Licență avc ischemic și hemoragic

1
 Introducere

Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut si sub numele de apoplexie au sub
denumirea simpla de atac.Accidentul vascular este o urgenta medicala si o caua principal de deces
peste tot in lume,inclusive in Romania.
In multe tari reducerea mortalitati prin accident vasvular a fost mai mare pentru accidental
vascular cerebral decat oentru cardiopatia ischemica.Romania se afla in rpimele zece locuri in lume
in ce priveste incidenta accidentului vascular cerebral.
Bolile vasculare cerebrale,afectiuni ce se manifesta in general in a doua jumate a vietii dar a
caror instalare lenta si ascunsa incepe de la o varsta mult mai tanara (30-40ani) constituie prin
amploarea pe care o au in present,una dintre cele mai importante problem de sanatate.
Problema afectriunilor vasculare ale sistemului nervos ridica insa multe semen de intrebare
atat in ceea ce priveste diagnosticul cat si tratamentul.Pacientii care supravietuiesc unui accident
vasculat cerebral prezinta adesea simptome persistente ca:paralizia unor functii motori,deficite
senzoriale,deficite de perceptive,afazi,depresie etc.
Aceste date sugereaza ca AVC constituie o reala problema de sanatate nu numai prin rata
ridicata a mortalitati ci si prin consecintele asupraperformantelor motori si cognitive ale
supravietuitorului.
Sechelele AVC pot avea effecte catastrofale asupra caliatii vietii bolnavului si a familiei
acestuia.
Mijloacele moderne de investigatie si-au adus contributia si la aprofundarea cunostintelor
legate de fiziopatoligia ischemiei cerebrale acute.

2
Lista abrevieri
AVC-accident vascular cerebral
A-artera
ICC-insucienta circulatorie cerebrala
CT-computer tomograf
RMN-rezonanta magnetica nucleara
EKG-electrocardiograma
EEG-electroencefalograma
HLG-hemoleucograma complete
AIT-atac ischemic tranzistor
Dr-doctor
As-asistenta
TA-tensiunea arterial
R-respiratia
T-temperatura
OMS-organizatia mondiala a sanatati

PARTE GENERALA-DATE DIN LITERATURA

3
 CAP 1. ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC
DATE GENERALE

1.1 Definitie.Scurt istoric

Accidentul vasculat cerebral ischemic numit si infarct sau ramolism cerebral
apare cand un vas de sange este astupat de un tromb sau embol .Reprezinta afectarea
tesutului cerebral prin aparitia unei leziuni consecutive unui accident neurologic cu
simptome ce dureaza mai mult de 24 de ore.
Exista doua feluri principale de accident vasculat cerebral:ischemice si
hemoragice,ischemicul fiind cel mai frecvent .
Un accident vascular cerebral poate poate fi cauzat de o artera blocata (AVC
ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sange (AVC hemoragic)(fig.1)

Fig.1 AVC ischemic si hemoragic

Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa cauza de dizabilitate fizica
datorata unei unei afectiuni a sistemuui nervos.Accidentil vascular cerebral reprezinta

4
 o importanta problema de sanatate publica.Sunt semnalate aproximativ 1,5 milioane
de accidente vasculare cerebralenoi pe an in USA si in tarile comunitatii Europene.
In istoria acestei bolii,in sec XII au fost descoperiti pasi hotaratori a acestei
afectiiuni,realizandu-se descrieri si ilustratii anatomice ale creierului si vascularizatiei
acestuia facute de Thomas Willis.
1.2.Incidenta si prevalenta pe plan mondial si national
La nivel mondial accidentele vasculare cerebrale sunt responsabile de aproximativ 5
milioane de decese/an iar numarul este in continua crestere.De asemenea accidental
vascular cerebral este o cauza majora de dizabilitate.Conform statisticilor OMS in fiecare
an 5 milioane de pacienti cu AVC raman cu deficite neurologice permanente.
Accidentul vascular cerebral este una dintre cele mai importante probleme de
sanatate publica cu un puternic impact socio-economic la nivel mondial,fiind totodata si o
cauza majora a dizabilitatilor in tarile inalt dezvoltate.Astfel s-a estimate o prevalenta
generala de circa 0,2%,30% dintre acesti pacienti precinizandu-se ca vor deceda iar 30%
vor supravietui cu sechele neuro-functionale.
Daca in present rata mortalitati prin AVC este de 10%,pentru anul 2030 se
estimeaza ca va ajunge a doua cauza majora de deces.Un studiu efectuat la Mayo Clinic
din Minnesota publicat in 1994 releva ca in USA se inregistreaza anual peste 500.000 de
cazuri de noi accidente vasculare cerebrale.In USA rata mortalitati prin accident vascular
cerebral se consemneaza la 150.000 de indivizi pe an.
Datele oficiale raportate pentru Romania indica faptulca suntem pe locul 10in lume
in ceea ce priveste incidenta AVC iar potrivit raportului Comisiei Europene si al
Oranizatiei pentru Dezvoltare si Cooperare Economica ocupam locul doi ca si rata a
mortalitatii.
Referitor la varsta statisticile demonstreaza faptul ca incidenta maxima a accidentelor
vasculaare apare in 75% din cazuri dupa varsta de 65 de ani.
Literatura de specialitate mentioneaza o preponderenta masculina in cazul
accidentelor vasculare cerebrale,raportul dintre sexul masculin si cel feminin fiind de
1,3/1.(Fig.2)

5
 Fig.2 Distributia pacientilor in functie de criteriul sexului

1.3 Aspecte anatomice si fiziologice

Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe
coordonate,controlate si conduse de sistemul nervos.Acesta coordoneaza activitatea tuturor
organelor precum si relatile organismului ca intreg.Proprietatea sistemului nervos de a
realiza aceasta conducere se numeste functie integrativa.
Un acident vascular apare tunci cand un vas de sange care furnizeaza sange la nivelul
unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag de sange.Accidentele vasculare
cerebrale sunt sunt suferinte grave ale sistemului nervos central determinate de modificari
circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatiiunei parti din corp
asociata sau nu cu tulburari de echilibru,senzoriale si de limbaj.
Ischemia cerebrala apare atunci cand se reduce fluxul sangvin cerebral pentru cateva
secunde sau minute printr-un cheag de sange.Daca reducere fluxului dureaza mai mult de
cateva minute apare infarctul cerebral.Reducerea generalizata a fluxului sangvin cerebral
determina sincope,chiar necroza cerebrala pe o anumita zona.O necroza generalizata duce
la aparitia deficittelor neorologice localizate.(Fig.3)

Fig.3 Ischemie cerebrala

6
 Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poat
ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa cum a migrat de la nivelul inimi sau din
orice alta regiune a organismului.Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor
defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvie normale cum ar
fi:rigidizarea peretilor arterelor,fibrilatie atriala,sau alte aritmii cardiace ,anumite afectiuni
ale valvelor cardiace,infarctul miocardic,hipotensiunea.
Creierul este un organ bogat vascularizat,iar alimentarea abundenta cu sange este
asigurata de o retea arteriala dens ramificata ce satisface necesitatile energetice ale unei
activitati nervoase constante.Creierul primeste aproximativ 15% din debitul cardiac si
utilizeaza aproximativ 25% din consumul total de oxigen al corpului .Creierul este
vascularizat de arterele carotide interne si arterele vertebrale care formeaza o anastomoza
complexa la baza creierului.In general arterele carotide interne si vasele care se desprind
din acestea se distribuie formatiunilor derivate din encefal.Irigatia enecefalului consta
dintr-o circulatie arteriala si o circulatie venoasa.Sangele venos de la nivelul creierului
dreneaza in sinusurile durei mater.Intreruperea acuta a alimentatiei cu sange a creierului
pentru mai multe minute provoaca leziuni neurologice permanente.
Circulatia arteriala a creierlui provine din patru surse principale:cele doua artere
carotide interne si cele doua artere vertebrale.Fiecare din aceste vase poseda teoretic un
teritoriu de irigatie bine definit dar in acelasi timp anastomuzandu-se intre ele la baza
creierului,devine evidenta posibilitatea suplinirii vascularizatiei in caz de
ostructii.Vascularizatia creierului este asigurata de arterele carotide si arterele vertebrale
ultimele contopindu-se pe linia mediana si formand trunchiul bazilar care apoi se divide in
ramuri terminale.(Fig.4)

Fig.4 Vascularizatia arteriala

7
 Cele patru ramuri ale arterelor carotide sunt:artera cerebrala anterioara,artera cerebrala
mijlocie,artera coroidiana anterioara si artera cerebrala posterioara care se uneste cu artera
comunicanta posterioara,crean anastomoza intre sistemul carotidian si cel vertebral.Acest
sistem formeaza un circuit inchis numit poligonul Willis.(Fig.5)

Fig.5 Poligonul lui Willis

In conditii fiziologice creierul este protejat de variatiile tensiunii arteriale

sistemice.Debitul sangiun cerebral se caracterizeaza printr-o stabilitate si aceasta
hamostazie sanguina este indeosebi de sinusul carotidian.Cresterile debitului sanguin
cerebral determinate de ridicarea tensiuni arteriale sistemice unt exceptionale,mecanismele
de protectie ale circulatiei cerebrale intervenind atat timp cat ele au o integritate
functionala destul de eficienta ,dar pana la o anumita limita la corectarea acestor cresteri
tensionale.
1.4 Etiopatogenie
Accidentul vascular cerebral apare ca o consecinta a unui tromb(cheag de sange care se
formeaza intr-o artera) a unui embol(corp strain sau un tromb imobilizat care antreant prin
circulatie va produce obstructia arterei sau ingustarea arterei favorizata de
ateroscleroza(ingustarea invelisului intern al peretelui arterial).Cauzele accidentul vascular
ischemic mai sunt:tensiun arteriala crescuta,hipotensiune arteriala,afectiuni ale vavelor
cardiace,probleme de coagulare a sangelui,infarct miocardic,endocardita,aritmii
cardiace,inflamatii ale vaselor de sange.
Desi mai rar tensiunea arteriala scazuta poate sa cauzeze un accident vascular cerebral
ischemic.tensiunea arteriala scazuta poate duce la scaderea circulatiei sanguine de la

8
nivelul creierului.Ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor ,de
infarctul miocardic,de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Bolile cardiace pot determina formarea emboliilor in sange iar acestia pot ajunge la
vasele cerebrale si pot provoca o obstructie,adica boala vaselor mici de sange care
cauzeaza ocluzia arterelor mici.Aceasta ocluzie este cunoscuta ca fiind un factor ce
predispune la hipertensiune arteriala si diabet zaharat.
Unele interventii chirurgicale sau alte procedee cum ar fi angiplastia folosite pentru
tratamentul arterelor carotide inguste pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul
unde s-a intervenit,cauzand ulterior un accident vascular cerebral.
Emboliile reprezinta o cauza clasica de ischemie a carei frecventa nu trebuie
subestimata.Faptul ca un embol la nivelul unei artere cerebrale poate rapid sa se
fragmenteze si sa dispara este in mod cert un motiv major ce a facut ca timp indelungat sa
fie subevaluata frecventa emboliilor in patologia ischemica cerebrala.
Boala hipertensiva afecteaza micile arteriole cerebrale care patrund atent in
creier,precum si pe cele in care la nivelul anastomozelor arteriale reprezinta colaterale ale
arterelor cerebrale majore.
Traumatismele regiuni cervicale pot fi la originea unor accidente vasculare cerebrale
cand exista o leziune arteriala nu numai in cursul traumatismelor cu plagi cervicale ci si
prin simpla contuzie a gatului putand antrena o leziune arteriala ce constituie punctul de
plecare al unei tromboze realizand un accident ischemic prin mesacanismul trombozei
locale sau embolie intracraniana.
Obezitatea favorizeaza aparitia aterosclerozei ce sustine relatia intre
supraponderalitatea si ischemie cerebrala,de altfel obezitatea apare ca un factor de risc ce
acopera o mare parte din patogenia cerebro-vasculara.
Ischemiile sub diversele sale forme,de la cele cronice la cele acute sau de la cele mai
usoare pana la cele mai severe pot fi considerate ca aspecte ale aceluiasi mecanism
fiziopatologic:insuficienta circulatorie cerebrala.
1.5.Clasificare
Accidentele vasculare ischemice se clasifica astfel:
Atacul ischemic tranzistor(AIT) este o ischemie de scurta durata,cel mai des de origine
embolica.Produce semne si simptome de focar care dureaza mai putin de 24 de ore de
obicei 5-20 de minute .Mecanismele responsabile pentru producerea unui atac ischemic
tranzistor sunt scaderea fluxului arterial datorata unei stenoze extinse sau ocluziei arteriale
si embolismului.

