Sunteți pe pagina 1din 4

REGIUNEA AXILARA

Este o structura piramidala situata intre peretele lateral toracic si baza bratului. Prezinta
o baza, patru pereti si un varf.

Peretii axilei – Peretele anterior – este reprezentat de tegument, tesutul celular


subcutanat, planul musculo-aponevrotic (m. pectoral mare si fascia sa), planul musculo-
aponevrotic profund (m. subclavicular, fascia clavipectorala, m. pectoral mic, lig. suspensor al
axilei). Peretele posterior – este format dinspre superior spre inferior de m. subscapular, m.
rotund mare, m. latissimus dorsi. Peretele medial – este format din peretele lateral toracic
(primele 10 coaste, spatiile intercostale, mm. intercostali) si m. dintat anterior. Peretele lateral –
format din: capul scurt al m. biceps brahial, m. coracobrahial. Varful axilei – apartine zonei de
tranzitie cervico-brahiale. Este limitat superior de clavicula si m. subclavicular, postero-lateral de
marginea superioara a scapulei si procesul coracoid, medial de coasta I. Insertia m. scalen
anterior pe coasta I imparte acest spatiu in 2 zone: zona postero-laterala prin care trec
fasciculele plexului brahial (situate posterior) si a. subclavie care la marginea laterala a coastei I
se continua cu a. axilara (situata inferior); zona antero-mediala este strabatuta de vena axilara,
care se continua cu v. subclavie. Baza axilei – formata din tegument, fascia axilara care adera
posterior la fascia m. latissimus dorsi, la ligamentul suspensor al axilei si la fascia m. pectoral
mare.

Continutul axilei – manunchiul vasculo-nervos principal al axilei este format din vasele
axilare si plexul brahial (partea infraclaviculara): v. axilara, a. axilara, plexul brahial. Manunchiul
vasculo-nervos secundar: manunchiul vasculo-nervos lateral (vasele circumflexe humerale, n.
axilar), manunchiul vasculo-nervos medial (vasele toracice laterale si n. toracic lung),
manunchiul vasculo-nervos posterior (vasele toraco-dorsale, n. toraco-dorsal). Limfonodulii
axilari.

Comunicarile axilei – prin varful axilei cu trigonul omoclavicular (regiune care apartine
regiunii laterale a gatului). Prin patrulaterul humero-birondo-tricipital Velpeau cu regiunea
deltoidiana: limite – superior (marginea inferioara a m. rotund mic si subscapular), inferior
(marginea superioara a m. rotund mare), lateral (colul chirurgical al humerusului), medial (capul
lung al m. triceps brahial). Continut – n. axilar si a. circumflexa humerala posterioara. Prin
trigonul birondo-tricipital regiunea axilara comunica cu regiunea scapulara: limite – superior
(m. rotund mic), inferior (m. rotund mare), lateral (capul lung al m. triceps brahial). Continut – a.
circumflexa a scapulei. Prin trigonul humero-rondo-tricipital comunica cu regiunea posterioara
a bratului: limite – superior (m. rotund mare), lateral (colul chirurgical al humerusului), medial
(capul lung al m. triceps brahial). Continut – n. brahial si a. brahiala profunda. Prin canalul
brahial axila comunica cu loja anterioara a bratului.

1
Artera axilara – originea este din a. subclavie. Limitele – proximala (marginea laterala a
coastei I), distala (marginea inferioara a m. pectoral mare. La acest nivel se continua cu artera
brahiala). Traiectul – strabate “in esarfa” axila, in raport cu peretele anterior, dinspre supero-
medial spre infero-lateral. In functie de pozitia sa fata de m. pectoral mic, artera axilara are 3
portiuni: prepectorala, retropectorala, lateropectorala. Raporturi – in portiunea prepectorala:
raporturi cu elementele vasculo-nervoase (fasciculele plexului brahial. Fasciculul lateral se afla
lateral de artera. Fasciculul posterior este posterior. Fasciculul medial traverseaza oblic fata
posterioara a arterei si ajunge intre a. axilara si v. axilara. V. axilara se afla medial de artera; v.
axilara primeste ca afluent vena cefalica). Portiunea retropectorala – raporturile cu elementele
vasculo-nervoase (ramurile terminale ale plexului brahial: n. radial si axilar se formeaza din
fasciculul posterior pe fata posterioara a arterei; n. musculocutan si radacina laterala a n.
median se formeaza din fasciculul lateral pe fata antero-laterala a arterei. N. ulnar, radacina
mediala a n. median, nn. cutanat brahial medial si cutanat antebrahial medial se formeaza din
fasciculul medial pe fata antero-mediala a arterei. N. median se formeaza din cele 2 radacini ale
sale pe fata anterioara a arterei. V. axilara este situata medial de a. axilara). Portiunea
lateropectorala – raporturile cu elementele vasculo-nervoase (ramurile terminale ale plexului
brahial – n. median se afla pe fata antero-mediala a a. axilare; lateral de el se gasesc nn.
musculocutan si axilar; n. radial se afla pe fata posterioara; n. ulnar se afla pe fata mediala,
impreuna cu n. cutanat antebrahial medial; v. axilara este situata medial).

