Sunteți pe pagina 1din 185

1.

Identificati atributiile asistentei medicale cu privire la activitatea de supraveghere,


prevenire si limitare a infectiile associate asistentei medicale:

a) mentine igiena, conform politicilor spitalului si practicilor de ingrijire adecvate


din salon

b) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile

c) raspunde de depistarea si raportarea la timp a infectiilor asociate asistentei


medicale

2. Scopul supravegherii infectiilor asociate asistentei medicale este:

a) cunoasterea numarului de infectii associate asistentei medicale

b) cunoasterea morbiditatii datorate infectiilor associate asistentei medicale

c) reducerea incidentei infectiilor asociate asistentei medicale si a costului acestora

3. Metodele de supraveghere a infectiilor asociate asistentei medicale sunt:

a) directa

b) indirect

c) pasiva

4. Scopul supravegherii expunerii accidentale a personalului la produse biologige este:

a) reducerea riscului de infectie postexpunere la sange si la alte produse biologice

b) reducerea incidentei accidentelor de infectie postexpunere la sange

c) reducerea la minim a manevrelor medicale care implica risc de accidentare a


personalului la produse biologice

5. Care din urmatoarele produsele biologice nu sunt considerate cu risc de infectie HIV, cu
conditia absentei sangelui vizibil:

a) LCR

b) urina

c) fecale
6. Atributiile persoanei accidentate in caz de accident prin expunere la sange sunt:

a) inregistreaza expunerea accidentala in registrul de evident a expunerilor


accidentale la produse biologice al sectiei

b) asigura transportul esantiaoanelor de sange la laboratorul unitatii

c) aplica imediat protocolul de management al expunerii accidentale la produse


biologice

7. Masurile standard includ:

a) igiena mainilor

b) utilizarea echipamentului individual de protective

c) efectuarea operatiunilor de curatare, dezinfectie si sterilizare

8. Ca element al precautiunilor standard in prevenirea infectiilor respiratorii este igiena


respiratorie si eticheta de tuse. Aceasta trebuie aplicata la:

a) intrarea in unitatea sanitara, zona de receptie si de triaj a pacientilor

b) biroul de internari

c) nivelul sectiilor

9. Categoriile de masuri adresate cailor de transmitere include:

a) transmiterea prin contact

b) transmiterea prin picaturi

c) transmiterea aeriana

d) transmiterea prin vectori

10. In cazul transmiterii microorganismelor prin picaturi, pacientul se amplaseaza:

a) transfer la spitalul de pneumoftiziologie

b) singur intr-o rezerva

c) cu alti pacienti infectati cu acelasi agent patogen


11. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte la
responsabilul serviciului/compartimentului de prevenire a infectiilor associate asistentei
medicale pentru consultanta in vederea evaluarii riscului interment de

a) 2 ore

b) 24 ore

c) 48 ore

12. Diagnosticul de infectie asociata asistentei medicale se va mentiona :

a) in foaia de observatie clinica

b) telefonic serviciului/compartimentului de supraveghere, prevenire si limitare a


infectiilor asociatiei asistentei medicale

c) registrul electronic de monitorizare a infectiilor associate asistentei medicale

13. Rata infectiilor asociate asistentei medicale este un indicator:

a) al calitatii si sigurantei pacientului

b) cantitativ

c) atat cantitativ cat si calitativ

14. Cea mai eficienta metoda de identificare a riscurilor de infectii este:

a) triajul epidemiologic al pacientilor la internare

b) triajul epidemiologic al personalului medical la intrarea in tura

c) monitorizarea ratei infectiilor asociate asistentei medica

15. Cea mai simpla metoda de suparaveghere a infectiilor asociate asistentei medicale este:

a) metoda active

b) metoda pasiva

c) monitorizarea zilnica a rezultatelor bacteriologice


16. Fisa cazului de infectie asociata asistentei medicale este completata de:

a) medicul de medicina muncii

b) asistenta sefa

c) medical currant

17. Limitarea expunerii pacientilor la infectii provenite de la vizitatori, de la personalul


spitalului, de la alti pacienti sau de la echipamentul utilizat pentru diagnosticare face parte
din atributiile:

a) asistenta sefa din sectie

b) directorul de ingrijiri medicale

c) asistenta medicala responsabila de salon

18. Persoana accidentata prin expunere la produse biologice trebuie sa se prezinte la medical
de medicina muncii pentru luarea in evident in termen de:

a) 24 ore

b) 48 ore

c) imediat

19. Recoltarea esantioanelor de sange de la personalul expus accidental se face:

a) cu acordul persoanei accidentate

b) la recomandarea medicului sef

c) fara acordul persoanei accidentate

20. Vorbim despre focar de infectie asociata asistentei medicale atunci cand:

a) peste 50% din pacientii internati la nivelul sectiei prezinta semne de infectie

b) exista un cumul de minim 3 cazuri cu acceasi etiologie si in aceeasi perioada de


timp

c) apare o boala infecto-contagioasa


21. Printre atributiile asistentei medicale de salon privind supravegherea, prevenirea si
limitarea infectiilor asociate asistentei medicale sunt, cu exceptia:

a) verifica igiena bolnavilor si a insotitorilor si face educatia sanitara a acestora

b) implementeaza practicile de ingrijire a pacientilor in vederea limitarii infectiilor

c) participa la investigarea focarelor

22. Atributiile persoanei accidentate prin expunere la produse biologice sunt, cu exceptia:

a) aplicarea imediata a ingrijirilor de urgent

b) vaccinarea postexpunere

c) inregistrarea expunerii accidentale

23. Printre atributiile asistentei medicale de salon privind supravegherea, prevenirea si


limitarea infectiilor asociate asistentei medicale sunt, cu exceptia:

a) initiaza izolarea pacientului care prezinta semen ale unei boli transmisibile

b) controleaza respectarea masurilor de asepsie si antisepsie

c) mentine igiena conform politicilor spitalului si practicilor de ingrijire adecvate

24. Se interzice sortarea lenjeriei murdare pe tipuri de articole, cu exceptia:

a in spatiul dedicat activitatilor gospodaresti din sectie

b in zona “murdara” din spalatorie

c la locul de producere

d in aer liber

25. Lenjeria murdara se colecteaza si ambaleaza in asa fel incat sa fie cat mai putin manipulata
in scopul:

a eficientizarii tipului alocat acestei activitati

b prevenirii contaminarii aerului


c prevenirii contaminarii personalului si a pacientilor

d toate

26. Verificarea lenjeriei murdare sa nu ramana obiecte taietoare-intepatoare sau alte deseuri
de acest tip intra in atributiile:

a personalul care efectueaza triajul lenjeriei la spalatorie

b personalul care efectueaza colectarea si ambalarea lenjeriei

c asistenta sefa din sectie

27. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata.Sortarea lenjeriei contaminate se face:

a pe tipuri de articole

b in functie de gradul de risc

c separat in saloanele septice fata de cele aseptice

d nu se sorteaza

28. Timpul de depozitarea a lenjeriei murdare ambalate, pe sectie este de maxim:

a 24 ore

b 48 ore

c 7 zile la 4 grade celsius

29. Lenjeria bolnavului se schimba la un intervale de:

a zilnic

b maxim 48 ore

c maxim 72 ore

d saptamanal

e ori de cate ori este nevoie


30. Testarea microbiologica a lenjeriei de spital are drept scop, cu exceptia:

a evaluarea calitatii serviciilor spalatoriei

b cunoasterea incarcaturii microbiologice de pe lenjeria – produs finit

c ofera informatii privind riscul de infectii

d impunerea respectarii etapelor de igienizare a lenjeriei, conform normelor in vigoare

31. Probele de sanitatie de pe lenjeria produs – finit se fac cu periodicitate:

a lunar

b trimestrial

c semestrial

d anual

32. Calitatea serviciilor de spalatorie in spital este influentata de mai multi factori, cu exceptia:

a caracteristicile de calitate ale testurilor din care este confectionata lenjeria

b colectarea si ambalarea corecta, pe categorii si tratarea lenjeriei

c nivelul de calificare al persoanelor implicate in procesul de igienizare a lenjeriei

d folosirea adecvata a utilajelor din dotare

e corelarea intre capacitatea de prelucrare a spalatoriei si necesarul de lenjerie curata

33. Asigurarea calitatii lenjeriei produs-finit include:

a toate activitatile care contribuie la realizarea calitatii serviciilor de spalatorie


b controlarea starii de curatenie a mijloacelor de transport destinate lenjeriei

c ansamblul activitatilor de supraveghere a desfasurarii etapelor procesului tehnologic de

igienizare a lenjeriei

34. Producatorii de deseuri medicale au obligatia, cu exceptia:

a prevenirii producerii deseurilor medicale sau reducerea gradului de periculozitate a


acestora

b separarea diferitelor tipuri de deseuri la locul producerii/generarii

c separarea tipurilor de desuri medicale la locul de tratare si eliminare finala

d tratarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor tipurilor de deseuri medicale produse

35. Gasiti corespondenta intre categoria de deseu rezultat din activitatea medicala si codul
dedicat:

a 18 01 01 deseuri infectioase

b 18 01 02 chimicale constand din sau continand substante periculoase

c 18 01 03* medicamente citotoxice si citostatice

d 18 01 04 deseuri ale caror colectare nu fac obiectul unor masuri speciale

e 18 01 06 deseuri intepatoare – taietoare

f 18 01 08* deseuri anatomo-patologice

g 18 01 10* deseuri de amalgam de la tratamente stomatologice

36. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata. Minimizarea cantitatii de deseuri implica:

a utilizarea de metode şi echipamente moderne ce nu genereazaă substanţe chimice


periculoase

b achiziţionarea de materiale care genereaza cantitaă ţi mici de deşeuri

c separarea la sursaă prin asigurarea caă deşeurile sunt colectate îîn ambalajele
corespunzaă toare

fiecaă rei categorii


d tratarea deşeurilor prin utilizarea metodei de decontaminare termicaă la temperaturi
scaă zute;

e eliminarea finalaă îîn condiţii corespunzaă toare

f rationalizarea materialelor si echipamentelor medicale

37. Colectarea deseurilor medicale se face:

a in spatiul de stocare temporara de la nivelul sectiilor

b in spatiul central destinat stocarii temporare a unitatii

c la locul de producere a acestora

38. Durata stocarii temporare a deseurilor medicale infectioase in incintele unitatilor medicale
este:

a 24 ore

b 48 ore

c 7 zile la temperature de 4 grade Celsius

d pana la umplerea capacitatii spatiului destinat stocarii temporare a deseurilor

39. Caucioarele, containerele mobile cu care se transporta deseurile medicale, se curata si


dezinfecteaza:

a pe sectie, in spatiul destinat activitatilor gospodaresti

b in locul unde are loc descarcarea deseurilor medicale

c nu se igienizeaza ci se elimina odata cu utilizarea lor

d se inlocuiesc cu altele noi


40. In scopul protejarii personalului si a populatiei transportul deseurilor medicale periculoase
pana la locul de eliminare finala se realizeaza:

a pe baza de contract cu prestatori economici autorizati

b cu mijloace de transport autorizate

c deseurile periculoase se trateaza obligatoriu in unitatea sanitara care a generat acest tip de

deseuri, urmand a fi transportate fara a prezenta riscuri de contaminare

41. Metodele folosite pentru eliminarea deseurilor medicale rezultate din activitatile medicale
sunt, cu exceptia:

a decontaminarea termica

b decontaminarea chimica

c incinerarea

d decontaminarea fizico-chimica

42. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate. Personalul implicat in sistemul de
gestionare a deseurilor medicale periculoase trebuie sa cunoasca:

a tipurile de deşeuri produse îîn unitatea sanitaraă

b riscurile pentru mediu şi saă naă tatea umanaă îîn fiecare etapaă a ciclului de eliminare a

deşeurilor medicale

c cantitatea zilnica estimativa a materialelor medicale care vor deveni deseuri periculoase

dupa utilizare

d cantitatea zilnica generata pe tipuri de deseuri

e planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activitaă ţi medicale,

43. Gasiti corespondenta intre, deseurile rezultate din activitatea medicala si conditiile de
colectare a acestora:

a saci negrii sau transparenti deseuri infectioase


b cutii cu pereti rigizi deseuri asimilabile celor menajere

c saci de culoare galbena deseuri taietoare – intepatoare

44. Dezinfectia igienica a mainilor prin procedeul de frecare se realizeaza cu:


a apa si sapun dezinfectant

b sapun chirurgucal

c antiseptic pe baza de alcooli

45. Cum se igienizeaza plostile,olitele, urinarele, dupa folosire:


a golire, curatare, dezinfectie de nivel inalt ,uscare in locuri special amenajate
b golire, imersie intr-un dezinfectant de nivel mediu, curatare, dezinfectie de
nivel inalt uscare in locuri special amenajate
c golire, imersie intr-un dezinfectant de nivel scazut, curatare, dezinfectie de
nivel mediu uscare in locuri special amenajate

46. Care din urmatoarele afirmatii legate de dezinfectie nu sunt adevarate:


a dezinfectia poate suplinii curatenia daca nu exista detergenti la nivelul
departamentului
b dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare, exceptie
facand de la aceasta regula atunci cand pe suportul tratat sunt prezente
materii organice
c dezinfectia inlocuieste sterilizarea daca concentratia substantei dezinfectante
este mai mare

47. Dezinfectia aerului spatiilor sectiei se face prin:


a stergere
b pulverizare
c raze UV
d vaporizare

48. Ustensilele folosite la efectuarea curateniei sunt supuse urmatoarelor procedee:

a dezinfectie, curatare, dezinfectie, limpezire, uscare

b curatare, dezinfectie, uscare

c curatare, dezinfectie, limpezire, uscare

49. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:


a dezinfectia profilactica completeaza curatarea

b dezinfectia profilactica suplineste curatarea

c dezinfectia profilactica nu inlocuieste sterilizarea

50. La prepararea sș i utilizarea solutșiilor dezinfectante sunt necesare:

a cunosș terea exactaă a concentratșiei de lucru îîn functșie de suportul supus dezinfectșiei

b folosirea de recipiente uzate

c utilizare solutșiilor de lucru dupaă expirarea perioadei de stabilitate

51. Dezinfectia curenta si/sau terminala, se efectueaza, obligatoriu, numai cu dezinfectanti de nivel
inalt, in urmatoarele situatii:

a dupa terminarea orelor de vizita

b in situatia evolutiei unor cazuri de IAAM

c cand se anticipeaza un caz de boala transmisibila

52. Pavimentele, mobilierul din spital, peretii, obiectele sanitare se incadreaza in


categoria:
a critice
b noncritice
c semicritice

53. Biofilmul este:

a un strat subtire de microorganisme care adera la suprafete organice si anorganice ,

rezistent la substantele biocide

b un produs biocid utilizat la dezinfectia tegumentelor

c un produs biocid utilizat la dezinfectia suprafetelor

54. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu un

antiseptic se face:

a la inceputul si sfarsitul programului de lucru

b inainte si dupa activitatile de curatare


c dupa contactul cu un pacient septic izolat

55. In cazul in care eticheta produsului dezinfectant s-a pierdut:


a. produsul se foloseste in continuare , daca avem siguranta ca in flacon se afla
dezinfectantul respectiv
b. produsul nu se mai foloseste
c. produsul se foloseste, dar se pune intr-un alt flacon etichetat.