9
 Accidentul vascular constitui este un accident vascular cerebral care a dat tulburari
neurologice maxime si care incep sa se amelioreze.Uneori este precedat de unul sau mai
multe atacuri ischemice tranzistorii cu cateva saptamani sau luni.
Deficitul neurologic reversibil caracterizeaza un proces ischemic in care deficitul
neurologic se recupereaza de obicei in 24-72 de ore dar care poate dur uneori pana la o
saptamana.
Accidentul vacular in evolutie este un proces ischemic de focar in care ischemia se
agraveaza cu trecerea timpului si starea pacientului se agraveaza in ciuda unui tratament
adecvat .Apar de obicei datorat unei tromboze in evolutie.

10
 CAP.2.
Diagnosticul clinic si paraclinic

2.1.Aspecte clinice
Accidentul vascular cerebral se instaleaza brusc in pilna sanatate aparenta si este denumit si
ictus apopletic(ictus=brusc,apoplexie=suprimarea brusca a functiilor unui organ).Aceste tulburari
de motilitate a functiei motorii musculare pot fi de diferite grade dee la pareze(diminuarea fortei
musculare) pana la paralizii(disparitia totala a functiei motorii).
Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral include un debut brusc prin:stari de
amorteala,slabiciune sau paralizie a fetei,bratului sau piciorului,de obicei pe on parte a
corpului.Mai apar tulburari de vedere la un ochii sau la ambii precum vedere neclara sau cetoasa cu
pete,pierderea vederii.Mai pot sa apara difictultati bruste de vorbire sau de a intelege ce se
vorbeste,pierderea brusca a coordonarii sau probleme de echilibru ,durere seveerade cap fara o
cauza aparenta.
Se poate obesrva de catre cei din jur o asimetrie faciala ,fiind vorba despre o asimetrie
evidenta,instalata brusc,care nu poate fi confundata cu asimetria usoara pe care o avem cu totii la
nevelul fetei.Aceasta asimetrie de la nivelul fetei specifica accidentului vascular cerebral afecteaza
mai mult partea inferioara a fetei cel mai frecvent fiind caderea coltului gurii.(Fig.6)

Fig.6 Asimetrie facial

Putem recunoaste daca o persoana a suferit un accident vascular cerebral:nu poate sa ridice
bratele foarte sus,forta mainilor este inegala,nu intelege propozitii simple si nu are o vorbire
greoaie,muschii fetei sunt cazuti,stare de agitatie si anxietate.Trebuie solicitat cat de repede posibil
serviciul de urgenta pentru a preveni atacurile ulterioare cu potential mortal.

11
2.2.Aspecte paraclinice
Evaluarea imediata a functiilor neurologice si vitale se desfasoara in parallel cu tratamentul
manifestarilor acute ce pot pune in pericol viata pacientului.Este posibil ca alegerea unor strategii
de tratament sa inceapa inainte de a se stabili cu certitudine forma clinica de AVC acut,timpul fiind
cel mai important factor in primele minute.
Este vital masurarea tensiuni arteriale si a frecventei cardiac,determinarea saturatiei de
oxygen.De asemenea probele de sange cum ar fi hemoleucograma,numarul
trombocitelor,glicemia,viteza de sedimentare,proba de coagulare,colesterol sunt importante pentru
determinarea unui diagnostic.
Examenul lichidului cefalorahidian va confirma sau exclude hemoragia subarahnoidiana.
Tomografia computerizata craniana(CT) este de mare ajutor,in diferentierea dintre AVC
hemoragic si ischemic,depistand semen de ischemie de la 2 ore de la debut si identificand imediat
hemoragia.
Angiografia cerebrala realizata prin injectarea selective extracraniana de substanta de contrast
prin caracterizare transfemurala,ramane o metoda de incredere de evaluare a sistmului cerebro-
vascular.
Rezonanta magnetica(RMN) pe langa imaginile morfologice pot ajuta la diferentierea dintre
zona de infarct si zona ischemizata,cu risc de infarctizare.Astazi intregul effort se concentreaza prin
confirmarea unei ocluzii arteriale si evidentierea unei zone de risc care ar putea beneficia de o
reperfuzie terapeutica.(Fig.7)

Fig.7 Rezonanta magnetica

Examenele ecografice Doppler ,ecografia pulsatile,ecografia duplex a arterelor extracraniene si

a arterelor intracraniene identifica stenoza sau ocluzia,starea circulatiei colaterale.
Electrocardiograma descoperera patologia cardiac asociata in multe din cazuri atat ca premisa
a AVC cat si consecinta a acestuia,permitand un tratament etiologic si o evaluare atenta a riscurilor
impuse.

12
 Alaturi de aceste metode de investigatie se mai pot enumera cateva metode noi ce isi scot in
evidenta avantajele:tomografia cu emisie de pozitroni si single photon emission.
2.3.Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se stabileste pe datele clinice,anamneza,istoricul si riscul bolii cu
antecedentele sale.Prin anamneza se stabileste relatia dintre manifestarile,obiectivele si debutul
afectiunii cat si despre existent si rolul factorilor etiopatogenideclansatori.In general se constata
aparitia bolii la persoanele in jurul varstei de 50 de ani uneori chiar mai tineri,la care afectiunea
debuteaza in plina sanatateaparenta sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor factori
etiopatogenici.
Investigatia imagistica a creierului si a vaselor de sange este cruciala in evaluarea pacientilor
cu AVC.Imagistica cerebrala diferentiaza AVC-ul ischemic de hemoragiile intracraniene si
etiologia AVC.Poate uneori sa distinga zonele de tesut cerebral afectate ireversibil de cele care s-ar
putea recupera ,ghidand astfel tratamentul de urgenta si pe cel uterior.
Primul si cel mai important test care trebuie facut este tomografia computerizata cerebrala
care reprezinta o succesiune de radiografii ale creierului.Examenul fundului de ochii pune in
evidenta existent unui edem cerebral important sau declansarea unei hemoragii.
Diagnosticul pozitv se mai bazeaza in mare parte pe semnele clinice caracteristice :cefalee
intense,varsaturi,convulsii,tulburari de vedere,ametelii,greutate in gandire si exprimare.
Este important ca prima data sa se determine daca accidentul vascular cerebral este ischemic
sau hemoragic,deoarece medicamentele administrate pentru un AVC ischemic poate fi
amenintatoare de viata daca a accidentul vascular cerebral este hemoragic.
2.4.Diagnostic diferential
Accidentul cerebro-vascular ischemic trebuie delimitat de:tromboze,embolie si de insuficienta
circulatorie cerebrala,vertijul labirintic,crizele epileptic sensitive,unele tumori cerebrale.In
principal problema majora este reprezentata de diagnosticul diferential dintre hemoragia cerebrala
si ischemia cerebrala .Aceasta delimitare este uneori dificila,exceptand atacurile ischemice
transitorii care prin caracterele lor specific isi parafeaza diagnosticul.
Hipertensiunea cerebrala este apanajul varstei medii 40-60 de ani in timp ce mecanismul
ischemic domina dupa 60 de ani.Hipertensiunea arterial este regasita cu mult mai freventa la
cazurile cu hemoragie decat la cei cu ischemie,unde valorile tensionale sunt normale.Semnele
prodromale apar mult mai aproape constant in tabloul clinic-evolutiv al ischemiei.semnele
premonitorii focale,tranzitorii sunt caracteristice perioadei aparitiei deficitului motor prin
mechanism ischemic in hemoragie.

13
 CAP.3.
Complicatii si evolutie

3.1.Complicatii
Deoarece un accident vascular cerebral de multe ori duce la imobilitate ,cheaguri de sange,se
poate devolta intr-o vena de la nivelul piciorului(tromboza venoasa profunda),sechele definite de la
monopareze la tetrapareze,hemiplegii cu tulburarii neurovegetative intense.(Fig.8)

Fig.8.Cheag de sange intr-o vena a piciorului

In plus fata de dizabilitatile fizice mai evidente care pot aparea dupa un AVC mai pot
aparea:modificari in rapiditate cu care sunt facute activitatiile,modificari ale judecatii,ratiuni,
modificarii ale emotilor,tulbuarari de memorie,problem datorate neglijari partii afectate a corpului.
Depresia si anxietatea sunt frecvente dupa AVC si pot compromite recuperarea pacientului,de
aceea se recomanda ca aceste problem sa ffie discutate cu un medic,el va oferi raspunsul necesar si
poate oferi sugestii pentru ameliorarea acestor problem.
Un accident vascular cerebral care cauzeaza tulburari de vorbire si comportament pare sa
predispuna pacientul la o tehnica anormala de ingrijire,datorita procesului care s-a produs la nivelul
corpului sau.Apare totodata subaprecierea de sine,considerandu-se o povara pentru familie,si
nejligand unele nevoi cum ar fi cea de a manca de a se spala,apare si o retinere de sine in ceea ce
priveste vorbirea,incercand sa nu-i stanjenasca pe cei din jur. Metabolismul sufera majore
modificari,iar pacientul avand nevoie de o ingrijire mai atenta in ceea ce il priveste.Probleme cu
despresia trebuie recunoscute de pacient si tratate pentru a nu duce la alte complicati neurologice.
3.2. Evolutia
Exista mai multe tipuri evolutive:evolutia acuta trifazica cu debut brusc ,denivelarea a
cunostineti si semen locale,are o durata de cateva zile,evolutia cu inundare ventriculara,evolutia cu

14
complicatii extracerebrale,forma recurenta caracterizata din AVC-uri repetate urmate de restabilirii
partiale.Tulburare circulatiei cerebrale poate fi de durata mai scurta sau de durata mai lunga,mai
usoara sau mai grava.In primele cazuri apar doar tulburari tranzitorii ale elementelor neurale,fara
deficit serios sau permanent.In ultimele cazuri deficitul de irigatie este sufficient de pronuntat
pentru a determina intr-o anumita regiune a creierului o leziune ireversibila adica un infarct
cerebral.
La fel ca in bolile cardiovasculare si in AVC exista un risc ca episodul sa se repete,evolutia
fiind una negativa.Uneori chiar in ciuda tratamentului ,este insa foarte important ca acesta sa fie
luat pentru a-l diminua la minimum,deoarece o evolutie favorabila tine de respectarea principiilor
de tratament impuse de boala.La fel de important este ca pacientul sa fie reevaluat periodic pentru
ca in timp poate dezvolta noi factori carora trebuie sa ne adresam in mod diferit din punct de vedere
terapeutic pentru a preveni recurenta unui AVC.
Fenomele ischemice au ca rezultat diminuarea sau disparitia functilor elementelor neurale
interesate.Uneori datorita interactiuni complexe care exista intre diferitele sisteme
morfofunctionale cerebrale,suferinta unui asemenea system se poate repercuta asupra altora
suprimandu-le activitatea.

