2 din 99
CAP V. MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IN VEDEREA
PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR PROFESIONALE IN
CADRUL DELTA PLAST HOLDING S.R.L.........................................................................87

5.1 Legislaţia in domeniul securităţii si sănătătii in munca ……………...................……......87

5.2 Pregătirea si instruirea personalului....................................................................................88
5.2.1. Instructaj introductiv general in cadrul DELTA PLAST HOLDING .........89
5.2.2. Instructaj la locul de munca in cadrul DELTA PLAST HOLDING..............91
5.2.3. Instructaj periodic in cadrul DELTA PLAST HOLDING............................91
5.3.Metode si tehnici de propaganda........................................................................................92
5.4. Dotarea cu echipament individual si de protectie in cadrul DELTA PLAST
HOLDING..................................................................................................................94
5.5. Acordarea materialelor igienico-sanitare si alimentaţiei de protecţie................................97

CONCLUZII.............................................................................................................................95

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................98

CUNOASTEREA FIRMEI

1.1 Obiectul de activitate conform codului CAEN

Având drept activitate principală fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor

din material plastic, conform Cod CAEN 2008 - 2521 - Fabricarea plăcilor, foliilor,
tuburilor şi profilelor din material plastic si Cod CAEN 2009 - 2221 - Fabricarea plăcilor,
foliilor, tuburilor şi profilelor din material plastic, S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL s-a
specializat în producţia de folii şi ambalaje din polietilenă: folie pentru agricultură, huse
termocontractabile pentru europaleţi, saci pentru uz casnic şi industrial, folie
termocontractabilă.

1.2 Scurt istoric si amplasarea organizatiei

Informaţii registrul comerţului S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL

Stare societate: ÎNREGISTRAT din data de 10 august 1996

Cod Fiscal: 8593540
Număr Registrul Comerţului: J03/632/1996

3 din 99
Capital social: 200.000 RON

DELTA PLAST HOLDING este o societate cu răspundere limitată (SRL), înfiinţată în

1996, cu capital integral privat, românesc, previzionând tendinţa pieţei de creştere a
consumului de produse din polietilenă, atât în industrie şi în agricultură, cât şi pentru uz
casnic.

Sediul social al companiei este situat pe Str. Depozitelor, Nr. 27A, Piteşti, Jud. Argeş,
România.

Activitatea principală a organizatiei o reprezintă fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor

şi profilurilor din material plastic, fiind specializată în productia de folii şi ambalaje din
polietilenă: folie pentru agricultură, huse termocontractabile pentru europaleţi, saci pentru uz
casnic şi industrial, folie termocontractabilă. Datorită experientei în domeniu şi a celor 15 ani
de activitate continuă, DELTA PLAST HOLDING a reusit să devină lider pe piata foliilor
pentru agricultură.

În 1996, DELTA PLAST HOLDING realizează, pentru prima oară în România, după o
retetă proprie, Glia, cea mai cunoscută marcă de folie pentru agricultură din România,
utilizată cu succes în marile bazine legumicole din ţară.

Din martie 2003, pentru a întruni cerinţele clienţilor din punct de vedere calitativ,
DELTA PLAST HOLDING a implementat Sistemul de Management al Calităţii conform SR
EN ISO 9001/2001, certificat de SIMTEX-OC Bucureşti.

Capacitatea de producţie a crescut datorită investiţiilor în personal, utilaje şi

construcţii, ajungând la 4 500 tone/an in 2008.

Activitatea de producţie este organizată în conformitate cu structura organizatorică a

firmei şi include 10 linii de extrudare ( provenienţă: România, Germania, Italia, SUA), 7
sudeze, 6 linii de imprimare on-line, 1 linie de imprimare in 6 culori.
Produsele fabricate şi comercializate de către S.C. DELTA PLAST HOLDING S.R.L.
cuprind cinci game:

 Glia este cea mai cunoscută marcă de folie pentru agricultură din România, acoperind
anual o suprafaţă de 15.000.000 de m2 de solarii. A fost realizată pentru prima oara în
România de DELTA PLAST HOLDING, în 1996, dupa o retetă proprie, şi este utilizată cu
succes în marile bazine legumicole din ţară.
 ProTechtor cuprinde folii din polietilenă din înaltă şi joasă densitate, utilizată pentru
ambalarea, depozitarea şi manipularea produselor în deplină siguranţă.
 Europack cuprinde confecţii din folie de polietilenă, cu dimensiuni variabile, pentru
uz industrial.
 Vepla cuprinde saci pentru casă şi grădină super rezistenţi, impermeabili, igienici,
netoxici, foarte uşor de folosit.
 Baufolie este un produs economic, realizat din materie primă reciclată, transparent sau
color, cu dimensiuni adaptate celor mai frecvente utilizări.

Capacitatea de transport zilnică este de peste 70 tone, susţinută de un parc auto de 23

autovehicule.

1.3 Structura actionariatului

4 din 99
 SC DELTA PLAST HOLDING este o societate cu răspundere limitată (SRL),
înfiinţată în 1993, cu capital integral privat, românesc, având ca asociat unic pe domnul
Prodănel Adrian. În consecintă părtile sociale apartin în totalitate acestuia.

1.4 Cota de piată absolută si relativă

Cota de piaţa se poate calcula în două moduri, sub forma cotei de piaţă absolută şi a
cotei de piaţă relativă.
Cota de piaţă a firmei este calculată ca raport între volumul vânzărilor firmei şi
volumul total al vânzărilor pe piaţa plăcilor, foliilor, tuburilor şi profilurilor din material
plastic.

Cota de piată absolută se calculează astfel:

Vi
Cp  x 100 , unde:
Vt

Cp = cota de piată;
Vi = volumul de vânzări al firmei;
Vt = volumul vânzărilor totale pe piaţa de referinţă.

Astfel avem:

Vi = 33.788.461 RON
Vt = 375.427.344 RON

33.788.461
Cp  x 100 = 9 %
375.427.344
Cota de piaţă a firmei DELTA PLAST HOLDING pe piaţa foliilor şi ambalajelor din
polietilenă, pe care activează aproximativ 500 de producători, majoritatea încadrate în categoria
IMM, este de 9% care plasează astfel firma pe primul loc în cadrul organizaţiilor cu acest profil
de activitate din România.

Cota de piaţă relativă se calculează astfel:

cota de piata a firmei

C rp  , unde:
cota de piata a concurentului principal

C rp = cota relativă de piată.

Astfel avem:

Cp DELTA PLAST HOLDING S.R.L = 9 %

Cp PROINTERMED SRL = 7 %

9
C rp  = 1,29 %
7
Ţinând cont că DELTA PLAST HOLDING SRL este lider în domeniu, cota sa de piaţă
se raportează la cea a principalului concurent, S.C.PROINTERMED SRL, care deţine o cotă
de piaţă de 7 %, rezultând o cotă relativă de piaţă deţinută de firma DELTA PLAST
HOLDING SRL de 1,29 %.

5 din 99
1.5 Organigrama de ansamblu

S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL SRL are o structură organizatorică de tip
piramidal, care îmbină structurile de tip ierarhic cu structurile funcţionale. Structura
organizatorică este desfăşurată pe următoarele nivele ierarhice:
Nivelul strategic este format din Directorul General, care este asistat în activitatea sa
de de către Asistentul Director General.
Nivelul tactic este format din membrii echipei de conducere – responsabilul logistică,
directorul marketing vânzări Business to Business, directorul marketing vânzări End User,
directorul tehnic, directorul de producţie, directorul comercial si responsabilul reciclare.
Departamentul de Control si Calitate se află în subordinea directorului de calitate, iar
Departamentul Financiar Contabil si cel de Resurse Umane este condus de către directorul
economic.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, fiind o societate comercială cu
raspundere limitatata cu asociat unic, SC DELTA PLAST HOLDING SRL este administrată
de către un Director General.
Principalele compartimente funcţionale la nivelul societăţii sunt următoarele:
 Compartimentul de producţie;
 Compartimentul de marketing;
 Compartimentul cercetare - dezvoltare;
 Compartimentul financiar - contabil;
 Compartimentul resurse umane;
 Compartimentul de control şi calitate;
Aceste compartimente sunt conduse de către directori, iar în cadrul acestora sunt
organizate servicii şi birouri cu funcţiuni specifice.
Organigrama firmei DELTA PLAST HOLDING SRL este prezantată în figura 1.

6 din 99
 Director General (DG)

Asistent dir. General

(AsDG)

Director Calitate (DC)

Director Executiv (DE)
Compartiment Calitate

Compartiment Metrologie CTC

Responsabil Director Marketing – Director Marketing Director Director Responsabil Director

Logistica (RL) Vânzări Business-to- – Vânzări Tehnic Producție Reciclare Economic
Business End User (DT) (DP) (RR) (DE)

Depozit D1 Depozite zonale: Depozite Comp. Sectie Sectie Comp.

Arad zonale: Cercetare- Extrudare Reciclare Financiar -
Cluj Bucuresti Dezvoltare Contabil
Compartiment Constanța Balta
Transport Iași Atelier
extern Matca Atelier Confecții
Mentenanta Resurse
Umane
Depozit D2

Figura 1 Organigrama firmei DELTA PLAST HOLDING SRL

7 din 99
 CAPITOLUL I

APLICAREA PARAMETRILOR ANTROPOMETRICI ÎN PROIECTAREA

SPAŢIULUI ŞI POZIŢIEI DE LUCRU ŞI UTILIZAREA
PRINCIPIILOR ECONOMIEI MIŞCĂRII ÎN FOLOSIREA EFICIENTĂ
A FORŢEI DE MUNCĂ

Antropometria este ştiinţa studiului corpului omenesc, al evoluţiei sale dimensionale. Ea

are un rol esenţial în organizarea ergonomică a muncii. Modalitatea de interferenţă a celor două
ştiinţe – antropometria şi ergonomia – este definită prin cinci principii:
1. Încă din faza de proiectare a locurilor de muncă, operatorul uman va fi luat în
considerare prin dimensiunile sale şi poziţia sa.
2. Operatorul uman trebuie imaginat funcţional ceea ce va conduce la crearea unei
relaţii antropomentrice juste în cadrul sistemului om-maşină.
3. Studiile ergonomice trebuie să ţină seama de factorii de variabilitate (interni şi
externi) ai dimensiunilor umane.
4. La proiectare trebuie prevăzute limite ample ale toleranţei spaţiale pentru
operatorii umani şi echipamente. Sub stresul activităţilor de muncă amplitudinea mişcărilor
creşte.
5. Acomodarea şi performanţa se evaluează cu operatorul uman complet echipat,
lucrând la maşina complet dotată. Testarea se realizează pe subiecţi învăţaţi să lucreze la maşină
şi reprezentativi din punct de vedere al dimensiunilor lor antropometrice.

1.1 Analiza procesului de muncă

Procesul de muncă este acea latură a procesului de productie care reprezintă activitatea
executantului în cadrul productiei materiale sau in indeplinirea unei functii in sfera neproductiva.
Operatia pe care o să o analizăm este operatia de extrudare, adică operatia de realizare a
foliei pentru agricultură. Îndeplinirea acestei operatii presupune utilizarea unui utilaj complex,
specializat pentru o astfel de operatie numit măsină sau instalatie de extrudare folie.
Masina de extrudare-suflare folie este principalul utilaj de obtinere a foliei pentru
agricultură. Pentru functionarea normală a utilajului este necesară o tensiune de lucru cu o
variatie fată de cea nominala (380V) de maxim +/-3%. Instalatia este destinată fabricarii foliei
plane (agricole) cu latime maxime de 8 m dar poate fabrica si folie lata pentru sere (folie
agricola).
Utilajul este dotat cu inele speciale de racire balon cu 3 gulere, cap rotativ, unitate de
tratare Corona pentru imprimare, manometru pentru masurarea presiunii polimerului topit ,
unitate de racire interna balon, turn oscilant, unitate de comanda, tensionare automata folie,
unitate dubla de infasurare folie, unitate automata de incarcare granule. Utilajul este deservit de
un operator.

8 din 99
 În figura 1.1 se poate vedea principiul de functionare al instalatiei de extrudare-suflare
folie.

Figura 1.1 Schema instalatiei de extrudere - suflare folie

Instalatiile de extrudare-sulfare de la DELTA PLAST HOLDING SRL sunt moderne si

foarte eficiente, capacitatea lor de productie fiind de 43 tone de folie pe zi.
Calitatea foliilor obţinute prin procesul de extrudare depinde de o serie de parametrii ai
pulberii, dintre care cei mai importanţi sunt: forma particulelor, structura internă a particulelor,
calitatea si mărimea suprafeţei granulelor, gradul de compactare, compoziţia chimică şi filmul de
oxizi de la suprafaţa particulei.
Totuşi pot exista şi defecte în cadrul acestui proces din cauza condiţiilor nesatisfăcătoare
cum ar fi lipsa lubrifierii maşinii de extrudat, unghiul mare de extrudare. Cele mai frecvente
defecte sunt fisurile de tip Chevron, acestea prezentând un varf de săgeată ca în figura de mai
jos.

Figura 1.2 Fisuri de tip Chevron

9 din 99
 DELTA PLAST HOLDING SRL dispune în prezent de 3 instalatii de extrudare folie. Una
dintre aceste instalatii este prezentată în figura 1.3.

Figura 1.3 Instalatia de extrudare-suflare folie a firmei DELTA PLAST HOLDING SRL

Acestă operatie de productie folie se desfăsoară în sectia de extrudare din cadrul

departamentului de productie al firmei. În figura 1.4 este reprezentată amplasarea halei de
productie a firmei.

Figura 1.4 Amplasarea halei de productie a firmei

10 din 99
 În figura 1.5 este reprezentată amplasarea sectiei de extrudare folie.

Figura 1.5 Amplasarea sectiei de extrudare

Aceste utilaje sunt deservite de un operator, numit operator de extrudare. Munca unui
astfel de operator nu este deloc usoară.
Un operator de extrudare (figura 1.6) este un angajat responsabil de administrarea
utilajelor care trasformă materiile prime în folie, în tuburi de plastic, bare, furtunuri, etc.
De asemenea el este responsabil cu alimentarea utilajului cu materiale necesare realizării
foliei si a produselor din plastic, cu monitorizarea aparatelor de indicare a temperaturii, precum
si cu examinarea produselor finale pentru indendificarea defectelor.
Operatia de realizare a foliei necesită o atenţie constantă, în special la ieşirea din măsina
de extrudare, asigurându-se că dimensiunile produsului se află în parametrii stabiliti. În plus,
cadranele şi comenzile trebuie să fie ajustate în mod corect pentru a face fată presiunii înalte şi a
fluxului de materiale, pentru o productivitate maximă.

Figura 1.6 Operator extrudare

În afară de monitorizarea măsinilor de extrudare, operatorii de extrudare trebuie să fie în

comunicare permanentă cu supraveghetorii lor pentru orice modificări în producţie, sau,
eventual, să poată să ajusteze dimensiunile produsului. Orice schimbare de ultim moment poate
afecta dramatic forma finală a produsului.

11 din 99
 În urma operatiei de extrudare se obtine folie din polietilenă pentru agricultură,
termocontractabilă de diferite marimi, forme, culori si grosimi.
În tehnologia de obtinere a foliei de polietilenă se utilizează următoarele materii prime:
 Polietilena de densitate joasa, sort A-2-3-F-B/035 si sort A-2-2-F-M-A/002 de la
S.N.P PETROM, sucursala ARPECHIM;
 Benzofenona – fotoinitiator de reticulare, de la firma MERK (Germania);
 Tinuvin 770 – bis(2,2,6,6 – tetrametil – 4 - piperidil)sebacat - fotostabilizator de
tip HALS, de la firma CIBA – GEIGY (Elvetia);
 Irganox 1076 – octadecil – 3 - (3’,5’ – di - tertbutil – 4 – hidroxifenil) propionat -
antioxidant, de la firma CIBA – GEIGY (Elveția).

În tabelele 1.1 si 1.2 sunt prezentate dimensiunile foliei termocontracctabile obtinute în

urma procesului de extrudare.

Tabelul 1.1

Variante de lăţime şi abaterile corespunzătoare

Lăţimea foliei aplatizate Abateri

(mm) (mm)
Până la 400 ±5
401 …800 ± 10
801 …1200 ± 15
1201 … 1500 ± 20
1501 … 3500 ± 30
3501 … 4000 ± 40
4001 … 5000 ± 50
5001 … 6000 ± 60

Tabelul 1.2
Variante de grosime şi abaterile corespunzătoare

Grosimea foliei Abateri

(mm) (mm)
0,025 … 0,080 ± 0,010
0,081 … 0,100 ± 0,015
0,101 … 0,120 ± 0,020
0,121 … 0,150 ± 0,030
0,151 … 0,200 ± 0,040

De menetionat faptul că folia termocontractibilă este destinată ambalării alimentelor si va

fi executată din sortul A22 FNA/002 sau A23 FB/035, avizat din punct de vedere sanitar.
Operatia de marcare si ambalare este executată de către un alt operator.
Foliile termocontractibile se rulează pe tuburi de carton sau PVC cu diametrul interior de
min. 75 mm.
Rolele trebuie să fie formate din folie de acelaşi tip şi aceiaşi culoare, rulate corect şi
strâns.
Fiecare rolă sau pachet de folie se etichetează cu bandă adezivă şi eticheta conform
mărcii respective şi se ambalează în huse de polietilenă, sigilate pentru asigurarea protecţiei la
manipulare, depozitare şi transport.
Apoi operatorul are sarcina de a aplica pe fiecare ambalaj o etichetă cu următoarele
specificaţii:
12 din 99
 - denumirea producătorului;
- denumirea produsului şi tipul;
- lăţimea şi grosimea foliei;
- numărul lotului;
- data fabricaţiei;
- semnătura şi ştampila verificatorului CTC;

Rolele sau pachetele ambalate se depozitează în magazii acoperite, curate şi uscate, ferite
de acţiunea directă a razelor solare, la o distanţă de cel puţin 2 m de orice sursă de căldură, la
temperaturi cuprinse intre +5 o C si + 25 o C.
Nu se admite aşezarea altor materiale peste rolele depozitate.
Se admite stivuirea pe verticală a rolelor pe maxim cinci rânduri, pe palete de transport.
Această operatie este realizată de către un operator stivuitor sub supravegherea
directorului de productie (figura 1.7).

Figura 1.7 Operator motostivuitor

1.2 Analiza locului de muncă

Activitatea principală a organizatiei o reprezintă fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi

profilurilor din material plastic, fiind specializată în productia de folii şi ambalaje din
polietilenă: folie pentru agricultură, huse termocontractabile pentru europaleţi, saci pentru uz
casnic şi industrial, folie termocontractabilă.
Firma S.C DELTA PLAST HOLDING SRL are o capacitate de producţie de peste 32
tone/zi, susţinută de: fabrică şi depozite având suprafaţa construită de 7 000 mp.
Tipul procesului de producţie îşi pune amprenta pe modul de organizare a locului de
muncă. Într-un fel se organizează în cazul concentrării pe acelaşi loc de muncă a tuturor
operaţiilor şi în alt fel când volumul de muncă poate fi divizat pe mai multe locuri de muncă
succesive.
Locul de muncă de la DELTA PLAST HOLDING SRL nu are un caracter global, ci este
un loc de muncă specializat, deoarece aici toate operatiile se desfăsoară în diferite sectii si
ateliere. De aceea în cadrul fimei vom întâlni sectii de productie folie, sectii de productie
materiale plastice (tuburi, tevi PVC, etc.), compartimente de transport, depozite, compartiment
de verificare a calitătii, etc. Astfel locul de muncă de la DELTA PLAST HOLDING SRL este un
loc de muncă specializat pe o operaţie, sau pe un grup de operaţii înrudite.

13 din 99
 Un asemenea tip de loc de muncă poate fi organizat fie la o anumită maşină, fie la banc.
Un asemenea loc de muncă poate fi întâlnit fie autonom, fie încadrat într-un flux.
Un exemplu de asemenea loc de muncă în cadrul fimei DELTA PLAST HOLDING SRL
este cel de operator maşină prelucrare mase plastice. Scopul unui astfel de operator este acela
de a conduce şi supraveghea maşini şi utilaje pentru obţinerea articolelor din material plastic.
Atributiile si sarcinile acestui post sunt:
 Pregătirea liniei de fabricaţie;
 Utilizarea documentelor de producţie (instrucţiuni de lucru, instrucţiuni de
verificare, planuri de verificare, formulare specifice) în vederea exploatării
liniei de fabricaţie;
 Fixarea parametrilor liniei de fabricaţie conform documentelor de
producţie;
 Pornirea liniei de fabricaţie;
 Reglarea parametrilor procesului conform documentelor de producţie;
 Verificarea şi înregistrarea caracteristicilor profilului PVC şi a calităţii pe
fluxul tehnologic;
 Înregistrarea corespunzătoare a rebutului şi tocarea lui;
 Inscripţionarea profilelor PVC;
 Aplicarea foliei de protecţie şi debitarea profilului;
 Ambalarea profilelor în container şi înregistrarea containerelor;
 Asigurarea în permanenţă a ordinii şi curăţeniei la locul de muncă;

Figura 1.8 Operator măsină prelucrare mase plastice (1)

14 din 99
 Figura 1.9 Operator masină prelucrare mase plastice (2)

În acest caz, la locul de muncă vin numai materiale de prelucrat şi se foloseşte o gamă
restrânsă de unelte si utilaje specializate pentru operaţia, sau operaţiile respective, precum:

 MASINA IMPRIMAT FOLIE;

 MAŞINĂ EXTRUDAT;
 MAŞINĂ ÎNFĂŞURAT FOLIE;
 MASINA TAIAT;
 ÎNFĂŞURĂTOR;
 MAŞINĂ SUDAT;
 PLATFORMĂ CÂNTAR;
 ELECTROCOMPRESOR, etc.

În figura 1.10 se poate vedea cum arată astfel de utilaje.

Figura 1.10 Utilaje specializate pentru productia de mase plastice

Ca urmare spaţiile anexe de depozitare a materialelor şi uneltelor sunt minime.

Mijloacele de muncă puse la dispoziţia muncitorului sunt mai întins folosite la locurile de muncă
specializate.
Postul de operator măsină prelucrare mase plastice nu este un post comod si nici simplu.
El necesită îndemânare, pricepere si seriozitate, deoarece si cea mai mică greseală compromite
întreg procesul de productie. Printre competentele necesare ocupării postului de operator se
numără si calificarea într-una dintre meseriile de: operator prelucrare mase plastice, lăcătuş
mecanic, matriţer, maşinist, mecanic utilaje, electromecanic, electrician automatist, instalator.
Un astfel de post nu este simplu nu datorită numai competentelor necesare ocupării lui, ci
si datorită responsabilitătilor acestuia. Un operator are următoarele responsabilităti:

15 din 99
  Răspunde de respectarea graficului de producţie;
 Răspunde în faţa şefului de schimb pentru activitatea desfăşurată ;
 Răspunde conform reglementarilor în vigoare, pentru neîndeplinirea sau
îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor care-i revin;
 Cunoaşterea, respectarea şi aplicarea normelor generale şi specifice de securitate
şi sănătate în muncă, de prevenire şi stingere a incendiilor; participarea la
instructajul introductiv general şi la instructajele periodice planificate;
 Respectă Regulamentul intern al Societăţii;
 Respectă secretul profesional şi se îngrijeşte de păstrarea documentelor cu care
intră în contact.

Calificarea şi specializarea muncitorilor de la DELTA PLAST HOLDING SRL se obţine

în timp mai scurt, datorită antrenamentului dobândit prin repetarea aceloraşi operaţii.

1.3 Studiul dimensiunilor antropometrice în pozitii dinamice de muncă si influenta

echipamentelor de lucru în proiectarea locului de muncă

În organizarea ergonomică a muncii, dimensiunile antropometrice şi forţa organismului

omenesc sunt două componente esenţiale la care trebuie să se racordeze alte componente ale
realţiei „om-solicitări”. Cunoaşterea şi aplicarea consecventă a principiilor economiei mişcării
constituie calea sigură către obţinerea unei eficienţe economice înalte în utilizarea forţei de
muncă.
Cunoaşterea dimensiunilor antropometrice este necesară la proiectarea maşinilor,
sculelor, instalaţiilor, a echipamentului de protecţie şi a clădirilor. Ca urmare, va trebuie să se
ţină seama dacă maşinile sau sculele vor fi utilizate, în majoritate, de bărbaţi sau de femei,
precum şi de talia populaţiei ţării sau a unei regiuni sau zone din ţară, dacă acestea prezintă
particularităţi din acest punct de vedere.
Un operator de extrudare este responsabil cu alimentarea utilajului cu materiale
necesare realizării foliei si a produselor din plastic, cu monitorizarea aparatelor de indicare a
temperaturii, precum si cu examinarea produselor finale pentru indendificarea defectelor.
Toate aceste operatii se efectuează în pozitie ortostatică.

Figura 1.12 Zona de muncă în pozitie ortostatică

La una din operaţiile pe care le implică extrudarea, operatorul actionează cu ajutorul
mâinii drepte un buton al dispozitivului de lucru (figura 1.13) care îi permite acestuia rotirea la
16 din 99
45 de grade pentru a putea executa în continuare operaţia de alimentare cu plastic a
echipamentului. Forţa necesara apăsării pedalei, pentru a cupla mecanismul de rotire al
dispozitivului este de aproximativ 30-40 kg, iar pentru a-l decupla şi a reveni cu dispozitivul în
poziţia iniţială este nevoie de o forţă de apăsare de aproximativ 20-30 kg.

Figura 1.13 Operatiile de actionare buton si apăsare pedală

Operatorul de extrudare pe parcursul întregului proces realizează o serie de manevre, atât

corespunzatoare postului sau, cât şi unele acţiuni ce preced operaţia de extrudare, respectiv o
urmează. Vom prezenta pe rând aceste manevre:

 În cadrul operaţiei de topire materie primă (granule polietilenă) operatorul este

nevoit să apuce cu ambele mâini cutiile, iar dupa executarea operaţiei evacuează
produsul către postul următor.

 Operatorul îşi foloseşte simultan mâinile pe toată durata operaţiilor, fie că este
vorba de prinderea cadrului, de fixarea acestuia pe dispozitiv sau de evacuarea
semifabricatelor către posturile următoare.

 Maşina de extrudare are panoul de lucru amplasat corespunzator astfel încât nu

generează solicitări privind observarea vizuală a detaliilor în zona de manipulare
(figura 1.14).

Figura 1.14 Zona de vizualizare

 Nivelul zgomotului şi al vibraţiilor maşinii nu creează greutăţi în comunicarea

operatorului cu ceilalţi angajaţi sau tulburări auditive.

 Manevrarea instalaţiei de către operator nu presupune efort static prelungit în

poziţii forţate astfel că nu sunt generate tulburări osteomusculare.

17 din 99
  La procesul de compresie containerul cu materiale se află la nivelul şoldului
operatorului, fapt ce asigură o poziţie de lucru comodă şi satisfăcătoare.

 Tot în cadrul acestui proces, operatorul execută o singură apăsare cu piciorul pe o

pedală a utilajului cu o forţă de 40-50 kg, ceea ce nu solicit un efort muscular
îndelungat (figura 1.15).