56. Personalul responsabil cu completarea graficului orar de curatenie – dezinfectie trebuie sa


cunoasca:
a. denumirea dezinfectantului utilizat
b. numele producatorului dezinfectantului
c. concentratia de lucru si timpul de actiune

57. Graficul zilnic orar de curatenie – dezinfectie va fi completat de catre, cu exceptia:


a. asistenta sefa a sectiei respective
b. oricare personal medical sau auxiliar angajat in sectia respectiva
c. personalul responsabil cu efectuarea acestei proceduri

58. Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionataă de:

a. eficienţa dezinfectantului

b. prelungirea timpului de contact

c. o riguroasaă curaă ţare prealabilaă

59. Care din urmatoarele afirmatii legate de dezinfectie nu sunt adevarate:


a. dezinfectia poate suplinii curatenia daca nu exista detergenti la nivelul
departamentului
b. dezinfectia este procedura care se aplica numai dupa curatare, exceptie facand de la
aceasta regula atunci cand pe suportul tratat sunt prezente materii organice
c. dezinfectia inlocuieste sterilizarea daca concentratia substantei dezinfectante
este mai mare

60. Spalarea simpla igienica a mainilor, urmata de dezinfectisa mainilor prin frecare cu un

antiseptic se face:

a la inceputul si sfarsitul programului de lucru

b inainte si dupa activitatile de curatare

c dupa contactul cu un pacient septic izolat


61. Categoriile de masuri adresate cailor de transmitere includ:

a. transmiterea prin contact

b. transmiterea prin picaturi

c. transmiterea aeriana

62. Produsul antiseptic are urmatoarea actiune:

a. inhiba dezvoltarea microorganismelor de pe suprafete

b. inhiba dezvoltarea microorganismelor si distruge microorganismele de la nivelul

tegumentelor

c. distruge microorganismele de pe suprafete

63. Pentru pregatirea spatiilor in vederea dezinfectiei terminale se foloseste:


a. solutie dezinfectant de nivel mediu
b. solutie dezeinfectant de nivel inalt
c. solutie detergent

64. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate. Manusile,


d. trebuiesc utilizate la contactul cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare
de decubit, alte leziuni cutanate
e. se schimba dupa fiecare pacient
f. se utilizeaza cand se transpota probelor biologice la laborator

65.Masca protejeaza, cu exceptia:


a tegumentele

b mucoasa bucala, nazala

c ochii

66. Produsele biocide incadrate in grupa principala I tip de prod 2 sunt utilizate pentru:

a. dezinfectia suprafetelor

b. dezinfectia aerului

c. dezinfectia pielii intacte


67.De ce se tine cont la prepararea si utilizarea solutiilor dezinfectante:

a. de cunoasterea exacta a concentratiei de lucru in functie de suportul supus


dezinfectiei
b. folosirea de recipiente curate
c utilizarea unei cantitati cat mai mici pentru protejarea mediului inconjurator

68.Ce nivel de dezinfectie trebuie aplicat suprafetelor, instrumentarului si

echipamentelor medicale semicritice:

a. dezinfectie de nivel scazut


b. dezinfectie de nivel mediu

c. dezinfectie de nivel inalt

69. Dezinfectia curenta si/sau terminala, se efectueaza, obligatoriu, numai cu dezinfectanti

de nivel inalt, in urmatoarele situatii:

a dupa terminarea orelor de vizita

b in situatia evolutiei unor cazuri de IAAM

c cand se anticipeaza un caz de boala transmisibila

70. Caile de transmitere pentru care pot fi necesare maruri suplimentare de precautie sunt, cu
exceptia:

a. transmiterea prin contact

b. transmiterea prin greseli de practica medicala

c. transmiterea prin picaturi

d. transmiterea prin raze UV

71. Faceti corespondenta intre nivelul de risc si indicatii, in ceea ce priveste spalarea si dezinfectia
mainilor:

a. risc minim inainte de toate interventiile chirurgicale


b. risc intermediar intre manevrele efectuate succesiv la acelasi pacient
c. risc inalt inainte si dupa contactul cu pacientii

72.Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin:


a.tuse ,insotita de cresterea secretiilor bronsice,permanente sau intermitenta

b. tuse ,insotita de cresterea secretiilor bronsice,cauzata de o boala sau leziune


bronhopulmonara specifica

c. tuse insotita de cresterea secretiilor bronsice timp de 2 luni pe an,3ani consecutiv

73.Bronsita cronica:

a.apare la populatia de peste 40 ani (cu precadere la barbati)

b.este o boala usoara si frecventa

c. nu face parte din tabloul de bronhopneumonie cronica obstructiva nespecifica

74.Bronhopneumonia cronica obstructiva nespecifica ,cuprinde urmatoarele afectiuni:

a. astm bronsic,emfizem pulmonar si bronsita acuta

b. astm bronsic,emfizem pulmonar si bronsita cronica

c. astm bronsic, fibroza pulmonara si bronsita acuta

75.Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice,un loc primordial il ocupa:

a.infectia

b.alergia

c.factorii iritanti

76.In bronsita cronica cronica :

a. bolnavul este de obicei progresiv

b. dispneea nu creste progresiv

c. cia

noza apare precoce

77.Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica,se evidentiaza tabloul clinic de BPOC,care arata ca:

a. procesul este difuz,extins si la bronhiolele distale

b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii

c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale


78.Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din sangele arterial ,din cadrul insuficientei
respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :

a.este constanta

b. este inconstanta

c. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica

79. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon ,in sangele arterial din cadrul insuficientei
respiratorii cronice,are urmatoarele caracteristici :

a. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica

b.este inconstanta

c. este constanta

80.Modificarile patologice caracteristice insuficientei respiratorii cronice,pot aparea :

a. treptat

b.brusc

c. variabil

81.Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica,urmareste:

a. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiartorie

b. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie

c. restabilirea permeabilitatii bronsice ,prin dezobstruarea bronsica,cu substante


bronhodilatatoare

82.Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice ,este contraindicat in


urmatoarele situatii

a. cand domina crestera oxigenului in sange

b. cand domina scaderea bioxidului de carbon in sange

c. cand domina crestrea bioxidului de carbon in sange

83.Respiratia este functia prin care se asigura:

a.aportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul alveolelor pulmonare


b.aportul de oxigen din aerul atmosferic pana la nivelul celulelor

c.eliminarea dioxidului de carbon

84.Principalele manifestari ale insuficientei respiratorii acute sunt:

a.dispneea

b.hipotensiunea arteriala

c.cianoza

85.Factorii de risc pentru afectiunile respiratorii acute include:

a.fumatul

b.obezitatea

c.eforturile fizice excessive

86 .Factorii etiologici ai BPOC include:

a.fumatul

b.expunerea cronica la iritatii bronsice(atmosferici, profesionali)

c.contactul cu alt pacint cu BPOC

87.Complicatiile principale ale BPOC include:

a.insuficienta respiratorie

b.hipertensiunea arteriala

c.cord pulmonar cronic

88.Edemul pulmonar acut se manifesta prin:

a. bradipnee,dispnee severa instalata insidios

b.tegumente uscate,tuse productive

c. dispnee severa survenita brusc

d.tahicardie,anxietate

e.turgescenta jugularelor

89. Embolia pulmonara are ca tablou clinic:

a.durere constrictiva in piept


b. dispnee

c.hematemeza

d.hematurie

90.Frecventa respiratiei la un adult este:

a.25-35 resp./min

b. 15-25 resp/min

c.16-18 resp/min

d.30-35 resp/min

91. Valorile patologice ale respiratiei sunt cu exceptia:

a. ortopneea

b.tahipneea

c.rinoreea

d.bradipneea

92. .Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia caă un pacient are nevoie de O2 este:

a. observarea culorii tegumentelor;

b. notarea modificaă rilor apaă rute îîn frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei;

c. determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 îîn saî nge.

93. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizataă prin:

a. perioade de respiraţii din ce îîn ce mai frecvente, dupaă care frecvenţa se reduce,
urmeazaă apnee; ciclul se reia;

b. respiraţie foarte slabaă ;

c. perioade de respiraţii rapide, îîntrerupte de perioade de apnee.

94. Respiraţia Kussmaul îînseamnaă :

a. respiraţie de tip superficial;

b. respiraţie modificataă îîntaî lnitaă îîn staă rile febrile;

c. inspiraţie prelungitaă urmataă de expiraţia forţataă şi apnee.


95.Factorii de risc pentru aparitia aferctiunilor cardio vasculare includ:

a.fumatul

b.hipolipidemia

c.HTA

96.Durerea din angina pectorala:

a.poate iradia in umarul si membrul superior stg

b.se asociaza frecvent cu dispneea si senzatia de ameteala

c.cedeaza la administrarea de Nitroglicerina

97.Durerea din sindromul de ischemie periferica cronica:

a. apare la mers

b. cedeaza la repaus

c. se accentueaza la repaus

98.Caracteristicile cefaleei din HTA sunt:

a. localizare occipitala

b. asociere cu acufene si fosfena

c. asociere cu varsaturi explozive in jet

99.Palpitatiile apar la bolnavii cu:

a.hipertiroidie

b. hipotensiune arteriala

c.distonie neurovegetativa
100. EKG poate furniza informatii cu privire la :

a.tulburari de ritm si conducere

b. dezechilibre hidroelectrolitice

c.prezenta infarctului miocardic acut

101.Durerea precordiala poate aparea in urmatoarele afectiuni:

a. afectiuni cardiace
b. afectiuni osteoarticulare

c. afectiuni renale

102.Hipotensiunea ortostatica poate aparea atunci cand bolnavul prezinta:

a. hipovolemie

b. hipervolemie

c. hiperhidratare

103.Insuficienta cardiaca dreapta se manifesta clinic prin:

a. dispnee

b. edem

c. hepatomegalie

104.Insuficienta cardiaca stanga se manifesta clinic prin :

a. dispnee

b. circulatie colaterala la nivel abdominal

c. tuse seaca iritativa

105.Turgescenta venelor jugulare apare in :

a. Insuficienta cardiaca dreapta

b. Insuficienta cardiaca stanga

c. hiperhidratare

106.Semnele de agravare a disfunctiei cardiace la pacientii cu insuficienta cardiaca sunt:

a. cresterea in greutate

b. tuse seaca iritativa

c. aparitia insomniilor

107.Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienta cardiaca severa va fi:

a. hiposodat

b. hipoglucidic

c. hipolipidic
108.Hipoxemia reprezinta :

a.scaderea presiunii partiale a O2 in sangele arterial

b. scaderea presiunii partiale a O2 in sangele venos

c. scaderea presiunii partiale a O2 in aerul atmosferic

109.In insuficienta cardiaca dreapta semnele de staza venoasa caracteristice sunt:

a. hepatomegalie

b.frecvent edeme

c.splenomegalie

110.Regimul alimentar al pacientului cu insuficienta cardiaca este:

a. hiposodat ,hipolipidic,hipocaloric

b. hiposodat ,hiperlipidic,hipocaloric

c. hiposodat ,hipolipidic,hipercaloric

111. Poliuria reprezinta:

a. crestera cantitatii de urina emisa pe 24 ore

b. crestera nr. de mictiuni emisa pe 24 ore

c. crestera nr. de mictiuni pe noapte

112.Oliguria reprezinta scaderea volumului de urina eliminat pe 24 ore:

a. sub 1000 ml

b. sub 500ml

c. sub 100ml

113.Hematuria macroscopica poate aparea:


a dupa administrare de anticuagulante

b.dupa tratament renal

c.dupa administrare de aspirina

114.Bacteuria patologica se caracterizeaza prin:

a.mai mult dec 10.000 germeni/ml urina


b.mai mult dec 100.000 germeni/ml urina

c.mai mult dec 1.000.000 germeni/ml urina

115.Valoarea normala a ureei sanguine este:

a.20-40mg%

b.40-80mg%

c.10-20mg%

116.Factorii de risc pentru aparitia infectiei urinare includ:

a.diabetul zaharat

b.AVC cu incontinenta de urina

c.examinari radiologice ale aparatului urinar

117.Cauzele Insuficientei renale cronice includ:

a.glomerulonefrita

b.rinichi polichistic

c.afectiuni vasculare

118.Dieta hiposodata este indicata atunci cand pacientul prezinta :

a.retentie azotata

b.insuficienta cardiaca congestiva

c. HTA

119.Pulsul se masoara la nivelul :

a.arterei radiale

b..artera pedioasa

c.vena jugulara

120.Oxigenul se poate administra cu exceptia:

a.prin sonda nazala

b. prin masca

c.prin canula nazo-gastrica


d.prin cort de oxigen

121.Volumul deficitar de fluid (hipovolemie)se datoreaza:

a.administrarii diureticelor

b.varsaturilor

c.arsurilor

d.administrarii de solutii izotonic

122.Hemofilia este o afectiune carec se datoreaza :

a.lipsei unui factor de cuagulare

b.excesului unui factor de cuagulare

c. excesului de fier seric

123. Care sunt problemele de dependenta ale pacientilor cu hemofilie:

a.dispneea

b.tulburari de mobilitate

c.dificultatea de a se alimenta

124.In cazul unei insolatii pacientul poate prezenta:

a.ameteli,vajaituri in urechi

b. tegumente rosii,congestionate

c. cefalee puternica

d.HTA

125.Un bolnav cu anemie acuta prezinta urmatoarele manifestari de dependenta :

a. astenie

b.ameteli

c.bradicardie

126.Pacientul cu poliglobulie prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a.paloare tegumentara

b.hipertensiune arteriala
c.acufene

127.Pacientul cu leucemie prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:

a.febra,frison

b.astenie

c.bradicardie

128.Unui pacient cu anemie acuta severa i se administreaza:

a.concentrat trombicitar

b.plasma

c.masa eritrocitara

129.Unui pacient cu tulburari de coagulare i se administreaza:

a.plasma

b.masa eritrocitara

c.crioprecipitat

130.La pacientii cu anemie cronica,scaunul poate avea aspect inchis la culoare,negricios

dupa administrarea de:

a.singe,produse din singe

b.preparate din fier pe cale orala

c.vitaminele B1,B6,B12

131.Examenul histopatologic al maduvei osoase hematogene se face dupa punctie osoasa

la nivelul:

a.manubriului sternului

b.humerusului

c.ambele variante sunt corecte

132.Care dintre tipurile de celule de mai jos sunt celule sanguine:

a. hematiile

b. leucocitele
c. hepatocitele

d. plachetele sanguine

e. miocitele

133.Factorii de risc pentru aparitia leucemiei sunt:

a. expunerea la nivel crescut de radiatii si substante chimice

b.obezitatea

c.chimioterapia si radioterapia utilizate in tratamentul cancerului

d.factori genetici

134.Pentru administrarea corecta a citostaticelor este obligator:

a.acordul semnat al pacientului

b.cunoasterea caii de administrare conform prescriptiilor medicale

c.purtarea unui echipament de protectie

135.Scopul tratamentului chimoterapic este:

a.curativ

b.nutritiv

c.de substitutie

136.Efectele secundare pe termen scurt a chimioterapiei sunt:

a. greata

b.varsaturi

c.eritem cutanat de-a lungul venei

d.alopecie

137.Pentru prevenirea accidentelor transfuzionale grave,se face:

a. Proba Jean Breau

b. Proba Oilecker

c. Proba Blakemore

138.Accidentele din timpul unei transfuzii pot fi:


a. transfuzia unui sange alterat

b. transfuzia de sange neincalzit

c.incompatibilitatea de grup in sistem OAB

d. perforarea venei

139,Sindromul Cushing se caracterizeaza prin:

a.fata cu aspect de „luna plina”

b.depozite adipoase masive la nivelul abdomenului

c.masa musculara redusa,membre subtiri

d.intensificarea pigmentatiei tegumentare

140.Sindromul Cushing apare ca urmare a cresterii nivelului de hormoni corticoizi

secretati de:

a.glanda tiroida

b. glandele suprarenale

c.glanda hipofiza

141.Boala Addison se datoreaza scaderii secretiei de hormoni suprarenali si se manifesta

prin :

a.intensificarea pigmentatiei mucoaselor si a tegumentelor

b.scadere ponderala

c.cresterea T.A.