15
 CAP.4.
Tratamentul

4.1. Principii generale de tratament

Termenul de tratament general se refera la strategiile terapeutice adresate stabilizarii pacienului
in stare critica pentru controlul problemelor sistemice care pot afecta recuperarea dupa
AVC.Tratamentul general aplicabil in orice forma anatomo-clinica de accident vascular
cerebral,are drept scop optimizarea perfuziei cerebrale,ameliorarea oxigenarii si metabolismului
neuronal si prevenirea complicatilor.Tratamentul general include ingrijirea respiratorie si
cardiaca,controlul hidric si metabolic,controlul tensiuni arteriale,prevenirea si tratarea afectiunilor
cum sunt crizele convulsive,tromboembolismul venos,disfagia,pneumonia,escarele si ocazional
tratarea hipertensiuni intracraniene.Monitorizarea functiilor vitale prin asigurarea permeabilitatii
cailor aeriene superioare prin dezostructi,administrarea de bronhospasmolitice,oxigenarea
bolnavilor cu accident vascular cerebal prin administrarea de oxigen cu sonda nazala,masca si la
nevoie intubatie mecanica.
Reechilibrarea hidrica se face electrolytic si acido-bazic,in functie de starea clinica,bolile
associate si analizele de laborator.Reechilibrarea hematologica este recomandata daca este cazul,si
asigurarea echilibrului nutritive printr-un aport calorit si vitaminic adecvat necesitatilor
metabolismului.
Reabilitarea precoce poate permite recuperarea oartiala a functionari normale>tratamentul se va
concentra pe unele abilitati fizice care au fost pierdute bazandu-se pe starea generala de sanatate de
dinainte de accidentul vasculat cerebral sip e capacitatea pacientului de a indeplini
sarcinile.Modificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului
general,avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui noi accident vascular cerebral.
4.2.Tratament igieno-dietetic
Studiile arata ca AVC poate fi redus cu 55-84% prin renuntarea la fumat,dieta
sanatoasa,practicarea unor exerciti,controlul greutati,evitarea sedentarismului,mentinerea
glicemiei,tratament permanent cu antitrombotice,tratamentul dislipidemiei cu regim
hipocaloric,tratamentul bolilor de inima.Consumul in cantitati suficiente de proteine si hidrati de
carboni,substante care aduc un support pentru noi conexiuni nervoase.
Consum mare de vitamin,minerale,antioxidanti care sunt component esentiale ale enzimelor,se
asigura prin consum mai mare de fructe si legume,cereal integrale si seminte oleaginoase.Se
recomanda consuml de electroliti vu mar fi potasiu,sodium,magneziu si calciu in proportie adecvata
care ajuta la conducerea impulsurilor nervoase.
Se va evita consumul exagerat de sare si de zahar,zaharul trrebuie sa reprezinte o cantitate
foarte mica in aportul de calorii,iar sarea a se consuma cu echivalentul a maxim o lingurita de sare

16
care acopera necesarul zilnic.Se pot consuma lactate mai slabe dar nu fara grasimi,s-a demonstrate
ca lactatele degresate poarta un risc crescut de a cauza diabet la pacientii cu predispozitie si nu scad
nivelul de colesterol.Se recomanda consumul de carne de peste ,de pasare si mai putin de porc.
Se vor evita toate tipurile de alimente prajite in ulei care cresc colesterolul in sange .In locul
sosurilor pe baza de maioneza se va pune zeama de lamiae cu ierburi aromate si putin ulei.
La bolnavii cu tulburari de deglutitie care nu pot fi alimentati pe cale orala sau la cei in stare de
coma se va asigura ratia caloric pe cale parenterala prin perfuzarea de solutii glucozate,hidrolizate
proteice sau solutii de aminoacizi si la nevoie solutii cu contiut de lipide.
4.3.Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos urmareste restabilirea circulatiei sangvine in urma unui accident
vascular cerebral ischemic.Daca este vorba de un AVC ischemic care este cauzat de un cheag de
sange se poate administra un activator tisular de plasminogen,un medicament care dizolva
cheagurile.Acest medicament este administrat in primele 3 ore de la debutul simptomelor.Daca se
administreaza in acest interval de timp pot fi sanse mai mari de imbunatatire a vindecarii.Noi studii
arata ca ar putea fi un oarecare beneficiu si in cazul in care acest medicament s-ar adminictra si
dupa primele 3 ore.
De vreme ce majoritatea accidntelor vasculare ischemice sunt provocate de cheagurile de
sange,medicamentele care impiedica formarea de cheaguri sunt folosite pentru prevenirea AVC-
urilor ischemice ulterioare.Aceste medicamente sunt de obicei administrate dupa tratamentul
initial.Ele nu sunt recomandate in primele 24 de ore de la administrarea unui activator tisular
plasminogen.Cele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formari cheagurilor
sunt:antiagregantele plachetare care impiedica cele mai mici cellule din sange sa formeze
aggregate.Aspirina este cel mai frecvent folosit antiagregant pachetar care este folosit pentru
prevenirea accidentului vascular cerebral.
Unele studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele 48 de ore de la un AVC poate
reduce sansa aparitiei unui alt AVC si poate preveni decesul.
Cel de al doilea tip de medicamente sunt anticoagulantele care previn producerea de proteine
necesare pentru formarea normala a cheagurilor de sange.Administrarea de anticoagulante este cea
mai buna metoda de prevenire a cheagurilor de sange in inima din cauza fibrilatilor arteriale.
Pentru tratamentul de atac se prefera heparina a carei actiune este mai rapida administrate in
doze de 400-600mg/24 de ore sub forma de injectii intravenoase fractionate la interval de 3-4 ore
sau in perfuzie.
Desi tratamentul chirurgical nu este o metoda atat de des intalnita in cadrul acestei boli,daca
este cazul se vor lua in considerare cativa factori majorii de decizie cum sunt varsta,starea de
sanatate generala de dinainte de eveniment,si starea de sanatate actuala.Chirurgia nu este
recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC.Medicul chirurg
poate efectua:endarterectomie carotidiana care este o interventie chirurgicala care consta in

17
indepartarea placii de aterom format ape peretii arteriali la persoane care au ingustare moderata sau
severe a arterelor carotide.Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare
cedrebrale.Medicul mai poate efectua interventii chirurgicale pentru drenarea sau indepartarea
sangelui din interiorul sau din jurul creierului,interventie chirurgicala pentru repararea unui
anevrism cerebral,interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate.
Montarea stenturilor in artera carotida:interventiile chirurgicale se limiteaza la placile
aterosclerotice localizate la originea arterei carotide interne.Pacienti pentru acest tip de operatie
sunt acei pacienti care au multiplii factori de risc pentru ateroscleroza,ischemie emisferica
simptomatica,o stenoza de grad avansat care se gaseste la nivel optim pe artera carotida interna.In
acest caz riscurile operatorii sunt mai mici decat riscul de a face AVC ischemic in viitor.
4.4.Tratamentul in cazul agravarii bolii
Tratamentul complicatilor are o importanta deosebita deoarece acestea pot constitui cauza de
accident vascular cerebral si uneori cause de deces la bolnavii cu accident vasculat ischemic,cele
mai frecvente complicatii survenite sunt complicatiile infectioase si tromb-embolice.Instalarea unei
complicatii infectioase bronhopulmonare ori supra infectarea escarelor de decubit obliga la
tratament antiinfectios energic.
Infectiile urinare care se instaleaza la bolnavii cu sonde vezicale se trateaza dupa datele oferite
de bacteriuria cantitativa si urocultura.Ampicilina,cotrimoxazolul,nitrofurantoinul pot fi utile.O
complicatie de temut instalata la cateva zile de la debutul accidentului vascular cerebral este
tromboza venoasa profunda pentru care se recomanda un tratament fizical-kinetic si un tratament
anticoagulant in doze profilactice .Aspirina poate fi eficienta la bolnavii care prezinta
contraindicatii la tratamentul cu contraindicatii.
4.5.Profilaxia
Profilaxia in general cuprinde ansamblul medico-sanitare impuse pentru prevenirea aparitiei si a
raspandirii boliilor.AVC constiuie in present o cauza majora de deces dupa boliile cardiac si
neoplazice.Exista o serie de factori de risc a caror prezenta reprezinta un pericol ridicat in
dezvoltarea unei maladii vasculare la nivelul creierului.Trebuie precizat ca in majoritatea cazurilor
nu e vorba de un singur factor de risc ci de obicei o combinatie de mai multi factorii.

18
 CAP.5.
Obiectivul si motivatia cercetarilor personale

5.1. Motivatia cercetarilor personale

Accidentul vascular cerebral reprezinta una din cauzele principale de morbiditate si de
moralitate pe plan mondial,AVC-ul reprezentand a doua cauza de aparitie a dementei si cea mai
frecventa cauza de epilepsie la varstnici precum si o cauza frecventa a depresiei.Conceptul “timpul
inseamna creier” inseamna ca tratamentul AVC-ului trebuie considerat o urgenta,deoarece pacienti
care sufera de aceasta boala au nevoie de unele masuri de terapie pe timp indelungat utilizand
investigatii complexe si o activitate complexa a asistentei medicale pentru satisfacerea nevoilor
sale,fiind totodata dependent de asistenta.
Scopul lucrarii este evidentierea particularitatiilor de ingrijire a pacientilor care sufera de
aceasta boala,si punerea in evidenta aspect practice ce trebuie luate in considerare in cadrul unei
astfel de boli.
Pacientul bolnav de aceasta afectiune se simte ca o povara pentru familie si pentru cei din jur
datorita nevoilor sale parmanente de a-si exercita unele nevoi,considerandu-se o greutate pentru
ceilalti.Atfel ca,cadrul medical trebuie sa promoveze gandirea pozitiva,o stare de sanate care se
imbunatateste cu timpul,incurajand pacientul ca in curand va reveni la starea de sanatate initiala de
accidntul vascular.Asistenta medicala are rolul de a incuraja pacientul sa isi exprime unele
probleme cu care se confrunta,de a ajuta pacientul sa nu se simpta stanjenit din cauza unor
dezabilitatii pe care le are si de a incerca sa ii indrepte privirea spre perspectiva insanatosiri in
viitorul apropiat.
5.2.Material si metoda de lucru
Cercetarea mea am realizat-o pe un numar de 20 de pacientii,atat femei cat si barbate de diferite
varste ,bolnavii fiind internati in sectia de terapie intensiva a Spitalului Orasenesc Negresti-Oas,si
in sectia de neurologie a Spitalului Judetean de Urgenta “Dr. Constantin Opris” Baia Mare.Studiul
s-a efectuat in urma culegerilor de date a bolnavilor cu accident vascular ischemic,informatii culese
in urma analizei foilor de observatie si in urma anamnezei si discuiilor purtate cu pacientii dar si
apartinatori dar si cu cadrul medical.
Timpul de realizare a studiului a fost de 10 saptamani pe perioada 03.11.2018-22.01.2019.

19
 CAP.6.
Rezultatul cercetarilor personale

In urma studiului am remarcat incidenta bolii in functie de distributia bolii in functie de sex.Se
remarca o predominanta a accidentului vascular cerebral in cadrul sexului masculine(12 barbati),iar
numarul femeilor fiind mai redus(8 femei).Datele sunt prezentate in tabelul de mai jos.(Tab.1.)

Tabelul 1.Distributia in functie de sex

Barbati 12
Femei 8

O alta particularitate legata de sex,multa vreme discutata in literature de specialitate este

eficacitatea administrarii profilactice a aspirinei.Aceasta particularitate consta intr-o eficienta mai
mica a acidului acetilo-salicilic in profilaxia accidentului vascular cerebral la femei comparative cu
barbatii.
In cazul distributiei in functie de varsta am constatat ca femeile cu AVC au o varsta mai
inaintata decat barbatii,media de varsta la femei fiind cuprinsa intre 68-82 ia la barbati
intervalul de varsta este intre 60-72.(Tab.2)

Tabelul 2.Distributia in functie de varsta

Femei 68-82
Barbati 60-72

In cazul distributiei in functie de mediul de provenienta am constatat ca sunt diferente intre

mediul rural si cel urban,mediul urban este cel care predomina.(Tab.3)

Tabelul 3 Distributia in functie de mediul de provenienta

Mediu Nr.pacientii
Rural 9
Urban 11

20
 CAP.7.
Profilaxia

7.1.Preventia primara
Profilaxia primara a accidentului vascular cerebral ischemic ocupa un loc central alaturi
de organizarea servicilor de asistenta medicala,de tratatmentul de urgenta in timp util si de
reabilitarea bolnavilor cerebrovasculari.Profilaxia primara se adreseaza tuturor indivizilor
cu factori de risc pentru accident vascular cerebral.Ea presupune depistarea
activa,dispensarizarea,tratamentul correct si la timp al factorilor de risc.De cele mai multe
ori la acelasi bolnav sunt depistati mai multi factori care se potenteaza si cresc risculpentru
accidentul vascular cerebral.
Profilul de factori de risc multipli pentru accident vascular cerebral este reprezentat de
hipertensiunea arterial sistolica,hipercolesterolemie,alterarea tolerantei la glucoza,fumatul
de tigari,anomalii electrocardiografice si hipertrofie ventriculara stanga depistata
electrocardiografic.Hipertensiunea arterial este cel mai important factor de risc ,controlul
valoriilor tensionale a redus riscul pentru accidentul vascular cerebral.De importanta
deosebita sunt infarcturile miocardice,valvulopatiile si hipertrofia ventriculara stanga si
endocarditele.
7.2.Preventia secundara
Profilaxia secundara a accidentului vascular cerebral ischemic se adreseaza
pacientilor cu antecedente de boala cerebrovasculara ischemica,in vederea preintampinarii
recurentelor.Profilaxia secundara cuprinde masuri menite sa impiedice instalarea unui
accident vascular cerebral la pacienti care au prezentat deja manifestari pasagere,usoare
sau complete de ischemie cerebrala.
Profilaxia secundara continua mijloacele de profilaxie primara care presupun
cunoasterea,depistarea actica si tratamentul factorilor de risc.Intrucat infarctul cerebral in
stadiul acut beneficiaza de mijloace limitate de tratament,masurile de profilaxie primara si