Figura 1.15 Apasarea pedalei utilajului

 La operatia de extrudare, aranjare a plasticului în mod corespunzător pe

dispozitiv, operatorul execută o singură mişcare continua, lină şi rectilinie fără a fi
nevoit să se oprească brusc sau să pornescă în poziţii dificile sau schimbări în
unghiuri ascuţite.

 Controlul vizual este necesar în cadrul acestei operaţii, extruderul fiind

responsabil să vizualizeze toate benzile dispozitivului, iar pentru o bună
vizualizare s-a trecut de la iluminarea centrală din plafon la o iluminarea locală cu
ajutorul a 3 neoane de 60W.

 Pentru operaţia de imprimare, vopselurile pe bază de alcool izopropilic sunt

aşezate în cutii special astfel încât să nu fie afectate de particule sau substanţe
existente în mediul ambiant. Acestea sunt dispuse la nivelul braţelor operatorului
pentru ca acesta să le poată manipula cu cât mai mica schimbare a poziţiei
corpului. Pistoletul de imprimat este confecţionat în aşa fel încât operatorul să îl
poată prinde dintr-o singură mişcare, iar degetul arătător să fie poziţionat direct pe
butonul de acţionare.

 În cadrul operaţiei de compresie, obţinere folie “planton” aplatizată, polietilena

este aşezată atât în partea dreaptă, cât şi în partea stângă a dispozitivului, ordinea
de distribuire a acesteia a fost aleasă astfel încât operatorul să termine în partea
din dreapta unde este aşezat utilajul necesar următoarei operaţii.

 În cadrul operaţiei de aplatizare a foliei opratorul este nevoit să întoarcă

dispozitivul de lucru la 180 de grade. Roata de acţionare a mecanismului de rotire
este amplasată la mijlocul dispozitivului astfel încât operatorul să poată avea
acces la acesta fara schimbarea poziţiei corpului şi cu cel mai mare avantaj
mecanic.

1.4 Respectarea principiilor economiei miscării în cadrul procesului de muncă analizat

18 din 99
 Problema economiei mişcării a constituit încă de la început una dintre preocupările
majore ale cercetătorilor în domeniul organizării ştiinţifice a muncii.
Obiectivul general al principiilor economiei mişcării, este realizarea unui rezultat
productiv maxim cu minimum de oboseală.

 Principii ale economiei mişcării1:

A. Principii ale economiei mişcării corpului omenesc:

1. Mâinile să înceapă şi să termine mişcările în acelaşi timp.

În cazul operatiei de extrudare acest principiu este respectat intrucat operatorul
extruderului actioneaza cu ambele maini asupra unor anumite comenzi efectuate de pe panoul de
comanda al utilajului (figura 1.16). Lucrul cu ambele mâini conduce la reducerea duratei de
efectuare a muncii şi la folosirea mai bună a capacităţii de muncă a mâinilor.

Figura 1.16 Panoul de comandă al instalatiei de extrudare

2. Mâinile să nu rămână inactive în acelaşi timp, cu excepţia perioadelor de odihnă.

Acest principiu este aplicat in cazul operatiilor de ambalare din cadrul atelierului de
confectii al DELTA PLAST HOLDING SRL, unde un angajat realizează operatii (etichetare,
stampilare) folosindu-si ambele mâini.

3. Mişcările braţelor să fie efectuate simultan, în sens opus şi simetric.

La operatia de extrudare operatorul execută miscări simultane si în sens opus, astfel cu
mâna dreaptă operatorul actionează butonul care reglează temperatura din interiorul utilajului,
efectuând miscări repetate dreapta-stânga, iar cu mâna stângă usor pe stânga regllând astfel
viteza trăgătorului si a rolelor de ghidare folie.

4. Mişcările mâinilor şi ale corpului trebuie limitate la clasele cele mai joase la care
este posibilă executarea sarcinii de muncă în mod corespunzător.

1
Burloiu Petre, Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990,
p 38

19 din 99
 Operatorul de extrudare execută miscări cu ambele mâini, miscări ce trebuie executate
corespunzător deoarece operatia de extrudare este o operatie ce necesită precizie mare.

5. Momentul forţei trebuie folosit în ajutorul muncitorului ori de câte ori este
posibil şi să fie redus la minimum dacă el va trebui să fie depăşit de efortul muscular.
În timpul procesului de extrudare, operatorul execută o singură apăsare cu piciorul pe o
pedală a utilajului cu o forţă de 40-50 kg, ceea ce nu solicit un efort muscular îndelungat.

6. Mişcările curbe, continui şi line ale mâinilor sunt preferate mişcărilor rectilinii în
care intervin schimbări de direcţie bruşte şi în unghiuri ascuţite.
La operatia de extrudare, aranjare a plasticului în mod corespunzător pe dispozitiv,
operatorul execută o singură mişcare continua, lină şi rectilinie fără a fi nevoit să se oprească
brusc sau să pornescă în poziţii dificile sau schimbări în unghiuri ascuţite.

7. Mişcările balistice sunt mai rapide, mai uşoare şi mai precise decât mişcările cu
restricţii (opriri), sau “controlate”.
Atât în cadrul operatiei de extrudare cât si a operatiei de ambalare nu se efectuează
miscări bruste, deoarece aceste operatii trebuie executate cu o foarte mare precizie si dexteritate,
efectuânduse astfel miscări calme, usoare, line ale mâinilor.

8. Munca să fie în aşa fel organizată încât să permită un ritm uşor şi natural,
oriunde este posibil.
Operatia de extrudare nu este o operatie foarte dificilă, doar că necesită foarte multă
atentie si îndemânare. Munca este organizată în aşa fel încât să permită un ritm usor si natural,
fără complicatii.

9. Mişcările succesive trebuie să fie legate astfel încât să permită trecerea uşoară la
mişcarea următoare; fiecare mişcare trebuie să se finalizeze într-o poziţie care să favorizeze
începerea următoarei acţiuni (principiul cursivităţii naturale a mişcărilor).
Miscările pe care operatorul le efectuează sunt succesive, fiecare miscare realizată
implică realizarea alteia, astfel se poate spune că nu se poate realiza una fără cealaltă.

10. Succesiunea de mişcări care utilizează cel mai puţin divizarea mişcărilor în
elemente componente este mai eficientă pentru îndeplinirea sarcinii date.
Nu este cazul.

11. Ezitările sau opririle temporare, mici şi frecvente trebuie eliminate.

Nu există opriri frecvente în timpul operatiei de extrudare, instalatia de extrudare
functionează aproape în permanentă, există doar două pauze mici de odihnă pentru operatori si
pentru utilaj si o pauză de masă, putin mai mare.

12. O mişcare este mai puţin obositoare atunci când se efectuează într-o direcţie care
permite folosirea la maximum a gravitaţiei.
Nu se aplică.

13. Fixările ochilor să fie, pe cât posibil, cât mai puţine şi de durate cât mai scurte.
În timpul operatiei de extrudare, operatorul trebuie să fie foarte atent la panoul de control
si să arunce permanent privirea pe indicatoarele de temperatură si presiune.

14. Atunci când s-a stabilit că o anumită combinaţie de mişcări este cea mai
potrivită din punct de vedere al economiei energetice a organismului uman, această

20 din 99
combinaţie trebuie să fie aplicată fără nici o excepţie încă de la începutul instruirii (în
munca respectivă sau meserie).
Acest principiu este respectat de către întreprindere, s-au facut măsurători, calcule si s-a
stabilit care este cea mai bună combinatie de miscări atât pentru operatia de extrudare cât si
pentru celelalte operatii (ambalare, marcare, transport, alimentare utilaje cu materie primă, etc. )

B. Principii ale economiei mişcării aplicabile în organizarea locului de muncă:

1. Pe suprafaţa de lucru să se menţină numai materialele care se utilizează în ziua

respectivă.
În sectia de extrudare sunt mentinute numai materiale utilizate în ziua de muncă
respectivă, precum sacii cu materie primă necesară fabricării foliei, sculele si dispozitivele
necesare realizării eficiente a muncii.

2. Sculele şi materialele să fie depozitate în locuri bine definite şi permanent

aceleaşi.
În cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL acest principiu este respectat de toate sectiile
si atelierele. In cadrul fiecarei sectie sau a fiecarui atelier mijloacele de munca si obiectele
muncii au un loc fix si definit dinainte stabilit,astfel incat sa poate fi apucat in pozitia in care va
fi utilizat.
3. Sculele, dispozitivele, verificatoarele şi alte materiale trebuie să fie plasate
aproape de punctul de utilizare.
DELTA PLAST HOLDING SRL respecta si acest principiu prin faptul că fiecare
sectie/atelier este prevazut cu suporturi speciale pentru scule, dispozitive, verificatoare, situate
cat mai aproape de zona de lucru a muncitorilor astfel incat sa se evite pe cat posibil
întreruperea ritmului de muncă constant.

4. Cutiile şi conteinerele de alimentaţie prin gravitaţie trebuie să ofere materialele

cât mai aproape de punctul de utilizare.
Sacii cu materie primă sunt adusi pe paleti de către un motostivuitor si sunt depozitati cât
mai aprope de utilajele de fabricatie.

Figura 1.17 Amplasarea sacilor cu materie primă

21 din 99
 5. Degajarea locului de muncă de materiale şi semifabricate prin cădere liberă
trebuie să fie utilizată oriunde este posibil.
Nu se aplică.

6. Materialele şi sculele să fie astfel plasate încât să permită cea mai bună succesiune
de mişcări.
Materialele si sacii cu materie primă necesară productiei de folie sunt asezati în imediata
apropiere a utilajului de extrudare astfel că, în momentul în care acesta rămâne fără materie
primă se poate face alimentarea rapid si eficient.

7. Fiecărui loc de muncă trebuie să i se asigure condiţii corespunzătoare de vedere.

Un iluminat bun constituie prima cerinţă pentru o percepere vizuală satisfăcătoare.
Locurile de muncă de la DELTA PLAST HOLDING SRL sunt foarte bine iluminate, atât
pe cale naturală, deoarce există ferestre în toate sectiile, cât si pe cale artificială prin corpuri de
iluminat puternice.

8. Înălţimea suprafeţei de muncă şi a scaunului este preferabil să permită alternarea

poziţiei ortostatice (verticală) cu poziţia şezând.
Nu se aplică, deoarece operarea utilajului se face numai în pozitie ortostatică (verticală).

9. Să se asigure fiecărui muncitor un scaun de un tip şi cu o înălţime care să-i

permită o pozitie corectă în muncă.
Nu se aplică, deoarece operarea utilajului se face numai în pozitie ortostatică (verticală).

C. Principii ale economiei mişcării aplicabile în proiectarea sculelor şi a echipamentului

industrial:

1. Mâinile să fie degajate de orice activitate care ar putea fi efectuată mai avantajos
de un instrument, dispozitiv de fixare sau de un dispozitiv acţionat cu membrul inferior
(picior).
Nu se aplică.

2. Două sau mai multe scule să fie combinate ori de câte ori este posibil.
În cazul operatiei de extrudare este necesară o combinare eficace a mai multor utilaje.
Astfel instalatia de extrudare este combinată cu tragatorul de folie si cu aparatul de înfăsurat
folia, aflat la capătul procesului de extrudare.

3. Obiectele de lucru şi materialele să fie prepoziţionate, ori de câte ori este posibil.
Nu se aplică.

4. În cazurile în care fiecare deget execută o mişcare specială (de exemplu:

dactilografie, operare pe calculator), sarcina să fie repartizată potrivit capacităţilor
specifice ale degetelor.
Nu se aplică.

5. Pârghiile, manivelele şi roţile de mână să fie astfel amplasate încât muncitorul să

le poată manevra cu o cât mai mică schimbare a poziţiei corpului şi cu cel mai mare
avantaj mecanic.
Panoul de control al aparatului de extrudare, nu este foarte mare, comenzile
acestuia fiind amplasate astfel încât operatorul nu efectuează decât o usoară miscare spre
dreapta si aceasta doar atunci când este nevoie.

22 din 99
1.5 Măsuri privind sistematizarea locului de muncă la SC DELTA PLAST HOLDING SRL
pe baza principiilor economiei mişcării

Prin sistematizarea locului de muncă se înţelege amplasarea raţională a tuturor obiectelor

cu care este dotat, precum şi fixarea punctului în care stă muncitorul, sau membrii formaţiei de
lucru.
Suprafaţa necesară pentru locul de muncă este determinată de numărul şi dimensiunile
utilajului de bază folosit, de numărul muncitorilor ocupaţi la locul de muncă, de gradul de
specializare la locul de muncă, etc.
Economia de suprafaţă este condiţionată de o amplasare mai compactă a utilajului şi a
celorlalte mijloace tehnico-materiale la locul de muncă. Această compactizare însă nu trebuie să
ducă la înghesuială, care să facă incomode mişcările muncitorului şi să împiedice servirea
normală a locului de muncă. Este raţională acea sistematizare a locului de muncă care asigură
economisirea muncii şi a suprafeţei de producţie, comoditatea servirii locului de muncă,
respectarea riguroasă a regulilor de protecţia muncii şi tehnica securităţii.
Conducerea fimeri SC DELTA PLAST HOLDING SRL a înteles perfect acest lucru si, s-
a actionat în vederea amplasării raţionale a acestor obiecte, reducând la minimum suprafaţa
locului de muncă.
Sistematizarea locului de muncă constituie deci o cale sigură pentru realizarea unei
eficienţe economice înalte prin aplicarea principiilor economiei mşcării.
Locurile de muncă globale pun probleme în ceea priveşte amplasarea numai în legătură
cu accesul la ele pentru deplasarea componentelor grele şi de mari dimensiuni şi în legătură cu
evacuarea produselor finite. În acest scop sunt amplasate fie în hale spaţioase, fie chiar în aer
liber. În vederea evacuării, montajul se face uneori pe platforme cu roţi pe şine, sau cu role.
În cazul locurilor de muncă specializate pe operaţii, sau pe grupe de operaţii, asa cum
sunt si cele din carul firmei SCDELTA PLAST HOLDING SRL, principala problemă care se
pune este aceea a reducerii distanţelor de deplasare între locurile de muncă la care se execută
operaţii succesive. Criteriul pe baza căruia este recomandabil să se facă amplasarea este acela al
frecvenţei relaţiilor dintre diferite locuri de muncă, apropiindu-le pe cele care au relaţii mai
frecvente şi depărtându-le pe cele între care sunt relaţii mai puţin frecvente, sporadice, sau deloc.
În cazul grupului de maşini servit de un singur muncitor criteriul frecvenţei este de
asemenea aplicabil. Diferenţele dintre maşini trebuie să fie cât mai mici, iar lungimea întregului
traseu trebuie să permită supravegherea din orice punct al lui şi posibilitatea de intervenţie la
oricare dintre maşini. Când traseul este pendular, sau circular maşinile se aranjează cu organele
de comandă pe partea pe care circulă muncitorul.
În cazul unor distanţe mari între maşini, este necesară instalarea unei semnalizări speciale
care să-l avertizeze pe executant despre terminarea operaţiei sau despre eventualele defecţiuni
apărute.

23 din 99
 CAPITOLUL II

SOLICITĂRILE FOZIOLOGICE LA OPERATORII DE APARATE DE

EXTRUDARE. INFLUENTA FACTORILOR DE SOLICITARE ASUPRA
ORGANISMULUI

2.1 Solicitarea fizică la locul de muncă

Întreaga activitate la locul de muncă, trebuie organizată astfel încât exigentele

profesionale determinate de natura si caracteristicile sarcinilor de serviciu, specificul mediului
acestuia (inclusiv mediul psio-social), interacţiunea operator-echipament tehnic si relaţiile
interumane sa corespunda capacitaţilor fizice, fiziologice si psihologice ale angajaţilor
asigurându-se astfel solicitări profesionale in limite normale, confort fizic si psihic, condiţii de
securitate si sănătate in munca.

2.1.1 Formele activitătii musculare în efort

Activităţile profesionale de la DELTA PLAST HOLDING SRL implica din partea

angajatorilor atât o participare neuromusculara (definita generic munca fizica), cât si o
participare neuropsihica (denumita generic munca intelectuala).
Postul de muncă pe care îl vom analiza este acela de operator aparat de extrudare.
Operatorul de extrudare pe parcursul întregului proces realizează o serie de manevre, atât
corespunzătoare postului sau, cât şi unele acţiuni ce preced operaţia de extrudare, respectiv o
urmează.
Astfel, la una din operaţiile pe care le implică extrudarea, operatorul actionează cu
ajutorul mâinii drepte un buton al dispozitivului de lucru care îi permite acestuia rotirea la 45 de
grade pentru a putea executa în continuare operaţia de alimentare cu plastic a echipamentului, iar
cu piciorul apasă pedala, pentru a cupla mecanismul de rotire al dispozitivului. Forţa necesara
apăsării pedalei este de aproximativ 30-40 kg, iar pentru a-l decupla şi a reveni cu dispozitivul în
poziţia iniţială este nevoie de o forţă de apăsare de aproximativ 20-30 kg. Acesta nu presupune
un efort muscular foarte mare.
În figura 2.1 se poate vedea poziţia muşchilor în timpul efectuării activităţii de apăsare a
pedalei.

(1) (2)

Figura 2.1 Activitatea musculară a piciorului în momentul relaxării (1) si în momentul

apăsării pedalei (2)

Această operatie nu presupune un efort mare din partea operatorului, prin apăsarea
pedalei se realizează o contractie dinamică a muschiului. În contractia musculară dinamică, se
realizeaza o alternantă intre alungirea si scurtarea muschiului, finalizând în acest fel travaliu
mecanic.
24 din 99
 Acest tip de contractie musculară se defineste ca izotonică (fară modificarea tonusului
interior, dar insotit de miscare).
Succesiunea periodica a încordării si destinderii muschiului in travaliu dinamic, face ca
muschiul să actioneze ca o pompă, ducând la o crestere a irigatiei sanguine în muschi.
O altă operatie pe care o execută operatorul de extrudare, care necisită un efort fizic
muscular mai mare, este aceea de alimentare a aparatului de extrudare cu materie primă.
Alimentarea aparatului se face prin intermediul sacilor care contin materie primă. Acestia sunt
transportati cât mai aproape de aparatul de extrudare, cu ajutorul stivuitorului, insă de aici acestia
trebuie ridicati de către operatorul de extrudare si descărcati în instalatia de extrudare.
Ei bine acest lucru presupune un efort mare din partea operatorului, deoarece fiecare sac
de materie primă cântăreste aproximativ 20 kg, iar ridicarea acestora se face din mai multe
pozitii, în functie de modul cum sunt asezati. Astfel ridicarea sacilor se poate face fie din pozitia
ghemuit, iar ridicarea unui sac de materie presupune un efort muscular mare cu o fortă asupra
apofizelor spinoase lombare de 147 kg, fie din pozitia stând înclinat înainte, cu genunchii extinsi,
când ridicarea de la sol a unui sac presupune un efort muscular mult mai mare si o fortă asupra
apofizelor spinoase lombare de 265 kg.
În figura 2.2 se poate vedea miscarea pe care o face un operator în momentul ridicării
sacilor cu materie primă.

Figura 2.2 Metoda recomandată de ridicare a sacilor cu materie primă

În momemtul ridicării sacilor contractia musculară la nivelul braelor este una statică.
Contractia musculara statica este caracterizata de cresterea tensiunii interne a muschiului,ce se
mentine o perioada mai lunga de timp.
Contractia statica este izometrica (nu este insotita de miscare dar cu o crestere a tonusului
interior) si face ca vasele sanguine sa se comprime datorita presiunii musculare reducand irigarea
pana la anularea ei.
Potrivit Normelor Generale de Protectie a Muncii, (1996) activitatile profesionale se
clasifica in functie de metabolismul energetic (nivelul degajarii de caldura), astfel:
- Activitati cu caracter static (in sens de repaus) pana la 120 kcal/h
- Activitati cu efort fizic mic – 121-175 kcal/h
- Activitati cu efort fizic mediu - 176-300 kcal/h
- Activitati cu efort fizic mare – peste 300 kcal/h

Această activitate este una extrem de solicitantă si se încadrează în categoria activitătilor

cu efort fizic mare, adică organismul consumă peste 300 kcal/h.
În activităţile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajaţilor cu vârsta peste 45
ani se va face numai cu avizul medicului de medicină a muncii.
Salariaţii firmei DELTA PLAST HOLDING SRL sunt periodic instruiţi şi informaţi
corespunzător asupra manipulării corecte a maselor şi asupra riscurilor care apar, mai ales dacă
aceste activităti nu sunt executate corect.
25 din 99
 Conducătorii locului de muncă vor lua măsuri organizatorice adecvate sau vor folosi
mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita necesitatea manipulării maselor
de către lucrători.
Atunci când necesitatea manipulării maselor de către lucrători nu poate fi evitată, asa
cum este si cazul activitătii mai sus prezentate, vor fi luate măsuri organizatorice adecvate,
folosirea mijloacelor corespunzătoare pentru reducerea riscului implicat de manipularea manuală
a unor astfel de mase.
În tabelul 2.1 sunt prezentate limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi
împingere manuală a maselor.
Tabelul 2.1

Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor

(în kg)
Tip de Frecvenţa Bărbaţi Femei
manipulare operaţiilor Vârsta (ani) Vârsta (ani)
16-19 19-45 Peste 16-19 19-45 Peste
45 45
Ridicare Rar 35 55 50 13 15 13
Frecvent 25 30 25 9 10 9
Foarte 20 25 20 8 9 8
frecvent
Purtare Rar 30 50 40 13 15 13
Frecvent 20 30 25 9 10 9
Foarte 15 20 15 8 10 8
frecvent
Tragere Rar 15 10
Frecvent 10 7
Împingere Rar 16 11
frecvent 11 7.5

 rar: sub 5% din durata schimbului

 frecvent: între 6 şi 10% din durata schimbului
 foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului

Masele admise a fi transportate se reduce cu 75% pentru femeile gravide până în luna a
şasea. Femeile gravide peste luna a şasea nu pot fi repartizate în activitatea care implica purtat
sau ridicat masă.
Distantele de transport manual al maselor nu pot depăşi 60 metri, iar diferenţele de nivel
nu pot fi mai mari de 4 metri ( pe scara sau planuri înclinate). Înălţimea maximă la care pot
ridica mase manual, pe verticala este 1.5 metrii.
Transportul manual al maselor pe plan inclinat nu va depăşi 30 kg pentru bărbaţi şi 12
kg pentru femei.

2.1.2 Solicitarea aparatelor cardiovascular si respirator în efort

În timpul muncii apar anumite modificari fiziologice ale diferitelor aparate sisteme si
functii ale organismului.
Analizând acelaşi loc de muncă si aceeasi activitate a operatorului aparatelor de extrudare
se constată modificări semnificative ale aparatelor cardiovaslucar si respirator.

26 din 99
 Rolul foarte important al aparatului cardiovascular în orice activitate, este de transport
al O2-ului necesar si îndepărtarea anumitor cataboliti care se formează în exces la nivelul
muschilor solicitaţi de efortul profesional (acid lactic).
Astfel la operatia de alimentare instalatie de extrudare, în timpul efectuării activităţii de
ridicare a sacilor cu materie primă, se constată:
- creşterea debitului cardiac de la circa 5 l/minut in repaus la 26 l/minut in efortul
maximal (deci de circa 5 ori la tineri adulţi neantrenaţi; la adulţi antrenaţi la efortul fizic
profesional poate creste mai mult de 5 ori;
- creşterea debitului sistolic de la 80-90 ml la 120-140 ml;
- creşterea frecventei cardiace: la cei antrenaţi la efortul profesional, frecventa cardiacă de
repaus este mai mică si creşterea se face proporţional cu intensitatea efortului;
- creşterea tensiunii arteriale sistolice (Mx), tensiunea diastolica (Mn) creste mai puţin sau
nu se modifică si în consecinţa creste tensiunea diferenţiala (creşterea tensiunii
diferenţiale indica o creştere a debitului sistolic, element favorabil de adaptare );
- creşterea tensiunii arteriale pulmonare sistolice in repaus: 15-20 mmHg tensiunea
sistolica pulmonara, 5-8 mmHg tensiunea diastolica pulmonara;
- creşterea capilarelor din muşchi: prin mărirea numărului lor (de la 300 la 3000/cm2 si
prin mărirea diametrului-vasodilataţie);
- redistribuirea debitului sanguin astfel: creste in muşchi, miocard, tegumente; scade in
rinichi, teritoriu splahnic; se menţine constant in teritoriul cerebral.

Aparatul respirator se ocupă de transportul oxigenului necesar procesului muncii catre

sistemul muscular solicitat de efort si elimina bioxidul de carbon format in exces la nivelul
muschilor.
La operatia de alimentare instalatie de extrudare, modificările ce se produc la nivelul
aparatului respirator în timpul activitatii de ridicare a sacilor cu materie primă sunt:
- creşterea debitului respirator de la 8-10 l/minut în repaus, la 20-40 l/minut, la adulţii
antrenaţi la efortul fizic profesional creşterea este proporţională cu intensitatea efortului;
- creşterea schimburilor respiratorii consumul maxim de oxigen poate fi de 4 l/minut de
O2.

Se observă clar că această activitate este foarte solicitantă si de aceea în cadrul firmei
DELTA PLAST HOLDING SRL se iau măsuri de prevenire a unor accidente de muncă,
personalul este periodic instruit şi informat corespunzător asupra manipulării corecte a maselor şi
asupra riscurilor care apar, mai ales dacă aceste activităti nu sunt executate corect.
De asemenea toti angajatii firmei sunt supusi anual unui control medical, iar repartizarea
angajatilor cu vârsta peste 45 ani în activităţile profesionale cu efort fizic mare, se va face numai
cu avizul medicului de medicină a muncii.
Măsurile de prevenire a unor accidente, de adaptare a aparatului respirator la efort
precum si importanta practică a cunoasterii acestor modificări ale aparatului respirator sunt:
- înlăturarea poziţiilor vicioase ale corpului in timpul muncii care îngreunează respiraţia;
- favorizarea muncii ritmice care realizează o buna adaptare;
- aprecierea stării de oboseala: miscări respiratorii frecvente si superficiale.

În ceea ce priveste aparatul cardiovascular, măsurile de prevenire a unor accidente si

importanta practică a cunoasterii acestor modificări ale aparatului cardiovascular sunt:
- urmărirea adaptării la locul de munca a noilor încadraţi sau reveniţi după concedii de
boala;
aprecierea intensităţii efortului fizic;
- aprecierea microclimatului profesional, prin probe funcţionale cardio-vasculare:
teslenko, crampton, brouha;
- investigarea sistemului nervos vegetativ, prin probe funcţionale cardio-vasculare;
27 din 99
 - obiectivizarea stării de oboseala (scăderea tensiunii arteriale sistolice la sfârşitul
schimbului;
- atenţia asupra stării funcţionale renale si hepatice, in special la muncitorii ce vor lucra in
condiţii de efort fizic intens si/sau de lunga durata, cu expunere la microclimat cald
(organe ce prezintă o irigaţie mai mica in aceste condiţii).