d.scaderea apetitului

142.Gigantismul se caracterizeaza prin :

a.cresterea perimetrului capului

b.retard mental

c.cresterea in dimensiuni a organelor interne

143.Diabetul insipid se caracterizeaza prin :

a.sete intensa
b.diureza cuprinsa intre 3-15 l 24ore

c. glicemii >160mg%

144.Bolnavul cu hipotiroidism prezinta :

a. par uscat si subtire

b. crestere ponderala

c. diaree

d. bradicardie

145.Bolnavul cu hipertiroidism prezinta:

a. puls rapid/neregulat

b.nervozitate

c.constipatie

d.exoftalmie

146.Obezitatea este un factor de risc pentru:

a.afectiuni cardio vasculare

b.afectiuni renale

c.afectiuni ale aparatului locomotor

147.Hepatomegalia din hepatita cronica are urmatoarele caractere:

a. este uneori dureroasa la efort

b. fermitatea sa nu este conditionata de accentuarea fibrozei

c. este obisnuita(80%)

148. Tulburarile digestive ce pot aparea in hepatita cronica sunt urmatoarele:

a. tulburari dispeptice biliare

b. tulburari pancreatice

c. colon iritabil

149.Hepatita cronica are urmatoarele caracteristici:

a. in cazuri exceptionale se instaleaza fara semne clinice


b. in 75% din cazuri urmeaza unei hepatite virale acute evidente

c. in 30% din cazuri se instaleaza dupa administrarea de cortizon

150 .Analizele hematologice cuprind determinarea:

a. numarului de hematii

b. numarului de trombocite

c. formulei leucocitare

d. proteinei C reactive

151.Numarul de hematii poate fi crescut in urmatoarele afectiuni:

a. poliglobulie esentiala

b. soc septic si alergic

c. scleroze pulmonare

152. Densitatea urinei poate scadea sub 1015 in urmatoarele situatii:

a. soc hemoragic si traumatic

b.aport mare de lichide :apa,bere

c.diabet zaharat,diabet insipid

153.Oliguria si anuria pot aparea in urmatoarele afectiuni:

a.diabet insipid

b.insuficienta renala acuta

c. soc cu hipovolemie si hipotensiune

154.Dupa intepaturile unor insecte (viespi,albine) pot aparea urmatoarele fenomene:

a. insuficienta respiratorie acuta,edem glotic

b.oligoanurie cu insuficienta renala acuta


c.fenomene anafilactice cu edem al fetei si gatului,cefalee

155.In cazul muscaturii de sarpe se va face:

a. aplicarea garoului pentru impiedicarea difuziunii

b. perfuzii cu ser fiziologic

c.pansament compresiv

156.Angioamele stelare din hepatita cronica au urmatoarele caracteristici:

a. apar adesea precoce

b. apar in puseuuri,care coincid cu exacerbarea icterului

c. apar adesea tardiv

157.Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect:

a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa

b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida

c. spongios ,asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie

158.Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii:

a. socul prin arsuri

b.anemia hemofilicilor in criza hemoragica

c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice

159.Accidente posttransuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi:

a.bolnavii astenici

b. bolnavii anemici

c. bolnavii hipertensivi

160. Toracocenteza permite:


a.evcuarea de lichid din cavitatea peritoneala

b. aspirarea de lichid pleural in scop diagnostic

c. administrarea de medicamente in cavitatea pleurala

161.Socul hipovolemic poate fi consecinta a:

a.infectii cu poarta de intrare urinara

b. intoxicatii cu barbiturice

c. infarct miocardic

d. hemoragii externe sau interne

e . diaree grava

162.Locul de electie pentru efectuarea unei injectii intravenoase poate fi cu exceptia :

a.venele epicraniene

b.vena jugulara

c. venele de la plica cotului

d. artera radiala

163.Incidentele ce pot aparea la o i.v.sunt cu exceptia:

a. flebalgia

b. lombalgia

c. embolia gazoasa

164. in cazul unei injectii intramusculare pot aparea urmatoarele accidente cu exceptia:

a. hematomul

b. flebalgia

c. durere violenta

165. In functie de cauza determinata ,HTA se clasifica in:

a.HTA medie

b. HTA esentiala
c. HTA esentiala

166. In stadiul al III-lea,HTA se caracterizeaza prin aparitia complicatiilor:

a. complicatii cardiace,coronariene

b. complicatii cerebrale si renale

c. complicatii abdominale

167. Modificarile fundamentale locale ce stau la baza hipertensiunii sunt:

a. vasoconstrictia arteriala

b. cresterea continutului peretelui arteriolar in apa si sare

c. vasodilatatia arteriala

168. Stadiul prehipertensiv poate fi afirmat pe baza:

a. ascedentei ereditare hipertensive

b. aparitia unor puseuri tensionale trecatoare

c. fara ascendenta ereditara

169. In HTA benigna,complicatiile se datoreaza:

a. trombozei cerebrale

b. infarctului de mezenter

c. infarctul miocardic

170. In HTA maligna se intalnesc frecvent:

a. diabetul zaharat

b. encefalopatia hipertensiva
c. hemoragia cerebrala
d. insuficienta cardiaca si insuficienta renala

171. Care din urmatoarele formulari sunt corecte ,cu referire la caracterele urinei ,cand

este prezenta o ingestie mare de lichide:

a. densitate crescuta 1020-1040, culoare deschisa,poliurie


b.densitate scazuta 1001-1002 ,culoare deschisa,oligurie

c. densitate normala 1015-1020,culoare inchisa anurie

d. densitate scazuta 1001-1002,cculoare deschisa,poliurie

172. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta urmatoarele
caractere:

-a.apare ca o pierdere de substanta la nivelul careia se evidentiaza H.pilory

-b.pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate

-c.apare ca o opacitate circulara cu contur regulat

-d.nisa are contururi neregulate

173. Care sunt enzimele specific de analizat in bolile hepatice:

-a. TGP,TGO,Bilirubina

-b.TGO,Amilazemie,GGT

-c.TGO,TGP,GGT

-d.toate raspunsurile sunt corecte

174.Ascita poate fi intilnita in urmatoarele afectiuni:

-a. ciroza hepatica decompensata

-b. ciroza hepatica compensata

-c. infarctul de miocard

-d. colecistlita cr alitiazica

175.Ulcerul gastric se poate complica cu:

a.-hemoragie

b.-perforatie

c.-penetratie
d.-malignizare

e.-toate de mai sus

176.Cauza cea mai frecventa a pancreatitei acute este:

a.-diabetul zaharat

b.-traumatismul

c.-alcoolul

d.-medicamentele

e.-infectiile

177.Pancreatita acuta se poate complica cu:

a.-infectii

b.-diabet zaharat

c.-ascita

d.-litiaza biliara

e.-peritonita

178.Care din urmatoarele semen nu se intilneste in colica biliara:

a.-febra

b-icter

c-durere

d.-scadere ponderala

e.-varsaturi

179.Complicatiile cirozei hepatice sunt urmatoarele cu exceptia:

a.-hemoragia digestiva
b.-encefalopatia portala

c.-hipertensiunea portal

d.-hipertensiunea intracraniana

e.-ascita

180.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-esofagian:

a.-durere retrosternala

b.-pirozis

c.-hemoragie digestive

d.-regurgitatii acide

e.-pneumonia de aspiratie

181.Melena consta in:

a.-eliminarea de sange digerat,,ca pacura”

b.-sangerare din canalul anal-singe amestecat cu materiile fecale

c.-dureri la defecatie+eliminare de sange rosu

d.-picaturi de sange dupa eliminarea de sange normal

e.-eliminarea de sange prin varsaturi abundente

182.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt urmatoarele cu


exceptia:

a.-examene de sange

b.-examene de saliva

c.-ph-metrie esofagiana
d.-examen materii fecale

e.-examen LCR

183.Rectoragia poate avea drept cauza:

a.-boala renala

b.-boala genital

c.-hemoragia digestiva

d.-colostomia

e.-ileostomia

184.Incontinenta de materii fecale este cunoscuta sub numele de:

a.-enurezis

b.-emfizem

c.-encoprezis

d.-melena

e.-hematemeza

185. Factorii favorizanţi ai BRGE sunt:

a.- hernia hiatalaă

b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcinaă , ascitaă , tumori abdominale gigante);

c- tulburaă rile motorii esofagiene

d.-toate intrebarile sunt corecte

186.Masurile igieno-dietetice necesare in tratarea bolii de reflux gastro-esofagian sunt


urmatoarele cu exceptia:

a.-evitarea alimentelor iritante


b.-oprirea fumatului

c.-evitarea clinostatismului imediat posprandial

d-regim alimentar preponderant din legume si fructe

e.- scaă derea ponderalaă la pacienţii cu obezitate;

187. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizeazaă ca sinonim termenul de:

a.- indigestie.

b.-digestie groaie

c-meteorism

d.-inapetenta

188. Stopul cardiac:

a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.;

b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec.

c. determina si oprirea circulatiei cerebrale.

189. Deficitul motor apare îîn:

a. sindromul hemiplegic

b. sindromul paraplegic si tetraplegic

c. nevralgia sciatica

190. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt:

a. miopatia

b. miotonia

c. radiculitele
191. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta , apare si îîn:

a. poliradiculonevrita

b. "sindromul de coada de cal"

c. sindromul meningian

192. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza:

a. timp scurt

b. care au o putere calorica moderata

c. timp îîndelungat

193.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin:

a. distrugerea tuturor straturilor epidermului

b. eritem, edem, caldura locala, usturime

c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului

194. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin:

a. interesarea epidermului si partial a dermului

b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente

c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum

195. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin:

a. hemoconcentratie

b. scaderea numarului de hematii si leucocite

c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului

196. IÎn caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii :

a. insuficienta cardiaca
b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie

c. infectia arsurilor

197. Ce complicatii pot aparea îîntr-o arsura îîntinsa?

a. soc hipovolemic

b. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva

c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta, paralizii

198. Acordarea primelor îîngrijiri la bolnavii cu arsuri îîntinse se va face:

a. la locul accidentului

b. la dispensarul medical

c. îîn sala de operatii, îîn conditii de asepsie si antisepsie

199. IÎndepartarea victimei de curentul electric se va face:

a. cu maî inile, neexistaî nd nici un pericol

b. îîmpingerea victimei de laî nga sursa de curent cu o bucata de lemn

c. îîmpingerea prin intermediul unei haine groase, îîmpaturite

200. Tratamentul îîn arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi
abundente cu:

a. apa si sapun

b. solutii antiseptice

c. solutii acide slabe

201.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza :

a. bolile cu raspandire in populatie ;


b. bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica, perturband
dezvoltarea normala a societatii;

c. boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile etc.

202. Profilaxia generala presupune :

a. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ;

b. supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ;

c. masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.

203.Profilaxia speciala se refera la :

a. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase;

b. prevenirea unor noi cazuri secundare;

c. masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .

204. Triajul epidemiologic presupune :

a. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ;

b. masurarea T.A. puls, diureza;

c. informarea privind eventualele contacte la domiciliu .

205.Triajul epidemiologic se efectueaza :

a. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate;

b. in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;

c. la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

206.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza :

a. de catre asistenta medicala ;

b. saptamanal, la copiii din crese si gradinite;


c. zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .

207.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt:

a. spalarea, aerisirea, ventilatia;

b. stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici;

c. radiatii ultraviolete .

208.Metodele fizice de dezinfectie :

a. sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.;

b. se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ;

c. se realizeaza prin denaturarea proteinelor .

209.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin :

a. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ;

b. scufundarea in substante dezinfectante;

c. iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .

210.Vaccinoprofilaxia utilizeaza :

a. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati;

b. vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine;

c. vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.

211.Anginele sunt :

a. cele mai frecvente infectii streptococice;

b. inflamatii ale istmului faringian;

c. afectiuni intalnite numai la copii .


212 .Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt :

a. odinofagia;

b. congestia intensa a fundului de gat ;

c. false membrane .

213.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza:

a. 1-2 zile ;

b. 1-10 zile;

c. 3-6 zile .

214.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 - 25 zile de la debutul bolii si pot fi :

a. glomerulonefrita difuza acuta;

b. reumatismul articular acut ;

c. colica biliara .

215.Profilaxia scarlatinei include :

a. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al


purtatorilor ;

b. masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ;

c. supraveghere facultativa a bolnavului .

216. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include :

a. aplicarea de comprese reci pe frunte;

b. combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat;

c. regim hiperprotidic.

217. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi :


a. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra;

b. varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios;

c. hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

218.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau


in :

a. combatarea pruritului ;

b. ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora;

c. repaus la pat, cel putin 7 zile .

219.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde :

a. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului;

b. continuarea tratamentului la externare cu moldamin ;

c. administrarea de hidrocortizon acetat .

220. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin :

a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem;

b. catar nazal, febra inalta, diaree;

c. febra +catar + semnul Koplick.

221. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin :

a. cresterea mare a febrei;

b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile;

c. eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

222. Patagnomonic pentru rujeola este :

a. semnul Barsieri;

b. semnul Koplick;

c. catar ocular, nazo-bronsic.


223.In rujeola eruptia :

a. este insotita de prurit ;

b. nu este insotita de prurit;

c. nu produce prurit.

224.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la :

a. izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii;

b. urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ;

c. administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

225.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt:

a. febra, frisoane, tahipnee;

b. greturi, varsaturi, dureri abdominale;

c. apatie, imobilitate.

226.In perioada eruptiva din rujeola apare:

a. exantemul - macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat);

b. inapetenta, stare de neliniste, nervozitate;

c. tegumente palide, reci.

227.Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza :

a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii;

b. reechilibrarea hidro-electrolitica;

c. imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

228.Problemele pacientului cu rujeola pot fi:


a. dispnee cu polipnee cauzata de febra;

b. potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii;

c. hipotermie .

229.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei
constau in:

a. aplicarea compreselor hipotermizante ;

b. umidificarea aerului din incapere;

c. administrarea medicatiei prescrise de medic .

230.Rubeola este o boala :

a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra


inconstanta ;

b. cu izolare la domiciliu ;

c. cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

231.In rubeola, modul de transmitere este :

a. aerogen;

b. prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii;

c. digestiv.