21
secundara ocupa un loc de frunte.Riscul unui accident vascular ischemic dupa o tulburare
circulatorie cerebrala pasagera precedent,este de aproximativ 5% pe an si dupa un accident
vascular constitui riscul recurentelor creste ;a aproximativ 10% pe an.
Pacientul trebuie sa faca periodic examinari medicale pentru controlul tensiuni
arteriale,hipercolesterolemiei,afectiunilor cardiac,diabetului zaharat si boliilor
hematologice care favorizeaza coagularea sangelui.Profilaxia secundara in AVC ischemic
se concentreaza pe trei categorii de posibilitati cum ar fi:antiagregantele plachetare dintre
care pe primele locuri se situeaza aspirina si ticlopidina.Antiagregantele plachetare sunt de
tipul aspirinei si joaca un rol important in masurile de profilaxie secundara.O alta categorie
sunt anticoagulantele pentru emboliile primare cardiogene si pentru profilaxia recurentelor
de ischemie cerebrala cu punct de plecare din leziunile peretilor vasculari.Ultima categorie
sunt interventiile chirurgicale in scopul profilaxiei secundare sunt adresate pacientilor cu
stenoze carotidiene simptomatice.
Se recomanda ca tensiunea arterial sa fie verificata cu regularitate ,scaderea tensiuni
arteriale se recomanda dupa faza acuta,inclusive la pacientii cu tensiune arterial normal.Se
recomanda ca glicemia sa fue verificata cu regularitate,diabetul sa fie controlat prin
modificarea stilului de viata si terapia farmacologica individualizata.Dupa AVC la
pacientii cu diabet de tip 2 care nu necesita insulina se recomanda tratamentul cu
pioglitanoza.
Se recomanda renuntarea la fumat si consumului masiv de accident.Este necesara o
dieta sanatoasa,o dieta saraca in sare si grasimi saturate si bogata in fructe si legume fierte
si fibre.Activitatea fizica regulate joaca un rol important la fel si scaderea ponderala
pentru persoanele cu un index de masa corporala marit.
Medicamentele care scad nivelul seric al colesterolului numite si
hipocolesterolemiante,cum sunt attinele,sunt indicate la pacientii cu hipercolesterolemie
sau care au avut un atac cardiac.
Nu se recomanda suplimente vitaminice antioxidante .Terapia de substitutie
hormonala nu se recomanda pentru preventia secundara a AVC-ului.Trebuie evitat
tratamentul cu anticonceptionale orale la paciente care mai au si alti factori de risc pe
accidentul ischemic transistor sau accidentul vasculat cerebral.Se recomanda tratarea
tulburarilor respiratori ale somnului cum ar fi apnea obstructive de somn prin respiratie cu
presiune pozitiva continua.
7.3.Preventia tertiara

22
 Un aspect important care se pune pe sectile de terapie intensive si de neurologie este
recuperarea pshiha si fizica ca pacientilor care se va realiza de o persoan autorizata,adica
de un cadru medical.Pregatirea psihica a pacientilor si explicarea unor riscuri odata cu
survenirea acestei boli este o metoda practicata astazi care da rezultate,astfel pacienti se
simpt mai integrati in societate si nu o povara si o greutate.
Depresia este un simptom des intalnit,in cadrul bolilor neurologice de aceea este
recoamndat controale periodice la un pshiholog pentru consiliere si daca este cazul,pentru
prescrierea unor antidepresive.

23
24
 CAP.8.
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI
CU AVC ISCHEMIC
CAZUL 1

Pacient N.I in varsta de 62 de ani domiciliat in localitatea Racsa este adus de salvare la
Compartimentul de Primire Urgente a Spitalului Orasenesc Negresti-Oas in data de
20.10.2018 ora 11:40 prezentand urmatoarele simptome:cefalee,tulburari de
limbaj.hemipareza stanga,senzatie de frig,tegumente cianotice,paloarea,ameteala.Echipa
medicala de urgenta ii administreaza activatorul de plasmogen tisular.
In data de 20.10.2018 ora 12:40 pacientul N.I este internat in sectia de Terapie
Intensiva a spitalului Orasenesc Negresti-Oas,unde se efectueaza analize de laborator si
investigatii mai amanuntite,si ii se pune diagnosticul de:Accident vascular ischemic cu
hemipareza stanga cu fiatriala stanga,diabet zaharat tip 2.
Functiile vitale la CPU: TA=170/100mm/Hg Greutate=88 kg
R=18r/min Inaltime=1,73m
P=105b/min Grupa sanguina=B3
T=36 Alergic=nu
Din discutia purtata cu familia aflu ca ca simptomele au debutat in urma cu 1 ora cand a
cazut de la acelasi nivel,inconstient.Domnul N.I locuieste in localitatea Racsa intr-o casa
cu 1 etaj,impreuna cu sotia sa.Are 2 copii,plecati in strainatate si o situatie financiara buna.
Unul dintre copii,si anume baiatul cel mare lucreaza in Londra la o firma de constructi
si ii asigura tatalui un trai bun,incercand s ail ajute cu resurse financiare.Celalalt
baiat,locuieste in aceasi comuna si lucreaza in domeniul bancar.
Domul N.I este pensionar si ii place sa isi petreaca timpul cu sotia sa si cei 3 nepoti
lasati in grija lor.Nu fumeaza si nici nu consuma alcool frecvent,ci doar cateodata.Este de
origine ortodoxa si merge la biserica in fiecare duminica.In ultimul timp nu prea afost
active din cauza sanatatii,spune sotia lui,desi in trecut obisnuiau sa iasa la plimbare sau sa
aiba anumite activitati pentru a evita sedentarismul.Sotia ii este alaturi si il sprijina
spunandu-i ca va fin bine.In trecut obisnuia sa aiba probleme cu consumul de alcool dar
acum este rezonabil si de cativa ani consuma in mod moderat.Desi este ingrijorata de
starea de sanatate a sotului ei,sotia ea se supune sfaturilor medicilor si incerca sa comunice
cu personalul medical.Ea le spune cadrelor medicale ca sotul ei este cunoscut cu

25
hipertensiune dar nu urmeaza tratamentul cu regularitate prescris de medic si ca de o vreme
are probleme cu odihna si cu somnul,neputand sa se idihneasca sufficient noaptea,ceea ce
il face sa aiba o stare de iritabilitate si nervozitate.Sotia mai spune ca se subapreciaza din
cauza varstei,spunand el ca nu mai poate sa faca nimic din ceea ce facea odata deoarece
simte ca corpul nu ii mai raspunde cum ar vrea el.Ii place sa manance manaruri consistente
si nu ii place sa tina regim desi are probleme cu greutatea.
Antecedente heredocolaterale
Mama:cancer la san
Tata:HTA
Personale:HTA.diabet zaharat tip 2
In data de 21.10.2018 ore 00:40 este internat in sectia de Terapie Intensiva,unde dupa
rezultatul analizelor ii se pune diagnosticul final de:Accident vascular cerebral ischemic cu
hemipareza stanga cu fiatriala stanga,diabet zaharat tip 2 unde il iau in ingrijire la ora
07:12 min.Pacientul este cunoscut cu hipertensiune si are medicatie de fond Bisoprolol si
Captopril.
La internare prezinta
TA=160/100mm/Hg
R=20r/min
P=100p/min
T=36
Greutate=88 kg
Inatlime=1,73m
Alergic=nu
Explorari functionale:
CT unde se evidentiaza:
Fara acumulari hemoragice acute intra-sau extracerebrale
Arie spontan hipodensa,corticosubcortical la nivel fronto-temporo-parietal drept cu usor
effect de masa asupra corpului VLD.
Structurile liniei mediene sunt in pozitie normala.VDL cu dimensiune usor diminuata
comparative cu VLS usor efecte de masa.
Fara leziuni osoase vizibile la nivel cranian.
SAF si celulele mastoidiene sunt normal aerate.
Concluzie: Arie spontan hipodensa,corticosubcortical la nivelul fronto-temporo-parietal
drept.Aspect de AVC ischemic acut in teritoriul ACM dr.

26
Analize de laborator la internare:
Hematologie
Numele analizei Valori gasite Valori normale
Leucocite 9,36x10’3/ul 4-10x10’3/ul
Lym# 1,08x10’3/ul O,8-4x10’3/ul
Mon# 0,59x10’3/ul 0,12-1,2x10’3/ul
Neu# 7,56x10’3/ul 2-7x10’3/ul
Eos# 0,08x10’3/ul 0,02-0,5x10’3/ul
Bas# 0,05x10’3/ul 0-0,1x10’3/ul
Lym% 11,5% 20-40%
Mon% 6,4% 3-12%
Neu% 80,80% 50-70%
Eos% 0,8% 0,5-5%
Bas% 0,5% 0-1%
HGB 15,1g/dl 12-16g/dl
MCV 99,7 fl 80-100 fl
MCHC 318,0 g/L 320-360 g/L
PLT 158x10’3/ul 100-400x10’3/ul
PCT 0,187% 0,1-0,28%
VSH 35 mm 2-20 mm
VSH 2h 72 mm 4-35 mm
Fibrinogenemie 3,87 g/L 2-4 g/L
Timp Quick 14,30 sec 10-15 sec
Indice de protrombina 82,54% 70-100%
INR 1,14 0,9-1,3

Biochimice
Nume analiza Valori gasite Valori normale
Uree serica 74,2 mg/dl 16-43 mg/dl
Creatinina serica 2,47 mg/dl 0,84-1,4 mg/dl
Calciu seric 9,10 mg/dl 8,8-10,6 mg/dl
Magneziemie 2,54 mg/dl 1,77-2,6 mg/dl
Glicemie 151 mg/dl 70-108 mg/dl
TGP 26 UI/L 5-45UI/L
TGO 21 UI/L 5-35 UI/L
GGT 128,4 U/L 2-49 U/L
Fosfataza alcalina 100 U/L 30-120 U/L
LDH 363 UI/L ≤248 UI/L
Bilirubina totala 0,96 mg/dl 0.3-1,1 mg/dl
Bilirunina D. 0,69 mg/dl 0,1-0,4 mg/dl
Sodiu seric 144 mmol/L 136-145mmol/L
Potasiu seric 4,7 mmol/L 3,5-,5,1mmol/L
Amilazemie 116 U/L 20-100 U/L

Medicatia pacientului pe perioada spitalizarii:

Medicament Prezentare Cale de adm. Ora 8 Ora 12 Ora 18

27
Cerebrolizin Fiola i.v 2 fl - -
Clexane Fiola i.m 1 fl - 1 fl
4000
Diazepam Tb Per os - 1 tb -
Manitol 20% Flac-125 ml i.v 2 flac. - -
Ser Flac-500 ml i.v 1 flac. - -
fiziologic
Controloc fiola i.v 1 fl. - -
Amiodarona Tb Per os 1 Tb. - -
Aspirina 100 Tb Per os 1 Tb - 1 Tb.
g
Sortis 20 mg Tb Pers os 1 Tb. - -

Manifestari de dependenta si probleme de dependent

Manifestari de dependenta
Hipertensiune:160/100mm/Hg
Tahicardie:100p/min
Tahipnee:20r/min
Agitatie,anxietate,iritabilitate
Necesita ajutor pentru a se imbraca
Facies crispat
Indispozitie,nesatisfactie
Sentimente de inferioritate
Problema de dependenta
Circulatie inadecvata
Circulatie inadecvata
Dificultate in a respira
Dificultatea de a se odihni
Dificultate in a se imbraca si dezbraca
Cefalee
Dificultate de a se odihni si recrea
Devalorizare

Nivel de dependent II

28
 Plan de îngrijire
NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
1.Nevoia de a 1.Circulatie 20.10.2018 ora 13 -sa asigur pacientului 20.10.2018 ora
respira si a inadecvata din 1.Ca pacientul sa un climat optim prin 14:00
avea o buna cauza nu mai prezinte aerisirea camerei 1.Pacientul nu
circulatie tulburarilor de senzatie de frig in -sa masor functile mai prezinta
circulatie si a decurs de o ora. vitale si sa le notez senzatie de frig
2.Ca pacientul sa in foaia de 2.23.10.2018 ora
repausului la nu mai prezinte temperatura 10:00 Pacientul
pat manifestat tegumente -sa informez nu mai prezinta
prin senzatie de cianotice in decurs pacientul asupra unui tegumente
frig si cianoza de 3 zile, regim optim,o cianotice.
periferica. hidratarea si
alimentatie corecta
-la indicatia
medicului
administrez
anticoagulante si
oxigenoterapie.

