Sunteți pe pagina 1din 26
Mirela Irina CORDEA Lucrarea9 BIOLOGIA INFLORITULUI $I TEHNICA HIBRIDARIL ARITFICIALE LA CICLAMEN Ciclamenul este una dintre cele mai cultivate plante la ghiveci, mai ales in perioada rece a anului. Ciclamenul face parte din familia Primulaceae, cuprinziind cca, 16 specii, avand originea in Sudul Europei si in Asia. Specia de baz este Cyclamen persicum care cuprinde un num forte mare de soiuri, In locurile de origine aceasta specie este perend iar la noi in tari se comporti ca specie anvalé. In conditii naturale infloreste in luna aprilie, apoi in perioada calda isi pierd frunzele. In perioada rece din tubercul apar frunzele dispuse pe un peduncul lung de forma ovatit sau invers cordati, iar din mijlocul bulbului apar florle, Daca unele caractere nu se gisesc la forma cultivata ele se intalnesc la speciile salbatice si pot fi aduse de Ia acestea: C. europacum, C. africanum, C. badesifolia, C. napolitanum, C. vernum, C. coum, C, Hedesifolia, ete. 1, Biologia infloritului Momentul infoloritului poate fi dirijat in funcfie de data semanatului, cunoscéindu-se faptul cd, ciclamenul infloreste la 10-12 luni de la semanat, ca urmare, se dirijeaza sa infloreasca in perioada rece a anului. In al doilea an de cultura, vigoarea plantei scade, florile sunt mai slabe, nu atat de decorative, Durata infloritului este de pana Ia doua luni. Tipul florilor este pe tipul 5 cu urmaitoarea formuld floral: KsCsAsGu.Cele cinei stamine au céte un filament scurt gi lat eu aspect cordiform, la exterior anterele sunt de culoare rosietica, iar in interior au o culoare galben’, unde sunt plasati cei doi saci polinici cu gréunciorii de polen, Odati cu deschiderea anterelor ies grdunciorii de polen. La inceput polenul este galben si lipicios cu grupuri de graunciori lipifi unii de potriviti pentru polenizarea prin insecte (polenizare entomofila). La 2-3 zile dupa deschiderea florii polenul se usucd si devine un praf alb cenusiu, in acest caz polenizarea realizandu-se cu ajutorul vantului (polenizarea anemofila) Stilul se ridica deasupra staminelor depageste usor nivelul gétului florii si poarta in varf stigmatul semisferic. Din punet de vedere al tipului de polenizare preferat ciclamenul este o specie alogami, are nevoie de polen strain, dar se poate poleniza si eu polen propriu, adic& 52 Mirela Irina CORDEA crape si si elibereze griunciorii de polen. Prin agitarea vaselor petri, polenul se depune pe fundul si perefii acestuia sub forma unei pudre fine de culoare alb-galbuie. Polenizarea artificiala consti in depunerea polenului, recoltat de la genitorul patern pe stigmatul genitorului matem, Momentul optim pentru realizarea polenizatii antificiale este atunci cénd pe stigmatul florilor genitorului mater apare o secrefie lipicioasé, incolori, numita “picdturi de nectar”, care este mediul natural de germinare a polenului. Din punct de vedere tehnic polenizarea artificial se realizeazi prin deschiderea izolatorilor, iar cu ajutorul unei pensule se ia polen din vasul petri si se atinge usor stigamtul flori castrate a genitorului mater. Se inchide izolatorul si se face etichetarea care constd in atasarea unei etichete la baza florii pe care se noteaz’ urmatoarele clemente: combinatia hibrida, data si numele celui care a realizat polenizarea. Dupa incheierea unei combinafii hibride, dac nu se dispune de mai multe pensule noi, pensula folositi se sterilizeaza in alcool etilic absolut timp de 0 or pentru a distruge viabilitatea graunciorilor de polen ramasi pe pensuli. Controlul poleniz& se face la 10-12 zile de la executarea polenizatii artificiale, ocazie cu care se deschid legatii, prinderii) se face in doua etape: primul control 8 izolatorii, se inlatura resturile vegetale si se constati daci a avut loc fecundarea, (ovarul incepe sa isi mireascd volumul), dupa care se pune din nou izolatorul. Al doilea control se face la 20-25 zile de la primul control ocazie cu care se fnkitur izolatorul definitiv, raméndind doar eticheta legata de baza pedunculului florii, Fruetul la ciclamen este 0 capsula. Ghivecele cu plantele polenizate se tutoreazi sau sunt ridicate pe ghivece ristumnate, pentru a evita riscul atingerii capsulelor pe parapet unde este umed, cee ce ar duce Ja putrezirea capsulelor si evident la pierderea de seminfe, Recoltarea seminfelor hibride se face inainte de deschiderea capsulelor, Pentru ca acestea si ajungi la maturitate au nevoie de 3-5 luni. Capsulele se recolteaza strict pe combinatii hibride impreuna cu o porfiune din pedunculul florii si cu eticheta. Capsulele recoltate se tin in spafii aerisite, pe plase de sri pana in ‘momentul in care crapa si elibereazd seminfele, Seminfele sunt apoi condifionate, ambalate in pungi de hétrtie si etichetate foarte atent. De regula, se obfin 500-700 seminfe pe o singura planta, iar marimea descendenjelor hibride poate ajunge pénd la 3000-5000 de plante, Seminfele se pot semana in anul in care au fost obfinute, deoarece nu mai au nevoie de perioada de postmaturare. EE ESSSOS’='S

S-ar putea să vă placă și