2.1.3 Probleme medicale pe care le ridică solicitările la locul de muncă

Sănătatea, atât fizica, cat si psihica, este principalul aspect care are mai mult de suferit
din cauza timpului îndelungat petrecut in mod necorespunzător la locul de munca. Cu toate
acestea, ea nu se bucura de atenţia noastră atât cat ar trebui.
Ca orice alt loc de muncă si cel de la DELTA PLAST HOLDING SRL provoacă, într-o
măsură mai mică sau mai mare, anumite probleme de sănătate.
Cel mai expus la accidente si la probleme medicale este postul de operator extrudare,
datorită diversitătii de operatii pe care un astfel de operator le are de efectuat.
Problemele cele mai dese cu care se confruntă angajatii firmei DELTA PLAST
HOLDING SRL, atât cei din conducerea firmei, dar mai ales cei cu functii de executie sunt:
STRESUL si OBOSEALA.
provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra
corpului uman. Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu funcţionează sau telefoane
ce nu se opresc din sunat. Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, volumul prea mic de
munca, prestarea unor activităti nedorite, teama de a-si pierde locul de munca sau teama unor
posibile neînţelegeri cu superiorii.
De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scăderea
productivităţii muncii. Stresul provocat de locul de munca poate influenta sănătatea si viata
individului înafara serviciului. Nivele scăzute de stres pot trece nedectabile, nivele uşor mai mari
pot avea un efect pozitiv, ajutând individul sa devina mai eficient si mai creativ, nivelele mari pot
fi dăunătoare ducând uneori la boli cronice.
Sursele majore ale acestui tip de stres se împart in şapte categorii:

- controlul - acest factor este cel mai strâns legat de apariţia stresului. Exista studii care
demonstrează ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie redusa
la locul de munca, au un risc crescut pentru boli cardiovasculare si alte afecţiuni in care
stresul poate fi implicat;
- competenta - teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare
suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori declanşatori importanţi;
- claritatea - neînţelegerea îndatoririlor, modul in care acestea se pot schimba sau care
sunt obiectivele departamentului sau organizaţiei pentru care lucrează contribuie la stres;
- comunicare - atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca urmare a
lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul. Incapacitatea de a isi exprima
temerile, frustrările sau alte emoţii pot cauza stres;
- sprijinul - lipsa sprijinului colegilor poate îngreuna rezolvarea unor probleme la locul
de munca;
- importanta - stresul poate apare si ca urmare a faptului ca unele persoane nu se simt
împlinite sau mandre de serviciul lor;
- responsabilităti crescute - stresul poate apare si ca urmare a asumării unor
responsabilitati adiţionale.

28 din 99
 În ceea ce priveste oboseala am urmărit, pe baza unor studii efectuate
în anii anteriori, evaluarea gradului de oboseală pe baza efectelor clinice şi
psihologice ale acesteia în cazul mai multor categorii profesionale cu diverse
condiţii de muncă şi diverse tipuri de solicitare.
A fost luat în lucru un număr mai mare de angajati ai firmei DELTA
PLAST HOLDING SRL, cu următoarele caracteristici ale locului de muncă:
- muncă în condiţii de izolare
- muncă cu solicitare neurosenzorială
- activitate cu efort fizic mediu/mare
- activitate cu efort fizic mediu, dar expunere la intemperii
- muncă de birou
- activitate cu efort fizic mic (operatori fără expunere la zgomot)
- activitate cu efort fizic mic (operatori cu expunere la zgomot).

Persoanele au fost examinate în Cabinetul de medicina muncii şi

testate psihologic în cadrul controalelor medicale periodice în perioada 2007-
2008.
Au fost urmărite tulburările cardiovasculare, tulburările de vedere,
bolile osteoarticulare, tulburările psihiatrice şi diabetul zaharat, ca şi
elemente clinice în relaţie cu oboseala profesională precum şi variaţia
atenţiei distributive şi concentrate, ca indicator psihologic al oboselii.
Tulburarile clinice generate de oboseală sau potenţial agravate de
oboseală ale persoanelor studiate, sunt cuprinse în tabelul 2.2
Tabelul 2.2
Tulburarile clinice generate de oboseală sau potenţial agravate de oboseală

Tulburari
Tulburări
Boli Tulburari Diabet
Nr.
Crt.
Condiţii de muncă cardiace
de osteoarticulare psihiatrice zaharat
vedere (nr pers) (nr pers) (nr pers)
(nr pers)
(nr pers)
1 Muncă în condiţii de izolare 14 38 12 1 2
Muncă cu solicitare
2 16 36 38 2 3
neurosenzorială
Activitate cu efort fizic
3 12 10 31 1 3
mediu/mare
Activitate cu efort fizic mediu,
4 24 12 35 2 4
dar expunere la intemperii
5 Muncă de birou 26 36 36 2 2
Activitate cu efort fizic mic
6 (operatori fără expunere la 14 32 24 2 3
zgomot)
Activitate cu efort fizic mic
7 (operatori cu expunere la 18 36 26 2 4
zgomot)

Din datele prezentate se observă o pondere mai mare a afectărilor

cardiace şi osteoarticulare la lucrătorii care depun efort fizic. La lucrătorii
unde solicitarea este predominant vizuală, predomină tulburările vizuale,
zgomotul la această categorie augmentând manifestările cardiace.

29 din 99
 Munca în condiţii de izolare, chiar dacă nu presupune efort fizic, nu
este lipsită de elemente
patologice. Predomină patologia oculară, în mare parte reprezentată prin vicii
de refracţie, urmată de tulburările cardiovasculare şi osteoarticulare.
Lucrătorii cu solicitare neurosenzorială au prezentat predominant
simptome osteoarticulare,
lucru care se datorează poziţiei şezânde prelungite şi tulburări oculare.
Activităţile ce presupun efort fizic mediu sau mare necesită uneori şi
ridicare sau transport de greutăţi mari, ceea ce se reflectă în ponderea mare
de afecţiuni osteoarticulare.
Modificările atenţiei distributive şi concentrate corelate cu oboseala în
muncă sunt ilustrate în tabelul 2.3.

Tabelul 2.3
Modificările atenţiei distributive şi concentrate

Aptitudini
Aptitudini
Nr. medii
Crt.
Condiţii de munca slabe
si bune
(nr pers)
(nr pers)
1 Muncă în condiţii de izolare 20 95
Muncă cu solicitare
2 9 99
neurosenzorială
Activitate cu efort fizic
3 20 85
mediu/mare
Activitate cu efort fizic mediu,
4 24 86
dar expunere la intemperii
5 Muncă de birou 10 94
Activitate cu efort fizic mic
6 (operatori fără expunere la 16 86
zgomot)
Activitate cu efort fizic mic
7 (operatori cu expunere la 22 90
zgomot)

De asemenea în cazul persoanelor care manipulează obiecte grele, cum este cazul
operatorului de extrudare s-au constatat afectiuni musculo-scheletice (AMS).
AMS sunt cauzate in principal de manipularea manuala a greutăţilor, de aplecările si
răsucirile frecvente, de munca fizica grea si de activităţile care implica vibrarea întregului corp.
Problema nu este insa numai de ordin fizic. Riscul de AMS poate creste odată cu ritmul muncii,
satisfacţia redusa a muncii, cererile ridicate si stresul. Exista, de asemenea, o puternica legătura
intre sistemul nervos si cel muscular: AMS afectează alte aspecte ale sanatatii lucrătorilor, iar
alte afecţiuni ale sanătătii pot declanşa AMS.
Nu există un paralelism între efortul fizic depus şi apariţia
manifestărilor cardiace, psihice, osteoarticulare. Cumulul de noxe cum ar fi
poziţia nonergonomică, suprasolicitarea vizuală şi neurosenzorială, stresul,
contribuie la declanşarea unei patologii diverse.
La activităţile cu efort fizic, asocierea stresului psihosocial şi a unor
noxe fizice cum ar fi zgomotul, frigul, umezeala, au efecte mai pronunţate
asupra sistemului osteoarticular şi a celorlalte aparate şi sisteme.

30 din 99
 La profesiile care presupun muncă în cumul de noxe, pe lângă efortul
fizic profesional, oboseala psihică se alătură tulburărilor de sănătate şi
oboselii fizice, reprezentând un factor principal de îmbolnăvire profesională şi
accidente de muncă.

2.1.4 Propuneri privind prevenirea aparitiei oboselii si atenuarea ei

Unii angajaţi consideră condiţiile stresante de munca ca fiind un rău necesar - compania
trebuie sa facă fata presiunilor angajaţilor si sa asigure sănătatea acestora pentru a rămâne
productiva si profitabila in condiţiile economiei actuale. Studiile arata ca, condiţiile stresante de
munca sunt actualmente asociate cu creşterea absenteismului, întârzierilor si intenţiile angajaţilor
de a-si părăsi locul de munca, toate acestea având un efect negativ pentru companie.
Astfel companiile caută măsuri care să reducă pe cât posibil efectele negative pe care le
produc aparitia oboselii si a stresului.
În continuare prezentăm câteva propuneri care duc la prevenirea aparitiei stresului la
locul de muncă din cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL:
- întrevederi cu superiori cel puţin o dată pe an (o dată la 3 sau 6 luni este si mai
bine) - pentru a discuta despre performante si responsabilităti, dacă evaluarea performantelor
este cuprinsă în descrierea slujbei respective, trebuie tratată ca o şansa de a clarifica problemele,
identificate ca si cauze ale stresului. Trebuie avute in vedere probleme ca aşteptările şefilor
legate de postul respectiv, obiectivele companiei si contribuţia angajatului la obţinerea lor,
capacitătile, limitele si modul de perfecţionare al salariatului, sprijinul pe care aceştia il primesc
din partea firmei si posibilităţile de recompensa in cazul unor reuşite.
- managementul eficient al timpului - este foarte important ca activităţile prestate la
locul de munca sa nu fie continuate la domiciliu, chiar si in cazul in care biroul este in interiorul
locuinţei. Dacă timpul liber este redus pentru a face loc unor activităti legate de serviciu,
simptomele stresului pot apare rapid. Daca angajatorul oferă un program de lucru flexibil,
angajatul trebuie sa profite de aceasta, de exemplu începerea zilei de lucru mai devreme pentru a
avea o pauza de prânz mai lunga sau pentru a avea timp pentru o şedinţa de yoga sau aerobic.
- izolarea - tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile si internetul, fac posibila
comunicarea cu oricine, inclusiv colegi si clienţi, oricând si oriunde. Nu trebuie permis ca
tehnologia sa anuleze graniţele dintre timpul petrecut la serviciu si timpul liber. Este indicat ca
atunci când nu este absolut necesar telefonul de serviciu sa fie închis si este bine ca in aceste
perioade sa se evite verificarea mail-ului de serviciu.
- cunoaşterea limitelor - dacă cele de mai sus nu au avut nici un efect si
daca stresul provocat de locul de munca induce angajatului o stare de nefericire, trebuie luat in
considerare schimbarea locului de munca. Acest lucru trebuie încercat numai după ce s-a stabilit
cu siguranţa dacă problema este legata de angajat ca persoana sau de munca în sine. Înainte de a
renunţa este bine sa se caute alte oferte de muncă, deoarece şomajul este o alta cauza de stres.
Obţinerea unei slujbe noi înainte de a renunţa este ideală, dar nu este posibila întotdeauna si de
aceea trebuie ca angajatul sa decidă care din cele doua situaţii este mai puţin stresant.
În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o
atitudine negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza
prin:
- reglementarea duratei zilei de lucru
- reglementarea duratei săptămânii de lucru
- reglementarea concediilor de odihnă.
În timpul programului de lucru remediile pentru epuizarea şi pentru oboseala profesională
se pot asigura la două niveluri.

31 din 99
 La nivelul vieţii personale angajaţii trebuie să-şi structureze activităţile astfel încât
acestea să le dea un sentiment de confort şi de siguranţă. Salariaţii trebuie să aibă o viaţă activă
în afara serviciului şi mediului acestuia.
Al doilea nivel se referă la responsabilităţile manageriale care trebuie să vizeze ajutorarea
salariaţilor afectaţi de oboseală profesională prin recunoaşterea simptomelor acestui fenomen şi
prin instruirea personalului în vederea depistării lor, prin organizarea de întruniri ce pot fi
folosite pentru întrajutorarea membrilor personalului şi prin promovarea spiritului de echipă.
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi
să le prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial în găsirea
unor corelaţii şi alternative optime între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru
odihnă, numărul, conţinutul şi momentul introducerii acestor pauze, astfel încât să se asigure o
eficienţă sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.
În ceea ce priveste măsurile tehnice de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale se
disting trei direcţii principale de acţiune: protecţia intrinseca, colectiva şi individuala.
Protecţia intrinseca este o modalitate de prevenire a accidentelor şi bolilor profesionale
care nu utilizează elemente concepute special pentru realizarea protecţiei muncii.
Protecţia colectiva se realizează prin dotarea instalaţiilor tehnologice cu dispozitive şi
aparate de protecţie a muncii suplimentare concepute independent de sarcinile procesului
tehnologic şi care au drept unic scop protejarea lucrătorilor în timpul desfăşurării procesului de
muncă. Prin aceasta modalitate de prevenire se corectează deficientele maşinilor, utilajelor
precum şi parametrii mediului de muncă, în sensul aducerii lor în limitele de securitate.
Protecţia individuala consta în dotarea muncitorilor cu mijloace de protecţie (casca,
masca, cizme, costum). Totalitatea mijloacelor individuale de protecţie care se atribuie
lucrătorului în timpul desfăşurării activităţii alcătuiesc echipamentul sau de protecţie individuala.
Prin aceasta modalitate de prevenire nu se înlătura factorii de risc, echipamentul de protecţie
individuala, diminuând sau eliminând complet acţiunea factorilor de risc asupra executantului.

2.2 Solicitarea neuropsihică la locul de muncă

2.2.1 Încărcarea mentală în muncă

Memoria este capacitatea de fixare, conservare, recunoaştere şi evocare a informaţiilor, a

experienţelor cognitive, afective şi volitive acumulate anterior. Este un proces dinamic, de
reflectare selectivă activă şi inteligibilă a experienţelor anterioare.
Între învăţare şi memorie este dificil de stabilit o separaţie netă, memoria fiind o
componentă esenţială şi centrală a învăţării, iar aceasta este, ca şi memoria, bazată pe un flux
informaţional cu semnificaţie pentru organism, la momentul respectiv.
Dar, între cele 2 procese nu se poate pune semnul egalităţii, deoarece învăţarea implică
memorie, are efecte modelatoare asupra memoriei, în timp ce memoria este un proces prin
excelenţă acumulativ.
Selectarea şi codificarea informaţiilor depinde de semnificaţia acestora şi de capacitatea
de stocare a creierului care, practic, este nelimitată.
Din totalul informaţiilor primite, de fapt numai o mică parte ajunge la creier, iar din
aceasta creierul stochează sub formă abstractă numai datele semnificative, conceptele şi
generalizările şi abia apoi detaliile. Procesul de selecţie a stimulilor, ca şi procesul uitării
protejează creierul de acumularea informaţiilor inutile.
Mecanismul memorării cuprinde 3 etape esenţiale:
1. achiziţia informaţiilor;
2. stocarea şi conservarea informaţiilor;
3. evocarea informaţiilor.
Achiziţionarea presupune o funcţionare optimă a organelor senzoriale şi implicarea

32 din 99
ariilor corticale prefrontale. Stocarea şi conservarea implică mecanismul e selecţie, care se
produce în sistemul limbic, apoi transportul şi în cele din urmă codificarea prin mecanisme intra-
şi interneuronale.

Stabilirea atenţiei este relativă, atât în timp cât în spaţiu, prezentând oscilaţii ale
intensităţii ori devieri de la un subiect la altul. Aceasta se întâmplă datorită oboselii centrilor
nervoşi, datorită monotoniei stimulilor.
Atenţia este distributivă, practic doar în aparenţă. Se pot, totuşi, efectua mai multe
activităţi în acelaşi timp, datorită următoarelor mecanisme:
 când una dintre activităţi este automatizată, stereotipă;
 când atenţia se comută rapid de la o activitate la alta, dând impresia de
simultaneitate;
 când activităţile multiple sunt integrate într-un complex coordonat, stereotip şi
învăţat.

În continuare se vor prezenta câteva operaţii care prezintă o solicitare neuropsihică

ridicată in cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL

 În timpul operatiei de extrudare, operatorul trebuie să fie foarte atent la panoul de

control si să arunce permanent privirea pe indicatoarele de temperatură si presiune.
Controlul vizual este necesar în cadrul acestei operaţii, extruderul fiind responsabil să
vizualizeze toate benzile dispozitivului.

 Tot în cazul operatiei de extrudare, extruderul acţionează cu ambele mâini asupra unor
anumite comenzi efectuate de pe panoul de comanda al utilajului (figura 2.3) şi totodată
trebuie să se folosească de o serie de scule, dispozitive, verificatoare. Aceste acţiuni
trebuie realizate cu o mare precizie şi siguranţă astfel încât să se evite pe cât posibil
întreruperea ritmului de muncă constant, implicând o concentrare ridicată care poate crea
un grad de stres pentru operator .

Figura 2.3 Panoul de comandă al utilajului de extrudare

 Atât în cadrul operatiei de extrudare cât si a operatiei de ambalare nu se efectuează

miscări bruste. Operatorii trebuie să îşi controleze acţiunile efectuând astfel miscări
calme, usoare, line ale mâinilor deoarece aceste operatii trebuie executate cu o foarte
mare precizie si dexteritate.

33 din 99
  Un alt post unde atenţia vizuală a operatorului este solicitată este operatia de
imprimare, care presupune o combinare eficace a mai multor utilaje. Astfel instalatia de
imprimare este combinată cu tragatorul de folie si cu aparatul de înfăsurat folia, aflat la
capătul procesului de imprimare. În momentul efectuării controlului vizual, atenţia
operatorului se comută rapid de la o operaţie la alta dând impresia de simultaneitate.

 La operatia de extrudare operatorul execută miscări simultane si în sens opus, astfel cu

mâna dreaptă operatorul actionează butonul care reglează temperatura din interiorul
utilajului ( fig. 2.4), efectuând miscări repetate dreapta-stânga, iar cu mâna stângă reglând
viteza trăgătorului si a rolelor de ghidare folie. Operatorului i se solicită foarte mult
atenţia, deoarece temperatura este diferită pentru fiecare tip de folie, astfel o temperatura
aleasă necorespunzător sau o viteză mai mare sau mai mică decât cea necesară poate
duce la distrugerea unei serii de producţie.

Figura 2.4 Reglarea temperaturii din interiorul utilajului de extrudare

2.2.2 Propuneri privind reducerea încărcării informaţionale în muncă

Solicitarea neuropsihică şi încărcarea informaţională datorate locului de muncă reprezintă

o ameninţare la sănătatea angajaţilor şi la sănătatea organizaţiilor.
Stresul legat de activitatea profesională apare atunci când solicitările mediului de muncă
depăşesc capacitatea angajaţilor de a le face faţă sau de a le menţine sub control.
Încărcarea informaţională nu este o boală în sine, dar dacă este intensă şi de durată, poate
să
conducă la apariţia unor probleme de sănătate mentală şi fizică. Starea de presiune, poate să
îmbunătăţească performanţele şi să aducă o anumită satisfacţie în muncă, prin atingerea
obiectivelor urmărite. Dar atunci când solicitările şi presiunile depăşesc anumite limite, ele
conduc la stres. Şi această situaţie nu este favorabilă nici pentru angajaţi, nici pentru
întreprindere.
Pentru a elimina sau a reduce încărcarea informaţională în muncă, angajatorii trebuie:
• Să prevină riscurile de încărcare informaţională în muncă;
• Să evalueze riscurile de încărcare informaţională în muncă, prin identificarea acelor
solicitării şi presiuni ale activităţii care ar putea să genereze niveluri crescute şi de durată ale
încărcării informaţionale şi prin stabilirea angajaţilor care pot fi afectaţi.
• Să acţioneze în mod adecvat pentru evitarea vătămărilor produse de încărcarea
informaţională.

La operatia de imprimare, care presupune o combinare eficace a mai multor utilaje, iar
atenţia vizuală a operatorului este solicitată reducerea încărcării informaţionale s-a făcut prin
creşterea numărului de operatori la 3, împărţind astfel munca şi diminuând sarcinile fiecărui
muncitor.

În cazul operatiei de extrudare, unde extruderul acţionează cu ambele mâini asupra

unor anumite comenzi efectuate de pe panoul de comanda al utilajului şi totodată trebuie să se
34 din 99
folosească de o serie de scule, dispozitive, verificatoare, operatorului i s-a introdus un
subordonat care este delegat să îi înmâneze extruderului dispozitivul de care are nevoie, fără ca
acesta să mai fie nevoie sa realizeze acţiuni în plus. Astfel se reduce încărcarea informaţională
cât şi timpul de execuţie.

La operatia de extrudare la reglarea temperaturii din interiorul utilajului, prin efectuări

de miscări repetate dreapta-stânga şi la reglarea vitezei trăgătorului si a rolelor de ghidare folie,
reducerea încărcării informaţionale s-a făcut prin introducerea unui robot care să realizeze aceste
operaţii.

2.3 Solicitarea vizuală si auditivă la locul de muncă

2.3.1 Ambianta vizuală

Senzaţiile vizuale şi analizatorul vizual joacă un rol preponderent şi în activitatea

profesională, fiind implicate în 90% dintre modalităţile de recepţie a informaţiilor. Datorită
acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în
obţinerea performanţelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianţei luminoase o
constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux-ul, definit ca volumul
fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafaţă (Saal, Knight, 1988).
La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 2.4.): natural şi artificial,
fiecare având o serie de particularităţi, avantaje, dezavantaje (Moldovan-Scholz, 2000).
Tabelul 2.4
Tipuri de iluminat
Felul
Mod realizare Avantaje Dezavantaje
iluminatului
difuzare mare a luminii
repartiţie limitată a fluxului
ferestre economic
Natural luminos
luminatoare igienic
variaţii în timpul zilei
nu oboseşte ochii
emit o lumină gălbuie
lumină obositoare pt. ochi
lămpi cu incandescenţă
nu sunt economice
becuri simple
dau o strălucire mare a
obiectelor
dirijarea fluxului luminos
corpuri de iluminat ocrotesc ochii contra nu sunt economice
Artificial strălucirii
lumină apropiată de cea
naturală
repartizare uniformă a
lămpi cu descărcări în
fluxului luminos
gaze
elimină contrastele şi
umbrele
economice

35 din 99
 Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii:

 Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafaţa încăperii de lucru, fără o
orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă.

 direct: lumină dirijată direct pe suprafaţa de lucru;

 indirect - lumina este dirijată în proporţie de 90-100% spre plafon şi partea superioară a
pereţilor. Avantajul acestui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din
încăpere şi nu provoacă orbirea prin strălucire;
 semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafaţa de lucru, restul de 40-
10% fiind dirijate spre plafon;
 semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon şi pereţi, restul spre
planul care trebuie iluminat;
 difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în
toate direcţiile datorită surselor luminoase mascate.

DELTA PLAST HOLDING SRL foloseşte ambele surse de iluminat, atat

iluminatul natural, cat si iluminatul artificial.

În cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL iluminatul natural se face prin:
- ferestre înalte, pentru că permit pătrunderea luminii în
profunzimea încăperilor;
- pervazul ferestrelor se afla situat la înălţimea meselor de lucru întrucât ferestrele
cu pervazul mai jos provoacă iarna o răcire accentuată a ambianţei de lucru,
precum şi a orbirii datorită zăpezii din exterior, iar vara datorită penetrării
razelor solare. Orbirea poate fi relativă, când este cauzată de contraste prea
puternice în câmpul de lucru, sau absolută, când strălucirea este aşa de puternică
încât adaptarea nu mai este posibilă;
- luminatoare construite din panouri transparente care înlocuiesc o parte din
învelitoarea acoperişului.

Iluminatul artificial trebuie să fie dozat astfel încât să permită

personalului desfăşurarea activităţilor de muncă în cele mai bune condiţii
de vizibilitate. În cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL iluminatul artificial se
realizează conform tabelului 2.5:

Tabelul 2.5
Distribuţia fluxului luminos în cadrul PROINTERMED
Distribuţia fluxului
Destinaţii Observaţii
luminos

0 1 2 3

Directă - iluminat industrial fără sarcini - în planul util se

vizuale pretenţioase; formează umbre foarte
- iluminat în care prezenţa umbrelor pronunţate;
nu influenţează negativ activitatea; - contrastul dintre
- iluminat în încăperi cu înălţime mare suprafaţa luminoasă a
astfel încât plafonul nu se află în corpului de iluminat şi

36 din 99
 plafon este foarte mare;
- conduce la un iluminat
câmpul vizual; economic: număr mic de
- spaţii de depozitare corpuri în sistem şi
consum redus de energie
electrică

- umbrele sunt
pronunţate;
- contrastul corp de
iluminat-plafon este
-birouri, spaţii administrative;
ridicat;
Semidirectă - căi de circulaţie importante din
- creşte costul sistemului
clădire
de iluminat şi costul
energiei electrice,
- confort mai bun decât
al iluminatului direct

2.3.3 Cromatica locului de muncă

Ambianţa cromatică poate constitui un factor de confort, dar şi de disconfort psihic,

acesta influenţând atât echilibrul psihofiziologic al omului, cât şi performanţele sale în muncă.
Importanţa cromaticii poate fi identificată în crearea unei ambianţe optime de muncă, în
tratamentul coloristic al echipamentului tehnic, ca sursă de semnale la pupitrele şi tabolurile de
comandă, ca element al mijloacelor de securitate şi protecţia muncii şi prin efectele psihologice
ale culorilor asupra muncitorilor. Opţiunile personalului muncitor converg, în general, spre o
ambianţă cromatică şi, în mod special, pentru o coloristică variată. Se constată o creştere a
randamentului dacă activităţile de muncă se desfăşoară într-o ambianţă cromatică, faţă de mediul
acromatic.
În tabelul 2.6 sunt prezentate efectele culorilor asupra organismului.

Tabelul 2.6
Efectele fiziologice şi neuropsihice ale culorilor

Culoarea Efectele fizice Efectele neuropsihice

Creşte presiunea sângelui
Ridică tonusul muscular
Roşu
Activează respiraţia
Accelerează pulsaţiile inimii
Portocaliu
Galben Menţine presiunea sângelui
Favorizează secreţiile gastrice
Influenţează funcţionarea normala Calmant în psiho-nevroze
a sistemului
Culoare foarte caldă
Stimulator general
Stimulator intelectual
Produce senzaţii de apropiere în spaţiu
Culoare caldă
Stimulent emotiv
Produce senzaţia de apropiere foarte mare in
spaţiu
Culoare caldă şi veselă
Stimulează vederea

37 din 99

Dilată vasele capilare
Scade presiunea sângelui
Verde
Scade presiunea sângelui
Albastru Scade tonusul muscular
Calmează respiraţia
Creşte rezistenta cardiovasculara
Violet
Creşte rezistenţa plămânilor
Produce senzaţia de apropiere în spaţiu
Culoare rece, liniştitoare
Dă impresia de prospeţime
Facilitează deconectarea nervoasă
Produce senzaţia de depărtare în spaţiu
Culoare foarte rece, liniştitoare
In exces poate provoca depresiuni nervoase
Produce senzaţia de depărtare în spaţiu
Culoare rece, neliniştitoare şi descurajatoare
Produce senzaţia de apropiere foarte mare in
spaţiu

Alegerea culorilor pentru zugrăvirea clădirilor şi a încăperilor, pentru vopsirea utilajelor,

mobilierului şi echipamentelor, prin care se urmăreşte atât efectul cromatic utilitar, cât şi cel
estetic şi psihologic, trebuie să se facă ţinându-se seama de caracteristicile de reflexie şi
absorbţie a luminii menţionate în tabelele de referinţă aflate în lucrările de ergonomie.
În tabelul 2.7 sunt prezentati indicii de reflexie ai diferitelor culori.