2.Nevoia de a 1.Alterarea 20.10.2018 ora -ajut pacientul in 27.10.2018

te misca si a miscarilor din 13:00 vederea satisfaceri 1.Pacientul si-a
avea o buna cauza afectari 1.Ca pacientul sa-si nevoilor inbunatatit starea
postura ischemice a recapete forta si sale,sprijinindu-l fizica reusind sa-
centrilor tonusul muscular in cand mananca,cand si satisfaca
nervosa 7-10 zile. se deplaseaza,etc. nevoile personale
manifestata 2.Ca pacientul sa -planific un program singur.
prin diminuarea prezinte de exercitii in functie 2.Pacientul si-a
miscari si independenta in de disponibilitatea si recapatat forta si
miscare si capacitatea tonusul muscular.
diminuarea
deplasare pacientului 3.Pacientul
interesului. -schimb pozitia prezinta
2.Risc de pacientului la 2 ore independeta in
escare din -masez regiunile miscare.
cauza predispuse 4.Pacientul
repausului escarelor,le pudrez prezinte
prelungit la pat. cu talc si spal tegumente
tegumentul cu alcool curate,fara escare.
sanitar.
-

29
 Plan de îngrijire
NEVOI DG DE OBIECTIV INTERVENȚII EVALUARE
A ÎNGRIJIRE E
3.Nevoia de 1.Diminuarea 20.10.2018 ora -evaluez capacitatea de 27.10.2018
a bea si de a pofteide mancare din 13:00 deglutitie si masticatie 1.Pacientul se
manca. cauza stari generale 1.Ca pacinetul sa inainte de a incepe alimenteaza
alterate se alimenteze si alimenarea per os. conform starii de
manifestata,prin hidrateze -sustin capul pacientul sanatate,pe
inapetenta. corespunzator pe si asigur rotatia pe perioada
2.Alimentatie perioada partea sanatoasa spitalizarii.
inadecvata calitativ si spitalizari. -ofer cantitati potrivite 2.Pacientul este
cantitativ din cauza 2.Ca pacientul sa pentru a fi usor de alimentat si
obisnuintelor se alimenteze inghitit hidratat
alimentare,manifestat corespunzator -diversific alimentele corespunzator pe
a prin consum crescut starii sale de in functie de gustul perioada
de grasimi. sanatate. pacientului tinand cont spitalizari.
3.Pacientul sa de boala 3.Pacientul
primeasca -stabilesc timpul primeste alimente
alimente care sa necesar pentru mese care corespund
corespunda din din punct de
punct de vedere vedere calitativ si
cantitativ si cantitativ.
calitativ.

24.10.2018
4.Nevoia de 20.10.2018 ora -incurajez pacientul in 1.Pacientul nu
a fi curat si 1.Risc de alterare a 13:00 permanenta,explicandu prezinta
ingrijit. integritatii 1.Ca pacientul sa -I necesitatea si tegumente
tegumentelor din prezinte importanta interventiei alterate.
cauza hemiparezei tegumente si -ii efectuez toaleta pe 2.Pacientul este
manifestata prin mucoase curate. regiuni.punand un ajutat in
incapacitatea de a se 2.Ca pacientul paravan de protective ingrijirea igienei
mentine curat. sa-si acorde -schimb lenjeria de si prezinta o
2.Dezinteres fata de ingrijire de corp si de pat ori de stare de bine
masurile de igiena igiena cu ajutor cate ori este nevoie fizica,dupa
din cauza slabiciuni si personaluli -mentin tegumentele si efectuarea unei
anxietati manifestata medical in mucoasele pacinetului toalete.
prin neglijarea decurs de 2 zile. curate 3.Pacientul
masurilor de igiena. -ajut pacinetul sa se prezinta interes
imbrace,sa se pentru ingriirile
dezbrace,sa isi faca de igiena.
toaleta cavitatii 4.Pacientul
bucale,sa se pieptene. prezinta
-ajut pacientul sa isi tegumente si
schimbe modul de mucosae
gandire fata de curate,calde,cu
aspectul sau fizic di aspect normal.
fata de ingrijiriole de 5.Pacientul isi
igiena face,singur.toalet
a pe perioada
spitalizari.

30
 Plan de îngrijire

NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

ÎNGRIJIRE
5.Nevoia de a- 1.Alterarea 20.10.2018 ora temperature 21.10.2018
-masor
si,mentine echilibrului termic 13:00 corpului la fiecare 2 1.Pacientul
temperature din cauza bolii 1.Ca pacientul sa- ore prezinta o
corpului,in manifestat prin si,mentina -aerisesc salonul temperatura a
limite,normale. subfebrilitate. temperature -hidratez bolnavul corpului normala.
corpului in limite -asigur imbracaminte 2.Pacientul isi
normale 36-37 pe lejera menine
toata,durata -previn ascensiunile temperature
spitalizari. febrile corpului in limite

-asigur repausul la normale pe

pat al pacientului durata spitalizari

-asigur,un (36-37 grade

microclimate optim Celsius)

al salonului 18-20
grade Celsius.

1.Perturbarea 20.10.2018 ora hidratez,si,alimentez 23.10.2018

6.Nevoia de a tranzitului, intestinal 13:00 corespunzator 1.Pacientul are
elimina. din,cauza,imobilizarii 1.Ca pacientul sa pacientul,atat pe cale un transit
lapat,manifestata prin aiba un transit orala cat si prin intestinal normal.
crampe abdominale intestinal in perfuzii 2.Pacientul
si balonare. limite fiziologice -urmaresc pierderea prezinta
2.Incontinenta in decurs de 3 de apa si diminuarea
urinara din cauza zile. electrolitilor episoadelor de
stari generale alterate 2.Ca pacientul sa -adminstrez incontinenta.
manifestata prin prezinte purgatice si diuretice
imposibilitatea diminuarea la sfatul medicului
emisilor. episoadelor de -prottejez patul cu
incontinenta musama si aleza
urinara in decurs -efectuez,clisma
de 2 zile evacuatorie

31
 Plan de îngrijire

NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

ÎNGRIJIRE
7.Nevoia de a 1.Comunicare 20.10.2018 ora pacientul 23.10.2018
-linistesc
comunica. ineficienta din cauza 13:00 cu privire la starea 1.Pacientul
aparitie ischemiei 1.Ca pacientul sa sa,explicandu-i prezinta,o
manifestata,prin aiba o comunicare scopul si natura cuminicare buna
senzatie,de eficienta atat cu interventilor cu familia si
slabiciune,hemipareza personalul,medical -familiarizez echipa medicala.
facial. cat si cu membrii pacientul cu mediul 2.Pacientul este
2.Comunicare familiei. sau ambientul echilibrat psihic.
ineficace la nivel 2.Ca pacientul sa -asigur o cuminicare 3.Pacientul
afectiv din cauza fie,reechilibrat eficienta cu pacientul foloseste mijloace
evenimentelor recente psihic pe toata -vorbesc calm cu eficiente,de
manifestata,prin perioada,spitalizarii. pacientul comunicare.
sentiment,de 3.Ca pacientul sa -incurajez pacientul
inferioritate si tristete. foloseasca mijloace sa vorbeasca ori de
de comunicare cate ori simte nevoia
adecvate stari lui de
sanatate.

8.Nevoia de a 1.Dezinteres pentru 20.10.2018 ora -incurajez capacitatea 24.10.2018

se imbraca si tinuta vestimentara 13:00 fizica a pacientului 1.Pacientul incepe
dezbraca. din,cauza 1.Ca pacientul sa-si -solicit pacientului sa sa se imbrace si
disconfortului cauzat schimbe modul de a se imbrace vorbindu- dezbrace singur
de boala manifestat privi,tinuta I calm si cu respect 2.Pacientul arata
prin apatie si lipsa vestimentara curata. -aleg pacientul interes
cu pentru
vreunui interes. 2.Ca pacientul sa-si imbracaminte tinuta,lui
recastige adecvata vestimentara.
independenta si sa -ii accord pacientului 3.Pacientul incepe
inteleaga timp necesar pentru a sa isi recastige
importanta nevoi de se imbraca/dezbraca respectful de sine.
a se imbraca. -notez zilnic interesul
pacientului pentru a
se imbraca/dezbraca.

32
 Plan de îngrijire

NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

ÎNGRIJIRE
9.Nevoia de 1.Dificultate de a 20.10.2018 -evit discutiile cu 21.20.2018
a dormi,a se se,odihni calitativ si 1.Ca pacientul sa voce tare,trantitul 1.Pacientul
odihni. cantitativ din cauza stari beneficieze de usilor beneficiaza de
conditiile necesare
generala alterata somn cantitativ si -reduc volumul unor
unui somn
manifestata prin calitativ pe aparate din salonul
corespunzator din
insomie,atipiri diurne si perioada pacientului
punct de vedere
ore insufiente de somn spitalizaii. -reduc interventile de
calitativ si
noaptea. ingrijire in perioada cantitativ.
somnului
-creez un mediu de
siguranta fizica si
psihica.

22.10.2018
10.Nevoia 1.Anxietate din cauza 20.10.2018 -ii explic pacientului
1.Pacientul isi
de a evita spitalizarii,manifestata 1.Ca pacientul sa- metodele de injrijire
exprima diminuarea
pericolele. verbalprin,vaiete,neliniste si exprime si necesitatea lor
anxietatii.
si nonverbal prin facies diminuarea -incuraj pacientul sa-
24.10.2018
crispat. anxietatii in si comunice 2.Pacientul isi
decurs de 2 zile. emotiile,nevoile si exprima disparitia
2.Ca pacientul sa- opinile anxietati.
si exprime -asigur pacientului
disparitia un maxim de confort
anxietatii in fizic
decurs de 4 zile. -ii dau explicate
clare,informandu-l
despre evolutia boli.

33
 Plan de îngrijire

NEVOI DG DE OBIECTIVE INTERVENȚI EVALUAR

A ÎNGRIJIRE I E
11.Nevoia 1.Dificultate de a se 20.10.2018 ora -ascult active 24.10.2018
de a fi realiza din cauza 13:00 pacientul pentru a-I 1.Pacientul este
preocupat in tulburarilor de gandire 1.Ca pacientul sa permite sa-si constient de
vederea manifestata prin fie constient de exprime in mod clar propria sa
realizarii. anxietate,stres,pierdere propria sa valoare sentimentele privind valoare si
a imaginii de sine. si competenta in dificultatea de a competenta
2.Incapacitate de a decurs de 4 zile. realiza 2.Pacientul
trece peste dificultati 2.Ca pacientul sa-si -sesizez orice forma incepe sa isi
din cauza lipsei de recapete respectul de interes pentru o recapete
control a sfincterelor fata de sine in anumita activitate si- respectul de sine
manifestata prin decurs de 4 zile. l incurajez in si interesul fata
sentimente de desfasurarea ei de ceilalti.
inferioritate. -ajut pacietul sa se
adapteze la unele
schimbari temporare
20.10.2018 ora
12.Nevoia 13:00
de a invata 1.Dezinteres fata de 1.Ca pacientul sa -verific ceea ce stie 27.10.2018
cum sa-ti dobandirea de noi cultive interes fata pacientul despre 1.Pacintul a
pastrezi cunostiinte privind de boala sa dobandit interes
sanatatea boala din cauza cunostiinte,atitudin -dau explicatii clare pentru cunostiite
modificarii stilului de i referitoare la evitand detalii noi privind
viata,manifestata prin conduita de viata inutile boala.
stress,refuzul sfaturilor pe perioada -stimulez dorinta de 2.Pacientul
medicale. spitalizarii. cunoastere invata cum sa isi
2.Ca pacientul sa -motivez importanta gestioneze
invete a isi acumularii de noi sanatatea si dupa
gestioneze informatii externare.
sanatatea pe -contientizez
perioada pacientul despre
spitalizarii si dupa responsabilitatea sa
exetrnare. privind sanatatea

34
 Plan de îngrijire

NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

ÎNGRIJIRE
13.Nevoia de a 1.Refuz de a 20.10.2018 ora -discut cu pacientul 20.10.2018
se recrea indeplini activitatii 13:00 ce activitatii 1.Pacientul
recreative din cauza 1.Ca pacientul sa recreative ii sunt indeplineste
tristetii manifestata participle la placate activitatii
prin dezinteres activitatii -am grija ca recreative in
pentru recreative in activitatiile sa fie de concordanta cu
activitati,indispozitie. decurs de 3 zile. scurta durata pentru a starea lui de
2.Ca pacientul sa- nu se obosi sanatate.
si recapete fortele -determin pacientul 2.Pacientul si-a
proprii in decurs sa participle la recapatat
de 3 zile. activitatii increderea in
3.Ca pacientul sa -notez reactiile si fortele proprii
prezinte stare manifestariile 3.Pacientul
buna si dispozitie referitoare la starea prezinte stare
pa perioada de indispozitie si buna de
spitalizarii. plictiseala dispozitie pe
perioada
spitalizarii.