232.Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este :

a. poliadenopatia;

b. febra inalta la adulti;

c. ciclul lingual .

233.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona :

a. poliartrita;
b. purpura trombocitopenica si meningoencefalita;

c. reumatismul articular acut .

234.Tratamentul rubeolei este :

a. simptomatic;

b. etiologic;

c. igienic .

235. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la:

a. fete;

b. baieti;

c. dupa pubertate .

236. Calea de transmitere in tusea convulsiva este :

a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;

b. digestiva, prin maini murdare ;

c. prin obiecte recent contaminate .

237. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu " ingrosari" epidemice la sfarsitul

a. iernii;

b. primaverii;

c. verii.

238.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere fiind :

a. fecal-orala;

b. aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ;

c. parenterala.
239.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile :

a. cu declarare nominala obligatorie;

b. internare si tratament obligatoriu in spital ;

c. tratament la domiciliu si izolare obligatorie .

240.Sindromul meningian - un grup de simptome si semne, apare in :

a. meningita tuberculoasa;

b. meningita seroasa ;

c. tetanos .

241.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la :

a. copii;

b. adulti peste 40 ani;

c. tineri .

242. Calea de transmitere a meningitei poate fi :

a. hematogena ;

b. prin contiguitate ;

c. aerogena .

243. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde :

a. febra, cefalee puternica, fotofobie;

b. varsaturi si somnolenta pana la coma;

c. subfebrilitate, agitatie, greata.

244.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum:


a. rujeola;

b. varicela;

c. hepatita virala A.

245. Tabloul clinic in encefalita cuprinde :

a. febra, cefalee, tulburari de senzoriu;

b. convulsii, diverse paralizii ;

c. greturi, varsaturi, oligurie.

246.Tratamentul encefalitei consta in :

a. chimioterapie antivirala;

b. medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa;

c. imunoterapie cu imonoglobuline specifice .

247. Profilaxia encefalitelor virale :

a. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate;

b. urmareste combaterea vectorilor;

c. consta in protectie generala prin vaccinare specifica .

248. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse
bacterii se numeste:

a. rujeola;

b. toxiinfectie alimentara;

c. parotidita epidemica.

249. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice :

a. prin ingestia toxinei eliberata in aliment;


b. prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate;

c. in parazitoza intestinala .

250.Febra tifoida este o boala:

a. transmisibila cu declarare obligatorie;

b. specifica omului ;

c. produsa de Rickettsia Prowazekii.

251. In febra tifoida este obligatorie:

a. spitalizarea;

b. declararea nominala;

c. imobilizarea pacientului.

252. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la :

a. copii sub 5 ani;

b. varstnici;

c. barbati.

253. Tetanosul impune :

a. izolarea obligatorie in spital ;

b. declararea nominala obligatorie;

c. regimul alimentar strict .

254.Injectiile vor fi administrete numai daca:

a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise;

b. aspectul solutiei de injectii sa fie clar , transparent, fara precipitate

c. sa aiba data de valabilitate , dar poate sa fie precipitat;


255. La administrarea injectiei este necesar sa verifice;

a. integritatea fiolei;

b. integritatea seringii si data valabilitatii;

c. nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;

256. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt:

a. alcoolul;

b. toxice industriale;

c. medicamente hepatotrofice;

257. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;

a. ciroza atrofica;

b. ciroza hipertrofica;

c. ciroza splenogena;

258.In ciroza hepatica icterul poate fi:

a. episodic;

b. cu carecter permanent;

c. nu apare icter;

259. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt:

a. stadiu compensat;

b. stadiul decompensat;

c. stadiul vascular;
260. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :

a. ascita;

b. edemul membranelor inferioare;

c. icter;

261.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt :

a. varice esofagiene care se rup;

b. scaderea factorilor de coagulare in sange;

c. ingestia de medicamente;

262. Etiologia cirozei atrofice poate fi:

a. etiologie alcoolica;

b. etiologie virala;

c. etiologie necunoscuta;

263.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:

a. hemoragia digestive superioara

b. encefalopatia portala;

c. HTA;

264. In cazul hemoragiei digestive prognosticul este:

a. rezervat;

b. este o stare trecatoare;

c. rezervat atat imediat cat si de viitor;

265. Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul;


a. insuficientei hepatice;

b. in encefalopatia hepatoportala;

c. in insuficienta renala;

266. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt:

a. tratamentul corect al hepatitei;

b. dispensarizarea indelungata;

c. interventia chirurgicala;

267. In cazul ascitei dieta va fi:

a. desodata;

b. hipersodata;

c. bogata in potasiu;

268 Splenectomia este indicata:

a. profilactic;

b. in ciroza de tip Bantian;

c. in hipersplenismul sever;

269. Paracenteza se recomanda:

a. in toate cazurile de ascita;

b. numai de necessitate;

c. daca afecteaza functiile respiratorii;

270.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in:

a. izolarea bolnavului;
b. aerisirea camerei;

c. schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

271. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi:

a. echilibrat ;

b. hiperhidratare;

c. parenteral si peros;

272. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt:

a. boli infectioase;

b. un pranz copios completat de efort fizic;

c. hemoragii digestive si interventii chirurgicale ;

273.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:

a. îîntindere a ligamentelor si capsulei articulare

b. rupturi a ligamentelor

c. afectiune cronica a articulatiei

274.Entorsele sunt afectiuni:

a. simple

b. îîn care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare

c. lipsite de importanta

275. Simptomele entorsei sunt:

a. durerea

b. impotenta functionala
c. febra

276. Hemartroza se defineste prin:

a. prezenta saî ngelui îîn cavitatea articulatiei

b. prezenta apei îîn cavitatea articulatiei

c. apare numai îîn articulatia genunchiului sau îîn orice articulatie

277.Echimoza apare in:

a. numai caî nd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase

b. smulgeri de fragmente osoase

c. orice entorsa

278.Masurile de urgenta îîntr-o entorsa constau îîn:

a. calmarea durerii

b. imobilizarea articulatiei îîntr-o fasa simpla sau gipsata

c. aplicarea unei atele

279.Interventia chirurgicala este obligatorie:

a. îîn cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari

b. îîn cazul rupturilor de menisc

c. dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii

280. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. artroza îîn articulatia respectiva

b. limitarea mobilitatii articulatiei

c. durere
281.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:

a. violent

b. mai putin violent

c. nu are importanta intensitatea traumatismului

282.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:

a. disjunctia

b. diastazis

c. deformarea regiunii

283.Luxatia se caracterizeaza prin:

a. durere vie si impotenta functionala

b. echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare

c. febra

284.Examenul radiologic este obligatoriu îîn luxatii:

a. arata pozitia îîn care se afla segmentele luxate

b. arata daca nu exista o fractura concomitenta

c. nu este obligatoriu

285. Tratamentul luxatiei se va face:

a. caî t mai urgent posibil

b. se face sub anestezie generala

c. se face dupa ce se administreaza calmante

286.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:


a. ortopedica (nesaî ngeraî nda)

b. chirurgicala (saî ngeraî nda)

c. daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesaî ngeraî nda) se va face pe cale chirurgicala
(saî ngeraî nda)

287. Dupa o perioada de imobilizare îîn cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneo-fizio-
kinetoterapie este:

a. indicat

b. contraindicat

c. indicat si asociat cu tratamente specifice

288.Care sunt cauzele de origine bronhopulmonaraă din insuficientșa respiratorie acutaă ?

a. crup difteric
a. bronhoalveolite de deglutitșie
b. crize de astm bronsș ic
c. cordul pulmonar acut

289.Cauzele de origine cardiacaă din insuficientșa respiratorie acutaă sunt urmaă toarele, cu exceptșia:

a. astmul cardiac
a. edemul pulmonar acut
b. embolia pulmonaraă
c. hipertensiunea arterialaă

290.Dispneea din insuficientșa respiratorie acutaă poate apaă rea sub formaă de:

a. tahipnee
a. bradipnee expiratorie
b. respiratșie Kussmaul
c. respiratșie Cheyne-Stokes

291.Care sunt factorii determinantși sș i predispozantși din astmul bronsș ic:

a. praful de casaă
a. pulberile
b. ceatșa
c. factorii infectșiosș i
292. Tabloul clinic îîn starea de raă u astmaticaă este reprezentat de:

a. bradipnee cu expiratșie prelungitaă sș i tiraj


a. cianozaă
b. prezentșa tusei sș i expectoratșiei
c. raluri bronsș ice mari sș i mici

293. Simptomele din pneumotoraxul spontan sunt urmaă toarele cu o exceptșie:

a. junghi toracic violent


a. hemoptizie
b. anxietate,cianozaă
c. tuse chintoasaă

294.Care sunt semnele fizice din pneumotoraxul spontan:

a. bombare sș i imobilizare a hemitoracelui interesat


a. hiposonoritate
b. abolirea murmurului vezicular
c. hipersonoritate cu disparitșia matitaă tșii cardiace

295.Termenul de bronhopneumopatie obstructivaă cronicaă se referaă la bolnavii cu:

a. bronsș itaă acutaă


b. emfizem pulmonar
c. bronsș itaă cronicaă
d. astm bronsș ic

296.Decompensarea respiratorie a BPOC se asociazaă cu decompensarea hemodinamicaă cu:


a. bradicardie
a. tuburaă ri de ritm
b. hepatomegalie nedureroasaă
c. meteorism abdominal

297. Care sunt metodele de combatere a obstructșiei din BPOC.

a. drenaj postural
a. aspiratșie bronsș icaă
b. administrare de oxigen
c. spaă laă turaă bronsș icaă

298.IÎn edemul pulmonar acut se îîntaî lnesc urmaă toarele manifestaă ri clinice:

a. dispneea intensaă severaă


a. anxietate extremaă
b. transpiratșii, cianozaă
c. tahicardie, raluri subcrepitante

299.Conduita de urgentșaă din edemul pulmonar acut :

a. instalarea bolnavului îîn decubit lateral


a. aplicarea garoului la raă daă cina a trei membre cu comprimarea arterelor
b. oxigen
c. la nevoie intubatșie

300.IÎn edemul pulmonar acut cu tensiune scaă zutaă snut contraindicate:

a. emisiunea de saî nge


a. morfina
b. hipotensoarele
c. oxigenul

301.Manifestaă rile clinice din embolia pulmonaraă cuprind:

a. dispnee
b. tahicardie
c. hipotensiune arterialaă
d. turgesș centșa jugularelor
302. Cauzele principale ale encefalopatiei hipertensive sunt hipertensiunea arterialaă din:

a. glomerulonefrita acutaă
a. insuficientșa renalaă acutaă
b. toxemia gravidicaă
c. feocromocitomul

303. Encefalopatia hipertensivaă se asociazaă cu modificaă ri hemodinamice:

a. scaă derea bruscaă a T.A.


b. cresterea fluxului sangvin cerebral
a. vasoconstrictșia arteriolaraă cerebralaă
c. cresș terea bruscaă a T.A.

304. Cauzele majore ale hemopericardului:

a. leziuni toracice penetrante sș i nepenetrante


b. ruptura mezenterului
c.ruptura inimii îîn cursul evolutșiei infarctului miocardic acut
d. contuzii cardiace violente sș i ruptura de atriu

305. Simptomele sș i semnele din tamponada cardiacaă sunt îîn raport cu etiologia tamponadei cardiace:
a. hipertensiune arterialaă , provovataă de cresș terea debitului cardiac
b. dispnee-polipnee,ortopnee
c. anxietate extremaă
d. cresș terea ariei matitaă tșii cardiace

306. Cum se face respiratșia artificialaă ,, guraă la guraă ’’ conform formulei H.E.L.P.:

a. hiperextensia capului
b. eliberarea caă ilor respiratorii superioare
c. luxarea mandibulei
d. pensarea nasului,insuflarea aerului

307.Aritmii atriale sunt tulburaă ri de ritm ale inimii ,îîn care mecanismul de producere a acestora actșioneazaă
îîn atrii fie:

a. îîn nodul sinoatrial


b. îîn nodul sinuzal
c. îîntr-un focar ectopic,situat îîn afara nodulului sinuzal
d. îîn nodulul atrio-ventricular

308.Tulburaă rile functșionale care pot saă aparaă îîn aritmii sunt:

a. ametșeli
b. dureri precordiale,jenaă retrosternalaă
c. tulburaă ri de auz
d. semne de excitatșie neuro-psihicaă

309.Extrasistolele ventriculare :

a. sunt baă taă i premature provocate de stimuli care iau nasș tere îîn atrii
b. pot saă aparaă la persoanele cu inimaă saă naă toasaă
c. pot saă aparaă la persoanele cu afectșiuni organice de inimaă
d. pot saă aparaă izolate sau cu o anumitaă regularitate

310.Tahicardia ventricularaă paroxisticaă :

a. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu o


frecventșaă de 100-250/ minut
b. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu o frecventșaă
de 90-200/ minut
c. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu o frecventșaă de
120-300/ minut
d. este o tulburare de ritm generataă de impulsuri de origine ventricularaă cu o frecventșaă
de 150-250/ minut
311.Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:

a. diabetul zaharat
b. bolile aparatului renal
c.bolile aparatului digestiv
d. tabagismul

312. Ocluzia intestinalaă mecanicaă poate saă survinaă fie:

a. prin obstructșie
b. prin sș trangulare
c. prin inflamatșii ale mucoasei
d. prin paralizia musculaturii intestinului

313.Conduita de urgentșaă la un bolnav cu ocluzie intestinalaă :

a. administrarea de lichide
b. administrarea de opiacee
c.instalarea unei sonde de aspiratșie nazogastricaă
d. corectarea tulburaă rilor hidroelectrolitice

314.Hemoragia digestivaă superioaraă este saî ngerarea care are loc îîn:

a. esofag
b. duoden
c.faringe
d. jejunul proximal

315.Hematemeza din hemoragia digestivaă superioaraă este precedataă de:

a. greutate epigastricaă
b. greatșaă
c.ametșeli
d. slaă biciune,transpiratșii
316.Cauzele cele mai importante îîn aparitșia hemoragiei digestive superioare:

a. boli ale esofagului


b. boli ale stomacului sș i duodenului
c.boli ale intestinului subtșire
d. boli ale pancreasului

317.Simptomatologia îîn colica renalaă este urmaă toarea cu o exceptșie :

a. durere intensaă profundaă ,are caracter de rupturaă


b. nelinsș te,agitatșie,anxietate
c.disurie,polakiurie
d. dispnee
318.Diagnosticul diferentșial al comelor se face cu:

a. obnubilarea
b. starea de sopor
c.carus
d. letargia

319.Prevenirea sș i combaterea obstructșiei caă ilor aeriene , la un pacient îîn comaă ,se face prin:

a. asș ezarea bolnavului îîn tredelenburg


b. hiperextensia capului
c.introducerea unei canule orofaringiene
d. administrarea de oxigen

320.Coma diabeticaă poate fi declansș ataă de:

a. eroare dieteticaă
b. surmenaj,factori psihici
c.infectșii,intoxicatșii
d. hipertensiune arterialaă

321.Coma diabeticaă este precedataă clinic prin:

a. gretșuri ,vaă rsaă turi,


b. poliuri, polidipsie
c.lipotimie
d. stupoare

322.IÎn coma diabeticaă acido-cetonicaă existaă 3 semne majore , cu o exceptșie:

a. respiratșie Kussmaul
b. tulburaă ri de cunosș tintșaă
c.deshidratare globalaă
d. miozaă