Ramurile arterei axilare – artera toracica superioara se desprinde din prima parte a a.
axilare, perforeaza fascia clavipectorala, ajunge pe marginea mediala a m. pectoral mic si apoi
intre cei 2 mm. pectoral. Vascularizeaza mm. pectorali si regiunea mamara. Artera toraco-
acromiala se desprinde din prima portiune a a. axilare, perforeaza fascia clavipectorala si se
imparte in 4 ramuri: r. pectorala (care vascularizeaza mm. pectorali si regiunea mamara), r.
acromiala, r. claviculara (vascularizeaza articulatia sterno-claviculara si m. subclavicular), r.
deltoidiana (vascularizeaza mm. deltoid si pectoral mare). Artera toracica laterala se desprinde
din a doua portiune a a. axilare si coboara pe peretele toracic. Vascularizeaza mm. pectorali si
dintat anterior. La femeie din a. toracica laterala se desprind ramuri mamare laterale care
vascularizeaza glanda mamara. Artera subscapulara are origine din cea de a treia portiune a a.
axilare. Se imparte in 2 ramuri: a. circumflexa a scapulei si a. toraco-dorsala. Artera circumflexa
a scapulei trece prin trigonul birondo-tricipital in raport cu marginea laterala a scapulei si
ajunge in fosa infraspinoasa. Ea participa la formarea cercului arterial periscapular. Artera
toraco-dorsala are un traiect descendent in raport cu m. dintat anterior, posterior de a. toracica
laterala. Posterior de a. toraco-dorsala se afla n. toraco-dorsal. Artera circumflexa humerala
posterioara se desprinde din a treia portiune a a. axilare. Impreuna cu n. axilar are un traiect
spre posterior prin patrulaterul humero-birodo-tricipital (Velpeau). Ocoleste posterior colul
chirurgical al humerusului si vascularizeaza articulatia umarului, mm. deltoid, rotund mare si

2
mic, capul lung al m. triceps. Artera circumflexa humerala anterioara are un traiect spre lateral
posterior de mm. coracobrahial si de capul scurt al m. biceps. Ocoleste anterior colul chirurgical
al humerusului si vascularizeaza capul lung al bicepsului si m. deltoid.

Plexul brahial – originea este in ramurile ventrale ale nn. spinali C5-C8 si T1. Ramurile
ventrale C4 si T2 pot contribui si ele la formarea plexului. Formare – are forma unui triunghi cu
baza la coloana vertebrala si varful in axila. El este format din radacini, trunchiuri, diviziuni si
fascicule din care pornesc ramurile colaterale si terminale. Modul de unire al radacinilor
plexului brahial – radacinile C5 si C6 reprezinta fiecare continuarea ramurii ventrale a n. spinal
corespunzator. Cele 2 radacini se unesc si formeaza trunchiul superior. Radacina C7 continua
ramura ventrala a n. spinal C7 si formeaza singura trunchiul mijlociu. Radacinile C8 si T1
reprezinta fiecare continuarea ramurii ventrale a n. spinal corespunzator. Cele 2 radacini se
unesc si formeaza trunchiul inferior.
Modul de ramificare al trunchiurilor plexului brahial – fiecare trunchi se bifurca intr-o
diviziune posterioara si una anterioara. Modul de unire al diviziunilor si formare a fasciculelor
plexului brahial – toate diviziunile posterioare se unesc si formeaza fasciculul posterior;
diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior si mijlociu se unesc si formeaza fasciculul lateral;
diviziunea anterioara a trunchiului inferior formeaza fasciculul medial.
Modul de diviziune al fasciculelor in ramuri terminale – din fasciculul posterior se
formeaza n. radial si n. axilar; din fasciculul lateral se formeaza n. musculocutan si radacina
laterala a n. median; din fasciculul medial se desprinde n. ulnar, radacina mediala a n. median,
n. cutanat brahial medial si n. cutanat antebrahial medial.

Ramurile colaterale ale plexului brahial – ramurile supraclaviculare – nn. pentru mm.
scaleni si lung al gatului se desprind din radacinile plexului; n. dorsal al scapulei inerveaza m.
ridicator la scapulei si mm. romboizi; n. toracic lung ajunge pe fata laterala a m. dintat anterior
pe care il inerveaza; ramura pentru n. frenic; n. pentru m. subclavicular; n. suprascapular are
originea in trunchiul superior, inerveaza m. supraspinos si apoi patrunde in fosa infraspinoasa
unde inerveaza m. infraspinos.
Ramurile infraclaviculare – n. pectoral lateral – de la nivelul sau se desprinde o ramura
pentru n. pectoral medial, anastomoza numita ansa pectoralilor. Aceasta reprezinta un reper
pentru ligamentul arterei toraco-acromiale si inerveaza muschiul pectoral mare. N. pectoral
medial are originea in fasciculul medial. Initial este posterior de artera axilara apoi emerge
dintre vasele axilare. Inerveaza si perforeaza m. pectoral mic, unele filete ajung la m. pectoral
mare. N. subscapular superior se desprinde din fasciculul posterior si inerveaza m. subscapular.
N. subscapular inferior se desprinde din fasciculul posterior si inerveaza partea inferioara a m.
subscapular si rotundul mare. N. toraco-dorsal are originea in fasciculul posterior intre cei 2 nn.
subscapulari. Coboara pe m. subscapular impreuna cu a. subscapulara si apoi cu a. toraco-
dorsala si inerveaza latissimus dorsi.
3
Ramurile terminale ale plexului brahial – din fasciculul lateral se formeaza n.
musculocutan si radacina laterala a n. median. Din fasciculul medial se formeaza n. ulnar,
radacina mediala a n. median, n. cutanat antebrahial medial si n. cutanat brahial medial. Din
fasciculul posterior se formeaza n. radial si n. axilar.