14.Nevoia de 1.Imposibilitate de a 20.10.2018 ora -rog familia 23.10.2018

a-si practica participa la activitati 13:00 pacientului,sa ii 1.Pacientul
religia religioase din cauza 1.Ca pacientul sa aduca material beneficiaza de
spitalizarii beneficieze de religioase de acasa activitati
manifestata prin activitatii -respect momentul de religioase admise
absenta pacientului religioase pe rugaciune al in incinta
din comunitatea perioada pacientului spitalului.
bisericii. spitalizarii. -informez pacientul si
familia sa de prezenta
preotului si
programul religios in
incinta spitalului

35
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI
CU AVC ISCHEMIC
CAZ II

Pacientul T.M in varsta de 56 de ani cu domiciliu in localitatea Negresti-Oas,se

prezinta la Compartimentul de Primire Urgente a Spitalului Orasenesc Negresti-Oas in data
de 14 decembrie 2018 ora 10:00 prezentand urmatoarele simptome:agitatie,amorteala la
nivelul fetei,confuzie,hemipareza dreapta,unghii cianotice,ameteli,varsaturi,cefalee
puternica,afazie.
Este consultat de echipa medicala,si se efectueaza analize de laborator si investigatii.i
se administreaza activatorul de plasminogen,care are effect imediat si creste probabilitatea
unui raspuns favorabil.
In data de 14 decembrie ora 14:00 pacientul este internat in sectia de Terapie Intensiva a
Spitalului Negresti-Oas cu diagnosticul de AVC ischemic cu hemiplegie
dreapta,predominant brahiala,afazie motorie.
Functii vitale la CPU: TA=158/80 Greutate=98 kg
R=20r/min Inaltime=1,70cm
P=80p/min Alergic;neaga
T=38,2
Aflam de la apartinatorii ca pacientul s-a trezit si nu putea sa vorbeasca/nu putea sa isi
miste bratul drept si simte o senzatie de amorteala la nivelul membrului inferior drept.Sotia
spune ca pacientul nu sufera de alte bolii.
In urma cu o seara a sarbatorit ziua de nastere a sotiei si au avut o masa copioasa cu
multe grasimi si zaharuri,iar dupa ce au ajuns acasa pacientul a spus ca nu se simte prea
bine,probabil de la mancare spune el.Dimineata cand sa trezit starea lui sa innrautatit.
Lucreaza ca agent de paza la primaria Orasului Negresti-Oas.Are 2 fete casatorite care
lucreaza in comert.Ii place sa stea impreuna cu sotia sa la cabana de la munte .Ii place mult
pescuitul si drumetiile prin padure,uneori mai merge si la vanatoare.
Este de orogine catolica si merge in fiecare duminica la biserica.
Fumeaza 10 tigari pe zi,mai ales dimineata cand isi bea cafeaua,consuma des
alcool,mananca mancaruri consistente si in proporti destul de mari.Desi a frecventata si un
medic nutritionist pentru a avea o dieta sanataosa nu a putut respecta cele indicate.

36
 Este infricosat,fiindui provocata de durerea severa de cap si pentru ca nu cunoaste
evolutia bolii,ii este teama de o evolutie nefavorabila a acesteia.Se simte anxios,nelinistit si
indispus, activitatiile recretive dimunuandu-se din cauza starii de sanatate.De asemenea
necesita ajutor pentru a se imbraca si pentru a se dezbraca.Este neincrezator din cauza
nerespectarii tratamentului si regimului alimentar.
Medicul impune un regim lichid pentru primele 3 zile de la internare urmand ca din 17
decembrie sa inceapa si cu alimentatia ssolida.
Antecedente heredecolaterale:
Mama:HTA
Tata:HTA
Personale:internari pentru HTA si gripa
La internare pacientul are medicatie de fon:Bisoprolol cpr,Captopril cpr,Siofor cpr.
In data de 14 decembrie ora 15:00 pacientul T.M este internat in sectia de Terapie
Intensiva avand diagnosticul de AVC ischemic cu hemiplegie dreapta,predominant
brahiala,unde este luat in ingrijire la ora 16
:00
La internare prezinta:
TA=160/90
R=20r/min
P=95 p/min
Alergic:neaga
Explorari functionale:
EKG: unde T negative
CT:pozitiv,modificat

Analize de laborator la internare:

Numele analizei Valori gasite Valori normale
TGO 100U/I 3-35U/I
TGP 50U/I 3-45U/I
Glicemie 80mg/dl 70-105mg/dl
Acid uric seric 7,5mg/dl 2,5-7mg/dl
Creatinina 1,30mg/dl 0,50-1,30mg/dl
Hemoglobina 12g/dl 12-16g/dl
Leucocite 6000/mm’3 4000-8000mm’3
VSH 1h=20mm/l 1h=5-10mm/l
2h=30mm/l 2h=10-20mm/l
Na 4mmol/l 3,5-5,0mmol/l

37
HDL-colesterol 40mg/dl 60-90mg/dl
Trigliceride 250 mg/dl 45-160mg/dl
Colesterol seric total 200mg/dl 45-160mg/dl
Troponina 0,211ug/l 0-0,1ug/l

Fisa de medicatie este prezentata in urmatorul tabel:

Medicament Forma de Cale Ora 6 Ora 9 Ora 12 Ora Ora 18 Ora
prezentare de 14 24
adm.
Manitol Flac.=125 i.v 1 flac. - 1flac - 1 flac. 1 flac
ml
Ringer Flac.=500ml i.v - 1flac. 1flac - - -
Lucetam Fl. i.v - 2 fl. 2fl. - - -
Aspirina Tb. Per os - - 1tb. - - -
Ser fizilogic Flac.500ml i.v -- 1flac. - - 1flac. -
Sortis 20 Tb Per os - - - - - -
mg
Digoxin Tb Per os - - - - 1tb -
Preductal Tb Per os - 1tb - - - -
Silimarina Tb Per os - 1 tb. - - 1tb. -

Manifestari de dependent si probleme de dependent

Manifestari de dependenta Probleme de dependenta
Hipertensiune arterial 160/90 Circulatie Inadecvata
Tahicardie:95/min
Cianoza unghiilor
Tahipnee:21r/min Dispnee

Zgomote cardiac aritmice Alterarea ritmului cardiac

Repaus la pat, Alterarea mobilitati

Hemipareza dreapta
Piele uscata Deshidrattare
Buze uscate
Tegumente si mucosae murdare Carenta de igiena

Agitatie,indispozitie,anxietate Dificultate de a se odihni

Scaune dese de 3-4 ore pe zi Diaree

Temperatura de 35 grade Hipotermie

Celsius,somnolenta oboseala
Necesita ajor pentru a se imbraca Dificultate de a se imbraca/dezbraca

Dificultate in a-si exprima opiinile,idile Comunicare ineficienta la nivel

conversational

38
Gemete,facies crispat Cefalee

Indispozitie,insatisfactie Anxietate

Sentiment de inferioritate Devalorizare

Punerea de intrebari Lipsa cunostiintelor privin boala

Nivel de dependent III

39
 Plan de îngrijire

NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE

ÎNGRIJIRE
1.Nevoia 1.Circulatie 14.12.2018 -asez pacientul in 1.Pacientul
de respire inadecvata din 1.Ca pacientul sa decubit dorsal prezinta
si a avea o cauza,circulatie prezinte tensiuneaa -linistesc pacientul tensiunea in
buna ischemice la nivel in limite -masor functiile limite normale
circulatie. cerebral,manifestata normale,120/80 in vitale din 2 in 2 ore 120/80
prin hipertensiune decurs de 2 zile. -asigur un climat 2.Pacientul
160/90 si tahicardie 2.Ca pacientul sa optim si sigur prezinta
95r/min,cianoza prezinte -informez pacientul frecventa
unghiilor. frecventapulsului,in asupra importantei pulsului in limite
limite normale 60- unui regim normale,70p/min
90p/min. hiposodat,hipocaloric 3.Pacientul
prezinta unghii
cu aspect
normal.

2.Dificultate de a 14.12.2018 -aerisesc salonul 14.12.2018 ora

respire din cauza 1.Ca pacientul sa zilnic 16:30
tulburarilor de poata respire -la indicatia 1.Pacientul
circulatie,manifestata efficient in decurs medicului respire efficient
prin,tahipnee de 30 min. administrez 18r/min
21r/min. 2.Ca pacientul sa oxigenoterapie si 2.Pacientul
respire fara anticoagulante respire fara
dificultate in limite dificultate.
normale,16-
18r/min in decurs
de 24 ore.

40
 NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
2.Nevoia de a te 1.Alterarea 14.12.2018 -planific un program 20.12.2018
misca si a avea mobilitatii din 1.Ca pacientul de exercitii,in 1.Cu ajutorul
o buna postura. cauza sa-si recapete functie de cauza familiei si al
deficitului forta si tonusul imobilizarii si cadrelor
motor muscular in capacitatea medicale
manifestat prin decurs de 7 zile. pacientului. pacientul
repaus la 2.Ca pacientul -mobilizez pacientul reuseste sa faca
pat,grad limitat sa prezinte pasiv pacientul din 2 fata nevoilor
de miscare si independent in in 2 ore sale
hemipareza deplasare si -masez regiunile 2.Pacientul si-a
dreapta. miscare in predispose la escare recapatat
decurs de 7 zile. -il servesc la pat cu independent in

cele necesare miscare si

-monitorizez deplasare.

functiile vitale

3.Nevoia de a 1.Greturi si 14.12.2018 -ajut pacientul sa 14.12.2018 ora

bea si manca. varsaturi din 1.Ca
pacientul respire profun in 20:00
cauza necrozei sa fie echilibrat timpul greturilor 1.Pacientul nu
cerebrale din punct de -protejez lenjeria cu mai prezinta
manifestata vedere o aleza in timpul greturi si
prin eliminarea electrolytic pe varsaturilor varsaturi
continutului toata durata -clatesc gura 2.Pacientul este
gastric spitalizari. pacientului cu apa reechilibrat din
2.Ca pacientul -ii ofer apa ori de punct de vedere
sa nu mai cate ori este nevoie electrolitic
prezinte greturi -il hidratez
si varsaturi in progresiv,evitand
decurs de 4 ore. bauturile
reci,laptele,sucurile

41
 NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
4.Nevoia de a 1.Diaree din 14.12.2018 -monitorizez 16.12.2018
elimina. cauza 1.Ca pacientul sa consistenta si 1.Pacientul
alimentatiei aiba transit frecventa scaunelor prezinta transit
neadecvate intestinal in limite -tin cont de intimitatea intestinal
manifestate prin fiziologice in pacientului si-l izolez reglat,scaun de
scaune dese de decurs de 2 zile. cu un paravan de restul 2 ori pe zi.
3-4 ori pe zi. 2.Ca pacientul sa pacientilor 2.Pacientul
prezinte scaune -il hranesc cu alimente prezinta
de consistenta care ajuta la tegumente si
normal in decurs combaterea diareei mucosae
de 1-2 zi. -la indicatia mediului perianale
3.Ca pacientul sa administrez integer si
aiba tegumente si furazolidon. curate.
mucosae
perianale curate si
ingrijite pe durata
spitalizarii.