Tabelul 2.7

Indicii de reflexie ai diferitelor culori

Indicele de reflexie
Culoarea
(%)

ALB 85
NEGRU 3

Culori deschise Cream 75

Gri 75
Galben 75
Albastru 55
Verde 65
Roz 51
Culori mijlocii Galben 65
Gri 55
Verde 52
Albastru 35
Culori inchise Gri 30
Portocaliu 25
Rosu 13
Brun 10
Albastru 8
Verde 7

 Coloristica din cadrul secţiilor de producţie

38 din 99
 In cadrul companieiDELTA PLAST HOLDING SRL in secţiile de producţie
predomina nuanţele de gri,care sunt mai puţin „agresive”, nu distrag atenţia muncitorilor si sunt
mai „rezistente” la aşezarea prafului si a murdăriei. La locurile de muncă lipsite de lumină
naturală şi unde procesele de producţie se desfăşoară la temperaturi scăzute sunt folosite
zugrăveli calde(crem,piersica etc.).In secţia de extrudare din cadrul DELTA PLAST HOLDING
SRL ,unde utilajele tehnologice degaja foarte multa căldura s-a folosit culoarea albastra,care este
o culoare foarte rece.

 Coloristica echipamentului tehnic si tehnologic

Maşinile-unelte din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL sunt vopsite in gri-mediu,iar
părţile lor componente în nuanţe de gri-maroniu luminos,pentru a releva mai pregnant părţile
periculoase ale utilajului şi pentru a permite concentrarea atenţiei muncitorului asupra obiectului
muncii.
Suprafeţele utilajelor sunt semi lucioase, iar părţile lor interioare sunt vopsite în nuanţe
mai luminoase decât părţile exterioare pentru a înlătura umbrele, pentru a reflecta mai multă
lumină asupra suprafeţelor de lucru şi pentru a detecta mai uşor murdăria, în vederea înlăturării
acesteia.
Pentru părţile vitale şi periculoase ale maşinilor-unelte din secţiile de producţie ale
DELTA PLAST HOLDING SRL, cum sunt: mecanismele de viteză, margini tăioase, părţi
mobile, comutatoare, pârghii etc., sunt folosite contraste puternice în tonuri şi nuanţe de roşu,
galben, portocaliu şi albastru pentru a atrage atenţia muncitorilor şi pentru a se evita astfel
accidentele de muncă.

 Coloristica mijloacelor de securitate şi protecţie a muncii

În cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL valenţele cromatice în realizarea mijloacelor

de securitate şi protecţia muncii (afişe, pliante, diapozitive, dispozitive etc.) decurg din efectele
fiziologice pe care culorile le declanşează şi în funcţie de care se utilizează astfel:
 galbenul – are luminozitatea cea mai puternică şi, fiind uşor de observat de la distanţă
este util pentru atragerea atenţiei în legătură cu existenţa unor obstacole, balustrade;
 orange-ul – este folosit pentru marcarea părţilor periculoase ale maşinii-unelte care
pot tăia, zdrobi sau atenţionarea zonelor radioactive, cu pericol de explozie etc. ;
 roşul – culoare vie, cu mare capacitate de mobilizare, se utilizează pentru
semnalizarea incendiilor şi identificarea materialelor ignifuge;
 albastrul – semnifică precauţia (nu atingeţi) culoare destinată avertizărilor;
 albul – sugerează necesitatea de curăţenie, marchează zonele libere de circulaţie,
ariile de depozitare, mari rezervoare.

2.3.4.Expunerea la zgomot şi efectele asupra organismului. Influenţa traumei sonore

asupra analizei auditive. Probleme medicale.

Politica managerială a firmei DELTA PLAST HOLDING SRL tratează cu interes

maxim problema stării de sănătate a angajaţilor săi,stare care influenţează spontan sau în
perspective,uneori in mod imprevizibil,aportul şi randamentul acestora. Starea de sănătate a
angajaţilor este dependentă de o serie de factori biologici,factori sociali,factori de mediu şi nu în
ultimul rand factori determinaţi de raporturile de muncă. Zgomotul la locul de muncă,acest
ansamblu de sunete indezirabile,de durată şi de nivel ridicat,conduce la diminuarea potenţialului
lucrativ şi a performanţelor individuale ale angajaţilor expuşi şi poate provoca efecte nedorite
asupra muncii,a stării de sănătate a angajaţilor,toate raportate în planul economic al firmei.
39 din 99
 Surditatea profesională în UE,ocupă un loc de top în cadrul bolilor profesionale
recunoscute şi în consecinţă în cuantumul costurilor pe care le generează,fapt pentru care
protecţia la zgomot este stipulată ca cerinţă esenţială în Directiva Consiliului Europei
nr.89/106/CEE.

Zgomotul în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL

Firma desfăşoară o activitate în domeniul prelucrării maselor plastice,avand ca obiect de

activitate Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi pofilelor din material plastic ,domeniu în care
se folosesc utilaje şi instalaţii generatoare de vibraţii şi zgomot.
Ţinând cont de complexitatea factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifici firmei,in procesul managerial,mediul fizic de muncă(vibraţii,zgomot) este analizat
ţinând cont de:
 pericol- proprietate intrinsecă a echipamentelor tehnice ca surse de zgomot;
 risc-ca probabilitate de producere a traumelor auditive,în cazul expunerii la sursa de
zgomot;
 securitatea-ca sentiment de siguranţă şi de încredere faţă de orice pericol care poate să
conducă la daune materiale sau umane.
DELTA PLAST HOLDING SRL dispune de programe anuale de prevenire a accidentelor
de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale datorate factorilor de solicitare specifici activităţilor pe
care firma le desfăşoară.

Conceptul managerial de reducere a expunerii la zgomot

La nivelul DELTA PLAST HOLDING SRL funcţionează Comitetul de Securitate şi

Sănătate în Muncă,organism specializat prin care se aplică politica managerială a firmei în
domeniu, având ca obiectiv principal evaluarea şi cunoaşterea reală a riscurilor fiecărui loc de
muncă din punct de vedere al securităţii în muncă şi de evaluare a măsurilor necesare pentru
prevenirea acestora şi asigurarea unui climat de securitate şi siguranţă. Reducerea expunerii la
zgomot,ca măsură organizatorică se regăseşte în strategia managerială a societăţii,reflectându-se
direct în rezultatele economice şi politica firmei.
Identificarea şi evaluarea surselor de zgomot din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL

 Identificarea surselor de zgomot

Zgomotul este specific şi se regaseşte în aproape toate mediile de muncă.Activităţile
firmei DELTA PLAST HOLDING SRL desfăşurate în domeniul producerii şi prelucrării de mase
plastice,folosesc utilaje,instalaţii şi mijloace generatoare de zgomote .
Din acest punct de vedere în cadrul firmei s-au identificat:
 Surse generatoare de zgomot grupate după mobilitate în:
a)surse fixe generatoare de zgomote,din care fac parte instalaţiile de obţinere a foliei,instalaţii de
obţinere a produselor din folie şi instalaţii de imprimat.
b)surse mobile generatoare de zgomot,care includ mijloace de transport,motostivuitoare.
 Medii de lucru expuse zgomotului cuprind zonele de lucru din vecinătatea
instalaţiilor şi utilajelor folosite de firmă.

 Evaluarea surselor de zgomot

Evaluarea punctelor de risc privind expunerea la zgomot s-a facut în concordanţă cu prevederile
actelor normative în vigoare şi limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.
Pentru utilajele şi instalaţiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot s-au
făcut măsurători de către instituţii autorizate şi s-a stabilit nivelul de zgomot prin atestate tehnice
emise pentru fiecare obiectiv şi zonă unde se consemnează factorul de risc,post de comandă sau
mediu inconjurător.
40 din 99
Măsurarea valorilor surselor de poluare prin zgomot existente în cadrul firmei

Din evaluările şi măsurătorile făcute la nivelul societăţii DELTA PLAST HOLDING

SRL s-au înregisrat 5 puncte de risc privind expunerea la zgomot toate regăsindu-se la utilajele
cu amplasament fix,puncte de risc la care valorile măsurate se situează la nivelul sau peste
nivelul prevăzut de stat.
În tabelul următor sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul zgomotului pentru
instalaţiile şi utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot.
Tabelul 2.8

Măsuri de aplicare a strategiei manageriale privind reducerea expunerii la zgomot

Începand de la stabilirea raporturilor de muncă,între angajator şi angajat,aspectul

protecţiei muncii este în concoranţa cu legslaţia în vigoare,cu obiective şi responsabilităţi pentru
fiecare parte,astfel încat,pe parcursul desfăşurării activităţii,riscul de accidentare în muncă şi
îmbolnăvire profesională să fie eliminat.
Atribuţiunile şi responsabilităţile privind identificarea şi evaluarea riscurilor trebuie să se
reflecte în starea de sănătate a angajaţilor.Aplicarea programelor anuale,necesarul de resurse
materiale şi financiare pentru protecţia angajaţilor se urmareşte şi se reglează periodic la nivel
managerial,reactualizand şi redefinind priorităţile care se impun.
Traseul informaţional-decizional referitor la eliminarea riscului de expunere la zgomot este
integrat în procesul managerial global al firmei DELTA PLAST HOLDING SRL. În legătură cu
expunerea la zgomot,controalele medicale periodice de specialitate relevă eventualele afecţiuni
ale analizatorului auditiv.

Figura 2.5 Actiuni de reducere a expunerii la zgomot

41 din 99
 În paralel cu dotarea de noi mijloace de muncă se impun parametrii tehnici şi funcţionali
cuprinşi în limitele stabilite de standard,iar în acelaşi timp se iniţiază şi acţiuni de atestare
tehnică a fiecărui mijloc de muncă ce prezintă risc de expunere la zgomot.
Programele anuale şi conceptuale manageriale au prevăzute acţiuni de măsurare periodică
sau în caz de eveniment a parametrilor care definesc pericolul de îmbolnăvire prin expunerea la
zgomot,astfel că în desfăşurarea procesului de muncă să se poată interveni în timp util şi real
pentru diminuarea sau eliminarea surselor de poluare sau pentru asigurarea măsurilor de
protecţie, în cazul expunerii la zgomot.

Probleme medicale legate de expunerea la zgomot a angajaţilor

Zgomotul poate produce asupra personalului expus profesional două categorii de efecte
adverse:

 EFECTE OTICE (SPECIFICE)

 reprezentate de hipoacuzie şi surditate profesională care figurează în tabelul cu
boli profesionale cu declarare obligatorie;

 EFECTE EXTRA-OTICE (NESPECIFICE)

 reprezentate de modificări şi tulburări ale diverselor aparate şi sisteme ale
organismului,fiind vorba de acţiunea zgomotului asupra întregului organism, care
sunt cuprinse în categoria bolilor legate de profesie şi trebuie cunoscute,depistate
şi comunicate.

 Efectele otice, hipoacuzia şi surditatea profesională

 Hipoacuzia profesională reprezintă scăderea permanentă a pragului auditiv
(deficit auditiv definitiv) la frecvenţa de 4000 Hz, cu peste 30 dB inclusiv, după
aplicarea corecţiei de presbiacuzie, de tip percepţie, în general bilaterală şi
simetrică, fără interesarea frecvenţelor conversaţionale, de etiologie profesională.
 Surditatea profesională este scăderea permanentă a pragului auditiv (deficit
auditiv definitiv) la frecvenţele conversaţionale cu peste 25 dB inclusiv (media
aritmetică a valorilor la 500-1000-2000 Hz) după aplicarea corecţiei de
presbiacuzie,de tip percepţie,în general bilaterală şi simetrică, de etiologie
profesională.
Problemele încep prin ceea ce numim oboseală auditivă, când la trecerea dintr-o ambianţă
zgomotoasă într-o ambianţă liniştită, sunetele parvin atenuate, propria voce pare îndepărtată,
creând impresia că urechile sunt astupate.
Este prima fază de afectare a auzului. Atâta vreme cât pierderea auditivă rămâne
temporară (funcţia auditivă normală fiind recuperată într-o perioadă de 12-36 ore) este vorba de
oboseală auditivă, dar dacă expunerea se prelungeşte sau dacă zgomotul este mai intens, aceasta
se transformă în pierdere auditivă permanentă care poate evolua până la surditate.
Surditatea profesională este aşadar consecinţa unei expuneri prelungite la niveluri de
presiune acustică ridicată, sau poate fi datorată unui traumatism sonor. Urechea continuă să
primească unde sonore dar nu mai are mijloacele cu care să le convertească în influx nervos
pentru a le trimite la creier datorită degradării celulelor ciliate. Evoluţia surdităţii este de obicei
progresivă.
Într-o primă etapă, după primele 10-20 de zile de la expunerea la zgomot, cel expus
prezintă acufene (ţiuituri în urechi) la sfârşitul zilei de muncă, însoţite de senzaţia de înfundare a
urechilor, uşoară cefalee, ameţeli, astenie.
Pierderea atinge 30-40 dB, fiind atinsă zona frecvenţelor centrate pe 4000 Hz.

42 din 99
 A doua etapă durează de la câteva luni la câţiva ani, în funcţie de nivelul zgomotului şi de
susceptibilitatea individuală. Pierderea este de 60-70 dB fiind atinse frecvenţele din zona
conversaţională (500-2000 Hz). Subiectul nu mai aude anumite sunete, mai ales dacă sunt
ascuţite, cere să i se repete, având o jenă sensibilă în viaţa sa socială şi profesională.
În cea de a treia etapă pierderea de audibilitate atinge 100-110 dB la frecvenţa de 4000
Hz şi de 40-70 Hz în zona conversaţională. Subiectul observă că nu mai aude normal, ridică
nivelul de tărie al radioului, televizorului (spre nemulţumirea familiei), nu mai aude ţăcănitul
ceasului şi nu mai poate urmări o conversaţie.
În etapa a patra surditatea este profundă, comunicările în care se utilizează sunetul sunt
compromise (dificile sau imposibile).
Dintre surdităţile profesionale, în literatura de specialitate mai sunt amintite:
– surdităţi profesionale de transmisie cum ar fi:
• arsuri ale conductului auditiv extern şi/sau perforaţii ale timpanului prin scântei
sau
picături de metal topit;
• traumatisme craniene cu ruperea timpanului şi dislocarea lanţului de oscioare;
• trauma barometrică a timpanului şi a urechii medii datorată unor modificări
bruşte
de presiune atmosferică;
– surdităţi profesionale de percepţie ca:
• traumatisme craniene cu sau fără fractura bazei craniului ;
• lovituri în bărbie;
• embolie gazoasă;
• intoxicaţii profesionale sau expunere la noxe chimice ca: CO, CS2, Pb,
tricloretilena, benzen, bromura de metil, compuşi alchilmercurici.
Dintre factorii etiologici favorizanţi, în ceea ce priveşte vârsta s-a emis ipoteza că
subiecţii mai în vârstă sunt mai susceptibili la acţiunea zgomotului, cercetări mai recente arătând
însă că nu există nici o relaţie cauză-efect între vârstă şi sensibilitatea urechii la zgomot, cel puţin
la persoanele între 20-60 ani .
Deşi unii autori indică o sensibilitate mai mare a femeii la zgomot, în ceea ce priveşte
sexul nu sunt comunicate fapte experimentale sau epidemiologice concludente.
În ceea ce priveşte afecţiunile urechii medii, comunicările făcute sunt divergente: unele
afirmă rolul protector împotriva zgomotului al acestora, altele afirmă rolul favorizant, de creştere
a riscului de surditate profesională. În legislaţia noastră s-a ţinut seama că lanţul de oscioare ale
urechii medii constituie aparatul principal de protecţie al urechii împotriva zgomotului.
Nu s-a demonstrat încă rolul favorizant al fumatului şi alcoolismului.
Alţi factori etiologici favorizanţi sunt noxele asociate zgomotului capabile să potenteze
sau să inducă independent hipoacuzia sau surditatea profesională, noxe cum ar fi: CO, Pb, Mn,
CCl4, CS2 , hipobarismul sau hiperbarismul.

 Efecte extraotice datorate zgomotului (Efecte nespecifice)

Întelegerea mecanismelor prin care zgomotul acţionează asupra întregului organism,
presupune cunoaşterea căilor de conducere a influxului nervos şi a conexiunilor dintre aria
auditivă primară şi secundară cu alte arii de pe scoarţă şi alţi centri subcorticali.
Modificările fiziologice (observate la om şi la animale) sunt date de efectele asupra
sistemului nervos central cu dereglare di-encefalo-hipofizară şi neuro-vegetativă.
În cazul expunerilor acute la zgomot s-au semnalat :
• creşterea tensiunii arteriale, a frecvenţei pulsului şi a respi-raţiei;
• creşterea consumului de oxigen şi a tonusului muscular;
• scăderea secreţiei gastrice.
Expunerile cronice la zgomot pot duce la:
– creşterea rezistenţei vasculare periferice prin vasoconstric-ţie;
43 din 99
 – creşterea secreţiei de hipoacizi;
– scăderea debitului cardiac;
– uşoară hipoglicemie;
– pierdere moderată în greutate;
– scăderea eliminărilor urinare.
Modificările patologice datorate expunerii prelungite la zgomot sunt: astenia, cefaleea,
iritabilitatea, depresiunea.
De asmenea zgomotul agravează şi întreţine afecţiuni preexistente ca: obsesiile la
anxioşi, depresiunea nervoasă la cei deprimaţi, afecţiunile gastroduodenale, şi mai ales zgomotul
neaşteptat poate provoca apariţia marilor crize de epilepsie şi isterie. De aceste efecte şi
modificări trebuie să se ţină seama la examenul medical la angajare, examenul medical de
adaptare şi controlul medical periodic.
Expunerea la zgomot poate avea efecte manifestate ca o reacţie sub formă de stres. Dacă
expunerea este temporară, organismul revine în mod obişnuit în câteva minute la normal sau la
starea anterioară expunerii la zgomot. Dacă expunerea persistă sau se repetă sistematic pot
apărea alterări definitive la nivelul sistemului neuro –senzorial, circulator, endocrin, digestiv.
Zgomotul scade direct capacitatea de muncă prin:
– reducerea posibilităţii de concentrare intelectuală;
– scăderea preciziei şi eficienţei mişcărilor;
– scăderea sau distragerea atenţiei;
– mărirea cheltuielii de energie necesară pentru efectuarea unui efort fizic dat;
– dificultatea perceperii informaţiilor verbale (ordine, comenzi);
– suprasolicitare vocală şi cerebrală.
Influenţa negativă a zgomotului asupra eficienţei şi randamentului în muncă este ilustrată
în cifre astfel: randamentul industrial general este cu 25% mai mare în locurile de muncă liniştite
decât în cele zgomotoase; 70% din erorile şi rebuturile în industria electronică se datorează
zgomotului; 29% din erorile de contabilitate; 52% din greşelile de dactilografie. În SUA s-a
evaluat că numai în muncile de birou, pierderile cauzate de scăderea randamentului datorită
zgomotului, costă anual 1,2 miliarde de dolari.
Zgomotul reprezintă şi o cauză importantă a creşterii şi frecvenţei accidentelor de muncă
prin:
– împiedicarea perceperii unor semnale sonore;
– scăderea şi distragerea atenţiei;
– scăderea preciziei mişcărilor;
– tulburări de echilibru.
Costul social şi uman pentru angajaţii afectaţi de surditate este dificil de estimat, dar se
pot evalua consecinţele financiare pentru întreprindere. Costul pentru surditatea profesională va
reveni exclusiv angajatorilor, care vor trebui să compenseze pierderea salariului datorată
incapacităţii permanente de muncă recunoscută a salariatului.125
Combaterea zgomotului la locul de muncă aduce pe lângă avantaje financiare şi o
ameliorare a productivităţii muncii datorită îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.
Fără o dorinţă clar exprimată a angajatorului şi fără ca toţi angajaţii implicaţi să se
alăture, o acţiune de combatere a zgomotului în mediul de muncă are puţine şanse de reuşită.
Pentru a fi eficient, un program de combatere a zgomotului necesită mijloace, timp, şi o
investiţie umană şi financiară foarte importantă.

2.3.5 Propuneri privind imbunătăţirea cromaticii şi de combatere şi profilaxie a

potenţialului nociv al zgomotului.

Propuneri privind combaterea potenţialului nociv al zgomotului

44 din 99
 DELTA PLAST HOLDING SRL este o companie serioasă, atentă si preocupată de
rezolvarea problemelor cu care se confruntă angajatii. De aceea firma ia întotdeauna măsuri de
prevenire si de combatere a efectelor nocive ale zgomotului.
Operatorii de extrudare sunt cei mai expusi la efectele zgomotului datorită instalatiilor de
extrudare. Acestea produc călduri mari si zgomote uriase.

1. Măsuri colective de combatere a zgomotului

• Organizarea lucrului în aşa fel astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să
fie limitat;
• Planificarea activităţilor producătoare de zgomot, astfel încât desfăşurarea acestora
să afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
• Atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de incinte şi ecrane
fonoizolante;
• Utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea sunetelor reflectate;
• Combaterea zgomotului şi a vibraţiilor care se propagă prin sol, prin utilizarea unor
măsuri de amortizare (dale flotante);
• Implementarea unor programe de lucru prin care se ţine sub control expunerea la
zgomot.

2. Mijloace individuale de protecţie a auzului

Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace,
lucrătorilor, ca ultimă soluţie, trebuie să li se pună la dispoziţie şi aceştia trebuie să utilizeze
mijloace individuale de protecţie auditivă . Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate
următoarele principii:
• antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă şi urmărită;
• antifoanele trebuie să fie adecvate genului de activitate, tipului şi nivelului de zgomot şi
să fie compatibile cu restul echipamentului de protecţie;
• lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre diferite modele de
antifoane corespunzătoare mediului de lucru, pe cel mai confortabil;
• trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare şi întreţinere a
antifoanelor.

În figurile următoare sunt prezentate mijloace de protecţie auditivă individuală.

Figura 2. 6 Antifoane interne Figura 2.7 Caşti antifon,atenuare

din cauciuc zgomot AF-004
AF – 003

45 din 99
 Figura 2.8 Antifoane externe cu montare pe cască

Propuneri privind îmbunătătirea cromaticii

Deşi în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL se utilizează culori care să nu
afecteze munca angajatilor întotdeauna este loc de mai bine. Astfel avem câteva propuneri pentru
îmbunătătirea cromaticii:

- folosirea de culori mai puţin „agresive” pentru utilaje, deoarece acestea nu atrag
atenţia muncitorilor;
- suprafeţele de lucru ale birourilor, bancurilor etc., situate lângă maşinile-unelte
nu se vor vopsi sau acoperi cu materiale de culoare închisă;
- la repartizarea semnalelor luminoase pe suprafaţa pupitrelor şi tablourilor de
comandă trebuie să se ţină seama de sensibilitatea cromatică şi întinderea medie
a câmpului vizual al operatorului, cele mai importante semnale fiind localizate
în zona centrală a vizibilităţii, iar semnalele mai puţin semnificative fiind
plasate în porţiunile laterale;
- pentru operaţiunile de muncă de mare viteză, culorile roşu, portocaliu sau
galben au mare putere de mobilizare, iar pentru operaţiunile mai lente sunt
indicate verdele şi albastrul;
- între lumina ambianţei, strălucirea maşinii-unelte şi strălucirea luminii
semnalizatoare trebuie realizat un contrast programat.

2.4 Solicitarea kinestezică

2.4.1 Actiunea vibratiilor de diferite frecvente asupra organismului

Pentru productia foliilor, tuburilor si profilelor din material plastic la DELTA PLAST
HOLDING SRL se utilizează utilaje si instalatii de mari dimensiuni cu putere uriasă care emană
călduri mari si produc zgomote si vibratii cu efecte nocive asupra organismului.
Operatorul de extrudare este expus atât temperaturilor mari precum si zgomotului si
vibratiilor uriase pe care instalatia de extrudare le produce.
Undele longitudinale din aer, atunci când vin în contact cu urechea, dau naştere senzaţiei
de sunet. Deci, putem afirma că sunetul reprezintă vibraţia acustică capabilă să producă o
senzaţie auditivă.
Urechea omenească este sensibilă la undele din intervalul de frecvenţă situat între
aproximativ 20 - 20 000 Hz.
Subliniem că 1Hz reprezintă frecvenţa unui fenomen periodic, a cărui perioadă este de 1s.
Cele mai simple unde sonore sunt undele sinusoidale de frecvenţă şi amplitudine
cunoscute.Când acestea ajung la ureche, provoacă vibraţia, cu aceeaşi frecvenţă şi amplitudine,
46 din 99
aiparticulelor de aer din apropierea timpanului. Aceste vibraţii pot fi descrise ca variaţii ale
presiunii aerului din acel punct.
Instalațiile de extrudare de la DELTA PLAST HOLDING SRL produc zgomote foarte
puternice al căror nivel de intensitate depăşeşte cu 85-90 dB pragul de audibilitate. Pe lângă faptul
că pot reduce la zero inteligibilitatea vorbirii, cauzează o pierdere treptată, până la surditate, a
sensibilităţii auditive. Surditatea permanentă poate să apară după numai 4-5 ani de activitate în
mediu cu zgomot deosebit de intens. Afecţiunile organului auditiv sunt însoţite aici şi de agravarea
tulburărilor psihiceşi fiziologice amintite mai sus.
Acţiune negativă asupra organismului uman o au şi vibraţiile cu o frecvenţă mai mică de
20Hz (infrasunete). O primă situaţie este cea în care vibraţiile, acţionând simultan cu zgomote,
deintensitate apreciabilă, sunt sesizate de alte organite ale urechii interneşi conduc la
osuprasolicitare a întregului organ auditiv. Din figura 2.9 rezultă că aceste organite au maximum
desensibilitate în jurul frecvenţei de 1 Hz.
Analog, ca la nivelurile de intensitateşi tărie ale zgomotelor, s-au introdus şi pentru
vibraţii niveluri de intensitateşi tărie numite vibrarşi respectiv pal.
Nivelul de tărie a vibraţiilor în pali este egal cu nivelul de intensitate în vibrări la frecvenţa
dereferinţă de 1 Hz. Pentru această frecvenţă se admite că limita de percepere a acceleraţiei
valoareade referinţă : a0=3,16x10"3 m/s2. în prezent se mai utilizează ş i nivele în dB cu valorile de
referinţăa 0=10'5m/s2 pentru acceleraţie, v0=10"8 m/s pentru vitezaşi x=10"11 m pentru elongaţie.
În figura 2.9 este prezentată limita de suportabilitate a organismului la vibrații.

