Mirela Irina CORDEA
Lucrarea9
BIOLOGIA INFLORITULUI $I TEHNICA HIBRIDARIL
ARITFICIALE LA CICLAMEN
Ciclamenul este una dintre cele mai cultivate plante la ghiveci, mai ales in
perioada rece a anului. Ciclamenul face parte din familia Primulaceae, cuprinziind
cca, 16 specii, avand originea in Sudul Europei si in Asia. Specia de baz este
Cyclamen persicum care cuprinde un num forte mare de soiuri, In locurile de
origine aceasta specie este perend iar la noi in tari se comporti ca specie anvalé. In
conditii naturale infloreste in luna aprilie, apoi in perioada calda isi pierd frunzele. In
perioada rece din tubercul apar frunzele dispuse pe un peduncul lung de forma ovatit
sau invers cordati, iar din mijlocul bulbului apar florle,
Daca unele caractere nu se gisesc la forma cultivata ele se intalnesc la speciile
salbatice si pot fi aduse de Ia acestea: C. europacum, C. africanum, C. badesifolia,
C. napolitanum, C. vernum, C. coum, C, Hedesifolia, ete.
1, Biologia infloritului
Momentul infoloritului poate fi dirijat in funcfie de data semanatului,
cunoscéindu-se faptul cd, ciclamenul infloreste la 10-12 luni de la semanat, ca urmare,
se dirijeaza sa infloreasca in perioada rece a anului. In al doilea an de cultura,
vigoarea plantei scade, florile sunt mai slabe, nu atat de decorative, Durata infloritului
este de pana Ia doua luni.
Tipul florilor este pe tipul 5 cu urmaitoarea formuld floral: KsCsAsGu.Cele
cinei stamine au céte un filament scurt gi lat eu aspect cordiform, la exterior anterele
sunt de culoare rosietica, iar in interior au o culoare galben’, unde sunt plasati cei doi
saci polinici cu gréunciorii de polen, Odati cu deschiderea anterelor ies grdunciorii de
polen. La inceput polenul este galben si lipicios cu grupuri de graunciori lipifi unii de
potriviti pentru polenizarea prin insecte (polenizare entomofila). La 2-3 zile dupa
deschiderea florii polenul se usucd si devine un praf alb cenusiu, in acest caz
polenizarea realizandu-se cu ajutorul vantului (polenizarea anemofila) Stilul se ridica
deasupra staminelor depageste usor nivelul gétului florii si poarta in varf stigmatul
semisferic.
Din punet de vedere al tipului de polenizare preferat ciclamenul este o specie
alogami, are nevoie de polen strain, dar se poate poleniza si eu polen propriu, adic&
52Mirela Irina CORDEA
crape si si elibereze griunciorii de polen. Prin agitarea vaselor petri, polenul se
depune pe fundul si perefii acestuia sub forma unei pudre fine de culoare alb-galbuie.
Polenizarea artificiala consti in depunerea polenului, recoltat de la genitorul
patern pe stigmatul genitorului matem, Momentul optim pentru realizarea polenizatii
antificiale este atunci cénd pe stigmatul florilor genitorului mater apare o secrefie
lipicioasé, incolori, numita “picdturi de nectar”, care este mediul natural de
germinare a polenului. Din punct de vedere tehnic polenizarea artificial se realizeazi
prin deschiderea izolatorilor, iar cu ajutorul unei pensule se ia polen din vasul petri si
se atinge usor stigamtul flori castrate a genitorului mater. Se inchide izolatorul si se
face etichetarea care constd in atasarea unei etichete la baza florii pe care se noteaz’
urmatoarele clemente: combinatia hibrida, data si numele celui care a realizat
polenizarea. Dupa incheierea unei combinafii hibride, dac nu se dispune de mai
multe pensule noi, pensula folositi se sterilizeaza in alcool etilic absolut timp de 0 or
pentru a distruge viabilitatea graunciorilor de polen ramasi pe pensuli.
Controlul poleniz&
se face la 10-12 zile de la executarea polenizatii artificiale, ocazie cu care se deschid
legatii, prinderii) se face in doua etape: primul control
8
izolatorii, se inlatura resturile vegetale si se constati daci a avut loc fecundarea,
(ovarul incepe sa isi mireascd volumul), dupa care se pune din nou izolatorul. Al
doilea control se face la 20-25 zile de la primul control ocazie cu care se fnkitur
izolatorul definitiv, raméndind doar eticheta legata de baza pedunculului florii, Fruetul
la ciclamen este 0 capsula. Ghivecele cu plantele polenizate se tutoreazi sau sunt
ridicate pe ghivece ristumnate, pentru a evita riscul atingerii capsulelor pe parapet
unde este umed, cee ce ar duce Ja putrezirea capsulelor si evident la pierderea de
seminfe,
Recoltarea seminfelor hibride se face inainte de deschiderea capsulelor,
Pentru ca acestea si ajungi la maturitate au nevoie de 3-5 luni. Capsulele se
recolteaza strict pe combinatii hibride impreuna cu o porfiune din pedunculul florii si
cu eticheta. Capsulele recoltate se tin in spafii aerisite, pe plase de sri pana in
‘momentul in care crapa si elibereazd seminfele, Seminfele sunt apoi condifionate,
ambalate in pungi de hétrtie si etichetate foarte atent. De regula, se obfin 500-700
seminfe pe o singura planta, iar marimea descendenjelor hibride poate ajunge pénd la
3000-5000 de plante, Seminfele se pot semana in anul in care au fost obfinute,
deoarece nu mai au nevoie de perioada de postmaturare.EE ESSSOS’='S