5.Nevoia de a 1.Dificultate de 14.12.2018 -creez un climat de 14.12.2018

dormi si a se a se odihni din 1.Ca pacientul sa incredere incurajand 1.Starea de
odihni. cauza doarma 7-8 ore pe pacientul si ii anxietate s-a
disconfortului noapte in curs de favorizez odihna. diminuat vizibil
manifestata prin 2 zile -invat pacientul cum sa 2.Pacientul si-a
agitatie,anxietate 2.Ca pacientul sa execute tehnici de recapatat ritmul
insomnia. doarma 6-7 ore relaxare somn-veghe
seara avand un -educ familia cum sa 3.Pacientul
somn fara comunice cu pacientul doarme seara 6-
intreruperi in in vederea dimunuari 7 ore fara
decurs de 5 zile anxietati intreruperi

42
 NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
6.Nevoia de a 1.Dificultate de a-si 14.12.2018 -efectuez toaleta 15.12.2018
fi curat si acorda ingrijiri de 1.Ca pacientul fetei,membrelor cu 1.Ingrijiri de
ingrijit igiena corporala,din sa-si accorde apa si sapun igiena cu ajutor
cauza repausului la ingriiri in limita -fac frictiuni cu 17.12.2018
pat impus de posibilitatilor cu alcool pe spate si il 2.pacientul isi
boala,manifestat,prin ajutorul pudrez cu talc acorda ingrijiri
necesitatea de a personalului pentru a preveni de igiena fara
primi ajutor pentru sectiei in decurs escarele ajutor
satisfacerea nevoilor de 1 zi. -izolez pacientul cu 19.12.2018
2.Ca pacientul un pravan 3.Pacientul are o
sa-si acorde -imbrac/dezbrac stima de sina
singur ingrijiri pacientul fara sa-l potrivita
de igiena in supun la eforturi
decurs de 5 zile. prea mari
-pe masura
evolutiei in bine a
2.Carente de igiena 1.Ca pacientul starii de sanatate il
din cauza bolii sa prezinte servesc cu material
manifestata prin tegumente si necesar
tegumente si mucosae curate -constientizez
mucosae umede. pe durata pacientul in
spitalizarii. legatura cu
importanta
mentinerii curate a
tegumentelor

43
 NEVOIA DG DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
7.Nevoia de a se 1.Dificultate de a 14.12.2018 ora -imbrac si dezbrac 20.12.2018
imbraca/dezbraca. se,imbraca/dezbraca 16:00 pacientul fara a-l 1.Pacientul s
din,cauza,restrictiilori 1.Ca pacientul sa se supune eforturilor imbraca/dezbrac
impuse,de,boala,necesitand imbrace/dezbrace la prea mari cu ajutor primel
ajutor pentru satisfacerea inceput cu ajutor -am grija ca 4 zile iar apo
nevoi. apoi in decurs de 5 imbracamintea sa singur.
zile sa se fie pe marimea
imbrace/dezbrace pacientului
singur. -ma ingrijesc ca
familia sa ii aduca
haine commode
-ii arat cum trebuie
sa se imbrace
-fac zilnic exercitii
de motricitate cu
pacientul

8.Nevoia de a-si 1.Hipotermie din cauza 14.12.2018 -masor temperatura 15.12.2018

pastra imobilizari la pat 1.Ca pacientul sa si o notez in foaia 1.Pacientul
temperatura manifestata,prin prezinte usoare de temperature de prezinta usoar
corpului in limite temperatura de 35 grade cresteri ale 3 ori pe zi cresteri al
normale. Celsius,tremuraturi,oboseala temperaturii,in -mentin igiena temperature
somnolenta. decurs de o zi. tegumentelor 2.Pacientul is
2.Ca pacientul sa-si -incalzesc mentine
mentina,temperature pacientul in caz de temperature in
corpului in limite frisoane limite fiziologic
fiziologice pe durata -mentin pacientului pe toata durat
spitalizari(37 grade uscata spitalizarii.
Celsius) -servesc pacientul
cu lichide

44
NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
9.Nevoia de 1.Cefalee din cauza 14.12.2018 -recomand 14.12.2018
a evita necrozei ischemice 1.Ca pacientul pacientului repaus 1.Pacientul isi
pericolele manifestata prin sa-si exprime relativ la pat si exprima
exprimare verbala diminuarea explic necesitatea diminuarea
facies durerii in decurs acestui repaus durerii.
crispat,gemete,vaiete. de 2 ore pentru o evolutie 20.12.2018
2.Anxietate din cauza 2.Ca pacientul favorabila a bolii 2.Pacientul nu
spitalizarii sa nu mai -administrez mai prezinta
manifestata verbal prezinte cefalee analgezice durerii
prin neliniste,frica. pe durata -incurajez pacientul 15.12.2018
spitalizarii. sa-si exprime 3.Pacientul isi
3.Ca pacientul emotiile,frica exprima
sa-si exprime -asigur pacientului diminuarea
diminuarea un maxim de anxietatii.
anxietatii in confort fizic si 16.12.2018
decurs de 24 psihic. 4.Pacientul
ore. confirma
4.Ca pacientul disparitia
sa-si exprime anxietatii.
disparitia
anxietatii in
decurs de 2 zile

45
NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
10.Nevoia 1.Comunicare 14.12.2018 -ma prezint 18.12.2018
de a ineficienta la nivel 1.Ca pacientul pacientului si ii 1.Pacientul
comunica conversational din sa se exprime prezint sip e ceilalti cuminica
cauza AVC manifestat efficient cu din cadrul medical efficient cu
prin hemipareza familia si cadrul -vorbesc calm cu familia si cadrul
dreapta,dificultate de medical in pacientul medical
a-si exprima decurs de 4 zile -ii explic 20.12.2018
nevoile,friciile,opiniile. 2.Ca pacientul necesitatea 2.Pacientul
sa fie ferit de tehnicilor prezinta o stare
pericole pe effectuate de bine,se simte
durata -supraveghez in siguranta si
spitalizarii pacientul in ferit de pericole.
permanenta
-il ascult cand vrea
sa isi exprime
ideiile
-pun in valoare
capacitatiile
pacientului

46
 PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI
Cu AVC ISCHEMIC
CAZ III

Pacienta P.M in varsta de 77 ani domiciliata in comuna Certeze este adusa cu salvarea
la Compartimentul de Primire Urgente,la Spitalul Orasenesc Negres-Oas in data de 10
noiembrie 2018 ora 09:00 prezentand urmatoarele simptome:stare de
amorteala,confuzie,ameteala,hemipareza stanga,tulburari de mrs si de limbaj,cefalee
puternica,greturi,vertij.
Este consultata de echipa medicala si i se adreseaza activatorul de plasminogen tisular.In
data de 10 noiembrie ora 10:00 pacienta este transferata cu salvarea si internata in sectia de
Neurologie a Spitalului Judetean Dr Constantin Opris Baia Mare cu diagnosticul:AVC
ISCHEMIC Cu CONSTITUIRE IN TERITORIUL CAROTIDIAN STANG.

Functii vitale la CPU: TA=200/100 Greutate=77 kg

R=22r/min Inaltime=1,60m
P=100p/min
T=38,2grade celsius

Din discutia purtata cu apartinatorii aflu ca boala a debutat in urma cu 2 ore cand statea
la masa impreuna cu familia,luau masa de pranz,cand dintr-o data a spus ca nu se simte
bine si ii este rau,sa ii dea cineva putina apa,si a cazut pe podea inconstienta.
Doamna P.M locuieste in comuna Certeze intr-o casa cu etaj impreuna cu sotul ei de 80
de ani.Are 2 fete si se inteleg foarte bine ca si familie,fetele chiar ajutand-o financiar din
strainatate.Una dintre fete este casatorita si locuieste in Franta si are 2 copii,iar cealalta nu
este casatorita.
Doamna P.M este o fire activa,careia ii placea sa faca multe prajituri si ii placea sa
croseteze pentru fetele si nepotii ei.Copii o lauda pentru mancarea ei gustoasa si bunatatile
pe care le face sambata.Este o fire comunicativa si se intelege foarte bine cu vecini.Ii place
sa urmareasca diferite documentare cu sotul ei,sau sa povesteasca diferite amintiri din
tinerete.
Este de origini romana si ea si sotul ei,si ii place mult sa viziteze manastirile din
imprejurimi.Este de origine ortodoxa si merge la biserica de cate ori poate si se simte

47
bine.Nu fumeaza si nici nu consuma alcool in prezent,dar in trecut a avut probleme cu
consumul de tutun.Este pensionara,a lucrat la o fabrica in urma cu 20 de ani.Reuseste sa se
intretina cu veniturile ei si ale sotului,dar o ajuta si copii ei din strainatate.Este ingrijorata
de starea ei de sanatate,spunand sotul ei ca niciodata nu sa intamplat sa se simta atat de rau
dintr-o data.Sotul ei incearca sa o sustina si ii spune ca totul va fi bine,doar trebuie sa aibe
incredere in echipa medicala.Sunt oameni respectuosi,manifestand respect si rabdare cu
echipa medicala.

Antecedente heredocolaterale:
Mama:cancer la san
Tata:Ulcer gastric
Personale:internari pentru HTA
In data de 10 noiembrie este internata in sectia de Neurologie avand diagnosticul
de:AVC ISCHEMIC CU CONSTITUIRE IN TERITORIUL CAROTIDIAN STANG.

La internare prezinta:TA=190/100
R=22r/min
P=100p/min
Alergica:neaga
Explorari functionale
EKG:unde T adanci,supradenivelare de ST
CT:modificat,cu acumulari hemoragice in substanta cerebrala
RMN:leziuni demielinizante megadoligrafil
Dg la 72 de ore AVC ischemic ACP Stang cu transformare hemoragica.

Analize de laborator la internare:

Numele analizei Valori gasite Valori normale

Glicemie 88mg/dl 70-105mg/dl
Acid uric seric 8,8mg/dl 2,5-7mg/dl
TGO 150U/I 3-35U/I
TGP 55U/I 3-45U/I
Creatinina 1,40mg/dl 0,50-1.30mg/dl
Leucocite 8200/mm’3 4000-8000/mm;3
HDL colesterol 50mg/dl 60-90mg/dl
Troponina 0,41ug/l 0-01ug/l

48
Hemoglobina 11g/dl 12-16g/dl

Examen de urina:
Analize Rezultate Interval de Referinta UM

Bilirubina Neg Negativ mg/dl

Corpi cetonici 15 mg/dl Negativ mg/dl
Acis ascorbic neg Negativ mg/dl
Albumima neg Negativ mg/dl
ph 6 5-8
Nitriti neg Negativ
Leucocite neg Negativ nr/microlitru urina

In urmatorul tabel voi evidentia mdeicatia pacientei pe perioada spitalizarii

Medicament Prezentare Cale de adm. Ora 8 Ora 12 Ora 18
Manitol Flac.=125ml i.v 2 flac. 2 flac -
S.ringer Flac.=500ml i.v 1 flac. - -
Ser Flac.500ml i.v 1 flac - -
fiziologic
Aspirina Tb. Per os - 1 tb. -
cardio
100mg
Lucetam Fl. i.v 3 fl. 2 fl. -
Stugeron Tb. Per os 1 tb. 1 tb 1 tb
Sortis 20 mg Tb. Per os - - 1 tb
Ramipril Tb. Per os 1 tb - -
Cerebrolizin Fl. i.v 2 fl. - 1 fl

Manifestari de dependenta si probleme de dependenta

Manifestari de dependenta Problema de dependenta
Frecventa respiratorie crescuta tahipnee Alterarea functiei respiratorii
(22r/min)

Cefalee,ameteala,confuzie,HTA(190/100) Deficit circulator la nivel cerebral

Tahicardie 100p/min
Exprimare verbala:gemete,vaiete, Durere intensa
Exprimare non-verbala:facies crispat
Neliniste,frica,agitatie Anxietate

Grad limitat de miscare,repaus la pat Dificultate de a merge

Pierdere in greutate Alimentatie neadecvata prin deficit

Tulburari de deglutitie,piele uscata,buse Deshidratare

uscate

49
Piele uscata,cruste,eritem Alterarea tegumentelor si mucoaselor

Insomnie,epuizare Incapacitatea de a se odihni

Tulburari de limbaj,echilibru si coordonare Comunicare ineficienta la nivel senzorio-

hemipareza dreapta, motor
Plictiseala,tristete Incapacitate de a efectua activitati recreative

Dificultate de a-si satisface nevoile Sentiment de neputinta

Nivel de dependenta

50
 Plan de îngrijire

NEVOIA DG DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUAR

E
1.Nevoia de a 1.Alterarea functiei 10.11.2018 ora -recomand 10.11.2018 ora
respira si a avea respiratorii,din 10:00 pacientei repaus 11:00
o buna cauza,procesului.ischemic 1.Ca pacienta sa vocal 1.Pacienta
circulatie cerebral manifestat prin aiba -favorizez prezinta
frecventa respiratorie frecventa,respir modalitati de frecventa
crescuta(22r/min)tahipnee atorie in limite comunicare respiratorie in
fiziologice de nonverbal limite normale
16-18r/min,in -aerisesc 12.11.2018
decurs de o ora incaperea,ma 2.Pacienta
2.Ca pacienta sa asigur ca bolnava prezinta
prezinte,mucoas este invelita mucosae umede
e respiratorii -umezesc aerul din si integre.
umede si integre incapere 13.11.2018
in decurs de o -aspir secretile 3.Pacienta
zi. bronsice daca este respire efficient
3.Ca pacienta cazul si prezinta cai
sa,prezinte cai respiratori
respiratorii permeabile
permeabile si o
buna respiratie
in decurs de 2
zile

51
NEVOIA DG DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
2.Deficit circulator la 1.Ca pacienta sa -administrez 10.11.2018 ora
nivel cerebral din cauza prezinte ameliorarea medicatie 11:00
ischemiei manifestata cefaleei in decurs de analgezica (Piafen) 1.Pacienta
prin o ora. -linistesc si confirma
cefalee,ameteala,confuzie 2.Ca pacienta sa hidratez pacienta disparitia
HTA prezinte frecventa -hidratez cefaleei.
(190/100mm/HG) pulsului in limite pacienta,si ii explic 2.Pacienta
tahicardie 100p/min fiziologice,in decurs importanta prezinta
Risc de coma. de 2 ore. hidratari frecventa
3.Ca pacienta sa nu -ii explic ca pulsului in
mai prezinte stare,de urmand limite normale
ameteala si confuzie tratamentul starea I 80p/min
in decurs de 2 zile se va imbunatati 3.Pacienta se
-sfatuiesc supune
apartinatorii sa ii indicatiilor si
aduca tratamentului si
imbracaminte nu mai prezinta
lejera confuzie stare
de agitatie.