47 din 99
 Figura 2.9 Sensibilitatea la vibratii a organismului uman

Astfel, după numai 3-4 ani de lucru îm compania acestor utilaje de extrudare, circa 70 %
din muncitori (operatori extrudare) de la DELTA PLAST HOLDING SRL suferă de afecţiuni
nervoase (dureri de cap, ameţeli, stare de frică, iritabilitate sau stare emotivă semnificativă etc),
aproape 40 % sunt bolnavi de gastrită sau ulcer duodenal şi aproximativ 10 %
prezintă hipertensiune arterială.
Efectele vibraţiilor şi zgomotelor se manifestă, funcţie de energia şi direcţia lor de acţiune,
prin
deplasări relative, ruperi ale ligamentelor sau chiar hemoragii ale organelor interne.

2.4.2 Propuneri privind combaterea si prevenirea efectelor nefavorabile ale vibratiilor

Mărimea de baza pentru descrierea vibraţiilor este acceleraţia, fie ca valoare eficace
analizata în benzi de treime de octava, fie ca acceleraţie podenrată. Măsurarea acceleraţiei
eficace a vibraţiilor atât a celor cu acţiune generala cât şi a celor care afectează sistemul mana-
braţ, trebuie efectuata în zona de transmisie a acestora.
Depăşirea limitelor normate impune abordarea de măsuri pentru diminuarea acţiunii
vibraţiilor.

48 din 99
 Echipamentul tehnic generator de vibraţii puternice se amplasează la parter sau la subsol
pe fundaţii masive, izolate de elementele de structura ale clădirilor. În cazul în care este necesara
amplasarea echipamentului individual pe pardoseala legată de structura clădirii, montarea
elementelor vibroizolante este obligatore.
Echipamentul tehnic care produce vibraţii datorita şocurilor ( ciocanele de forja) se va
monta pe fundaţii vibroizolante, dimensionate corespunzător, amplasate independent de structura
construcţiilor.
Pentru vibraţiile cu acţiune generala, transmise întregului corp, măsurile de diminuare a
vibraţiilor se aplica pe căile de transmisie a vibraţiilor (scaune speciale, platforme vibroizolante,
mijloace individuale de protecţie).
Pentru vibraţiile cu acţiune locala transmise sistemului mana-braţ, trebuie luat un
ansamblu de măsuri preventive medicale tehnice şi organizatorice:
a) înregistrarea expunerilor anterioare la vibraţii
b) avertizarea persoanelor care utilizează echipament tehnic vibrant asupra riscurilor
expunerilor la vibraţii
c) supravegherea medicala şi înregistrarea simptomelor posibile ale bolii de vibraţii
d) alegerea echipamentului sau a metodei cu nivel de vibraţii scăzut
e) utilizarea echipamentului conforma instrucţiunilor
f) instruirea corecta a angajaţilor
g) evitarea expunerii continue pe perioade lungi

Combaterea acţiunii vibraţiilor se face prin izolarea şi/sau amortizarea vibraţiilor.

Izolarea antivibratoare: proiectantul trebuie să evite rezonanta, să studieze

amplitudinea deplasării maşinii şi forţa transmisa la sol. În proiectarea unei izolări antivibratorii
se parcurg următoarele etape:
1) cunoaşterea maşinii: dimensiunile de gabarei, greutate, puterea,
mărimea,frecvenţa şi punctele de aplicaţie ale forţelor perturbatoare
2) cunoaşterea mediului: se realizează un desen care să arate
amplasamentul maşinii şi distantele de la ea la clădiri şi alte obiecte
3) alegerea modelului de calcul şi a parametrilor acestuia: izolarea
antivibratori se poate obţine fie aşezând izolatori elastici între maşina şi pardoseala,
fie fixând maşina pe un bloc de beton armat, rezemat
4) ecuaţiile de mişcare: se scriu ecuaţiile de mişcare şi se determina
pulsaţiile de frecventele proprii ale sistemului
5) calculul amplitudinilor vibraţiilor: se compara aptitudinile, deplasările
maşinii cu valorile admisibile
6) proiectarea de rezistenta
7) măsurări.

În prezent, cauzele care declanşează acest sindrom al oboselii cronice nu sunt bine
cunoscute iar diagnosticul pentru afecţiune este pus prin eliminarea altor probleme de sănătate.
Din acest motiv, este destul de greu să fie oferite sfaturi pentru evitarea oboselii cronice. Există
totuşi câteva metode care pot fi folositoare pentru sindromul oboselii cronice. Iată câteva dintre
acestea.

49 din 99
2.5 Solicitări datorate factorilor climatici la S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL

2.5.1 Posibilităţi de adaptare a organismului în muncă la temperaturi ridicate respectiv

scăzute

 Munca la temperaturi ridicate

Locurile de muncă din industrie la care munca se desfăşoară la temperaturi ridicate sunt
numeroase. Temperatura în mediul ambiant al acestor locuri de muncă fiind ridicată, cantitatea
de căldură, pe care corpul omenesc poate încă sa o cedeze acestui mediu prin convecţie şi
radiaţie, scade. Cedarea căldurii prin evaporarea transpiraţiei rămâne, în acest caz, singurul
mecanism de compensare pentru menţinerea echilibrului termic.2
Creşterea temperaturii mediului ambiant declanşează în organism urmatoarele procese de
adaptare:
 Creşterea tendinţei spre oboseală ( cu scăderea corespunzătoare a capacităţii de muncă,
atât intelectuală, cât şi fizică).
 Tahicardie.
 Hipertensiune.
 Scăderea activităţii organelor digestive.
 Uşoară creştere a temperaturii interne a corpului şi creşterea puternică a temperaturii
superficiale a corpului ( temperatura pielii trece de la 32 la 36 – 37°C).
 Creşterea considerabilă a irigaţiei sanguine a pielii ( de la câţiva mililitri pe cm³ de ţesut
cutanat/min la 20 – 30 ml pe cm³/min).
 Creşterea transpiraţiei începând de la o temperatură a pielii de 34°C.
Durata muncii la temperaturi ridicate are o mare importanţă atât pentru sănatate, cât şi din punct
de vedere economic. Organismul suferă, se deshidratează, ritmul şi dispoziţia pentru muncă scad,
influenţând negativ productivitatea muncii.
Pentru oamenii muncii expuşi la căldură, se poate recomanda aplicarea urmatoarelor
reguli de igienă:
 Să se bea continuu mici cantităţi de lichid; niciodată mai mult de ¼ l o dată.
 Băuturile cele mai eficiente sunt ceaiul slab, îndulcit sau alternând cu cafea, uneori cu
supă. Băuturile reci, sucurile de fructe si băuturile alcoolice nu sunt recomandabile
deoarece trebuie sa se evite orice efort inutil al organelor digestive.
 Cu cât munca este mai grea şi cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât pauzele
prescrise trebuie sa fie mai dese şi de durată mai mare. Dacă valorile limită sunt depăşite
trebuie sa se reducă durata zilei de muncă.
 Dacă radiaţia termică este intensă, oamenii muncii trebuie sa fie protejaţi contra arsurilor
la ochi sau la piele, prin ochelari, ecrane, mănuşi, îmbrăcăminte specială.

În cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă o
cantitate ridicată de căldură, care dacă nu este reglată prin instalaţii de climatizare şi
ventilare artificială poate avea efecte nocive asupra sănătăţii muncitorilor, în special în
anotimpul cald.
Pentru operatorii care execută operaţiile de extrudare şi comprimare , temperaturii din
secţie i se adaugă şi temperatura degajată în urma acestor procese, astfel temperatura la care este
2
Burloiu Petre, Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990,
p 369
50 din 99
supus un extruder în timpul executării operaţiei este de aproximativ 35-40 o C fapt ce îi solicită
acestuia sistemul circulator şi îi induce o stare generală de oboseală şi epuizare. Aşadar, în cadrul
societăţii în cauză s-a optat pentru un sistem care să asigure personalului întreprinderii un climat
propice realizării activităţilor specifice profilului întreprinderii, acesta ajutând la menţinerea
sănătăţii angajaţilor, fiind conform cu prevederile de protecţie socială.
Deoarece societatea DELTA PLAST HOLDING SRL produce plăci, folii, tuburi şi
profiluri din material plastic, aceasta impune prin natura activităţii utilizarea unor sisteme de
ventilaţie mecanice, care să elimine substanţele nocive din încăpere, şi să substituie aerul viciat
cu aer proaspăt. Ventilarea mecanică generală a fost considerată soluţia optimă, în acest context,
sistemul de ventilaţie fiind format din două instalaţii: o instalaţie care aspiră aerul viciat, şi o alta
care introduce aerul proaspăt.
În figura 2.10 se prezintă schema de principiu a circuitelor instalaţiei de ventilaţie.

Figura 2.10 Schema de principiu a circuitelor instalaţiei de ventilaţie

Circulaţia aerului pentru instalaţia de ventilaţie şi climatizare poate fi reprezentată

schematizat pe baza organigramei din figura 2.11.

În figura 2.11 se pot urmări legăturile dintre gurile de aspiraţie şi refulare, circuitele de
aer, chesoane de distribuţie, sau de extracţie a aerului, posibilitatea de realizare a recirculării unei
parţi din aerul din incintă, ca şi nivelul de presiune la care lucrează incinta.

51 din 99
 Figura 2.11. Organigrama sistemului de ventilaţie

Se remarcă prezenţa celor două ventilatoare de insuflare (Vi) şi de refulare (Vr) precum şi
a regulatoarelor de debit (Rd). Aerul extras din incintă (AE) poate fi parţial recirculat (Ar) sau
evacuat în totalitate (Ae). Aerul nou (AN) se introduce direct în incintă ca aer insuflat (Ai) sau se
amestecă cu aerul recirculat, rezultând aerul de amestec (Aa).
În funcţie de nivelul de presiune realizat în incintă prin acţiunea simultană, sau separată a
celor două ventilatoare, aceasta se poate afla în stare de suprapresiune, caz în care aerul va ieşi
din incintă ca aer de suprapresiune (As), sau în stare de depresiune, caz în care aerul va intra în
incintă ca aer de presiune (Ad).

 Munca la temperaturi scăzute

Temperatura scăzută constituie un factor agresiv faţă de organismul uman care în aceaste
condiţii este forţat să cedeze mediului ambiant o cantitate din ce în ce mai mare din propria sa
căldură. Accelerează prin urmare termoliza. Frigul poate provoca printre altele degerături grave
şi chiar moartea. În afară de acesta, la cei care lucrează în frig şi umezeală, poate apărea răceala
şi alte boli, ca reumatismul, boli ale căilor respiratorii, etc. 3 Îndată ce organismul sesizează
scăderea de temperatură, frigul devine un factor perturbator, de inconfort, cu efecte economice
negative la nivelul productivităţii muncii.
Pentru protecţia muncitorilor împotriva frigului este indicat să se utilizeze îmbrăcăminte
adecvată. Aerul este un excelent izolator termic. Straturile de aer care se găsesc în ţesăturile
îmbrăcămintei, cât şi între diferitele obiecte de îmbrăcăminte, reprezintă de fapt izolatoare care
conduc greu căldura corpului şi o impiedică sa se piardă în afară. Îmbrăcămintea şi încălţămintea
să fie lejere, pentru a nu jena circulaţia sângelui şi uscate. Umiditatea accentuează frigul şi starea
de inconfort.
De remarcat că la frig scade foarte mult nevoia de lichide, datorită faptului că organismul
nu mai pierde prin evaporare decât o cantitate foarte mică de căldură; în schimb, însă creşte
necesitatea de a ne hrăni mai abundant. Aceasta este o urmare a arderilor mai puternice din corp:

3
Burloiu Petre, Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1990,
p 374
52 din 99
dacă este nevoie de mai multă căldură, înseamnă că sunt necesare şi mai multe alimente care sa
furnizeze materia primă pentru aceste arderi.
Lipsa de variaţii ale temperaturii, lipsa curenţilor de aer, scad posibilitatea de reacţie a
organismului faţă de factorii meteorologici. În condiţii de microclimat perfect constante, funcţia
de termoreglare nu are prilejul să se exercite normal. Prin variaţii - în anumite limite - ale
temperaturii şi curenţilor de aer, organismul se căleşte şi nu se mai lasă uşor învins de boală.
Deoarece hala întreprinderii este dotată cu un sistem de încălzire, iar obiectul de
activitate nu presupune deplasarea în exteriorul acesteia, munca la temperaturi scăzute nu se
aplică.

2.5.2 Propuneri privind combaterea acţiunii dăunătoare a microclimatului cald respectiv

rece

După cum am prezentat în capitolul anterior temperaturile mult prea ridicate la locul
de muncă afectează în mod direct productivitatea angajaţilor, scăzându-le puterea de concentrare
şi ritmul de muncă. Oboseala intervine mult mai repede decât dacă aceştia ar fi lucrat în condiţii
propice.
Vom prezenta, aşadar, o serie de propuneri privind combaterea unor acţiuni dăunătoare
microclimatului:
 O primă propunere este amplasarea unor automate de apă în proximitatea
locurilor de muncă, pentru ca muncitorii să beneficieze de aportul de lichide
optim, fară a fi nevoiţi să părăsească sediul întreprinderii, astfel evitându-se
întreruperea activităţilor curente. Automatele de apă sunt dotate cu un dispozitiv
ce controlează temperatura apei, aceasta putând fi modificată în funcţie de
necesităţi.
 Montarea unui ventilator suplimentar pe unul din utilajele generatoare de căldură,
astfel diminuând seminificativ cantitatea de radiaţii calorice. Efectul acestei
investiţii este unul benefic, atât pentru confortul angajaţilor, cât şi la nivelul
costurilor întreprinderii, deoarece se reduc cheltuielile cauzate de utilizarea
instalaţiilor de climatizare.
 Având în vedere că obiectul de activitate al S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL
presupune ca personalul întreprinderii să utilizeze substanţe chimice în operaţiile
curente de la locul de muncă, materiile prime utilizate având un efect nociv
asupra sănătăţii muncitorilor trebuie controlată în mod regulat puritatea aerului,
concentraţia maximă admisă din aceste substanţe în mediul ambiant fiind de 50
mg/m3 aer.
admisă din aceste substanţe în mediul ambiant fiind de 50 mg/m3 aer.
 Solicitarea unui control medical periodic, în medie de două ori pe an
 Măsurarea în mod frecvent a cantităţii de substanţe nocive din aer
 Utilizarea unor sisteme de ventilaţie corespunzătoare
 Oferirea unor suplimente de lapte angajaţilor pentru diluarea substanţelor inhalate
 Utilizarea măştilor pentru a evita inhalarea de substanţe chimice.

Acţiunea temperaturilor ridicate se combate prin măsuri tehnice şi prin măsuri de

protecţie individuală.

Măsurile tehnice cele mai importante sunt: mecanizarea procesului de producţie, izolarea
utilajului, amplasarea utilajului, măsuri tehnico-sanitare.
Prin mecanizarea proceselor de muncă se evită supraîncălzirea. Pe de altă parte, se reduce
numărul de muncitori care trebuie să lucreze în microclimat nefavorabil, iar timpul în care

53 din 99
aceştia lucrează în condiţii de radiaţii calorice intense se micşorează, de asemenea. Prin
automatizare, muncitorul este într-o şi mai mare măsură ferit de supraîncălzire.
Prin izolare termică a utilajului se împiedică, sau se reduce pătrunderea căldurii radiante
la locul de muncă. În faţa utilajului care emană radiaţii calorice se pot pune diferite perdele
termoizolante din materiale care absorb radiaţiile respective sau împiedică trecerea lor.
Amplasarea raţională a utilajelor în spaţiul atelierului, la distanţe care previn şocul
caloric, precum şi evitarea trecerii frecvente a muncitorului pe lângă sursele de radiaţii calorice.
Una dintre măsurile tehnico-sanitare cele mai eficiente este ventilarea şi răcirea
pardoselei. Ele pot fi răcite prin stropirea cu apă rece, sau prin instalarea de pardoseli
performante sub care trece în permanenţă un curent de aer rece.

Măsurile de protecţie individuală se referă la regimul de muncă, duşuri de aer, perdele

de apă, ecrane umede, regimul apei de băut, duşuri şi semiduşuri de apă.
Regimul apei de băut.
În munca la temperaturi înalte muncitorul bea o cantitate mare de apă pentru a înlocui
apa pierdută prin transpiraţie. Acest consum mare de apă trebuie bine raţionalizat pentru a nu
produce tulburări în organism.
Duşuri şi semiduşuri de apă.
Pentru a crea muncitorilor posibilitatea să se răcorească în timpul pauzelor, este
recomandabil să se instaleze duşuri şi semiduşuri de apă în imediata apropiere a secţiilor calde.
Îmbrăcămintea muncitorilor care lucrează la temperaturi ridicate trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
 ţesăturile din care se confecţionează îmbrăcămintea trebuie să fie rău conducătoare de
căldură, să reziste la umezeală şi să fie permeabile la aer;
 ţesăturile trebuie sa fie executate din fibre care absorb uşor apa provenită din transpiraţie
şi au proprietatea de a o ceda rapid;
 hainele nu vor fi croite strâns pe corp pentru a se asigura o bună ventilaţie între corp şi
haine, şi a nu se împiedica circulaţia sângelui şi respiraţia;
 pentru protecţia împotriva radiaţiilor calorice intense se utilizează haine, şorţuri, mănuşi
din ţesături iluminate care au o capacitate mare de reflecţie a radiaţiilor.

Măsurile medicale
În primul rând nu pot fi încadraţi la locuri cu temperatură ridicată cei care suferă de
următoarele boli: leziuni valvulare ale inimii, miocardite cu tendinţă de decompensare,
hipertensiune, anemie, varice, flebite şi tromboflebite, astm bronşic, tuberculoză pulmonară,
emfizem pulmonar, diabet, nefrite şi nefroze, boli endocrine, epilepsie, nevropatii şi
psihopatii.

54 din 99
 CAPITOLUL III

MICROCLIMATUL INDUSTRIAL ÎN CADRUL FIRMEI DELTA PLAST

HOLDING SRL. REALIZAREA SI MENTINEREA UNUI CLIMAT
INDUSTRIAL FAVORABIL MUNCII

3.1 Valorile temperaturii si umiditătii în sectia de extrudare

În cadrul societăţi DELTA PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă
o cantitate ridicată de căldură (utilaje de extrudare, aparate de imprimat folia, etc.), care dacă nu
este reglată prin instalaţii de climatizare artificială poate avea efecte nocive asupra sănătăţii
muncitorilor, în special în anotimpul cald.
După cum am prezentat în capitolul anterior temperaturile mult prea ridicate la locul de
muncă afectează în mod direct productivitatea angajaţilor, scăzându-le puterea de concentrare şi
ritmul de muncă. Oboseala intervine mult mai repede decât dacă aceştia ar fi lucrat în condiţii
propice.
Temperatura în secţiile de extrudare si imprimare are mărime potrivită dacă se
încadrează între următoarele valori:
- pentru extrudare între 20-24 grade;
- pentru imprimare între 20-26 grade.
Managerul întreprinderii a înţeles acest lucru, şi din dorinţa de a administra o companie
profitabilă a rezultat nevoia de a-şi proteja angajaţii.
O primă măsură adoptată de către managementul instituţiei a fost amplasarea unor
automate de apă în proximitatea locurilor de muncă, pentru ca muncitorii să beneficieze de
aportul de lichide optim, fără a fi nevoiţi să părăsească sediul întreprinderii, astfel evitându-se
întreruperea activităţilor curente. Automatele de apă sunt dotate cu un dispozitiv ce controlează
temperatura apei, aceasta putând fi modificată în funcţie de necesităţi.
O altă măsură adoptată pentru a asigura confortul termic angajaţilor a fost aceea de a
monta instalaţii de climatizare artificială în fiecare dintre cele două sectii societăţii. Plasarea
acestora a fost realizată în funcţie de necesităţile tehnice impuse de poziţia utilajelor generatoare
de căldură. Muncitorii au fost instruiţi cum să utilizeze şi să programeze aceste instalaţii în
funcţie de temperatura sălilor de lucru, aceştia setându-şi singuri temperatura optimă.
Pentru operatorii care execută operaţiile de extrudare şi comprimare, temperaturii din
secţie i se adaugă şi temperatura degajată de utilaje în urma acestor procese, astfel temperatura la
care este supus un operator de extrudare în timpul executării operaţiei este de aproximativ 35-40 o
C fapt ce îi solicită acestuia sistemul circulator şi îi induce o stare generală de oboseală şi
epuizare. Aşadar, în cadrul societăţii în cauză s-a optat pentru un sistem care să asigure
personalului întreprinderii un climat propice realizării activităţilor specifice profilului
întreprinderii, acesta ajutând la menţinerea sănătăţii angajaţilor, fiind conform cu prevederile de
protecţie socială.
O măsură recent adoptată de către management a fost aceea de a monta un ventilator
suplimentar pe unul din utilajele generatoare de căldură (pe unul dintre utilajele de extrudare),
astfel diminuând semnificativ cantitatea de radiaţii calorice. Efectul acestei investiţii a fost unul
benefic, atât pentru confortul angajaţilor, cât şi la nivelul costurilor întreprinderii, deoarece s-au
redus cheltuielile cauzate de utilizarea instalaţiilor de climatizare.
Aceste măsuri de protecţie a angajaţilor împotriva temperaturilor ridicate au fost aplicate
şi îmbunătăţite în concordanţă cu nemulţumirile şi cerinţele muncitorilor, astfel având ca efect
menţinerea productivităţii muncii la un nivel constant în ultimii ani. De asemenea condiţiile de
muncă sunt importante pentru personal, aceştia devenind devotaţi obiectivelor generale ale
întreprinderii, datorită faptului că angajatorul le oferă anumite facilităţi ce au un efect benefic
asupra climatului de muncă.
55 din 99
 După cum am observat din capitolele anterioare, în cadrul analizei economico-financiare,
productivitatea înregistrează o scădere din cauza faptului că în activitatea economică au fost
atrase mai multe resurse umane decât necesarul optim, astfel încât creşterea numărului
angajaţilor devansează creşterea numărului serviciilor prestate. Deşi în acest caz managementul
întreprinderii a luat o decizie incorectă, estimând eronat volumul activităţii viitoare,
productivitatea muncii nu a scăzut sub efectul condiţiilor nefavorabile de muncă. Însă pe lângă
costurile salariale propriu-zise, au crescut de asemenea şi costurile aferente măsurilor de
protecţie a angajaţilor, acest lucru agravând situaţia nefavorabilă creată de angajarea unui surplus
de personal.
În cadrul societăţi DELTA PLAST HOLDING SRL sunt folosite utilaje mari care degajă
o cantitate ridicată de căldură (utilaje de extrudare, aparate de imprimat folia, etc.), astfel
temperaturile sunt ridicate si în consecintă si umiditatea aerului este sub valorile relative (sub 35
%).
Igiena modernă recomandă ca în încăperile încălzite umiditatea relativă a aerului să fie
cuprinsă între 35 şi 70%. De asemenea, cercetările efectuate demonstrează că pentru o relaţie
optimă între umiditatea relativă şi temperatura aerului, aceşti indicatori trebuie să aibă
următoarele perechi de valori:
Tabelul 3.1
Valori umiditate/temperatură
Umiditate relativă (%) Temperatura aerului (0C)
70 21,3
50 22,5
30 23,9

Pentru o relaţie optimă între umiditatea relativă şi temperatura aerului, în functie de

anotimp, aceşti indicatori trebuie să aibă următoarele perechi de valori:
Tabelul 3.2
Valori umiditate/temperatură
Anotimp Temperatura (ºC) Umiditatea (%)
Vara 20,8 60
Iarna -4,3 81

Dacă aceste proporţii nu se păstrează apar efecte negative asupra aparatului respirator.

Umiditatea sub 35% presupune uscarea mucoaselor precum si uscarea gurii.

Umiditatea peste 75% si este cald afara se împiedică evaporarea.

Astfel pentru a rezolva problema umiditătii în cadrul sectiei de extrudare trebuie

rezolvată mai întâi problema temperaturii. Acest lucru a fost prezentat mai sus.

3.2 Ventilarea optimă a microclimatului industrial

Deoarece societatea DELTA PLAST HOLDING SRL produce plăci, folii, tuburi şi
profiluri din material plastic, aceasta impune prin natura activităţii utilizarea unor sisteme de
ventilaţie mecanice, care să elimine substanţele nocive din încăpere, şi să substituie aerul viciat
cu aer proaspăt. Ventilarea mecanică generală a fost considerată soluţia optimă, în acest context,
sistemul de ventilaţie fiind format din două instalaţii: o instalaţie care aspiră aerul viciat, şi o alta
care introduce aerul proaspăt.
56 din 99
 Pornind de la organigrama prezentată în figura 3.1 se prezintă schema de principiu a
circuitelor instalaţiei de ventilaţie.

Figura 3.1 Schema de principiu a circuitelor instalaţiei de ventilaţie

Se remarcă prezenţa celor două ventilatoare de insuflare (Vi) şi de refulare (Vr) precum şi
a regulatoarelor de debit (Rd). Aerul extras din incintă (AE) poate fi parţial recirculat (Ar) sau
evacuat în totalitate (Ae). Aerul nou (AN) se introduce direct în incintă ca aer insuflat (Ai) sau se
amestecă cu aerul recirculat, rezultând aerul de amestec (Aa).
În funcţie de nivelul de presiune realizat în incintă prin acţiunea simultană, sau separată a
celor două ventilatoare, aceasta se poate afla în stare de suprapresiune, caz în care aerul va ieşi
din incintă ca aer de suprapresiune (As), sau în stare de depresiune, caz în care aerul va intra în
incintă ca aer de presiune (Ad).
Circulaţia aerului pentru instalaţia de ventilaţie şi climatizare poate fi reprezentată
schematizat pe baza organigramei din figura 3.2.
În figura 3.2 se pot urmări legăturile dintre gurile de aspiraţie şi refulare, circuitele de aer,
chesoane de distribuţie, sau de extracţie a aerului, posibilitatea de realizare a recirculării unei
parţi din aerul din incintă, ca şi nivelul de presiune la care lucrează incinta.

Figura 3.2 Organigrama sistemului de ventilaţie

57 din 99
 Aşa cum se observă din Figura 3.1 Schema de principiu a circuitelor instalaţiei de
ventilaţie, aceasta conţine două tipuri de ventilatoare. În continuare vom prezenta parametrii la
care funcţionează cele două ventilatoare şi caracteristicile acestora.
1. Ventilator de insuflare elicoidal axial de medie presiune

Motor asincron cu inducţie,cu grad de protecţie IP44 şi rotor montat pe rulmenţi cu bile.
Elice cu palete de forma aerodinamică, suprapuse, proiectate pentru reducerea nivelului de
zgomot provocat de turbulenţa aerului, confecţionate din propilena indeformabilă cu un înalt
grad de rezistenţă şi stabilitate.Axul retezat este din aluminiu.
Rama prevăzută cu ajutaj pentru aspiraţie de secţiune aerodinamică, alungit, pentru a
facilita montarea pe conductele de evacuare şi calibrat pentru îmbunătăţirea trecerii aerului; este
confecţionată din tablă de oţel protejată cu vopsea poliesterică.
Grilaj de protecţie realizat din inele de oţel ,protejat cu vopsea din exposy-poliester,de
culoare neagră, uşor de îndepărtat pentru a facilita curăţarea şi întreţinerea.Configuraţie
proiectată special pentru a asigura o funcţionare silenţioasă.
Viteza de rotaţie variabilă prin utilizarea unui variator de tensiune opţional.
Temperatura de funcţionare: -25gr.C/+40-70 gr.C.
Aceste aparate pot fi aplicate cu refularea în conducte de ventilare sau în sisteme filtrante
şi pentru toate instalaţiile unde sunt prezente pierderi de sarcina.Aerul ventilat nu trebuie să
conţină praf, să fie acid sau coroziv.