323. Tetraplegia reprezintaă :


a. paralizia celor 4 membre
b. paralizia tuturor extremitaă tșilor
c. paralizia picioarelor

d. paralizia membrelor inferioare


324.Tratamentul bolnavilor cu colicaă biliaraă constaă îîn administrarea de:

a. metoclopramid,hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice
c.corectarea tulbulaă rilor hidroelectolitice
d. antispastice

325. Cauzele colapsului hipovolemic:

a. hemoragii (interne ,externe)

b. arsuri

c. maă rirea patului vascular

d. meningite

326. Premergaă tor eclampsiei apare adesea un sindrom neuromuscular de alarmaă ,care constaă îîn:

a. astenie cu stare de somnolentșaă

b. vaă rsaă turi

c. dureri epigastrice sub formaă de baraă

d. cefalee persistente

327. Urmaă toarele simptome formeazaă triada clasicaă îîn diabetul zaharat, cu exceptia:

a. polipnee

b. polifagie

c. poliurie

d. polidipsie

328. Atelectazia inseamnaă :

a. o metodaă de investigaţie a plaă manului;

b. o modificare a respiraţiei;

c. pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea caă ilor aeriene intrapulmonare.


d. respiraţie foarte slabaă

329. Spasmul bronşiolar se manifestaă prin:

a. inspir normal şi expir scurt;

b. inspir prelungit;

c. inspir prelungit, expir prelungit greoi;

d. inspir scurt, expir prelungit greoi

330.Semnele cutanate din sș ocul anafilactic cuprind:

a. eriteme difuze
b. edem al fetșei,pleoapelor
c.edem laringian
d. urticarie

331.Localizarea corpului straă in îîn interiorul globului poate fi:

a. îîn camera anterioaraă


b. îîn cristalin
c.îîn corpul ciliar
d. îîn peretele globului

332.Simptomul principal din placenta previa este hemoragia uterinaă care are urmaă toarele caractere:

a. apare îîn ultimele 6 luni


b. este dureroasaă
c.saî nge rosș u,viu,arterial
d. de obicei survine noaptea

333.Sindromul muscarinic din intoxicatșiile cu insecticide organofosforate se manifestaă prin:

a. sialoree
b. miozaă
c.tahicardie
d. transpiratșii abundente

334.Convulsia este un simptom al unui proces patologic manifestat prin:

a. contractșii voluntare
b. contractșii brusș te
c.contractșii tonice,
d. contractșii clonice

335.Convulsiile tonico-clonice generalizate la copii evolueazaă îîn trei faze :

a. faza tonicaă
b. faza clonicaă
c. faza de rezolutșie
d. faza tonico-clonicaă

336.Infarctul cerebral poate fi dat de:

a. tromboza arterelor cerebrale


b. embolia arterelor cerebrale
c.pareze sau parestezii
d. tulburaă ri de vedere

337. Arsurile se clasificaă din punct de vedere al profunzimii îîn patru grade:

a. gradul I: escaraă dermicaă totalaă


b. gradul II: flictenaă ,, albaă ’’
c.gradul III: flictenaă rosș ie
d. gradul IV: eritem , edem, hipertermie, usturime

338.Prin ce se manifestaă henoragiile uterine:

a. menoragii
b. rectoragii
c.otoragii
d. metroragii

339.Caî nd pacientul prezintaă corpi straă ini faringieni bolnavul este:

a. linisș tit
b. senzatșie de arsuraă
c.disfagie
d. disfonie

340.Cauzele trumatismelor esofagiene sunt:

a. manevre endoscopice
b. tentative nereusș ite de extragere a unui corp straă in
c.traumatism caloric sau coroziv al esofagului
d. plaă gi penetrante sau perforatșii
341.Maă surile de urgentșaă îîn cazul hemoragiilor traheobronsș ice sunt urmaă toarele :

a. repaus fizic absolut, repus vocal


b. asș ezarea pacientului îîn decubit dorsal
c.calmarea tusei sș i anxietaă tșii
d. pensarea sau ligatura vasului

342.Sș ocul anafilactic cel mai frecvent survine îîn urmaă toarele circumstantșe etiologice cu o exceptșie:

a. alergie medicamentoasaă
b. îîntșepaă turaă de insectaă
c.alergie alimentaraă
d. alergie la praf

343. Sindromul nicotinic din intoxicatșiile cu insecticide organofosforate se manifestaă prin:

a. fasciculatșii musculare
b. miozaă
c.crampe musculare la grupele musculare mari
d. convulsii tonico-clonice

344.IÎn intoxicatșiile cu insecticide organoclorurate se îîntaă lnesc fenomene nervoase :

a. parestezii localizate initșial la limbaă ,buze sș i membre


b. tremuraă turi
c.convulsii sș i comaă
d. gretșuri, vaă rsaă turi

345.Tratamentul de durataă îîn cazul anginei pectorale cuprinde:

a. cresș terea aportului caloric


b. reducerea consumului de alcool,tutun ,cafea
c.îîndepaă rtarea stresului psihic
d. medicatșie antianginoasaă

346.Criza dureroasaă din angina pectoralaă apare dupaă :

a. efort
b. emotșii
c.mese copioase
d. administrarea de nitroglicerinaă
347.Cauzele determinante îîntaî lnite îîn angorul pectoral sunt:

a. ateroscleroza coronarianaă
b. cardiopatii valvulare
c.coronarita reumatismalaă
d. tromboageita obliterantaă

348.Semnele locale de certitudine îîn cazul fracturilor îînchise sunt:

a. mobilitate normalaă
b. crepitatșii osoase
c.lipsa transmiterii misș caă rilor dincolo de fracturaă
d. îîntreruperea continuitaă tșii unui os

349.Semnele de probabilitate îîntaă lnite îîn fracturile îînchise sunt urmaă toarele cu o exceptșie:

a. echimozele
b. deformarea regiunii
c.scurtarea segmentului anatomic
d. mobilitate anormalaă

350.Cele mai frecvente forme de hemoragii exteriorizate sunt:

a. epistaxis- hemoragie din nas


b. hemoptizie- eliminarea prin cavitatea bucalaă a saî ngelui provenit din stomac
c.hematemezaă - hemoragie din arborele respirator, rosș u aerat
d. hematurie- saî ngerare care provine din arborele urinar

351.IÎn raport cu gravitatea leziunilor, degeraă turile sunt clasificate îîn 4 grade:

a. gradul I -eritem , usș or edem,prurit local


b. gradul II –III- flictene cu contșinut clar sanguinolent
c. gradul IV- gangrenaă uscataă
d. toate raă spunsurile sunt corecte

352.Ce îîntșelegem prin anopsie:

a. vedere dublaă
b. lipsa auzului
c.lipsa vederii
d. lipsa totalaă a simtșului mirosului
353.Contraindicatșiile provocaă rii de vaă rsaă turi :

a. îîn staă ri comatoase


b. la cardiaci
c.îîn intoxicatșii cu ciuperci
d. îîn convulsii

354.Aspectul saî ngelui îîn metroragii poate fi:

a. rosș u viu îîn fibromul uterin,polipul uterin


b. spaă laă cit apos îîn neoplasmul de col uterin, fibroame uterine necrozate
c.rosș u cremos îîn procese inflamatorii
d. saî nge negricios

355.Glaucomul este o afectșiune foarte gravaă ,caracterizataă prin:

a. corneea este tulbure, opacaă


b. cresș terea tensiunii intraoculare
c.scaă derea vederii
d. modificaă ri ale caî mpului vizual

356.Regimul din ulcerul gastro-duodenal îîn perioada de linisș te cuprinde urmaă toarele alimente :

a. lapte dulce, unt proaspaă t sș i nesaă rat


b. ouaă fierte moi
c.fructe sub formaă de compoturi
d. toate cele de mai sus

357.Atitudinea de urgentșaă din pancreatita acutaă constaă îîn:

a. calmarea dureriii prin administrarea de morfinaă sau mialgin


b. gheatșaă pe abdomen
c.perfuzie cu solutșie macromolecularaă
d. raă spuns corect a,b

358.Cauzele peritonitelor acute sunt :

a. perforatșii ale organelor cavitare digestive


b. infectșii ale organelor genitale
c.supuratșii hepatice,
d. plaă gi abdominale penetrante

359.IÎn raport cu tulburarea predominantaă , sindroamele hemoragice se grupeazaă îîn:


a. sindroame hemoragice prin tulburaă ri vasculare
b. sindroame hemoragice prin tulburaă ri de aspect
c.sindroame hemoragice prin tulburaă ri trombocitare
d. sindroame hemoragice prin tulburaă ri de coagulare
360.Care sunt cauzele de origine cardiacaă ,din insuficientșa respiratorie acutaă :

a. cordul pulmonar acut


b. infarctul miocardic
c. cardiopatia ischemicaă
d. embolia pulmonaraă

361.Manifestaă rile clinice din edemul pulmonar acut sunt:

a. dispnee survenitaă la efort


b. ortopnee
c.tuse uscataă , apoi cu sputaă spumoasaă rozataă
d. bradicardie

362.IÎn hemoragiile digestive mici semnele clinice îîn general sunt absente dar pot apaă rea uneori:

a. slaă biciune
b. transpiratșii reci
c.hipertensiune arterialaă
d. lipotimie

363.IÎn hemoragiile digestive moderate se observaă urmaă toarele cu o exceptșie:

a. bradicardie
b. ametșeli
c.hipotensiune arterialaă
d. lipotimie

364.IÎn hemoragiile digestive masive apar uneori semne de sș oc hipovolemic :

a. paloare intensaă
b. polipnee
c.anxietate
d. toate raă spunsurile sunt gresș ite

365.IÎntr-o sș edintșaă de hemodializaă se pot elimina din organism:

a. 50-90 g uree
b. 60-90 g uree
c.60-100g uree
d. 50-100 g uree
366.Metodele de epurare extrarenalaă folosesc:

a. membrane naturale
b. membrane artificiale
c.hemofiltarea
d. plasmafereza

367.Simptomatologia din retentșia acutaă de urinaă este urmaă toarea:

a. durerea sub formaă de junghi


b. paloare,transpiratșii
c.stare de nelinisș te,anxietate
d. glob vezical

368.Semnele prodromale din ischemia cerebralaă sunt urmaă toarele cu o exceptșie:

a. pareze sau parestezii


b. defecte de vorbire
c.tuburaă ri de deglutitșie
d. vertij

369.Ischemia prin embolie apare mai frecvent la:

a. bolnavii mai tineri sau de vaî rstaă mijlocie


b. îîn fibrilatșii atriale
c.dupaă traumatisme
d. toate de mai sus

370.IÎn perioada de stare hemoragia subarahnoidianaă se caracterizeazaă prin:

a. cefalee violentaă
b. encefalitaă
c.sindrom meningian
d. L.C.R. hemoragic

371.IÎn concentratșii de peste 50% de carboxihemoglobinaă apar urmaă toarele simptome:

a. pierderea cunosș tintșei


b. îîncaă rcare traheo-bronsș icaă
c.convulsii
d. tahicardie, hipotensiune

372.Care este antidotul din intoxicatșia cu monoxid de carbon:

a. atropina
b. oxigenul
c. toxogoninul
d. caă rbunele

373.IÎn intoxicatșia cu ciuperci apar urmatoarele simptome cu exceptșia:

a. laă crimare
b. furnicaă turi ale extremitaă tșilor
c. stare de agitatșie,confuzie,halucinatșii
d. comaă cu miozaă

374.Semnele intoxicatșiei acute cu alcool etilic evolueazaă îîn trei faze :

a. faza de excitatșie
b. faza de îîncordare motorie
c. faza de comaă metilicaă
d. faza de comaă etilicaă

375.Barbituricile îîngerate îîn doze mari provoacaă :

a. pierderea cunosș tintșei


b. tahicardie cu respitatșie agonicaă
c. cianozaă , hipotermie
d. hipertensiune arterialaă

376.Cauzele insuficientșei cardiace la sugar pot fi date de :

a. tulburaă ri de respiratșie
b. boli congenitale de inimaă
c. tulburaă ri de ritm
d. boli endomiocardice

377.Ce îîngrijiri se acordaă îîn spital la bolnavii arsș i:

a. combaterea durerii sș i profilaxia antitetanicaă


b. pregaă tirea bolnavului pentru toaleta localaă primaraă
c. aplicarea pansamentului
d. instalarea sondei vezicale

378.Sș ocul septic se recunoasș te prin:

a. prezentșa unei infectșii localesau generale


b. tegument la îînceput uscat sș i cald
c. extremitaă tși cianotice,
d. poliurie
379.Semnele neurologice inconstante din contuzia cerebralaă :

a. modificaă ri de reflexe
b. redoare a cefei
c. simetrie de reflexe miostatice
d. sindrom piramidal egal sau inegal

380. Factorii etiologici principali din edemul pulmonar acut sunt:

a. insuficientșa ventricularaă stg.


b. infarctul miocardic acut
c. cardiopatiile valvulare
d. tulburaă ri de ritm paroxistice

381.Tratamentul edemului pulmonar acut de cauze neurologice constaă îîn:

a. tratament simptomatic
b. saî ngerare abundentaă
c. diurezaă osmoticaă cu manitol sș i furosemid
d. morfinaă pentru calmarea durerilor

382. Caracterul durerii din infarctul miocardic este descrisaă de bolnavi ca:

a. o senzatșie de pirozis
b. o senzatșie de constrictșie
c. o senzatșie de presiune
d. o senzatșie de arsuraă

383.Cele mai importante cauzele ale H.D.S sunt boli ale esofagului cauzate de:

a. stenozaă esofagianaă
b. varice gastrice
c. sindromul Mallory-Weiss
d. diverticul esofagian

384.Perforatșiile intestinale pot fi date de :

a. boala Crohn
b. neoplasme de perete intestinal
c. infarct mezenteric avansat
d. ocluzii intestinale

385.Colica renalaă - nefreticaă poate fi cauzataă de:

a. litiazaă reno-ureteralaă
b. tumori vezicale
c. pielonefritaă
d. pionefrozaă

386.Conduita de urgentșaă îîn colica renalaă :

a. aplicatșii locale de comprese reci


b. repaus la pat
c. analgezice
d. antispastice

387.Obstacolele extravezicale sș i extrarenale din retentșia acutaă de urinaă sunt date de:

a. adenom sau cancer de prostataă


b. inflamatșia acutaă a prostatei
c. tumori pelvienesau perineale
d. toate raă spunsurile sunt incorecte