2.Nevoia 1.Dificultate de a 10.11.2018 -mobilizez pasiv 17.11.2018

de a se merge,a se ridica din pat 1.Ca pacienta sa-si pacienta din 2 in 2 1.Pacienta face
misca si a din cauza deficitului recapete forta si ore fata nevoilor
avea o neurologic manifestat tonusul muscular in -masez regiunile fizice cu
buna prin grad limitat de decurs de 7 zile predispose ajutorul familiei
postura miscare,repaus la pat. 2.Ca pacienta sa escarelor 2.Pacienta si-a
prezinteindependenta -ajut pacienta in recapatat
in miscare in timp de satisfacerea tonusul
7 zile nevoilor muscular si
-monitorizez prezinta
functie vitale independent in
miscare.

52
 NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
3.Nevoia de a 1.Durere intense la 10.11.2018 -asez pacienta in 10.11.2018
evita nivel cerebral,din 1.Ca pacienta sa pozitie antalgica 1.Pacienta isi
pericolele cauza fluxului prezinte -evaluez exprima verbal
sanguine blocat diminuarea caracteristicile dureri diminuarea
manifestata dureri in decurs -administrez un durerii.
prin,exprimare de 3 ore medicament 13.11.2018
verbal:gemete,vaiete, 2.Ca pacienta sa- analgesic 2.Pacienta isi
refuz de a se si exprime -incurajez pacienta sa exprima
mobiliza. disparitia durerii incerce sa-si exprime diminuarea
in decurs de 1 zi. opiniile anxietatii
3.Ca pacienta sa -asigur pacientei un
nu mai prezinte maxim de confort
dureri pe fizic si psihic
perioada
spitalizari.

2.Anxietate din 1.Ca pacienta sa-

cauza spitalizari si exprime
manifestata prin disparitia
neliniste,frica,teama anxietatii in
mortii iminente. decurs de 2 zile
2.Ca pacienta sa
nu mai prezinte
anxietate pe
durata spitalizari

53
 NEVOIA DG DE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
ÎNGRIJIRE
4.Nevoia de a 1.Alimentatie 10.11.2018 -evaluez capacitatea 25.11.2018
se alimenta inadecvadata prin 1.Ca pacienta sa de deglutitie si 1.Pacienta nu
deficit,din cauza fie echilibrata masticatie inainte de mai prezinta
incapacitatii de a din punct de a incepe alimentatia scaderi in
se,alimenta vedere -ridic capul pacientei greutate
singura,manifestata hidroelectrolitic si asigur rotatia pe 2.Pacienta este
prin pierdere in pe toata durata partea sanatoasa in echilibrata din
greutate. spitalizari. timp ce aceasta punct de vedere
2.Ca pacienta sa incearca sa inghita hidroelectrolitic
2.Dificultate de a se primeasca -stabilesc un 3.Pacienta nu
hidrata din cauza alimentatia care program de mese mai prezinta
AVC-ului,manifesta sa corespunda pacientei regumente
prin tulburari de din punct de -asez alimentele pe uscate.
deglutitie,piele vedere calitativ farfurie placut visual
uscat,buse uscate. pe toata durata -hidratez pacienta cu
spitalizari. aportul necesar de
lichide pe zi
5.Nevoia de a 1.Alterarea 10.11.2018 12.11.2018
fi curat si tegumentelor si 1.Ca pacienta sa -pregatesc 1.Pacienta
ingrijit mucoaselor din cauza prezinte materaiale pentru beneficiaza de
repausului la pat si tegumente si efectuarea bai ingrijiri de
acumulari murdariei mucosae curate -ajut pacienta se se igiena cu ajutor.
manifestata prin piele pe durata dezbrace 2.Pacienta
uscata,cruste,eritem,par spitalizari si -protejez patul cu prezinta
murdar dupa spitalizare. aleza tegumente si
2.Ca pacienta sa- -izolez pacienta cu mucosae integre.
si accorde un paravan
ingrijiri de -efectuez toaleta pe
igiena in limita regiuni
posibilitati cu -o ajut sa se imbrace
ajutor. cu haine lejere

54
NEVOIA DG DE ÎNGRIJIRE OBIECTIVE INTERVENȚII EVALUARE
6.Nevoia 1.Incapacitatea de a se 10.11.2018 -creez un climat 13.11.2018
de a dormi odihni din cauza stari 1.Ca pacienta sa potrivit pentro 1.Pacienta se
si a se depressive cauzata de doarma pe idihna si ii explic odihneste
odihni. boala manifestata prin noapte6-7 ore si necesitatea orelor corespunzator.
insomnia,epuizare,oboseala ziua 2-3 ore in de somn 15.11.2018
decurs de 2 zile. -invat pacienta 2.Pacienta si-a
2.Ca pacienta sa- cum sa efectueze recapat ritmul
si recapte ritmul tehnici de relaxare somn-veghe
somn-veghe in 5 -observ si comunic 3.Pacienta isi
zile. medicului exprima
3.Ca pacienta sa- schimbarile diminuarea stari
si exprime verbal survenite in de stress.
diminuarea stari comportamentul
de stress in pacientei
decurs de 2 zile

10.11.2018
7.Nevoia 1.Constipatie din cauza 1.Ca pacienta sa -izolez pacienta cu 12.11.2018
de a alimentatiei sarace in aiba transit un paravan de 1.Pacienta
elimina proteine,manifestata prin intestinal in restul pacientilor prezinta scaun
scaune rare la 2-3 zile de limite -o hidratez de 2 ori pe zi
consistenta dura.. fiziologice,in sufficient cu 2.Pacienta
decurs de 2 zile. ceaiuri,supe,apa prezinta
2.Ca pacienta sa -efectuez la nevoie tegumente si
sa,aiba,tegumente clisma mucosae curate
curate si integre -anunt medical de 3.Pacienta este
3.Ca pacienta sa eventualele echilibrata
fie echilibrata din tulburari de tranzit hidroelectrolitic
punct de vedere
hidroelectrolitic.

55
NEVOI DG DE OBIECTIVE INTERVENȚ EVALUARE
A ÎNGRIJIRE II
8.Nevoia 1.Dificultate de a se 10.11.2018 -rog familia sa 15.11.2018
de a se imbraca/dezbraca din 1.Ca pacienta sa aduca 1.Pacienta se
imbraca. cauza motricitatii se imbracaminte imbraca/dezbrac
embrelor manifestata imbrace/dezbrac lejera si usor de a cu ajutor in
prin cerere de e la inceput cu imbracat primele 3 zile
ajuto,neputinta,slabiciun ajutoru apoi in -ajut pacienta sa iar apoi singura.
e. decurs de 5 zile se
sa se imbrace/dezbrace
imbrace/dezbrac cu blandete
e singura -folosesc un
paravan de
protectie pentru
intimitatea
pacietei

9.Nevoia 1.Comunicare 10.11.2018 -ma prezint 13.11.2018

de a ineficienta la nivel 1.Ca pacienta pacientei 1.Pacienta
comunica senzorio-motor din sa-si poata -vorbesc calm cu cuminica prin
cauza afectarii exprima nevoile pacienta gesture non-
neurologice manifestata utilizand -ii explic inainte verbale cu
prin tulburari de comunicare de a I se efectua cadrul medical
limbaj,echilibru si non-verbala in vreo tehnica si familia
coordonare decurs de 3 zile -stabilesc 15.11.2018
2.Confuzie din cauza 2.Ca pacienta sa impreuna cu 2.Pacienta
afectarii neurologice prezinte o pacienta un prezinta
manifestata prin diminuare a program zilnic de diminuarea
dificultate de a percepe tulburarilor vorbire tulburarilor
correct timpul si spatiul motori in decurs -supraveghez in motori,si
de 5 zile permanenta prezinta o stare
pacienta innabunatatita

56
NEVOI DG DE OBIECTIV INTERVENȚII EVALUAR
A ÎNGRIJIRE E E
10.Nevoia 1.Hipertermie din 10.11.2018 -fac impachetari cu 11.11.2018
de a-ti cauza procesului 1.Ca pacienta comprese reci 1.Pacienta
mentine ischemic sa prezinte -masor temperature si prezinta o
temperatur manifestat prin diminuarea notz in foaia de scadere usoara
e corpului febbra febrei in decurs observatie de 2 ori pe a
in limite moderata38,2,star de o zi zi temperaturii37,
normale e generala 2.Ca pacienta -schimb lenjeria de 2
alterata. sa-si mentina pat si de corp de cate 20.11.2018
temperature ori este nevoie 2.Pacienta isi
corpului in -hidratez pacienta cu mentine
limite lichide,apa,supe,ceaiu temperature
fiziologice ri corpului in
limite normale

57
 Concluzii

Un accident vascular ischemic este cauzat de ocluzia de natura trombotica sau embolica
a unei artere cerebrale si este mult mai frecvent decat un accident vascular vascular
hemoragic.Accidentul vascular cerebral este o urgenta si trebuie tratat ca atare,prin luare
unei atitudini terapeutice si de natura urgenta.
Principalul factor de aparitie a unui accident vascular cerebral este hipertensiunea
arteriala.Semnele si simptomele clinice apar treptat in cateva ore.Accidentul vascular
cerebral ischemic este intalnit in majoritatea cazurilor.Un AVC ischemic apare atunci cand
un vas de sange de la nivelul unei zone a creierului este blocata de un cheag sangvin.Ca
rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate
functiona adecvat.
Simtomele AVC ischemic apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa a zonei
din creier in care este cheagul.Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa forma de
dizabilitate fizica datorita unei afectiuni neurologice.La persoanele care supravietuiesc
dupa un AVC,jumatate din ei vor mai prezenta un deficit inca 6 luni dupa aceea.
Pacienti de regula au cea mare parte din progres in primele 3 luni.Vorbirea,echilibrul si
abilitatile necesare pentru activitatile de zi cu zi se recastiga mai lent si pot continua sa se
imbunatateasca in primul an.Circa jumatate din persoanle care au suferit un AVC au
probleme legate de coordonare,de comunicare,sau de comportament care le afecteaza
imaginea de sine si relatile cu cei din jur.Dupa ce o persoana a suferit un AVC,membri
familiei pot invata moduri de a-i asigura acesteia suport in vederea reabilitari si de a-i oferi
incurajare.
Pacientul trebuie sa faca periodic examinari medicale pentru controlul hipertensiuni
arteriale,hipercolesterolemiei, afectiuni cardiace si diabet zaharat.Preventia aparitiei
presupune scaderea factorilor de risc precum si statinele,operatiile chirurgicale pentru a
deschide arterele creierului la persoanele ce prezinta probleme.Un atac vascular cerebral
ischemic daca este detectat intre 3 si 4 orepoate fi tratat cu o medicatie ce poate rupe
cheagul format.

58
 Bibliografie

1. Lavinia Comes,Accidentul vascular cerebral ischemic,Profilaxie si tratament

medical,editura Dacia
2. Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medical,manual pentru colegiile
si scolile postliceale sanitare sub redactia Lucretia Titirca,editura viata medicala
3. http://www.wikipedia.org
4. http://polarismedical.ro
5. http://romedic.ro
6. http://corpuluman.ro
7.Tratat de neurologie sub redactia C.Arseni,partea a IV,editura medicala Bucuresti
8. Trostdorf Kessler,Compendiu de Neurologie,editura Farma Media

59