Caracteristici:
Clasa de izolare: Cl.I
Debit de aer maxim (mc/h): 1120
Greutate (kg:) 6.1
P max (mm H2O_Pa): 14.5/142
Rotatii/min: 1400
Sursa V-Hz-Ph: Trifazic
Temp. max (grade Celsius): 70
Dimensiuni A_B_C_D_E(mm): A=320/B=280/C=279/D=256 D1=258.5/D2=264/D3=250
E=92/F=8/G=10
Nivel de zgomot maxim dB(A): 53

Figura 3.3 Ventilator de insuflare folosit la firma DELTA PLAST HOLDING SRL

58 din 99
2. Ventiloconvector carcasat

Ventiloconvectorul este utilizat pentru tratarea aerului ambiental atît vara (alimentarea
bateriei cu apă rece) cât şi iarna(alimentarea bateriei cu apă caldă). Carcasa este realizată din
elemente de plastic şi tabla galvanizată, acoperită cu pulberi polimerizate la cald.
Structura portantă din oţel galvanizat. Baterie de schimb termic din ţevi de cupru cu
aripioare de aluminiu, cu pierderi reduse de presiune. Filtru de aer uşor de îndepărtat şi
curăţat,reutilizabil după spălare sau suflare- Grup ventilator cu motor cu 6 turaţii şi ventilator din
aluminiu. Gamă largă de dispozitive de comandă cu instalare fie pe unitate,fie la distanţă.

Caracteristici:
Capacitate(răcire) W: 1400
Capacitate(încălzire) W: 3650
Sursa V-Hz-Ph: 230/1/50
Debit de aer maxim (mc/h): 140/210/280
Greutate (kg): 20
Nivel de zgomot maxim dB(A): 35/42/48
Putere motor (W): 38

În figura 3.4 este prezentat ventiloconvectorul carcasat şi componentele sale:

Figura 3.4 Ventiloconvectorul carcasat

3.3 Iluminatul microclimatului industrial

Senzaţiile vizuale şi analizatorul vizual joacă un rol preponderent şi în activitatea

profesională, fiind implicate în 90% dintre modalităţile de recepţie a informaţiilor. Datorită
acestui fapt, un iluminat corespunzător (artificial sau natural) constituie un element hotărâtor în
obţinerea performanţelor. Una dintre cele mai importante caracteristici ale ambianţei luminoase o

59 din 99
constituie intensitatea luminoasă, a cărei unitate de măsură este lux-ul, definit ca volumul
fluxului luminos ce cade pe o anumită suprafaţă (Saal, Knight, 1988).
La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat (tabel 3.3): natural şi artificial,
fiecare având o serie de particularităţi, avantaje, dezavantaje (Moldovan-Scholz, 2000).
Tabelul 3.3
Tipuri de iluminat
Felul
Mod realizare Avantaje Dezavantaje
iluminatului
difuzare mare a luminii
repartiţie limitată a fluxului
ferestre economic
Natural luminos
luminatoare igienic
variaţii în timpul zilei
nu oboseşte ochii
emit o lumină gălbuie
lămpi cu lumină obositoare pt. ochi
incandescenţă nu sunt economice
becuri simple dau o strălucire mare a
obiectelor
dirijarea fluxului luminos
Artificial corpuri de iluminat nu sunt economice
ocrotesc ochii contra strălucirii
lumină apropiată de cea naturală
repartizare uniformă a fluxului
lămpi cu descărcări în
luminos
gaze
elimină contrastele şi umbrele
economice

Sistemele de iluminat artificial se grupează în următoarele categorii:

 Iluminat general - difuzarea fluxului luminos pe toată suprafaţa încăperii de lucru,
fără o orientare precisă asupra unui anumit loc de muncă. El poate fi grupat in
urmatoarele categorii:

 direct: lumină dirijată direct pe suprafaţa de lucru;

 indirect - lumina este dirijată în proporţie de 90-100% spre plafon şi partea superioară a
pereţilor. Avantajul acestui tip de iluminat constă în faptul că elimină umbrele din
încăpere şi nu provoacă orbirea prin strălucire;
 semidirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre suprafaţa de lucru, restul de 40-
10% fiind dirijate spre plafon;
 semiindirect - 60-90% din fluxul luminos este dirijat spre plafon şi pereţi, restul spre
planul care trebuie iluminat;
 difuz - este superior celor prezentate anterior, asigurând o iluminare difuzată uniform în
toate direcţiile datorită surselor luminoase mascate.

DELTA PLAST HOLDING SRL foloseşte ambele surse de iluminat, atat iluminatul
natural, cat si iluminatul artificial.
În cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL iluminatul natural se face prin:
- ferestre înalte, pentru că permit pătrunderea luminii în
profunzimea încăperilor;
- pervazul ferestrelor se afla situat la înălţimea meselor de lucru întrucât ferestrele
cu pervazul mai jos provoacă iarna o răcire accentuată a ambianţei de lucru,
precum şi a orbirii datorită zăpezii din exterior, iar vara datorită penetrării
60 din 99
 razelor solare. Orbirea poate fi relativă, când este cauzată de contraste prea
puternice în câmpul de lucru, sau absolută, când strălucirea este aşa de puternică
încât adaptarea nu mai este posibilă;
- luminatoare construite din panouri transparente care înlocuiesc o parte din
învelitoarea acoperişului.

 Iluminatul artificial trebuie să fie dozat astfel încât să permită personalului

desfăşurarea activităţilor de muncă în cele mai bune condiţii de vizibilitate.

În cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL iluminatul artificial se realizează

conform tabelului 3.4:
Tabelul 3.4
Distribuţia fluxului luminos în cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL

Distribuţia
fluxului Destinaţii Observaţii
luminos

- iluminat industrial fără sarcini

- în planul util se formează umbre foarte
vizuale pretenţioase;
pronunţate;
- iluminat în care prezenţa umbrelor
- contrastul dintre suprafaţa luminoasă a
nu influenţează negativ activitatea;
corpului de iluminat şi plafon este foarte
Directă - iluminat în încăperi cu înălţime
mare;
mare astfel încât plafonul nu se află
- conduce la un iluminat economic:
în câmpul vizual;
număr mic de corpuri în sistem şi
- spaţii de depozitare
consum redus de energie electrică

- umbrele sunt pronunţate;

- birouri, spaţii administrative;
Semidirectă - căi de circulaţie importante din
clădire
3.4 Zgomotul în cadrul firmei DELTA PLAST HOLDING SRL
- contrastul corp de iluminat-plafon este
ridicat;
- creşte costul sistemului de iluminat şi
costul energiei electrice,
- confort mai bun decât al iluminatului
direct

Firma desfăşoară o activitate în domeniul prelucrării maselor plastice,avand ca obiect de

activitate Fabricarea plăcilor, foliilor, tuburilor şi pofilelor din material plastic ,domeniu în care
se folosesc utilaje şi instalaţii generatoare de vibraţii şi zgomot.
Din acest punct de vedere în cadrul firmei s-au identificat:
- Surse generatoare de zgomot grupate după mobilitate în:
a) surse fixe generatoare de zgomote, din care fac parte instalaţiile de obţinere a
foliei,instalaţii de obţinere a produselor din folie şi instalaţii de imprimat.
b) surse mobile generatoare de zgomot,care includ mijloace de
transport,motostivuitoare.
- Medii de lucru expuse zgomotului cuprind zonele de lucru din vecinătatea
instalaţiilor şi utilajelor folosite de firmă.

Evaluarea punctelor de risc privind expunerea la zgomot s-a făcut în concordanţă cu

prevederile actelor normative în vigoare şi limitele admisibile stabilite prin STAS 11617/1990.
61 din 99
 Pentru utilajele şi instalaţiile care prezintă risc din punct de vedere al expunerii la zgomot
s-au făcut măsurători de către instituţii autorizate şi s-a stabilit nivelul de zgomot prin atestate
tehnice emise pentru fiecare obiectiv şi zonă unde se consemnează factorul de risc,post de
comandă sau mediu înconjurător.
Din evaluările şi măsurătorile făcute la nivelul societăţii PROINTERMED s-au înregisrat
5 puncte de risc privind expunerea la zgomot toate regăsindu-se la utilajele cu amplasament
fix,puncte de risc la care valorile măsurate se situează la nivelul sau peste nivelul prevăzut de
stat.
În tabelul următor sunt prezentate prin măsurători atestate nivelul zgomotului pentru
instalaţiile şi utilajele care prezintă risc de expunere la zgomot.
Tabelul 3.5

Zgomotul reprezintă şi o cauză importantă a creşterii şi frecvenţei accidentelor de muncă

prin:
- împiedicarea perceperii unor semnale sonore;
- scăderea şi distragerea atenţiei;
- scăderea preciziei mişcărilor;
- tulburări de echilibru.
Costul social şi uman pentru angajaţii afectaţi de surditate este dificil de estimat, dar se
pot evalua consecinţele financiare pentru întreprindere. Costul pentru surditatea profesională va
reveni exclusiv angajatorilor, care vor trebui să compenseze pierderea salariului datorată
incapacităţii permanente de muncă recunoscută a salariatului.125
Combaterea zgomotului la locul de muncă aduce pe lângă avantaje financiare şi o
ameliorare a productivităţii muncii datorită îmbunătăţirii condiţiilor de muncă.
Fără o dorinţă clar exprimată a angajatorului şi fără ca toţi angajaţii implicaţi să se
alăture, o acţiune de combatere a zgomotului în mediul de muncă are puţine şanse de reuşită.
Pentru a fi eficient, un program de combatere a zgomotului necesită mijloace, timp, şi o
investiţie umană şi financiară foarte importantă.

3.5 Propuneri privind realizarea unui microclimat favorabil muncii

Vom prezenta, aşadar, o serie de propuneri privind combaterea unor acţiuni dăunătoare
microclimatului (măsurile se adresează atât mediului industrial, cât si persoanelor expuse):

- Restricţii de expunere;
- Evaluări medicale continue ale angajatilor pentru a se asigura că acestia sunt
apti pentru a lucra în astfel de medii;
- Furnizarea şi utilizarea de articole de îmbrăcăminte adecvate;
- Instruire;
- Supraveghere;
- Măsurarea în mod frecvent a cantităţii de substanţe nocive din aer;
- Utilizarea unor sisteme de ventilaţie corespunzătoare;
- Oferirea unor suplimente de lapte angajaţilor pentru diluarea substanţelor
inhalate;
- Utilizarea măştilor pentru a evita inhalarea de substanţe chimice.
62 din 99
3.5.1 Propuneri privind combaterea acţiunii dăunătoare a microclimatului cald

Astfel, în cadrul sectiei de extrudare unde expunerea la temperaturi înalte este mare se
recomandă termoizolarea surselor de încălzire are o mare eficienta. Pentru aceasta se folosesc
paravane, straturi izolatoare de aer sau perdele de apa. De asemenea se recomandă menţinerea
echilibrului hidrosalin care se face prin acordarea de apa cerbo-gazoasă salină (cu 1-2 g. NaCl la
litru).
Măsurile tehnice cele mai importante sunt: mecanizarea procesului de producţie, izolarea
utilajului, amplasarea utilajului, măsuri tehnico-sanitare.
Prin mecanizarea proceselor de muncă se evită supraîncălzirea. Pe de altă parte, se reduce
numărul de muncitori care trebuie să lucreze în microclimat nefavorabil, iar timpul în care
aceştia lucrează în condiţii de radiaţii calorice intense se micşorează, de asemenea. Prin
automatizare, muncitorul este într-o şi mai mare măsură ferit de supraîncălzire.
Prin izolare termică a utilajului se împiedică, sau se reduce pătrunderea căldurii radiante
la locul de muncă. În faţa utilajului care emană radiaţii calorice se pot pune diferite perdele
termoizolante din materiale care absorb radiaţiile respective sau împiedică trecerea lor.
Amplasarea raţională a utilajelor în spaţiul atelierului, la distanţe care previn şocul
caloric, precum şi evitarea trecerii frecvente a muncitorului pe lângă sursele de radiaţii calorice.
Una dintre măsurile tehnico-sanitare cele mai eficiente este ventilarea şi răcirea
pardoselii. Ele pot fi răcite prin stropirea cu apă rece, sau prin instalarea de pardoseli
performante sub care trece în permanenţă un curent de aer rece.
Măsurile de protecţie individuală se referă la regimul de muncă, duşuri de aer, perdele
de apă, ecrane umede, regimul apei de băut, duşuri şi semiduşuri de apă.
Regimul apei de băut.
În munca la temperaturi înalte muncitorul bea o cantitate mare de apă pentru a înlocui
apa pierdută prin transpiraţie. Acest consum mare de apă trebuie bine raţionalizat pentru a nu
produce tulburări în organism.
Duşuri şi semiduşuri de apă.
Pentru a crea muncitorilor posibilitatea să se răcorească în timpul pauzelor, este
recomandabil să se instaleze duşuri şi semiduşuri de apă în imediata apropiere a secţiilor calde.
Îmbrăcămintea muncitorilor care lucrează la temperaturi ridicate trebuie să îndeplinească
anumite condiţii:
- ţesăturile din care se confecţionează îmbrăcămintea trebuie să fie rău conducătoare de
căldură, să reziste la umezeală şi să fie permeabile la aer;
- ţesăturile trebuie sa fie executate din fibre care absorb uşor apa provenită din transpiraţie şi
au proprietatea de a o ceda rapid;
- hainele nu vor fi croite strâns pe corp pentru a se asigura o bună ventilaţie între corp şi
haine, şi a nu se împiedica circulaţia sângelui şi respiraţia;
- pentru protecţia împotriva radiaţiilor calorice intense se utilizează haine, şorţuri, mănuşi din
ţesături iluminate care au o capacitate mare de reflecţie a radiaţiilor.
Măsurile medicale
În primul rând nu pot fi încadraţi la locuri cu temperatură ridicată cei care suferă de
următoarele boli: leziuni valvulare ale inimii, miocardite cu tendinţă de decompensare,
hipertensiune, anemie, varice, flebite şi tromboflebite, astm bronşic, tuberculoză pulmonară,
emfizem pulmonar, diabet, nefrite şi nefroze, boli endocrine, epilepsie, nevropatii şi
psihopatii.

3.5.2 Propuneri privind combaterea potenţialului nociv al zgomotului

63 din 99
 DELTA PLAST HOLDING SRL este o companie serioasă, atentă si preocupată de
rezolvarea problemelor cu care se confruntă angajatii. De aceea firma ia întotdeauna măsuri de
prevenire si de combatere a efectelor nocive ale zgomotului.
Operatorii de extrudare sunt cei mai expusi la efectele zgomotului datorită instalatiilor de
extrudare. Acestea produc călduri mari si zgomote uriase.
Măsuri colective de combatere a zgomotului

• Organizarea lucrului în aşa fel astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să
fie limitat;
• Planificarea activitaţilor producătoare de zgomot, astfel încât desfăşurarea acestora
să afecteze un număr cât mai mic de lucrători;
• Atenuarea propagării zgomotului aerian, prin utilizarea de incinte şi ecrane
fonoizolante;
• Utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea sunetelor reflectate;
• Combaterea zgomotului şi a vibraţiilor care se propagă prin sol, prin utilizarea unor
măsuri de amortizare (dale flotante);
• Implementarea unor programe de lucru prin care se ţine sub control expunerea la
zgomot.
Mijloace individuale de protecţie a auzului

Dacă riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte mijloace,
lucrătorilor, ca ultimă soluţie, trebuie să li se pună la dispoziţie şi aceştia trebuie să utilizeze
mijloace individuale de protecţie auditivă . Atunci când sunt utilizate, trebuie respectate
următoarele principii:
• antifoanele trebuie purtate efectiv, iar utilizarea acestora trebuie impusă şi urmărită;
• antifoanele trebuie să fie adecvate genului de activitate, tipului şi nivelului de zgomot şi
să fie compatibile cu restul echipamentului de protecţie;
• lucrătorilor trebuie să li se asigure posibilitatea de a alege, dintre diferite modele de
antifoane corespunzătoare mediului de lucru, pe cel mai confortabil;
• trebuie asigurată instruirea privind modul de utilizare, păstrare şi întreţinere a
antifoanelor.

3.5.3 Semnalizarea riscurilor la locul de muncă

Conducerea societăţii SC DELTA PLAST HOLDING SRL asigură mijloacele şi

dispozitivele de semnalizare de securitate şi sănătate adecvate locurilor de muncă sau situaţiilor
periculoase şi ia măsuri pentru menţinerea acestora în stare de funcţionare.
Semnalizarea de securitate şi sănătate este de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor şi se realizează după car în manieră permanentă şi ocazională.
Semnalizarea permanenta se realizează astfel:
- prin panouri (indicatoare, placi) şi/sau culori de securitate, când se refera la o
interdicţie, avertisment, o obligaţie, la localizarea mijloacelor de salvare sau
de prim ajutor şi la riscurile de lovire de obstacole şi de căderea persoanelor.
- prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoare de fond) în cazul recipientelor şi
conductelor aparente care conţin substanţe periculoase. Aceste mijloace sunt
plasate pe părţile vizibile, sub forma rigida, autocolanta, pictata intr-un număr
suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei.
- prin panouri de avertizare adecvate sau etichete în cazul suprafeţelor, sălilor sau
incintelor utilizate pentru încărcarea, descărcarea şi depozitarea substanţelor
periculoase. Mijloacele mai sus amintite sunt plasate aproape de suprafaţa de
depozitatore sau pe uşa de acces în hală.
- prin marcarea cailor de circulaţie
Semnalizarea ocazionala este realizata astfel:
64 din 99
 - prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala în caz de atenţionare
asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o
acţiune specifica sau evacuare de urgenta
- prin gest semnal sau comunicare verbala în caz de ghidare a persoanelor care
efectuează manevrele ce presupun un risc sau un pericol
Salariaţii sunt instruiţi periodic privind semnalizarea de securitate şi sănătate utilizata la
locul de muncă.

CAPITOLUL IV

65 din 99
 ORGANIZAREA ERGONOMICĂ A UNUI LOC DE MUNCA ÎN CADRUL UNUI
LABORATOR. UTILIZAREA SISTEMULUI MTM ÎN STABILIREA METODELOR DE
MUNCĂ LA PROCESELE DE MUNCĂ MANUALE EXISTENTE SAU PROIECTATE

Una din condiţiile esenţiale pentru obţinerea unei înalte productivităţi a muncii, o
constituie organizarea ergonomică a muncii pe fiecare loc de muncă, veriga de bază a producţiei.
O astfel de organizare trebuie să asigure o muncă continuă şi de înaltă productivitate a
muncitorilor, uşurând în acelaşi timp eforturile lor fizice prin:
− organizarea ergonomică a procesului de muncă pe locul de muncă, pe baza respectării
principiilor economiei mişcării;
− organizarea unor condiţii de muncă ergonomice, în care munca să se desfăşoare cu un
consum de energie cât mai mic şi fără pericol de îmbolnăvire sau accidentare;
− organizarea necesară a servirii locului de muncă.

4.1 Analiza unui loc de muncă din cadrul unui laborator în vederea organizării raţionale a
acestuia

Metoda timpilor şi a mişcărilor (MTM) este o metodă folosită mai ales în analiza şi
diagnoza activităţilor manuale şi mecanizate şi constă în descompunerea mişcărilor complexe în
mişcări elementare sau gesturi şi evaluarea duratelor acestora. Această metodă urmăreşte
eliminarea mişcărilor inutile şi se face pentru organizarea şi redistribuirea mişcărilor pe
membrele superioare şi inferioare, reducerea timpilor de execuţie, creşterea calităţii execuţiei şi
reducerea efortului fizic.
Locul de muncă ales face parte din Laboratorul de analize fizico-chimice FCN din cadrul
sectiei Pulberi-Pastile.
Caracterizarea materialului nuclear (pulverulent, solid) presupune evaluarea in prima faza
a proprietatilor fizice si chimice.
Numeroase rapoarte din literatura de specialitate fac referire la modul in care proprietatile
fizice ale UO2 influenteaza in mod obiectiv comportamentul pulberilor in procesul de fabricatie
al combustibilului nuclear, precum si calitatea finala a pastilelor sinterizate.

Determinarea porozitatii

66 din 99
 În caracterizarea materialelor pulverulente o proprietate esenţială este reprezentată de
porozitate. Rezultatele unei analize de porozitate dau informaţii esenţiale în ceea ce priveşte
gradul de tasare a unei pulberi, pot fi corelate usor cu date de densitate, suprafaţa specifică, etc.
F
În cazul laboratorului de analize fizico-chimice se pot efectua teste de porozitate atât pentruE
Masa de lucru 1
materiale pulverulenteAnaliza UO2, DUA uscat-macinat, alte materiale utilizate în fluxulR
(pulberi porozitate
E
tehnologic), cât şi pentru materiale solide (pastile de UO2 sinterizat). Aparatul folosit esteS
porozimetrul cu mercur Poremaster 60; porozitatea este determinată prin introducerea subT
R
presiune – intruzia de mercur în spaţiile disponibile ale materialului (spaţiile pot fi inter şi intraE
particule). Rezultatul este exprimat printr-o reprezentare “presiune vs. volum de intruziune”
Tava plastic
Vas colectare Penetrometre L
din care,deseuri de sticla
prin calcule matematice protectie
– ecuaţia Washburn – se poate determina atât distribuţiaA
dimensiunii porilor cât şi volumul total al acestora. T
E
Canalizare R
radioactiva A
L
Garnituri Contacte Vaselina Betisoare E
metalice siliconică Curaţat

F
Masa de lucru 2 E
Analiza porozitate R
E
porozimetrul cu Hg penetrometru cu proba S
T
Amplasarea ustensilelor, a operatoruluişi a obiectelor muncii la locul de muncă sunt prezentate în fig. 4.1.:
R
E

L
A
Analizor porozitate T
E
R
A
L
Pompa de Butelie E
vid Gaz inert

1- vas de colectare deşeuri

2- penetometre de sticlă
Exterior
3- tava plastic protecţie
atmosfera
Eliminare
67 din 99 gaze
 4- canalizare radioactivă
5- garnituri
6- contacte metalice
7- vaselină siliconică
8- betiţoare curăţat
9- pompa de vid
10- butelie gaz inert
11-banc de lucru
La acest loc de muncă ales pentru analiză, se executa urmatoarele operatiuni:
A. Pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
B. Determinarea porozităţii materialelor pulverulente
C. Curăţarea penetrometrelor
Activitatea mâinilor operatorului în executarea celor trei etape pentru analiza de porozitate este
prezentată în tabelele 4.1, 4.2 şi 4.3.
Analiza chimica: Determinarea porozităţii materialelor pulverulente

Tabelul 4.1

68 din 99
 GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR
Operaţia: pregătirea GRAFICUL ACTIVITĂŢII
probelor pentru analiza de MÂINILOR
Executant: operator 1
Operaţia: determinarea porozitatii materialelor
porozitate Executant: operator 1
pulverulente
Locul: Laborator proprietati fizice Metoda: Studiul Fila nr.
Locul: Laborator proprietati fizice Metoda:
Existentă Studiul
nr.1 Fila
1 nr.
Mâna stângă Simboluri ExistentăMâna nr.1
dreaptă 1
Mâna stângă Simboluri
M.S M.D Mâna dreaptă
- Aşteaptă M.S M.D - Ia penetrometrul de sticlă şi-l
1
- Scoate mantaua metalică de la 11 - Ia
introducepenetrometrul
în pregătit
cilindrul cu
1
portul de joasă presiune pentru
acetonăanaliză
- Ţine cilindrul cu acetona - Scoate penetrometrul din
2 2 -cilindru
Introduce penetrometrul
3 încărcat în portul de joasă
-- Ia penetrometrul
Ajută mâna dreaptă 3
- Ia betisorul de ştergere şi
presiune
3
4 3 -șterge penetrometrul
roteşte mantaua metalică
- Tine penetrometrul 4 - Ia creuzetul cu material
- Fixează mantaua metalică 4 pulverulent
5 4 - porneşte programul de lucru
- Ţine penetrometrul şi pâlnia
5 - introduce materialul în
de alimentare
- Aşteaptă
5
-penetrometru
Aşteaptă pana la înregistrare
6 5
date (pătrunderea mercurului în
- Ţine penetrometrul încarcat 6 pori)
- Pune pe masa de lucru
- Aşteaptă până la înregistrare 6
6 creuzetul şi pâlnia de
date (pătrunderea mercurului -alimentare
Ajută mâna stangă
în pori)
7
7 -- Relaxează sistemul
Glisează vaselină pede
marginea
-- Ajută
Scoatemâna dreaptă
mantaua metalică prindere
exterioară a penetrometrului
8
8
-- Introduce
Fixează (imobilizează)
garniturile pe 88
penetrometrul in port
stemul penetrometrului -- Introduce
Ţine penetrometrul
tija de siguranţă
9
9
-- Scoate penetrometrul
Ajută mâna dreaptă cu - Fixează contactul metalic pe
pulbere şi mercur -circumferinţa
Fixează şi însurubează
gresată
10 mecanismul de prindere pentru
analiza la înalta
- Înşurubează presiunemetalic
contactul
-- Introduce ansamblulcude
Tine penetrometrul 10
prindere al penetrometrului 11
pulbere şi mercur 11 - Introduce penetrometrul în
11
11 - Aşteaptă
portul de înalta presiune
- Pune penetrometrul pe masa
- Ajută
de lucru mâna dreaptă
12 - Injectează ulei hidraulic în
12 partea superioara a
penetrometrului
- Aşteaptă 13 - Strânge sistemul de prindere
13 la înaltă presiune

- Porneşte şi iniţiază programul

- operaţie 5 9
- Trage sistemul de prindere de analiză
- transport 5 1
- aşteptare 115 1
- Relaxează sistemul de
TOTAL 11 1115
- Aşteptă prindere la înaltă presiune

- Scoate penetrometrul din

17 portul de înalta presiune
- Ajută mâna dreaptă 17 - Realaxează și eliberează
mecanismul de prindere
- Deşurubează sistemul de - Scoate garniturile şi
prindere deşurubează contactul metalic
- Eliberează mercurul din proba
- Ajută mâna dreaptă
Tabel 4.2
- Ţine penetrometrul de stem

- Ajută mâna dreaptă 69 din 99

- operaţie 9 12
- transport 5 5
- aşteptare 4 1
TOTAL 18 18
 Tabelul 4.3.
70 din 99
 GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR
Operaţia: curățarea penetrometrelor Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietăti fizice Metoda: Studiu Fila nr.
Existentă l nr.1 1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
- Ajută mâna dreaptă - Introduce pensa de curăţare
şi eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
1
1 - Imersează penetrometrul în
- Introduce acetona în cilindru
cilindrul de curăţare
- Execută mişcări de curăţare
în plan vertical
- Ajută mâna dreaptă 2
2 - Aşteaptă

- curăţă cu hârtie de filtru

- Eliberează conţinutul la 3
3 interiorul penetrometrului
canalizarea radioactivă

- Ţine penetrometrul înclinat

la 45o

- operaţie 3 2
- transport 2 2
Operaţia - aşteptare 0 Mâna
1 stângă Mâna dreaptă Total M.S + M.D
pregătirea probelor pentru analiza de porozitate 5 5 55
TOTAL 1 11 9 1 1 11 22
determinarea porozitatii materialelor pulverulente 9 5 4 18 12 5 1 18 36
curătarea penetrometrelor 3 2 - 5 2 2 1 5 10
TOTAL MIŞCĂRI M.S + M.D 68
Analiza detaliată a mânuirilor fiecărei operaţii în parte, presupune întocmirea Fiselor de
analiză detaliată. În continuare se prezintă Fişele detaliate mânuirilor specifice celor 3 operaţii
precizate la început( tabelele 4.4, 4.5 şi 4.6).