388.Tabloul clinic al pacientului cu arteriopatie obliterantaă include:

a. atrofia fanerelor

b.tegumente palide, reci

c. dilatarea venelor superficiale

389.Tabloul clinic al insuficienţei cardiace include:

a. cianoza perioronazalaă şi a extremitaă ţilor

b. edeme

c.hemoptizia

390.Factorii favorizanţi de apariţie a infarctului miocardic acut includ:

a. efortul fizic exclusiv

b. situaţiile stresante, emoţiile puternice

c. imobilizarea prelungitaă la pat


391.IÎn timpul tratamentului cu anticoagulante pot apaă rea urmaă toarele manifestaă ri clinice:

a. epistaxisul

b. gingivoragiile

c.hematuria, disuria, oligoanuria

392.Tabloul clinic al pericarditei include:

a. durerea retrosternalaă ce iradiazaă îîn umaă rul staî ng

b. durerea retrosternalaă localizataă îîntr-un punct fix ce poate fi indicat cu degetul

c.durerea retrosternalaă cu caracter de apaă rare

393.Tabloul clinic al hipertensiunii arteriale include:

a. acufene

b. fosfene

c.pirozis

394.Educaţia pentru saă naă tate a pacientului cu anginaă pectoralaă vizeazaă :

a. renunţarea la fumat

b. restraî ngerea la maxim a activitaă ţilor fizice

c. cunoaşterea regulilor de administrare a nitroglicerinei


395. Durerea precordialaă poate apaă rea îîn:

a. afecţiuni cardiace

b. afecţiuni hematologice

c.afecţiuni osteoarticulare

396.Cauzele hipotensiunii arteriale ortostatice includ:

a. hipovolemia

b. terapia diureticaă excesivaă

c. hipervolemia

397. In tratamentul unui pacient cu pericarditaă se pot administra:

a. antibiotice

b. hemostatice (adrenostazin, amiodaronaă )

c. antialgice

398.Insuficienţa cardiacaă dreaptaă se manifestaă clinic prin:

a. dispnee

b.edeme

c. hepatomegalie

399.Insuficienţa cardiacaă staî ngaă se manifestaă clinic prin:


a. dispnee

b. circulaţie colateralaă la nivelul abdomenului

c. tusea seacaă , iritativaă

400.Turgescenţa venelor jugulare apare îîn:

a. insuficienţa cardiacaă dreaptaă

b. insuficienţa cardiacaă staî ngaă

c.hiperhidratare

401.Terapia cu diuretice este indicataă la pacienţii cu:

a. insuficienţa cardiacaă dreaptaă

b. hipertensiune arterialaă

c. arteriopatie obliterantaă cronicaă

402. Semnele de agravare a disfuncţiei cardiace la pacientul cu insuficienţaă cardiacaă sunt:

a. creşterea îîn greutate

b. tuşea seacaă iritativaă

c. apariţia insomniilor

403. Regimul alimentar recomandat unui pacient cu insuficienţaă cardiacaă severaă va fi:

a. hiposodat
b. hipoglucidic

c.hipolipidic

404. Durerea din cardiopatia ischemicaă dureroasaă cedeazaă la:

a. nitroglicerinaă

b. repaus

c. analgetice-antiinflamatorii nesteroidiene

405. Pericardita se manifestaă clinic prin:

a. dureri precordiale neinfluenţate de poziţie

b.dureri precordiale ce se amelioreazaă atunci caî nd pacientul staă îîn poziţie şezaî ndaă cu toracele aplecat
anterior

c. frecaă turaă pericardicaă

406. Cauzele cardiopatiei ischemice includ:

a. stenoza mitralaă

b. diabetul insipid

c. ateroscleroza

407. Tratamentul îîn infarctul miocardic acut vizeazaă :

a. combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;


b. repausul la pat, combaterea durerii, tratamentul anticoagulant;
c. repausul la pat, combaterea durerii, sedarea.
408 . Oxigenoterapia in EPA este:

a. contraindicata, deoarece creste presiunea in alveole;

b. se practica pe respiratie asistata;

c. se administreaza numai dupa umidificare .

409 . Factorii de risc cei mai importanti ai cardiomiopatiei ischemice sint urmatorii :

a. stresurile emotionale;
b. hipertiroidismul;

c. dieta hiperlipidica;

410. Cardiopatia ischemica are urmatoarele caracteristici:

a. incidenta maxima este intre 45 si 55 de ani;

b. este cea mai frecventa boala la adultii de peste 30 de ani;

c. asocierea mai multor factori de risc, mareste riscul de aparitie al bolii;

411. Crizele din angina pectorala pot fi caracterizate prin urmatoarele :

a. crizele dureaza citeva ore;

b. crize paroxistice, cu sediu retrosternal, care apar la efort sau emotii;

c. crizele dispar la administrarea unor compusi nitrici sau incetarea cauzelor;

412. Angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este o forma clinica a cardiopatiei ischemice;

b. se manifesta prin crize dureroase, paroxistice, cu sediu retrosternal;

c. cauza principala a acesteia nu este ateroscleroza coronariana;

413. Durata crizelor din angina pectorala nu este de :


a. citeva minute;

b. citeva ore;

c. 1-2 zile;

414. Crizele din angina pectorala au urmatoarele caracteristici :

a. sunt paroxistice;

b. sunt cu sediu epigastric;

c. apar la efort sau emotii;

415. Caracteristicile durerii din angina pectorala sint urmatoarele :

a. este insotita uneori de anxietate;

b. este variabila, de la jena sau disconfort, la durere atroce;

c. sediul durerii este epigastric;

416. Sediul durerii din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. este aratat de bolnav cu una sau ambele palme;

b. este aratat de bolnav cu degetul;

c. este reprezentata de regiunea retrosternala sau precordiala:

417. Iradierile importante ale durerii in angina pectorala sint urmatoarele :

a. in ambele membre superioare;

b. in regiunea cervicala posterioara;

c. in regiunea cervicala anterioara si mandibula;

418. Criza dureroasa din angina pectorala poate fi uneori insotita de urmatoarele :

a. poliurie, tuse seaca,somnolenta;

b. palpitatii, transpiratii, paloare;


c. lipotimie, lipsa de aer, regurgitatii;

419 .Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici :

a. are caracter constrictiv;

b. nu poate fi variabila;

c. este insotita uneori de anxietate;

420 . Durerea din angina pectorala cedeaza prompt la urmatoarele medicamente :

a. nitroglicerina;

b. nitrit de amil;

c. oxigenoterapie;

421. Tratamentul crizei anginoase presupune urmatoarele :

a. intreruperea efortului sau a cauzei declansatoare;

b. administrarea de nitroglicerina sublingual;

c. administrarea de miofilin;

422 .Prevenirea crizelor de angina pectorala se realizeaza prin:

a. evitarea circumstantelor declansatoare;

b. medicamente cu actiune coronarodilatatoare si de favorizare a circulatiei coronariene;

c. tratament anticoagulant;

423. Infarctul miocardic poate apare la urmatoarele persoane :

a. persoane care prezinta hipercolesterolemie si hipotensiune arteriala;

b. persoane fara antecedente coronariene;

c. persoane care in antecedentele familiale sau personale prezinta accidente vasculare cerebrale,cardiopatii ischemice;
424. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc urmatoarele perioade :

a. prodromala, de debut;

b. perioada de stare si de convalescenta;

c. perioada de cruditate si de coctiune;

425 .Durerea din infarctul miocardic are urmatoarele caracteristici :

a. dureaza mai multe ore, uneori chiar zile;

b. se insoteste de o stare de anxietate, agitatie ,zbucium, senzatie de moarte iminenta;

c. se calmeaza, prin repaus si administrare de nitriti ;

426. In perioada de debut a infarctului miocardic, pot apare urmatoarele semne :

a. semne de insuficienta respiratorie acuta;

b. semne de insuficienta ventriculara stinga;

c. semne de insuficienta cardiaca globala, mai rar;

427. Examenele de laborator in infarctul miocardic arata urmatoarele :

a. cresterea fibrinogenului, accelerarea VSH si hiperleucocitoza;

b. cresterea enzimelor in primele ore de la debut;

c. scaderea glicemiei;

428. Combaterea durerii in infarctul miocardic se realizeaza cu urmatoarele medicamente:

a. mialgin;

b. morfina, in cazul unor dureri severe;

c. nitroglicerina;

429. Semnele cerebrale prezente in hipertensiunea arteriala, sint urmatoarele :


a. cefalee occipitala, de obicei dimineata, la trezire;

b. somnolenta;

c. tulburari de memorie si concentrare;

430. Cefaleea din hipertensiunea arteriala are urmatoarele caracteristici :

a. este localizata occipital;

b. apare de obicei nocturn;

c. are caracter pulsatil;

431. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sint urmatoarele :

a. cauze mecanice care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior miocardul;

b. cauze mecanice care afecteaza la inceput miocardul si ulterior dinamica cardiaca;

c. procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput miocardul;

432. Cauzele metabolice ale insuficientei cardiace stingi sint urmatoarele :

a. cardiopatia ischemica;

b. hipertiroidia;

c. insuficienta mitrala;

433. Clinic, bolnavul cu edem pulmonar prezinta urmatoarele semne si simptome :

a. tahicardie, ritm de galop;

b. bradicardie;

c. la nivelul plaminilor raluri crepitante ,la baze cu extindere spre virfuri;

434. Tusea din insuficienta cardiaca stinga cronica are urmatoarele caracteristici :

a. se datoreaza stazei pulmonare;

b. este de obicei uscata sau insotita de o mica cantitate de sputa;


c. apare in repaus sau ziua;

435 . Simptomatologia in cordul pulmonar acut cuprinde urmatoarele :

a. dispnee intensa, cu respiratii bruste, rapide si superficiale;

b. anxietate intensa, cianoza, spute hemoptoice, lipotimie;

c. bradicardie accentuata, uneori tuse umeda;

436. Durerile precordiale din cordul pulmonar acut are urmatoarele caracteristici :

a. apar la eforturi fizice mici;

b. sint violente, constrictive;

c. au caracter coronarian;

437. Moartea clinica din stopul cardiorespirator nu incepe odata cu :

a. stopul cardiac;

b. stopul respirator;

c. incetarea functiilor cerebrale;

438. Stopul cardiorespirator se caracterizeaza prin urmatoarele semne clinice :

a. absenta batailor inimii;

b. midriaza cu globi oculari imobili;

c. pierderea cunostintei;

439. In cadrul reanimarii cardiorespiratorii se verifica oprirea cardiaca, prin urmatoarele:

a. contolul pulsatiilor cardiace si a reflexului pupilar;

b. controlul respiratiei;

c. controlul tensiunii arteriale;


440 . Reanimarea respiratorie :

a. se practica atit in stopul respirator cit si in cel cardiac;

b. se poate practica fara masaj cardiac;

c. trebuie efectuata intr-un interval de 12- 15 minute pentru a avea succes;

441. La accidentatii fara cunostinta obstructia cailor aeriene se realizeaza frecvent prinurmatoarele :

a. caderea limbii, daca acesta este culcat pe spate;

b. prezenta corpilor straini( singe, secretii, varsaturi);

c. caderea limbii , daca acesta este in decubit ventral;

442. Pozitia de siguranta din stopul cardiorespirator este contraindicata in urmatoarele situatii:

a. obstructia cailor respiratorii;

b. fracturi de coloana;

c. unele leziuni ale peretelui toracic;

443. Eficienta ventilatiei artificiale si a masajului cardiac extern se apreciaza prin urmatoarele:

a. decolorarea tegumentelor;

b. aparitia pulsului la vasele mari ( carotida , femurala);

c. disparitia midriazei si reaparitia reflexului la lumina;

444. Contraindicatiile masajului cardiac extern sint urmatoarele :

a. leziuni grave ale peretelui toracic, cu fracturi costale;

b. embolie grasoasa;

c. hemoragie masiva intrapericardica si tamponada inimii;


445 . Edemul pulmonar acut lezional poate fi provocat de urmatoarele cauze:

a. cauze toxice;

b. cauze infectioase;

c. tulburari de ritm paroxistice;

446. Morfina nu este contraindicata in tratamentul edemului pulmonar acut lezional inurmatoarele situatii:

a. in intoxicatii;

b. la inecati;

c. la uremici;

447. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, morfina se administreaza inurmatoarele situatii :

a. astm bronsic;

b. accident vascular cerebral;

c. hipertensiune arteriala;

448. In tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen, venesectia este contraindicata, inurmatoarele situatii :

a. infarct miocardic acut;

b. la bolnavii virstnici cu ateroscleroza cerebrala;

c. insuficienta ventriculara stinga;

449. In edemul pulmonar acut cardiogen, cu tensiune scazuta sint contraindicate urmatoarele :

a. misiunea de singe( venesectie);

b. morfina;

c. oxigenoterapia;

450. In edemul pulmonar acut la inecatii in apa de mare, sint contraindicate urmatoarele :

a. diureticele;
b. singerarea;

c. oxigenoterapie masiva, 10- 12 l/ minut;

451. Cauza principala a anginei pectorale este:

a. coronarita;

b. ateroscleroza coronariana;

c. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare;

452. Crizele din angina pectorala nu dispar la :

a. incetarea cauzelor;

b. administrarea de nitroglicerina;

c. administrarea de miofilin;

453. Durata crizelor din angina pectorala este de :

a. citeva minute;

b. citeva ore;

c. 1 - 2 zile;

454. Simptomul principal al anginei pectorale este:

a. tusea seaca;

b. dispneea;

c. durerea;

455. Caracterul durerii din angina pectorala este:

a. constrictiv, ca o" gheara, arsura sau sufocare";

b. restrictiv;

c. continuu;
456. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici:

a. nu este insotita de anxietate;

b. iradierile nu sint obligatorii;

c. dureaza peste 15 minute;

457. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza:

a. intravenos;

b. sublingual;

c. peros;

458. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este:

a. nitroglicerina;

b. propanolol;

c. nitropector;

459. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de:

a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;

b. inflamatia miocardului;

c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard;

460. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de :

a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare;

b. obstruarea brusca a unei artere coronare;

c. obstruarea brusca aunei artere carotide;


461. Ce este dezinfectia:

a. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii;

b. metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga;

c. metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte , plostiurinare;

462. Infarctul miocardic este:

a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase paroxistice;

b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard;

c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare

463. Cauza principala a infarctului miocardic este:

a. aortita luetica ;

b. coronarita reumatica ;

c. ateroscleroza 90 - 95 % .

464. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc :

a. o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta ;

b. o perioada de debut, de stare si de convalescent

c. o perioada prodromala, de debut si de convalescent

465. Febra in infarctul miocardic

a. dureaza 8-10 zile ;

b. apare la 6 - 12 h dupa debut ;

c. este de obicei moderata.

466. Leucocitoza in infarctul miocardic:

a. scade dupa o luna;


b. apare din primele ore;

c. ramane constanta timp de 1 saptamana.

467. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este :

a. leucocitoza ;

b. cresterea fibrinogenului ;

c. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut.

468. LHD - ul in infarctul miocardic

a. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala ;

b. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u.i);

c. se normalizeaza in 3-5 zile.

469. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinatade :

a. tulburarile de ritm ale inimii ;

b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian ;

c. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian.

470. Criza dureroasa din angorul pectoral :

a. nu dispare la administrare de nitroglicerina ;

b. apare dupa efort, emotii, mese copiaose ;

c. dureaza 2-3 minute, pana la maxim 20 minute.

471. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt:


a. diabetul zaharat, tabagismul, tulburarile de ritm;

b. cardiopatiile valvulare;

c. hipertensiunea arteriala .

472. Localizarea durerii in angorul pectoral:

a. in umarul stang;

b. in regiunea toracica anterioara;

c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala

473. Manifestarile clinice ale EPA sunt :

a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ;

b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide;

c. bradipnee.

474. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate :

a. emisiunea de sange, morfina ;

b. pozitia trendelenburg ;

c. ventilatia mecanica.
475. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, seadministreaza :

a. morfina i.m, i.v. ;

b. mialgin i.m, i.v. ;

c. ambele.

476. Conduita de urgenta in IMA este:

a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ;

b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ;

c. mobilizare precoce.

477. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in :

a. efectuarea examinarilor (transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica,ECG)

b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina ;

c. instituirea regimului igieno-dietetic.

478. Insuficienta cardiaca este :

a. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice ;

b. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata ;

c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita.
479. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt :

a. valvulopatii dobandite si congenitale, HTP ;

b. HTA ;

c. gripa.

480. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin:

a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel;

b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul;

c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei.

481. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt :

a. pastrarea cunostintei;

b. mobilitatea globilor oculari;

c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale.

482. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective:

a. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii ;

b. terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice;

c. administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare.

483. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator:

a. la persoane obeze, diabetice,care prezinta un risc mare cardiovascular ;

b. la toti cardiacii, indiferent de amploarea interventiei chirurgicale;

c. la hipertensivi.
484. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei :

a. sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic ;

b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale, cardiopatiiischemice sau arterite ale
arterelor pelvine ;

c. prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.

485 . Infarctul miocardic :

a. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene

b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani.

c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani.

486. In infarcul miocardic perioada prodromala:

a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului;

b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos.

c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn.

487. Perioada prodramala din infarctul miocardic, apare :

a. rareori dupa efort, o emotie puternica ;

b. intotdeauna dupa o masa copioasa ;

c. rareori dupa o hemoragie severa, o tahicardie paroxistica

488. Semnul major precoce al apendicitei acute este:

a. anorexia

b. varsaturile

c. febra
d. diareea

e. dureri îîn fosa iliaca dreapta

489. Ce elemente ale sangelui cresc in cazul unei infectii acute?

a. hematiile;

b. leucocitele polinucleare si in special neutrofilele;

c. monocitele;

d. trombocitele;

e. limfocitele

490. Manevra Heimlich se efectueazaă îîn cadrul protocolului de resuscitare cardiorespiratorie îîn cazul:

a. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;

b. tuturor pacienţilor resuscitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;

c. îîn cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp straă in;

d. îînainte de instituirea intubaţiei orotraheale;

e. îînainte de instituirea aspiraţiei bronşice.

491. Peritonita:

a. se asociazaă de la îînceput cu distensie abdominalaă importantaă

b. nu se asociazaă cu distensie abdominalaă nici maă car îîn stadiile tardive;

c. se asociazaă cu apaă rare muscularaă sau contracturaă ;

d. dacaă este primitivaă , atunci este îîn mod caracteristic plurimicrobianaă ;

e. dacaă este secundaraă , nu necesitaă tratament chirurgical.

492. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se poate face prin:

a. Endoscopie cu biopsie

b. Ecografia abdominala
c. Tomografie computerizata cu contrast

d. Rezonanta magnetica nucleara

493. Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat privind urmaă toarele, cu
exceptșia:

a) Necesitatea verificarii periodice a coagularii

b) Evitarea administrarii de injectii intramusculare, preferand calea intravenoasaă

c) Nevoia de a anunta medicul chirurg inainte de o eventuala interventie

d) Posibilitatea unor interactiuni medicamentoase cu alte tratamente administrate in paralel

e) Riscul de a dezvolta edeme gambiere

494. Prima masura pe care asistenta o va lua in momentul aparitiei unei complicatii survenite in timpul
transfuziei de sange este:

a) cheama de urgenta medicul

b) administreaza corticosteroizi intravenos

c) administreaza lichide intravenos

d) intrerupe transfuzia

e) administreaza oxigen

495. Explorarea radiologicaă a stomacului se face cu:

a. lipiodol

b. bariu sulfat

c. odiston sau urografin

d. iopamiro

e. faă raă substanţaă de contrast

496. Invaginatia intestinala:

a. consta in torsiunea ansei intestinale pe o brida


b. nu afecteaza vascularizatia segmentului invaginat

c. este mai frecventa la copil

497. La un pacient cu ulcer gastric perforat, radiografia abdominala pe gol va evidentia :

a. pneumoperitoneu;

b. hemoperitoneu;

c. lichid de ascita.

498. Cele mai frecvente hemoragii "in doi timpi" sunt cele:

a. ale ficatului

b. ale pancreasului

c. ale splinei

499. Intr-o litiaza biliara coloratia icterica persistenta a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi
data de:

a. inflamatia peretului colecistic

b. prezenta unui obstacol in coledoc

c. un proces inflamator al cailor biliare

500. Ingrijirea postoperatorie, dupa rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii intestinale mecanice,consta in:

a. calmarea durerii si reluarea alimentatiei

b. se continua tratamentul de reechilibrare hemodinamica, de refacere a starii generale pana la reluarea


tranzitului

c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea alimentatiei

501. Tratamentul de urgentaă îîn cazul unei fracturi de coastaă vizeazaă :

a) imobilizarea caî t mai solidaă a fracturii

b) transportul accidentatului îîn poziţie şezaî nda care saă -i favorizeze respiraţia
c) calmarea durerii

502. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a) la apariţia gingivoragiilor

b) la apariţia episoadelor de epistaxis

c) cand LCR-ul este sanguinolent

503. Crearea unei guri chirurgicale se numesș te:

a. plastie

b. stomie

c. tomie

504. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni:

a. streptococci

b. stafilococi

c. gonococi

d. chlamidii

e. virusurile hepatitice

505. Hemostaza provizorie se poate realiza prin:

a) ligatura vaselor lezate;

b) pansament compresiv;

c) compresiune la distanţaă ;

d) aplicarea garoului;

e) administrarea medicaţiei hemostatice.


506. Care din urmaă toarele manevre se practicaă îîn cazul muşcaă turilor de şarpe veninos:

a) incizia şi excizia ţesutului cutanat îîn zona lezataă ;

b) aplicarea garoului deasupra leziunii;

c) aspiraţie localaă şi administrare de ser antiveninos.

507. Rectosigmoidoscopia reprezintaă examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv, care poate
avea:

a) scop explorator

b) scop terapeutic

c) ambele

508. Care din procedeele instrumentale enumerate mai jos ne informeaza mai amplu asupra formei
morfopatologice a colecistitei, starii organelor vecine, inclusiv a peritoneului:

a. ultrasonografia

b. tomografia computerizata

c. colecistocolangiografia transparietala

d. laparoscopia

e. colangiopancreatografia retrograde

509. Scaă derea volumului circulant este caracteristica şocului:

a. cardiogen

b. hipovolemic

c. anafilactic

d. septic

510. Firele de suturaă chirurgicalaă disponibile chirurgical sunt identificate pe baza caracteristicilor de mai
jos, cu excepţia:

a. monofilament sau îîmpletit;


b. resorbabil sau neresorbabil;

c. volumul firului;

d. grosimea firului;

e. prezenţa sau absenţa unui ac şi caracteristicile acestuia

511. Urmatoarele afectiuni se pot transmite prin sange in timpul unei transfuzii, cu o exceptie:

a) luesul

b) malaria

c) infectia cu virusul urlian

d) infectia cu virusul imunodeficientei umane

e) infectia cu virusul hepatitei B

512. Vaă rsaă turi fecaloide apar îîn:

a. hepatite

b. infarct miocardic

c. ocluzie intestinalaă

d. pneumonii

e. gastrite

513. Pneumotoraxul se definiste ca :

a. aer in cavitatea mediastinala

b. aer in cavitatea pleurala

c. nici o varianta un este corecta.

514. Tratamentul in plastronul apendicular consta in:

a. se trateaza medical si, dupa racirea procesului, se intervine chirurgical

b. se intervine chirurgical de urgenta


c. se trateaza medical

515. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina urmaă toarele accidente vitale:

a) tromboflebitaă profundaă a membrelor superioare

b) stop cardio-respirator reflex

c) crizaă de astm bronşic

d) anuria

516. Semnele locale ale inflamatiei acute sunt:

a. roseata

b. caldura

c. ischemia

d. durerea

e. functio laesa

517. Degeraturile de gradul I se caracterizeazaă prin.

a) eritem;

b) flictene;

c) gangrene

518. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente? a. absorbant;

b. protector;

c. compresiv;

d. antiflogistic;

e. umed.

519. Semnele clinice de şoc includ urmaă toarele, cu excepţia:


a. scaă derea TA (sistolice < 90 mmhg şi ta medii < 50-60 mmhg);

b. tahicardie;

c. tahipnee;

d. creşterea debitului urinar cu poliurie;

e. alterarea staă rii de conştienţaă , paî naă la coma

520. Principala cauza de pancreatita acuta la barbati este reprezentata de:

a. Traumatisme

b. Tumori pancreatice

c. Medicamente

d. Alcool

521. Melena este:

a) sputa cu sange

b) scaun cu sange provenit din portiunea superioara digestiva

c) scaun cu sange provenit din portiunea inferioara digestiva

d) varsatura cu sange

e) scaun cu puroi si sange

522. La un pacient cu HDS recoltarea unui set de analize in conditii de urgenta, va include in mod
obligatoriu si determinarea:

a. grupului sanguin

b. proteinemiei

c. glicemiei

523. La un pacient cu abdomen acut, la care diagnosticul nu s-a precizat inca, este contraindicat sa se
administreze:

a. barbiturice
b. antialgice

c. antialgice majore (morfina, mialgin)

524. Pentru combaterea unor complicatii frecvente dupa interventiile chirurgicale pe tubul digestiv, in caz
de varsaturi, se iau urmatoarele masuri:

a. se administreaza medicatie antiemetica

b.se instaleaza sonda de aspiratie pentru evacuarea stazei gastrice si se administreaza, dupa caz si
medicatie antiemetica

c. se reia treptat alimentatia

525. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominalaă :

a) paracentezaă

b) laparotomie

c) celiotomie

d) laparoscopie

526. Care din urmaă toarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinicaă :

a) delirul, şocul anafilatic;

b) tahicardia;

c) febra mare şi mucoasele uscate;

d) dilataţia pupilaraă

527. Unul din semnele pneumotoraxului este:

a) sputaă cu saî nge;

b) durere toracicaă surdaă ;

c) absenţa mişcaă rilor toracice îîn timpul respiraţiei

528. Durerea îîn ocluzia intestinala strangulata poate fi:


a. continua, puternica, dramatica

b. continua si îîntrerupta

c. doar o senzatie de vaga durere difuza

d. intermitenta sub forma de "colici de lupta"

e. o durere violenta la debut, urmata de acalmie

529. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?

a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;

b. administrarea de hemostatice: vitamina k, venostat, adrenostazin;

c. ligatura si sutura vaselor;

d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;

e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.

530. Semnele generale, comune tuturor hemoragiilor, includ urmaă toarele, cu excepţia:

a. paloarea mucoaselor şi tegumentelor;

b. raă cirea extremitaă ţilor;

c. diaree

d. respiraţia rapidaă şi superficialaă ;

e. agitaţie sau obnubilare

531. Pentru examenele bacteriologice:

a) orele cele mai potrivite pentru recoltare sunt cele de seara sau cele de la inceputul frisoanelor;

b) daca este posibil, recoltarea se va face inainte de a administra bolnavului antibiotice sau chimioterapice;

c) dintre numerosii germeni care pot fi prezenti in sange, numai bacteriile si eventual virusii pot fi pusi in
evidenta prin hemocultura;
d) aceasta se executa cand se suspicioneaza prezenta unor germeni saprofiti in sangele circulant;

e) nici un raspuns corect.

532. Betadina face parte din grupul de:

a) Compuşi ce elibereazaă halogeni

b) Compuşi ce elibereazaă iod

c) Compuşi fenolici

d) Tenside anionice

e) Tenside cationice

533. Hemotoraxul inseamna :

a. sange in cavitatea mediastinala

b. sange in cavitatea pleurala

c. nici o varianta un este corecta.

534. In cazul unui abdomen acut chirurgical, cu semne de peritonita instalate, interventia chirurgicala este
obligatoriu sa se practice in:

a. 10-12 ore de la instalarea semnelor de peritonita

b. 5-6 ore de la instalarea semnelor de peritonita

c. 8-10 ore de la instalarea semnelor de peritonita

535. Care din urmaă toarele definiţii caracterizeazaă ileusul:

a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze

b) constipaţie, scaun la interval de 6-7 zile

c) eliminarea frecventaă a gazelor intestinale

536. Dupaă tipul de actșiune a agentului vulnerant, plaă gile pot fi:

a. mecanice
b. termice

c. iatrogene

537. Primul ajutor îîn caz de arsuraă constaă îîn:

a) administrarea de antialgice;

b) administrarea de antialergice;

c) administrarea de antiinflamatoare steroide.

538. Ce intelegem prin furuncul antracoid?

a. mai multi furunculi diseminati la distanta;

b. prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini:

c. furuncul al cefei;

d. agentul patogen este bacilus anthracis;

e. se dezvolta cu predilectie in regiunea axilei

539. Traumatismele splinei:

a. se pot asocia cu hemoperitoneu;

b. sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie;

c. cel mai frecvent nu necesitaă intervenţie chirurgicalaă

d. prezintaă balans mediastinal;

540. Care din urmatoarele reprezinta medicamentul de electie in tratamentul socului anafilactic?

a) atropina

b) metoprololul

c) heparina

d) adrenalina

e) fibrinoliticele
541. Radioscopia toracicaă se face:

a. cu bolnavul nemaî ncat

b. cu bolnavul sedat îîn prealabil

c. faă raă o pregaă tire prealabilaă a bolnavului

d. cu bolnavul clismat îîn prealabil

e. dimineaţa aà jeun

542. Investigatia paraclinica obligatorie pentru diagnosticul de apendicita acuta este:

a. numarul de leucocite

b hemoglobina

c. hematocritul

543. In evolutia unei apendicite acute, peritonita acuta poate aparea:

a. inaintea declansarii simptomatologiei apendiculare

b. odata cu peritonita plastica localizata

c. in primele 24-48 ore de la debutul crizei apendiculare

544. O complicatie de temut a rahianesteziei este:

a) cefalee persistenta

b) tuse cu expectoratie sanguinolenta

c) greturi si varsaturi

545. Absentșa pulsului arterial sș i raă cirea extremitaă tșilor afectate sunt caracteristice:

a. sindromului de ischiemie perifericaă acutaă

b. tromboflebitelor
c. bolii varicoase

546. IÎn cazul unui pacient politraumatizat, prioritatea îîn acordarea primului ajutor constaă îîn:

a) oprirea hemoragiei externe;

b) permeabilizarea caă ilor respiratorii superioare;

c) imobilizarea fracturilor osoase.

547. Conduita de urgenţaă îîn cazul corpilor straă ini esofagieni este:

a) provocarea de vaă rsaă turi pentru eliminarea corpului straă in;

b) suprimarea alimentaţiei pe cale oralaă ;

c) extragerea sau îîmpingerea corpului straă in prin procedee oarbe.

548. Pierderea a 1000-1500 ml saî nge (30% din volumul circulant sangvin) caracterizeaza:

a. hemoragia digestiva oculta

b. hemoragia digestiva superioara mica

c. hemoragia digestiva superioara medie

d. hemoragia digestiva superioara masiva

e. hemoragia digestiva cataclismica

549. Ce intelegem prin incizie?

a. extirparea unui tesut;

b. sectionarea unui tesut;

c. patrunderea intr-o cavitate naturala;

d. golirea unei colectii purulente;

e. nici una de mai sus.