Tabelul 4.4
FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM - 1
Denumirea mânuirii: pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
71 din 99
 Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre R20B 10
cilindrul de acetonă
Apucă cilindrul de acetonă G1A 2
Ţine cilindrul de acetonă 9,4 R18B Întinde mâna spre
penetrometrul
5,6 G3 Apucă penetrometrul
5,1 M8A Introduce penetrometrul în
Ţine penetrometrul în cilindrul de acetonă
cilindrul cu acetonă

5,1 M8A Deplasează penetrometrul

din cilindru
6,3 R10B Întinde mâna spre
beţişorul de ştergere
2 M2A şterge penetrometrul
Întide mâna spre pâlnia de R20B 10
alimentare
Apucă pâlnia G1A 2
Ţine pâlnia
9,4 R18B Întinde mâna spre
creuzetul cu material
pulverulent
2 G1A Apucă creuzetul
2 RL1 Introduce materialul în
penetrometru
Ţine penetrometrul
încărcat
2 G1A Pune pe masa de lucru
creuzetul şi pâlnia de
Întinde mâna spre R26B 11,7 alimentare
vaselină
Apucă vaselina G1A 2
2 M2A
Glisează vaselină pe
Întinde mâna spre R28B 12,2 marginea exterioară a
garnituri penetrometrului
Apucă garniturile G1C1 7,3
Introduce garniturile pe P1SE 5,6
stemul penetrometrului

şine penetrometrul
Întinde mâna spre R20B 10
contactul metalic
Apucă contactul metalic G1A 2
5,6 P1SE
Fixează contactul metalic
pe circumferinţa gresată
Introduce ansamblul de M2A 2
prindere al P1SSE
penetrometrului 9,1 Înşurubează contactul
metalic

Pune penetrometrul pe G1A 2

masa de lucru

TOTAL 144,4
72 din 99
 TOTAL DE REPORTAT 144,4

Referitor la analiza detaliată a pregătirii probelor pentru analiza de porozitate, rezultă următoarele aspecte
critice:
− mişcarea „Întinde mâna” efectuată de ambele mâini, reprezintă 79 TMU, adică 54,7% din totalul TMU pe
mânuire. Mişcările de întindere a mâinii spre penetrometru şi cilindru de acetonă, presupun un oarecare grad de
control, la care participă indirect şi privirea; în schimb, mişcările de întindere a mâinii spre pâlnia de alimentare sau
garnituri se desfăşoară rapid, fără participarea privirii;

− mişcările referitoare la deplasarea penetrometrului, reprezentând 16,2 TMU, sunt combinate şi executate
preponderent de mâna dreaptă; în schimb, mişcările de deplasare a ansamblului de prindere reprezentând 2 TMU,
sunt izolate şi necesită precizie şi precauţie din partea operatorului.

− mişcarea de potrivire a contactului mecanic, reprezentând 14,7TMU, vizează o îmbinare strânsă cu presiune
mică, simetrică, pe când mişcările de potrivire a garniturilor, reprezentând 5,6TMU, presupun o îmbinare medie,
fără presiune şi cu utilizarea forţei de gravitaţie. Astfel, se uşurează efortul operatorului, avându-se în vedere că
mişcarea se execută în sensul gravitaţiei, devenind astfel mai puţin obositoar

Tabelul 4.5

Fisă de analiză MTM-2

Denumirea mânuirii: determinarea porozităţii materialelor pulverulente
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre R30A 9,5
mantaua metalică de la
portul de joasă presiune
Scoate mantaua metalică M8A 5,1
de la portul de joasă 6,3 R10B Întinde mâna
presiune penetrometrul pregătit
pentru analiză
2 G1A Apucă penetrometrul
pregătit pentru analiză
6,8 M10B Introduce penetrometrul
încărcat în portul de joasă
Fixează mantaua metalică P1SE 5,6 presiune

5,1 M8A Roteşte mantaua metalică

4,1 T60S

10,6 AP2 Porneşte programul de

lucru

7,3 EF Fixează privirea şi

aşteaptă până la
Întinde mâna spre mantaua R30A 9,5 înregistrarea datelor
metalică
Scoate mantaua metalică M8A 5,1
Fixează (imobilizează) P1SE 5,6
penetrometrul in port
5,6 P1SE Relaxează sistemul de
prindere
Întinde mâna spre R30A 9,5
73 din 99
penetrometrul cu pulbere şi
mercur
2 M2A Introduce tija de siguranţă
Ţine penetrometrul cu
pulbere şi mercur
9,1 P1SSE Fixează şi înşurubează
mecanismul de prindere
pentru analiza la înaltă
presiune
11,3 R40A Întinde mâna spre
penetrometru
2 G1A Apucă penetrometrul
10,5 M20B Introduce penetrometrul în
portul de înaltă presiune
10,6 AP2 Injectează ulei hidraulic în
partea superioara a
penetrometrului

Trage sistemul de prindere D2 7,5

5,6 P1SE Strânge sistemul de
prindere la înaltă presiune
10,6 AP2 Porneşte şi iniţiază
programul de analiză
5,6 P1SE Relaxează sistemul de
prindere la înaltă presiune

Deşurubează sistemul de M8A 5,1

prindere

10,5 M20B Scoate penetrometrul din

portul de înaltă presiune
5,6 P1SE Relaxează şi eliberează
Ţine penetrometrul de stem mecanismul de prindere

5,1 M8A Scoate garniturile şi

deşurubează contactul
metalic
2 RL1 Eliberează mercurul din
probă
TOTAL 200,8
TOTAL DE REPORTAT 200,8

Aspectele critice referitoare la determinarea materialelor pulverulente vizează următoarele:

− în timp ce mâna dreaptă execută o serie de mişcări succesive, începând cu întinderea mâinii spre
penetrometru şi terminând cu cea de eliberare a mercurului din probă, mâna stângă fixează
penetrometrul în portul de joasă şi înaltă presiune. Din totalul de TMU pe mânuire, travaliul efectuat
de mâna stângă reprezintă 189,6 TMU, adică 90,5%. Se impune ca în procesul de muncă desfăşurat
de operator, să se aibă în vedere evitarea sau reducerea pe cât posibil a solicitărilor musculare statice
asociate cu eforturi importante;
− se manifestă tendinţa muncitorului de a depozita pe suprafaţa de lucru scule şi materiale care depăşesc
necesităţile unei zile de lucru. În acest caz, mişcările succesive nu sunt legate între ele în aşa fel încât
să se treacă de la o mişcare la cea următoare, mărindu-se astfel durata executării mânuirii

74 din 99
Tabelul 4.6

FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM - 3

Denumirea mânuirii: curățarea penetrometrelor
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre pensa R20B 10
de curăţare
Apucă pensa de curăţare G1A 2
2 M2A Introduce pensa de
curăţare în penetrometru
2 RL1 Eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
Întinde mâna spre acetonă R20B 10
Apucă acetona G1A 2
Introduce acetona în M14B 8,5
cilindru 2 M2A Imersează penetrometrul
în cilindru

3,1 M4A Execută mişcări de

curăţare în plan vertical
RL1 2
Eliberează conţinutul la
canalizarea radioactivă

Ţine penetrometrul 2 M2A

înclinat la 45o Curăţă cu hârtie de filtru
interiorul penetrometrului

TOTAL 45,6
TOTAL DE REPORTAT 45,6

Referitor la analiza detaliată de curăţare a penetrometrelor, rezultă următoarele aspecte

critice:
− mişcarea „Întinde mâna” efectuată de ambele mâini, reprezintă 20 TMU, adică 43,8% din
totalul TMU pe mânuire. Mişcările de întindere a mâinii spre pensa de curăţare şi spre acetonă se
desfăşoară rapid, fără participarea privirii;

− mişcările referitoare la deplasarea penetrometrului, reprezentând 16,2 TMU, sunt combinate şi

executate preponderent de mâna dreaptă; în schimb, mişcările de deplasare a penetrometrului în
cilindru reprezintă 7,1 TMU, necesită precizie şi precauţie din partea operatorului.

− prin nealternarea poziţiei ortostatice cu poziţia şezând, muncitorul nu are posibilitatea să

odihnească unele grupe de muşchi şi să schimbe poziţia atunci când doreşte să îmbunătăţească
circulaţia sanguină.

75 din 99
Timpul operativ corespunzător celor trei operaţii va fi:
Top = 144,4+ 200,8 + 45,6
Top =390,8 TMU
Transformat în secunde, devine:
Top = 14,06 sec

4.2 Organizarea locului de muncă în varianta îmbunătătită

Locul de muncă la care se execută cele trei operaţii, a fost îmbunătăţit pornindu−se de la
situaţia iniţială cu amplasarea ustensilelor, a operatorului şi a obiectelor muncii, prezentată în fig.
4.1 urmărindu−se respectarea principiilor
Masa economiei
de lucru mişcării
1 aplicabile corpului omenesc,
Analiza
organizării locului de muncă şi proiectării porozitate
ustensilelor şi echipamentului de laborator. Varianta
Acoperită cu material rezistent la
îmbunătăţită a locului de muncă este prezentată în schema
actiunea agentilor din fig 4.2. si 4.3
corozivi

Fig 4.2
Vas colectare
Deseuri Penetrometre Tava plastic
Sistem de colectare de sticla Protectie
inox Stativ special pentru
penetrometre Tava inox
protectie
Canalizare
radioactiva Garnituri Contacte
metalice

Dulap special
materiale 1

Vaselina Betisoare
siliconica curatat

Dulap special
materiale 2

Imbunatatirile mesei le lucru 1 au avut in vedere:

- protejarea suprafeţei de analiză prin utilizarea mterialelor rezistente la acţiunea

agentilor chimici şi a coroziunii

- achizitionarea unor vase speciale din inox pentru colectarea reziduurilor toxice
radioactive

- protejarea accesoriilor fragile (penetrometre şi garnituri) prin depozitarea în

76 din 99
dulapul nr.1

- depozitarea materialelor vulnerabile la umezeală, caldură în dulapul nr.2

 Masa de lucru 2
Analiza porozitate

Prevazuta cu o tava de inox de

dimensiune acesteia

Fig 4.3

Pompa de
vid
Exterior
Butelie atmosfera
Gaz inert Eliminare
gaze

Sistem special
de prindere

Racordarea la sistem de
ventilatie si purificare aer

Imbunatatirile mesei le lucru 2 au avut in vedere:

eliminarea scăpărilor accidentale de mercur prin amplasarea porozimetrului pe o tavă de inox de
dimensiunea mesei de lucru
prevenirea riscurilor de accident provocat de explozie prin fixarea buteliior cu gaze inerte în sisteme
speciale de prindere
racordarea aparatului la sistemul de ventilaţie conform normelor de protecţie a mediului
echiparea laboratoarelor cu sisteme de aclimatizare pentru menţinerea umidităţii şi a temperaturii în
parametrii optimi de lucru
utilizarea sistemelor insonorizante pentru pompa de vid şi a porozimetrului (maxim30 db).

Activitatea mâinilor muncitorului în executarea operaţiei a analizei de porozitate este prezentată

în tabelele 4.7, 4.8 şi 4.9

77 din 99
Tabelul 4.7

GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR

Operaţia: pregătirea probelor pentru analiza de Executant: operator 1
porozitate
Locul: Laborator proprietati fizice Metoda: Studiul Fila nr.
Existentă nr.1 1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
- Aşteaptă 1 - Ia penetrometrul de sticlă şi-l
1 introduce în cilindrul cu
acetonă
2 2

- Ia penetrometrul - Ia betisorul de ştergere şi

3 şterge penetrometrul
3

4 - introduce materialul în
- Ţine penetrometrul şi pâlnia penetrometru
4
de alimentare
- Pune pe masa de lucru
creuzetul şi pâlnia de
- Ţine penetrometrul încarcat alimentare

- Glisează vaselină pe marginea

6 exterioară a penetrometrului
6
- Ajută mâna dreaptă
- Ţine penetrometrul
7
- Introduce garniturile pe 7
stemul penetrometrului - Aşteaptă

- Pune penetrometrul pe masa

de lucru

- operaţie 5 6
- transport 1 1
- aşteptare 1 0
TOTAL 7 7

Îmbunătăţiri:

- 1 Mâna stânga ţine cilindrul cu acetonă, iar mâna dreaptă introduce penetrometrul; s-au
eliminat mişcări precum transvazarea cilindrului de la o mâna la alta
2

78 din 99
- Mâna Mâna dreapta scoate penetrometrul din cilindrul si ajutata de mana stânga
procedează la curatarea acestuia – o mai mare siguranţa a operaţiei
- 3 Mâna stângă ajutată de mâna dreaptă fixează penetrometrul (înclinat la 450 ) într-un

stativ ; mâna stângă ţine pâlnia de alimentare iar mâna dreaptă introduce materialul -
eliminarea riscului de contaminare şi siguranţa operaţiei, evitarea stresului operatorului
de a pierde din materialul cântărit
4
- Mâna dreaptă ajutată de mâna stângă desface penetrometrul din stativ şi glisează
vaselină pe marginea cilindrică a penetrometrului– siguranţa operaţiei
5
- Operaţia a fost eliminată fiind efectuată în etapa anterioară
- 6 Mâna stânga introduce garniturile şi sistemul de prindere, iar mâna dreaptă înşurubează
concomitent contactul metalic – eliminarea unei operaţii
- 7 Operaţia a fost eliminată fiind efectuată în etapa anterioară

79 din 99
 GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR
Operaţia: determinarea porozitătii materialelor Executant: operator 1
pulverulente
Locul: Laborator proprietăti fizice Metoda: Studiul Fila nr.
Existentă nr.1 1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
- Scoate mantaua metalică de la - Ia penetrometrul pregătit
1 1
portul de joasă presiune pentru analiză
Îmbunătă ţiri:

- 1
- roteşte mantaua metalică Mâna

- Fixează mantaua metalică stângă

3 3
- porneşte programul de lucru roteşte
- Aşteaptă spre
4
4 - Ajută mâna stangă dreapta
mantaua
- Scoate mantaua metalică 5
5 metalica
- Introduce tija de siguranţă
şi o scoate;
- Scoate penetrometrul cu 6
pulbere şi mercur
6 mâna
- Fixează şi însurubează
mecanismul de prindere pentru dreaptă
7
7 analiza la înalta presiune
- Ţine penetrometrul cu ajutată de
pulbere şi mercur - Fixează sistemul de prindere
8 pentru înalta presiune mâna
8
- Ridică sistemul de prindere
pentru înaltă presiune - Introduce penetrometrul în
stângă
portul de înalta presiune introduce

- Mâna stângă fixează seringa

de alimentare cu ulei
9 9
- Strânge sistemul de
prindere la înaltă presiune

10 10 - Porneşte şi iniţiază programul

- Alimentează penetometrul cu de analiză
ulei

- Aşteptă - Relaxează sistemul de

prindere la înaltă presiune
12
12

13 - Ridică sistemul de prindere

- Ajută mâna dreaptă 13

14
14 -Curăţă de ulei penetrometrul
- Deşurubează sistemul de
prindere - Realaxează şi eliberează
15
15 mecanismul de prindere, scoate
- Scoate penetrometrul din port garniturile
- Desface capul de contact şi
- Ţine penetrometrul de stem
eliberează mercurul
- Ţine penetrometrul în poziţie
orizontală
- operaţie 80
11 din 99
13
- transport 2 2
- aşteptare 2 0
TOTAL 15 15
 penetrometrul în portul de joasă presiune – se propune defalcarea mişcării mâinii stângi
pentru siguranţa operaţiei
- Mâna
2 stângă ajutată de mâna dreaptă fixează mantaua metalică – operaţia este mai
sigură eliminând mişcări separate
- Mâna stângă porneşte calculatorul, iar mana dreaptă iniţiază programul de lucru –
3
eficientizare
- Mâna
4 dreaptă roteşte spre stânga mantaua metalica şi ajutată de mâna stângă o scoate
din port – siguranţa operaţiei
- Mâna
5 dreapta roteşte sistemul de prindere; mâna ştangă ajutată de cea dreaptă scoate
penetrometrul din port şi introduce tija de siguranţă– implicarea unor mişcări
suplimentare pentru cele doua mâini conferă o mai mare siguranţă operaţiei şi eliminarea
factorilor de stres pentru operatori
- 6 Mâna stângă ţine penetrometrul în poziţie verticala, iar mâna dreaptă glisează şi fixează
sistemul de prindere
- Operaţie
7 nouă pentru siguranţă
- 8 Operaţie nouă pentru s siguranţă
- Operaţie
9 nouă pentru siguranţă
- Operaţie
1 nouă pentru siguranţă
0
- 11 Operaţie nouă pentru siguranţă
- Operaţie
1 nouă pentru siguranţă
2
- Operaţie
1 nouă pentru siguranţă
3
- Operaţie
1 nouă pentru siguranţă
4
- Operaţie
1 defalcată pentru siguranţă
5

Tabelul 4.9

81 din 99
 GRAFICUL ACTIVITĂŢII MÂINILOR
Operaţia: curătarea penetrometrelor Executant: operator 1
Locul: Laborator proprietăti fizice Metoda: Studiu Fila nr.
Existentă l nr.1 1
Mâna stângă Simboluri Mâna dreaptă
M.S M.D
- Ajută mâna dreaptă - Introduce pensa de curăţare
şi eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
2
2 - Imersează penetrometrul în
- Introduce acetona în
cilindru
cilindrul de curăţare
3 3 - Execută mişcări de curăţare
- Aşteaptă în plan vertical

4 -Pune penetrometrul pe stativ

4
- Eliberează conţinutul la
canalizarea radioactivă 5
5 - pregăteşte hârtia pentru
- Aşteaptă curăţat
6
6
- curăţă cu hârtie de filtru
- Ţine penetrometrul înclinat interiorul penetrometrului
la 45o
-Usucă interiorul
penetrometrului prin rotire În
-Ajută mâna dreaptă ambele sensuri

- operaţie 3 5
- transport 2 2
- aşteptare 2 0
Operaţia TOTAL 7 Mâna
7 stângă Mâna dreaptă Total M.S + M.D
pregătirea probelor pentru analiza de porozitate 5 1 1 7 6 1 0 7 14
determinarea porozitatii materialelor pulverulente 11 2 2 15 13 2 0 15 30
curăţarea penetrometrelor 3 2 2 7 5 2 0 7 14
TOTAL MIŞCĂRI M.S + M.D 58
Îmbunătăţiri:
- Mâna stângă fixează penetrometrul deasupra vasului colector(reziduuri radioactive), iar
mâna dreaptă eliberează conţinutul
- Pentru toate celelalte acţiuni s-au facut operaţii noi pentru siguranţă.

82 din 99
În tabelul 4.10 este prezentată analiza detaliată a pregătirii probelor pentru analiza de porozitate,
pe baza metodei îmbunătăţite

Tabelul 4.10
FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM – 1 Îmbunătățită
Denumirea mânuirii: pregătirea probelor pentru analiza de porozitate
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Aşteaptă

6,3 R10B Întinde mâna spre

Ţ ine penetrometrul în penetrometrul
cilindrul cu acetonă 5,6 G3 Apucă penetrometrul
6,8 M10B Introduce penetrometrul în
cilindrul de acetonă

6,8 M10A Deplasează penetrometrul

din cilindru
Întide mâna spre pâlnia de 6,3 R10B Întinde mâna spre
alimentare beţişorul de ştergere
Apucă pâlnia 2 M2A şterge penetrometrul
Ţine pâlnia R16B 8,8

G1A 2

9,4 R18B Întinde mâna spre

creuzetul cu material
pulverulent
Ţine penetrometrul 2 G1A Apucă creuzetul
încărcat 2 RL1 Introduce materialul în
penetrometru

Întinde mâna spre 2 G1A Pune pe masa de lucru

vaselină creuzetul şi pâlnia de
Apucă vaselina alimentare
R26B 11,7

Întinde mâna spre G1A 2

garnituri 2 M2A
Glisează vaselină pe
Apucă garniturile marginea exterioară a
Introduce garniturile pe R28B 12,2
penetrometrului
stemul penetrometrului
G1C1 7,3
P1SE 5,6
Întinde mâna spre
contactul metalic Ţine penetrometrul
Apucă contactul metalic
R16B 8,8

G1A 2
Introduce ansamblul de 5,6 P1SE
Fixează contactul metalic
prindere al
pe circumferinţa gresată
penetrometrului
M2A 2
83 din 99
 P1SSE
9,1 Înşurubează contactul
Pune penetrometrul pe metalic
masa de lucru
G1A 2

TOTAL 123,5
TOTAL DE REPORTAT 123,5

Din tabel rezultă că realizarea mânuirii de pregătire a probelor pentru analiza de

porozitate prin metoda îmbunătăţită, presupune 123,5 TMU, comparativ cu 144,4 TMU în
situaţia iniţială.
Reducerea cu 14,5 % a timpului necesar execuţiei mânuirii s−a realizat prin:
− diminuarea distanţelor în executarea mişcării de întindere a mâinilor către ustensilele
necesare pregătirii probelor, prin dispunerea bancului cât mai aproape de punctul de utilizare.
Se creează, astfel, posibilitatea ca operatorul să execute mai rapid mişcările, reducându-se
gradul de control şi participarea indirectă a privirii.
În tabelul 4.11 este prezentată analiza detaliată a determinării porozităţii materialelor
pulverulente, pe baza metodei îmbunătăţite:
Tabel 4.11
Fișă de analiză MTM-2 Îmbunătățită
Denumirea mânuirii: determinarea porozităţii materialelor pulverulente
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre R18A 9,4
mantaua metalică de la
portul de joasă presiune
Scoate mantaua metalică M8A 5,1
de la portul de joasă 6,3 R10B Întinde mâna
presiune penetrometrul pregătit
pentru analiză
2 G1A Apucă penetrometrul
pregătit pentru analiză
6,8 M10B Introduce penetrometrul
încărcat în portul de joasă
Fixează mantaua metalică P1SE 5,6 presiune

5,1 M8A Roteşte mantaua metalică

4,1 T60S

10,6 AP2 Porneşte programul de

lucru

7,3 EF Fixează privirea şi

aşteaptă până la

84 din 99
Întinde mâna spre mantaua R18A 9,4 înregistrarea datelor
metalică
Scoate mantaua metalică M8A 5,1
Fixează (imobilizează) P1SE 5,6
penetrometrul in port
5,6 P1SE Relaxează sistemul de
prindere
Întinde mâna spre R18A 9,4
penetrometrul cu pulbere şi
mercur
2 M2A Introduce tija de siguranţă
Ţine penetrometrul cu
pulbere şi mercur
9,1 P1SSE Fixează şi înşurubează
mecanismul de prindere
pentru analiza la înaltă
presiune
10 R20B Întinde mâna spre
penetrometru
2 G1A Apucă penetrometrul
10,5 M20B Introduce penetrometrul în
portul de înaltă presiune
10,6 AP2 Injectează ulei hidraulic în
partea superioara a
penetrometrului

Trage sistemul de prindere D2 7,5

5,6 P1SE Strânge sistemul de
prindere la înaltă presiune
10,6 AP2 Porneşte şi iniţiază
programul de analiză
5,6 P1SE Relaxează sistemul de
prindere la înaltă presiune

Deşurubează sistemul de M8A 5,1

prindere

10,5 M20B Scoate penetrometrul din

portul de înaltă presiune
5,6 P1SE Relaxează şi eliberează
Ţine penetrometrul de stem mecanismul de prindere

5,1 M8A Scoate garniturile şi

deşurubează contactul
metalic
2 RL1 Eliberează mercurul din
probă
TOTAL 198,9
TOTAL DE REPORTAT 198,9

Din tabel rezultă că realizarea mânuirii determinării porozităţii materialelor pulverulente, prin
metoda îmbunătăţită, presupune 198,9 TMU, comparativ cu 200,8 TMU în situaţia iniţială, ce
a ce înseamnă o reducere de 0,9% la care s-a ajuns prin:

− realizarea unei succesiuni de mişcări care utilizează cel mai puţin divizarea acestora în
85 din 99
 elemente componente. Astfel, mişcările de acţionare a bancului de acţionare urmează într-o
succesiune logică celor de pregătire a penetrometrului în vederea încărcării, iar cele de
scoatere a penetrometrului din porturile de înaltă şi joasă presiune se execută în continuare.
− evitarea suprasolicitării inutile şi obositoare a sistemului nervos operatorului.

În tabelul 4.12 este prezentată analiza detaliată a a curăţării penetrometrelor, pe baza metodei
îmbunătăţite:

Tabelul 4.12

FIŞA DE ANALIZĂ DETALIATĂ MTM – 3 Îmbunătățită

Denumirea mânuirii: curățarea penetrometrelor
Mâna stângă TMU Mâna dreaptă
Descrierea mişcării f Simbol Simbol f Descrierea mişcării
Întinde mâna spre pensa R14B 8,2
de curăţare
Apucă pensa de curăţare G1A 2
2 M2A Introduce pensa de
curăţare în penetrometru
2 RL1 Eliberează amestecul
rezidual din penetrometru
Întinde mâna spre acetonă R14B 8,2
Apucă acetona G1A 2
Introduce acetona în M10B 6,8
cilindru 2 M2A Imersează penetrometrul
în cilindru

3,1 M4A Execută mişcări de

curăţare în plan vertical
RL1 2
Eliberează conţinutul la
canalizarea radioactivă

Ţine penetrometrul 2 M2A

înclinat la 45o Curăţă cu hârtie de filtru
interiorul penetrometrului

TOTAL 40,3
TOTAL DE REPORTAT 40,3

86 din 99
 Din tabel rezultă că realizarea mânuirii de curăţare a penetrometrelor prin metoda
îmbunătăţită, presupune 40,3 TMU, comparativ cu 45,6TMU în situaţia iniţială.
Reducerea cu 11,7 % a timpului necesar execuţiei mânuirii s−a realizat prin:
− diminuarea distanţelor în executarea mişcării de întindere a mâinilor către ustensilele necesare
pregătirii probelor, prin dispunerea bancului cât mai aproape de punctul de utilizare. Se creează,
astfel, posibilitatea ca operatorul să execute mai rapid mişcările, reducându-se gradul de control
şi participarea indirectă a privirii.

Reducerea timpului efectiv nu s-a redus considerabil, dar operaţiunile se desfăşoară într-
o mai mare siguranţă. Prin plasarea ordonată a ustensilelor şi dispozitivelor pe suprafaţa de lucru
şi cât mai aproape de punctul de utilizare, se formează obişnuinţa în executarea mişcărilor de
luare şi de punere la loc a acestora în mod automat, fără controlul vederii sau alt control mintal.
Timpul operativ se calculează astfel:
Top = 123,5+ 198,9+ 40,3
Top = 362,7 TMU
Transformat în secunde, devine:
Top = 13,05 sec

87 din 99
 CAPITOLUL V

MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA IN VEDEREA

PREVENIRII ACCIDENTELOR DE MUNCA SI A BOLILOR PROFESIONALE IN
CADRUL DELTA PLAST HOLDING SRL

5.1 Legislaţia in domeniul securităţii si sănătătii in munca

Principalele acte normative care reglementează securitatea si sănătatea in munca

a) CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
Statuează şi garantează dreptul la viaţă , integritate fizică şi psihică , precum şi dreptul la
protecţie socială al tuturor cetăţenilor.
Constituţia dispune masuri de protecţie care privesc securitatea si igiena muncii,
instituirea salariului minim garantat in plata, repausul saptamanal, concediul de odihna plătit,
prestarea muncii in condiţii speciale si deosebite, precum si protecţia femeilor, a tinerilor si a
unor persoane dezavantajate.
Acest lucru este prevăzut in următoarele articole:
Art. 22(1) „ Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi psihică ale
persoanelor sunt garantate.”
Art. 41(1) „Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a
ocupaţiei, precum si a locului de munca este libera.”
Art. 41(2) „Salariaţii au dreptul la masuri de protecţia socială. Acestea privesc securitatea şi
sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim
brut pe tara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii
deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin
lege.”
Art. 41(3) „Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.”
Art. 41(4) „La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.”
Art. 41(5) „Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sunt garantate.”

b) CODUL MUNCII
Act legiuitor care reglementează toate relaţiile de munca; C.M. cuprinde si norme de
drept pentru relaţiile sociale care trebuie sa se creeze in legătura cu prevenirea riscurilor pentru
sănătatea, integritatea sau viata angajaţilor.
In Titlul V, referitor la SSM, se stabilesc principii de baza in realizarea securităţii muncii:
- importanta acordata de Statul Român problematicii SSM;
- modul de stabilire a masurilor de SSM;
- integrarea SSM din faza de proiectare si realizare a construcţiilor si echipamentelor de
protecţie (E.P), la amplasarea acestora, precum si la introducerea de noi tehnologii;
- dreptul la echipament individual de protecţie (E.I.P.) adecvat condiţiilor de munca, la
alimentaţie speciala (alimentaţie de protecţie);
- obligaţii principale ale conducerii unitatilor si angajaţilor;
- cine răspunde pentru realizarea masurilor de SSM.

c) LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA , NR. 319/2006

Reprezintă actul normativ in baza căruia se desfasoara întreaga activitate de SSM in
România. Ea îndeplineşte „Rolul de lege fundamentala pentru realizarea securităţii muncii”
(element generator pentru toate prevederile normative cu caracter de SSM).

88 din 99
 d) NORME METODOLOGICE
Reglementeaza procedurile de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara si
care sunt nominalizate expres in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

e) STANDARDE DE SECURITATEA MUNCII

Un standard indeplineste in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar cu
referire la echipamente:
- instrument hotarator in stabilirea vinovatiei si a sanctiunilor corespunzatoare in cazul
accidentelor de munca;
- instrument al controlului si autocontrolului de SSM;
- instrument folosit in elaborarea programelor pentru prevenirea accidentelor de munca la
nivelul agentilor economici.

Standardele care se elibereaza in Romania sunt:

 standarde romane (SR);
 stardarde profesionale (SP);
 stardarde de firma (SF).

5.2 Pregătirea si instruirea personalului

Instructajul de protecţia muncii la nivelul DELTA PLAST HOLDING SRL se efectuează

în cadrul firmei, în timpul programului de lucru, iar ca cei care sunt instruiţi sunt obligati sa
suporte costul instruirii. Instruirea se face de către instructori care sunt specialişti şi care
utilizeaza mijloace, metode şi tehnici de instruire adecvate învăţământului intensiv (expunerea,
demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diafilme, proiecţii la retroproiectoare, instruirea
asistată de calculator).
DELTA PLAST HOLDING are obligatia de a asigura baza materială pentru o bună
instruire, respectiv, mijloacele audio vizuale şi materiale de instruire, testare ce să fie la
dispoziţia specialistului care face înşiruirea în cadrul cabinetului de protecţie a muncii,
dispunând de programe de instruire-testare, pe meserii sau activităţi.

Documentul care dovedeşte faptul că instruirea a fost efectuată este fişa de instructaj, ale
cărei elemente componente sunt prevăzute în N.G.P.M., în ANEXA 1, completarea acesteia fiind
obligatorie pentru personalul permanent sau detaşat, pentru angajaţii sezonieri, temporari sau
zilieri, şi se păstrează de conducătorul procesului de muncă, respectiv, de cel care are sarcina
efectuării instruirii la locul de muncă. Atunci când este vorba de vizionări în grup se întocmesc
fişe de instructaj colectiv, al căror model este prezentat în ANEXA 2 din N.G.P.M.

Plan de instruire DELTA PLAST HOLDING SRL

În figura 5.1 este prezentat planul de instruire al firmei DELTA PLAST HOLDING SRL

89 din 99
 Figura 5.1 Plan de instruire DELTA PLAST HOLDING SRL

AQ = asigurarea calităţii
NI = notă internă
BRU = birou resurse umane

Instructajul de protecţie a muncii cuprinde trei faze:

 instructajul introductiv general;
 instructajul la locul de muncă;
 instructajul periodic.

5.2.1. Instructaj introductiv general in cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL

Rolul instructajului introductiv general este acela de a-i informa pe cei cărora li se
adresează, despre activităţile specifice unităţii în care vor lucra şi despre principalele măsuri de

90 din 99
protecţie a muncii aplicabile, din normele în vigoare sau dispuse de conducerea unităţii în
vederea eliminării sau diminuării riscurilor la care ar putea fi expuşi în viitoarele activităţi.
In cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL instructajul introductive general este aplicat
urmatoarelor persoane:
- noilor angajati în cadrul firmei, angajaţi cu contracte de muncă indiferent de forma acestora;
- persoanelor angajate ca sezonieri, temporari sau zilieri;
- persoanelor delegate în interesul serviciului;
Instructajul introductiv general se face în grupuri de cel mult 20 de persoane, în cadrul
cabinetului de protecţie a muncii din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL sau în spaţii
amenajate special, de către persoane cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul protecţiei muncii,
împuternicite prin decizie de către directorul general al firmei.
Principalele probleme care se expun în cadrul instructajului sunt:
- riscurile de accidente şi îmbolnăvire profesională;
- legislaţia de protecţie a muncii;
- consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de protecţie a muncii;
- măsuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, intervenţie, evacuare şi prim ajutor.
Programul de desfăşurare al instructajului şi conţinutul acestuia se elaborează de
persoanele cu atribuţii în domeniul protecţiei muncii şi se aprobă de catre directorul general al
DELTA PLAST HOLDING SRL
In conformitate cu prevederile N.G.P.M., cu normele metodologice de aplicare a Legii
protecţiei muncii şi cu instrucţiunile de aplicare a acestor prevederi elaborate de conducerile
unităţilor se fixează, în funcţie de specificul unităţii, modul de efectuare a instructajului
introductiv general ţinând seama de următoarele cerinţe:
- nici un lucrător, indiferent dacă este permanent sau nu, nu va fî admis la lucru fără efectuarea
instructajului general;
- durate instructajului introductiv general se stabileşte prin instrucţiuni proprii şi nu va fi mai
mică de 8 ore;
- după efectuarea instructajului introductiv general persoanele respective vor fi supuse unei
verificări a cunoştinţelor, folosindu-se în acest scop teste;
- rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instructaj, în care se va menţiona că persoana
respectivă poate fi repartizată pentru a i se face instructajul la locul de muncă;
- dacă persoana instruită nu şi-a însuşit cunoştinţele prevăzute pentru această formă de
instruire nu va putea fi angajată şi i se va face un nou instructaj;
- în cazul accesului ocazional al unor persoane venite în interes de serviciu, vizite cu caracter
didactic sau de alt gen şi care nu sunt încadrate în unitatea respectivă, instructajul introductiv
general poate fî redus atât în ceea ce priveşte volumul cunoştinţelor predate cât şi ca durată;
- conducătorul unităţii va însărcina persoana care va însoţi vizitatorii să Ie facă o prezentare
succintă asupra specificului activităţii şi locurilor de muncă respective, în care vor avea acces, a
măsurilor de protecţie a muncii ce trebuie să fie respectate pe parcurs şi la locurile de muncă,
luând şi măsuri de echipare a lor cu mijloace de protecţie corespunzătoare desfăşurării vizitei în
condiţii de securitate;
- cel care face instructajul va prezenta fişa colectivă de instructaj spre semnare, vizitatorilor;
- în cazul vizitelor cu caracter didactic, efectuate în grup de către elevi şi studenţi, instruirea va
fi făcuta tuturor acestor persoane, după care fişa colectivă de instructaj se va semna de către
conducătorul grupului ce va avea răspunderea respectării disciplinei pe toată perioada
desfăşurării activităţilor didactice;
- în situaţia în care în unitate se desfăşoară o vizită cu caracter oficial sau vizita este făcută de
persoane din alte ţări, răspunderea luării măsurilor de protecţie a muncii revine delegatului numit
în mod special în acest scop. In acest caz nu este necesară întocmirea fişei colective de instructaj,
dar delegaţia va fi însoţită permanent de persoana anume desemnată, care le va da indicaţii pe
toată perioada vizitei.

91 din 99
5.2.2. Instructaj la locul de munca in cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL

După efectuarea instructajului introductiv general, persoana nou angajată în unitate este
repartizată acolo unde va lucra şi unde i se face instructajul la locul de muncă.
Instructajul la locul de muncă se efectuează tuturor persoanelor cărora normele prevăd ca li se
face instructajul introductiv general şi, în plus, personalului transferat de la un loc de muncă la
altul în cadrul aceleaşi unităţi.
In cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL instructajul la locul de muncă se efectuează de
către conducătorul locului de muncă, în grupe de maximum 15 de persoane. Instructajul la locul
de muncă se predă pe baza normelor specifice de securitate a muncii şi a instrucţiunilor proprii,
elaborate pentru locul de muncă unde va lucra persoana respectivă. Acest instructaj are scopul de
a instrui persoana în cauză cu privire la procesul tehnologic la care va participa, felul utilajelor,
instalaţiilor, mecanismelor, dispozitivelor, sculelor etc. pe care le va folosi, modul de organizare
a locului de muncă, transportul şi depozitarea materialelor cu care va fi aprovizionată, cauzele
care pot genera accidente de muncă, părţile periculoase ale maşinilor şi utilajelor, sistemul de
operare al acestora, modul de montare a aparaturilor şi a dispozitivelor de protecţie, modul de
folosire a materialelor inflamabile sau toxice, modul de acţionare în cazul unui incendiu.

Potrivit art. 103 al N.G.P.M., durata instructajului ia locul de muncă depinde de

complexitatea utilajului sau locului de muncă la care va lucra persoana care se instruieşte şi nu
va fi mai mică de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de probă. Această durată se
stabileşte de şeful compartimentului respectiv (secţie, atelier, sector etc), împreună cu şeful
compartimentului de protecţie a muncii. Pentru a exista garanţia efectuării şi eficienţei
instructajului la locul de muncă normele prevăd ca persoana instruită nu va fi admisă la lucru
definitiv decât după ce şeful ierarhic al persoanei care a făcut instruirea a verificat ca persoana
supusă instruirii şi-a însuşit cunoştinţele de protecţie a muncii.

5.2.3. Instructaj periodic in cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL

Instructajul periodic se face întregului personal din cadrul DELTA PLAST HOLDING
SRL şi are drept scop aprofundarea normelor de protecţie a muncii, fiind completat obligatoriu
cu demonstraţii practice. Responsabilitatea pentru efectuarea instructajului periodic revine
conducătorului locului de muncă. Intervalul dintre două instructaje periodice din cadrul DELTA
PLAST HOLDING SRL este de 4 luni, excepţie făcând personalul tehnico-administrativ, pentru
care intervalul este de 9 luni.

DELTA PLAST HOLDING SRL trebuie să stabilească prin instrucţiuni proprii la ce

interval de timp va face instructajul periodic luând în considerare condiţiile de muncă, riscurile
specifice, categoriile de personal avute în vedere. In cadrulDELTA PLAST HOLDING
SRL,pentru unele cazuri, instructajul periodic se face suplimentar celui programat, astfel:
► când un angajat a lipsit mai mult de 30 de zile lucrătoare;
►când s-a modificat procesul tehnologic ori s-au schimbat echipamentele tehnice;
►când s-a adus modificări echipamentelor existente;
►când au apărut modificări ale normelor de protecţie a muncii sau ale instrucţiunilor proprii de
securitate a muncii;
►la reluarea activităţii după accident de muncă;
►la executarea unor activităţi speciale

92 din 99
5.3.Metode si tehnici de propaganda

In cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL se folosesc urmatoarele metode si tehnici de

propaganda:
 specialistii in protectia si sanatatea muncii din cadrul firmei distribuie angajatilor din
cadrul firmei pliante cu privire la riscurile care se pot produce din cauza accidentelor de
munca;
 organizarea de intalniri cu angajatii in scopul instiintarii acestora cu privire la riscurile la
care sunt expusi daca nu poarta echipament de protectie;
 folosirea panourilor de semnalizare

Panourile de semnalizare din cadrul DELTA PLAST HOLDING SRL

1. Forma şi culorile panourilor sunt în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri
de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri privind
materiale şi echipamente de stingere a incendiilor.
2. Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.
3. Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la
pct.3, cu condiţia ca semnificaţia lor să rămână neschimbată şi nici o diferenţă, sau adaptare să
nu provoace confuzie asupra semnificaţiei.
4. Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii
şi agresiuni cauzate de mediul ambiant.
5. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să
asigure o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora

Conditii de utilizare a panourilor

1. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în
funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o
zonă în cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului
ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil.
În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori
fosforescente, materiale reflectorizante, sau iluminare artificială, fără a aduce atingere
prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/654/CEE.
2. Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există

PANOURI UTILIZATE
Panouri de interdicţie
Caracteristici intrinseci:
a)-formă rotundă;
b)-pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie
să ocupe cel puţin 35% din suprafaţa panoului).

A nu se atinge Accesul interzis persoanelor neautorizate

93 din 99
Panouri de avertizare
Caracteristici intrinseci:
a)-formă triunghiulară
b)-pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere
cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).

Pericol electric Cădere cu denivelare Pericol de împiedicare

Panouri de obligativitate
Caracteristici intrinseci:
a)-formă rotundă;
b)-pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50 % din
suprafaţa panoului).

Protectie obligatorie Protectie obligatorie protectie obligatorie

a picioarelor a corpului a urechilor

Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor

Caracteristici intrinseci:
a)-formă dreptunghiulară sau pătrată
b)-pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin 50 % din
suprafaţa panoului).

Directii de urmat

Cai / iesiri de salvare

94 din 99
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor
Caracteristici intrinseci:
a)-formă dreptunghiulară sau pătrată;
b)-pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50 % din
suprafaţa panoului).

Extinctor Furtun de incendiu

5.4. Dotarea cu echipament individual si de protectie in cadrul DELTA PLAST HOLDING

SRL

Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor

de muncă şi a îmbolnăvirii profesionale. Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie
utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice de protecţie
colectiva sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.
Stabilirea necesarului de echipament individual de protecţia pe categorii de personal şi în
condiţiile concrete de lucru, criteriile de acordare, obligatiile persoanelor juridice, obligatiile
lucrătorilor sunt stabilite prin “Normativul cadru de acordare şi utilizare a echipamentului
individual de protecţie” elaborate de ministerul muncii şi solidarităţii sociale.
În cadrul S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL pe baza “Normativului cadru de acordare
şi utilizare a echipamentului individual de protecţie“ este întocmit Normativul intern pentru
acordarea echipamentului individual de protecţie şi de lucru diferenţiat pe categorii şi locuri de
muncă, în funcţia de natura şi nivelul riscurilor şi zonele corpului expuse, dotarea exactă cu
sortimente, tipuri, durata normată de utilizare, număr de bucăţi pe perechi acordate concomitent,
modul de acordare inventar personal, inventar secţie .
Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit angajaţilor. Personalului detaşat, elevilor
sau studenţilor în practica, vizitatorilor, personalului cu atribuţii de îndrumare şi control, de
asemenea li se acordă gratuit echipament individual de protecţie.
Societatea este obligata să întocmească lista interna cu echipament individual de
protecţie adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate.
Lista interna de dotare cu echipamente individuale de protecţie întocmită, trebuie
discutată şi convenită în Comitetele de Securitate şi Sănătate în Muncă sau cu reprezentanţii
angajaţilor sau sindicat după caz.
DELTA PLAST HOLDING SRL asigură condiţii pentru efectuarea verificărilor legale,
depozitarea, curăţarea, denocivizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor individuale de
protecţie în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale producătorului.
Echipamentul individual de protecţie care nu mai corespunde din punct de vedere al
calităţilor de protecţie va fi înlocuit, când se constată acest lucru, indiferent de motiv.
Angajaţii vor avea informaţii adecvate despre fiecare echipament individual de protecţie şi
de lucru. În cazul în care diferiţi factori de risc impun utilizarea concomitenta a mai multor
echipamente individuale de protecţie, acestea trebuie să fie compatibile şi să-şi păstreze
eficacitatea în raport cu riscurile respective.

95 din 99
 Echipamentul individual de protecţie este utilizat în principiu utilizării individuale. În
cazul în care, prin forţa împrejurărilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane, se vor lua
măsuri corespunzătoare pentru ca diferiţilor utilizatori să nu le fie afectată starea de sănătate sau
de igiena.
Un echipament individual de protecţie trebuie să fie conform reglementarilor legale în
vigoare corespunzătoare, referitoare la proiectarea şi fabricarea să din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii în muncă. În toate cazurile, un echipament individual de protecţie trebuie:
- să fie adecvat corespunzător riscurilor pe care le previne, fără a induce el însuşi un
risc suplimentar
- să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă
- să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului
- să fie adoptat conformaţiei purtătorului

5.5. Acordarea materialelor igienico-sanitare si alimentaţiei de protecţie

În funcţie de principiile care stau la baza acordării alimentaţiei suplimentare şi de criteriile

pentru alegerea alimentelor oferite ca supliment, societatea acordă zilnic 0.5 litri lapte ca
alimentaţie suplimentare în conformitate cu criteriile de acordare a alimentaţiei de protecţie la
următoarele locuri de muncă:
- imprimerie, aparatură,distribuit manipulat chimicale, sudura,tâmplărie.
Lăcătuşii, electricienii, instalatorii care lucrează (deservesc) utilajele din locurile de
muncă unde se acordă lapte ca aliment de protecţie primesc şi ei acelaşi aliment de protecţie în
aceeaşi cantitate zilnica ( zi de lucru).
Materialele igienico-sanitare constituie mijloace de igiena individuală (săpun,
unguente,perii de unghii, pasta şi periuţa de dinţi, prosoape etc.) utilizate pentru prevenirea
îmbolnăvirilor profesionale. Acestea se distribuie gratuit salariaţilor în scopul igienei şi protecţiei
personale în completarea măsurilor generale luate pentru prevenirea unor îmbolnăviri
profesionale.
Salariaţii sunt obligate să utilizeze materialele igienico-sanitare primite. Neutilizarea corecta a
materialelor igienico-sanitare constituie abatere de la normele de protecţie a muncii, de care se
fac vinovaţii conducătorul locului de muncă şi salariaţii respective.

Tabelul 5.1
Acordarea materialelor igienico-sanitare

Categoria Caracteristica sanitară a locului de muncă Materialele igienico-sanitare

0 1 2
I. Procese de muncă ce se desfăşoară în
condiţii de contact cu praf dar fără
degajare de substanţe chimice, fără
contact cu uleiuri sau produse iritante ale
pielii care produc:
murdărirea mâinilor Săpun şi perie de unghii
murdărirea mâinilor şi a corpului Săpun şi perie de unghii
II. Procese de muncă ce se desfăşoară în
condiţii de degajare de praf, fără alte
substanţe chimice, uleiuri sau produse
iritante ale pielii:
Cu medie de praf (ex: turnatorii, industria Săpun şi perie de unghii
materialelor de construcţii, industria
inului şi a cânepii, industria sticlei,
polizoare)
96 din 99
 Cu degajare mare de praf (măcinare şi
cernere de cărbuni, fabricarea negrului de Săpun şi perie de unghii
fum)
Degajare şi contaminare excesiva de praf Săpun, perie de unghii, perie şi
(fabricare şi manipularea negrului de fum) pasta pentru dinţi
III. Procese de muncă ce au loc în condiţii de
contact direct cu unele substanţe iritante
asupra pielii:
Contact cutanat permanent cu acizi Săpun, deparate pentru
reactivi sau materii corosive protecţia pielii ( crema
hidratanta), perie şi pasta de
dinţi

Contact cu produse de distilare a huilei, Săpun,perie de unghii, creme

petrolului şi şisturi bituminoase (smoala, hiratante, perie şi pasta de dinţi
asfalt, ulei şi derivate, antracenice,
gudron, parafina, combinaţii azoaminice )
alte substanţe iritante cutanate (coloranţi,
crom, uleiuri, minerale)
IV. Procese de muncă ce au loc în condiţii de
contact direct cu:
Unele substanţe toxice care nu au acţiune Săpun, perie de unghii, perie şi
iritanta cutanata, dar pot pătrunde în pasta de dinţi
organism prin piele, alte noxe chimice
care contaminează pielea
V Locuri de muncă cu zgomot care pot Antifoane
afecta auzul
VI Locuri de muncă în care sunt prezente Măşti adecvate protecţiei cailor
noxe chimice sau pulberi care pot respiratorii
pătrunde în organism pe cale respiratorie

97 din 99
 CONCLUZII

În lucrarea de fată am analizat premisele implementării principiilor ergonomice la

întreprinderea S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL., atât din perspectiva microclimatului
industrial cât si din perspectiva organizării ergonomice a locurilor de muncă.
Microclimatul industrial existent la societatea analizată în această lucrare impune
adoptarea si aplicarea unor măsuri ergonomice pentru mentinerea sănătătii angajatilor săi, având
în vedere faptul că riscurile implicate de activitatea de bază a întreprinderii presupun inhalarea
unor substante nocive pentru organismul uman.
Organizarea ergonomică a locurilor de muncă presupune în special aplicarea principiilor
ergonomice ce au ca scop conservarea energiei muncitorilor, si amplasarea utilajelor în câmpul
muncii într-un flux logic, pentru a facilita activitatea de prestare a serviciilor.
Prin analizarea situatiei existente s-a constat prezenta anumitor inadvertente între modul
în care muncitorii îsi desfăsoară activitatea si modul ergonomic de realiare a acesteia. Prin
aplicarea propunerilor de îmbunătătire enuntate anterior se urmăreste atât eficientizarea
activitătii întreprinderii si obtinerea unei profitabilităti ridicate, cât si mentinerea sănătătii
muncitorilor.
Eficientizarea activităţii resurselor umane în condiţiile organizării ergonomice a muncii
presupune adoptarea unor măsuri ce au ca scop creşterea productivităţii muncii şi implicit
creşterea profitabilităţii întreprinderii analizate. În acelaşi timp se urmăreşte aplicarea unui
program de măsuri de protecţie a muncii, pentru prevenirea şi evitarea atât a accidentelor de
muncă, cât şi a bolilor profesionale, cauzate în acest caz de inhalarea substanţelor toxice. Analiza
ergonomică a locului de muncă are ca obiective optimizarea proiectării constructive a locurilor
de muncă prin îmbunătăţirea securităţii muncii şi ameliorarea factorilor de ambianţă fizică,
reducerea efectelor negative datorate monotoniei muncii şi diminuarea solicitărilor fizice şi
nervoase.
Cea mai dificilă problemă pentru reuşita unei companii în etapa actuală este propria ei
schimbare. Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurală ţinând seama de
mediul socio-economic, cultural, politic, educativ, legislativ, tradiţional, în continuă modificare.
Schimbarea structurii companiilor trebuie să aibă în vedre, în primul rând, schimbarea metodelor
şi a procedurilor manageriale şi apoi a mijloacelor tehnice şi tehnologice. Aceste schimbări pot fi
asigurate numai de un management performant al resurselor umane şi de o organizare ştiinţifică a
muncii.
Oricât de puţin ar fi rezistent la schimbare omul privit ca o componentă a sistemului
socio-economic, schimbările de mentalitate şi comportament sunt inevitabile datorită
schimbărilor survenite în sistemul nostru de valori. Evoluţia concepţiei omului despre muncă
este un factor caracterizat prin nivelul ridicat al exigenţelor în ceea ce priveşte calitatea vieţii în
general şi calitatea vieţii profesionale, calitatea condiţiilor de muncă şi confortul la locul de
muncă. Este necesar ca problemele umane sa fie tratate permanent si preventiv ci nu episodic si
curativ.
În concluzie, ergonomia este ştiinţa care sintetizează principii ale altor ştiinţe precum cele
medicale, economice, tehnice, antropometria, psihologia muncii, sociologia muncii, pentru
aplicarea lor în proiectarea şi optimizarea sistemului om-maşină-mediu din punct de vedere al
condiţiilor de muncă, precum şi al creşterii productivităţii muncii. Ergonomia nu trebuie
confundată cu nici una dintre ştiinţele care o compun.

98 din 99
 BIBLIOGRAFIE

1. Burloiu Petre - Ergonomia şi organizarea ergonomică a muncii, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1990.

2. Burloiu Petre - Managementul resurselor umane, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997.

3. Grandjean Etienne - Principii ergonomice în organizarea fiziologică a muncii , Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.

4. Ovidiu Nicolescu, Ion Verboncu - Fundamentele managementului organizaţiei, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti 2002.

5. Draghici, A. - Ergonomie, vol I, Noi abordări teoretice şi aplicative, Editura Politehnica,

Timişoara, 2006.

6. Mihăilă I. – Bazele stiintifice si aplicatiile ergonomiei, Editura Medicală, Bucuresti,

1982.

7. http://www.studentie.ro/Cursuri/Economie/Curs-ergonomie-definire caracterizare_ i47_

c1117_ 98452.html.

8. Date interne ale S.C. DELTA PLAST HOLDING SRL

99 din 99