550. Hematemeza:
a. reprezintaă exteriorizarea prin vaă rsaă turaă a hemoragiei produsa îîn tubul digestiv distal de unghiul Treitz;

b. are indice de gravitate crescut faţaă de melenaă ;

c. reprezintaă hemoragia de origine bronho-pulmonaraă exteriorizataă la nivelul caă ilor respiratorii superioare;

d. exteriorizeazaă saî nge aerat, spumos, roşu aprins;

e. reprezintaă saî ngerare exteriorizataă prin caă ile biliare cu punct de plecare hepatic.

551. Hemoculturile, ca si examinarile hemoparazitologice, trebuie efectuate:

a) dupa terminarea frisonului;

b) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mare;

c) in timpul frisonului, cand numarul germenilor in sange este mai mic;

d) doar cand temperatura > 40,50 ;

e) doar cand temperatura < 37 grade .

552. Irigografia permite

a. explorarea radiologicaă a colonului

b. explorarea radiologicaă a stomacului

c. explorarea radiologicaă a bronhiilor

d. explorarea endoscopicaă a stomacului

e. explorarea endoscopicaă a colonului

553. Medicamentele hemostatice utilizate in tratamentul unui pacient cu HDS sunt:

a. vitamina K

b. vitamina C

c. vitamina B1

554. Volvulus- ul intestinal se traduce prin:

a. rasucirea anselor intestinale


b. un proces inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala

c. un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

555. Tratamentul de urgentaă îîn cazul unei fracturi de coastaă vizeazaă :

a) imobilizarea caî t mai solidaă a fracturii

b) transportul accidentatului îîn poziţie şezaî nda care saă -i favorizeze respiraţia

c) calmarea durerii

556. Apa oxigenataă este o solutie:

a. preparataă din perhidrol

b. paă strataă îîn sticle de culoare îînchisaă

c. utilizataă îîn concentratșie 3%

557. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel:

a) cu stare de şoc hipovolemic;

b) faă raă complicaţii;

c) cu stare de şoc toxicoseptic.

558. Cum se realizeaza masajul cardiac extern:

a) se apasa cu palma in spatial V intercostal stang pe linia medioclaviculara;

b) se apasa cu podul ambelor palme in 1/3 inferioara a sternului;

c) se deprima coastele cu 2-3 cm;

d) sternul se deprima cu 5-8 cm

559. Care sunt indicatiile defibrilarii electrice externe a cordului:

a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;

c) fibrilatia ventriculara;

d) daca dupa 4-5 minute de masaj cardiac extern eficient, cordul nu-si reia bataile si nu avem posibilitatea
efectuarii EKG.

560. Ce obiective trebuie sa urmareasca tratamentul socului hemoragic:

a) administrarea de vasopresoare pentru a micsora patul vascular;

b) asigurarea hemostazei;

c) compensarea pierderilor prin transfuzii de sange si administrare de substituenti hipovolemici;

d) tratament sedativ si hemostatic.

561. Care sunt principalele obiective in tratamentul socului toxico-septic:

a) antibioterapie bacteriostatica;

b) antibioterapie bactericida;

c) corectarea tulburarilor hemodinamice si deficitului de volum circulant;

d) administrarea de vasoconstrictoare;

562. Care din elementele de mai jos sunt caracteristice socului cardiogen:

a) scaderea TA sub 85 mmHg, tahicardie cu puls depresibil si aritmic;

b) agitatie, piele uscata si congestionata, febra;

c) reducerea perfuziei sangvine cu scaderea debitului urinar sub 20 ml/ora;

d) tulburari ale constientei, transpiratii reci, tegumente umede si cianotice

563. In care forme de soc este indicata profilaxia antitetanica:

a) soc operator, soc anafilactic;

b) soc traumatic, soc prin arsuri;

c) soc cardiogen, soc prin deshidratare ( termic );

d) in orice traumatism generator de soc


564. IÎn insuficienţa respiratorie acutaă oxigenoterapia se aplicaă îîn toate formele respectaî nd urmaă toarele
principii:

a) dezobstruarea caă ilor respiratorii;

b) introducerea sondei nazale pe o lungime de 2-3 cm;

c) umidificarea oxigenului;

d) introducerea sondei nazale pe o lungime egalaă cu distanţa dintre tragus şi fosa nazalaă ;

e) stabilirea debitului pe minut

565. Accesul eclamptic îîn faza de convulsii tonice se caracterizeazaă prin:

a) convulsii cu durata de 30";

b) contractura generalizataă - inclusiv a muşchilor respiratori;

c) trismus;

d) hipotensiune;

e) relaxare musculara

566. In pozitia Trendelenburg, cu inclinare maxima de 10-15 grade, pot fi transportati:

a) accidentatii in stare de soc;

b) pacientii in stare de colaps;

c) accidentatii cu fracturi ale bazei craniului;

d) pacientii in coma

567. Mobilizarea se face in functie de:

a) natura bolii;

b) starea generala;

c) tipul de reactivitate a pacientului;

d) raspunsul fiziologic al pacientului.


568. Dupa circumstantele de producere, plagile pot fi:

a) iatrogene;

b) intentionate;

c) accidentale;

d) penetrante.

569. In cazul plagilor aseptice, se procedeaza astfel:

a) se rade parul din jur pana la o distanta de 6 cm de marginile plagii;

b) se dezinfecteaza in spirala de la interior la exterior;

c) se dezinfecteaza in spirala de la exterior la interior;

d) se utilizeaza apa oxigenata.

570. Pacientul cu stare de constienta alterata (GCS sub 9):

a) necesita supraveghere;

b) necesita gesturi specifice;

c) necesita pozitie de siguranta;

d) nu necesita supraveghere si gesturi specifice.

571. Edemul pulmonar acut raspunde la tratament dupa:

a) administrare de oxigen si diuretice;

b) administrare de vasodilatatoare si sedative;

c) vasodilatatoare, diuretice, anxiolitice;

d) EPA nu raspunde la tratament.

572. Care dintre urmatoarele enzime este cea mai utila pentru diagnosticul pozitiv de sindrom coronarian
acut?

a) LDH;

b) TGP;
c) Troponina;

d) toate de mai sus.

573. Care sunt cele mai frecvente simptome sugestive pentru diagnosticul de embolie pulmonara?

a) vertijul si palpitatiile;

b) tusea si expectoratia;

c) dispneea si cianoza;

d) dispneea si tusea.

574. Care dintre urmatoarele elemente sunt sugestive pentru diagnosticul de astm bronsic?

a) dispnee expiratorie;

b) Wheezing-ul;

c) expectoratia perlata;

d) toate raspunsurile sunt corecte.

575. Care dintre afirmatiile referitoare la durerea din IMA nu este adevarata?

a) durerea nu cedeaza la Nitroglicerina;

b) durerea este precordiala;

c) durerea este retrosternala;

d) durerea depaseste o ora ca durata.

576. Oxigenoterapia se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor dispozitive, cu exceptia:

a) pe canula nazala;

b) pe masca;

c) pe sonda Yankauer;

d) aparatul de ventilatie mecanica.


577. Asistenta medicala are obligatia de a informa in cazul aparitiei semnelor de infectie la unul din
pacientii aflati in ingrijirea sa:

a. medicul curant

b. medicul sef de sectie

c. directorul de ingrijiri

d. celelalte asistente din tura

578. Sterilizarea este operatiunea de :

a. distrugerea doar a microorganismelor

b. distrugerea tuturor microorganismelor

c. distrugere a biofilmului

d. distrugerea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor bacterieni

579. Suprafetele, instrumentarul si echipamentele sunt considerate semicritice, daca:

a. vin in contact cu mucoasa intacta

b. vin in contact cu tesuturile

c. penetreaza bariera tegumentara

d. nu penetreaza bariera tegumentara

580. Inainte de a fi supuse unui proces de sterilizare standardizat, dispozitivele medicale:

a. trebuie curatate

b. trebuie dezinfectate

c. trebuie uscate

d. nu este nevoie de nici o operatiune preliminara

581. Controlul sterilizarii se efectueaza:

a. cu indicatori biologici

b. cu indicatori fîízico-chimici
c. cu teste de verificare a penetrarii aburului

d. cu testul Bowie& Dick

582. Materialele ambalate in pungi de hartie- plastic au o durata de mentinere a sterilitatii de:

a. o luna

b. doua luni

c. 24 de ore

d. sase luni

583. Testele efectuate de spital pentru cunoasterea circulatiei germenilor sunt:

a. teste de aeromicroflora

b. teste de sanitatie

c. teste de sterilitate

d. teste de screening

584. Dezinfectia chirurgicala a mainilor se face:

a. prin frecare cu antiseptic alcoolizat

b. prin spalare cu apa sterila

c. prin spalare cu sapun lichid

d. spalare cu apa sterila si sapun antiseptic, urmata de frecare cu antiseptic pe baza de alcooli

585. Solutia chimica utilizata pentru dezinfectia inalta a instrumentarului ce nu suporta autoclavare, este
valabila:

a. 72 ore

b. 24 ore

c. 48 ore

d. 7 zile
586. Procedurile de dezinfectie inalta se consemneaza in:

a. raportul de activitate

b. registrul zilnic de proceduri

c. registrul unic de sterilizare

d. registrul de sterilizare inalta a instrumentarului

587. Care este durata mentinerii sterilitatii materialelor ambalate in casolete cu colier:

a. 48 ore de la sterilizare

b. 72 ore de la sterilizare

c. 24 ore de la sterilizare

d. se schimba casoleta dupa fiecare sterilizare.

588. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta urmatoarele
caractere:

-a.apare ca o pierdere de substanta la nivelul careia se evidentiaza H.pilory

-b.pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate

-c.apare ca o opacitate circulara cu contur regulat

-d.nisa are contururi neregulate

589. Care sunt enzimele specific de analizat in bolile hepatice:

-a. TGP,TGO,Bilirubina

-b.TGO,Amilazemie,GGT

-c.TGO,TGP,GGT

-d.toate raspunsurile sunt corecte

590.Ascita poate fi intilnita in urmatoarele afectiuni:


-a. ciroza hepatica decompensata

-b. ciroza hepatica compensata

-c. infarctul de miocard

-d. colecistlita cr alitiazica

591.Ulcerul gastric se poate complica cu:

a.-hemoragie

b.-perforatie

c.-penetratie

d.-malignizare

e.-toate de mai sus

592.Cauza cea mai frecventa a pancreatitei acute este:

a.-diabetul zaharat

b.-traumatismul

c.-alcoolul

d.-medicamentele

e.-infectiile

593.Pancreatita acuta se poate complica cu:

a.-infectii

b.-diabet zaharat

c.-ascita

d.-litiaza biliara

e.-peritonita

594.Care din urmatoarele semen nu se intilneste in colica biliara:


a.-febra

b-icter

c-durere

d.-scadere ponderala

e.-varsaturi

595.Complicatiile cirozei hepatice sunt urmatoarele cu exceptia:

a.-hemoragia digestiva

b.-encefalopatia portala

c.-hipertensiunea portal

d.-hipertensiunea intracraniana

e.-ascita

596.Care dintre urmatoarele semen nu sunt caracteristice pentru boala de reflux gastro-esofagian:

a.-durere retrosternala

b.-pirozis

c.-hemoragie digestive

d.-regurgitatii acide

e.-pneumonia de aspiratie

597.Melena consta in:

a.-eliminarea de sange digerat,,ca pacura”

b.-sangerare din canalul anal-singe amestecat cu materiile fecale

c.-dureri la defecatie+eliminare de sange rosu

d.-picaturi de sange dupa eliminarea de sange normal


e.-eliminarea de sange prin varsaturi abundente

598.Examenele de laborator recomandate in afectiuni ale tubului digestive sunt urmatoarele cu exceptia:

a.-examene de sange

b.-examene de saliva

c.-ph-metrie esofagiana

d.-examen materii fecale

e.-examen LCR

599.Rectoragia poate avea drept cauza:

a.-boala renala

b.-boala genital

c.-hemoragia digestiva

d.-colostomia

e.-ileostomia

600.Incontinenta de materii fecale este cunoscuta sub numele de:

a.-enurezis

b.-emfizem

c.-encoprezis

d.-melena

e.-hematemeza

601. Factorii favorizanţi ai BRGE sunt:

a.- hernia hiatalaă

b.- creşterea presiunii intra-abdominale (obezitate, sarcinaă , ascitaă , tumori abdominale gigante);

c- tulburaă rile motorii esofagiene


d.-toate intrebarile sunt corecte

602.Masurile igieno-dietetice necesare in tratarea bolii de reflux gastro-esofagian sunt urmatoarele cu


exceptia:

a.-evitarea alimentelor iritante

b.-oprirea fumatului

c.-evitarea clinostatismului imediat posprandial

d-regim alimentar preponderant din legume si fructe

e.- scaă derea ponderalaă la pacienţii cu obezitate;

603. Pentru termenul de sindrom dispeptic se mai utilizeazaă ca sinonim termenul de:

a.- indigestie.

b.-digestie groaie

c-meteorism

d.-inapetenta

604.Bolile care nu sunt cauzate de infectia cu Helicobacter Pylori sunt:

a.-gastrita

b.-ulcerul gastric

c.- cancerul gastric

d.-colopatia functionala

e.-ulcerul duodenal

605.Disfagia poate avea urmatoarele cauze ,cu exceptia:

a.secundara unei afectiuni oro-faringiene

b.secundara unei afectiuni laringiene

c.secundara unei afectiuni esofagiene

d.angina eritematoasa
606.Examenul coprologic consta in urmatoarele investigatii ale materiilor fecale,cu exceptia:

a.macroscopic

b.microscopic

c.biochimie

d.bacteriologic

e.scintigrafic

607.Explorarea paraclinica a aparatului digestiv include urmatoarele investigatii cu exceptia:

a.radiografia abdominala ,,pe gol”

b.radiografia cu substanta de contrast

c.ecografia abdominala

d.explorari endoscopice

e. inspectia,palparea,percutia abdomenului

608.particularitatile de ingrijire postoperator pe tub digestive constau in:

a. mobilizare precoce initial pasiv,apoi active(prevenirea trombemboliilor)

b.se indica alimentele flatulente

c.se indica bauturile carbogazoase

d.regim hydric 7-10zile

609.Meteorismul abdominal poate avea drept cauze:

a.afectiuni digestive

b.afectiuni renale

c.afectiuni ale aparatului respirator

d.glosodinia

e. disfagia
610.Sughitul poate avea drept cause:

a.intoxicatii de orice tip

b.boli respiratorii

c.tumori tub digestive inferior

d.tumori esofagiene

e. nu are cauza

611.Printre complicatiile paracentezei nu se regaseste:

a. hemoperitoneul

b.punctionarea accidentala a colonului

c. insuficienta renala acuta functionala

d. insuficienta cardiaca

612.Contraindicatiile paracentezei nu includ:

a. ocluzia intestinala

b.prezenta lichidului de ascita in cantitate mare, sub tensiune

c.coma hepatica

d.infectii ale peretelui abdominal

613.Printre contraindicatiile punctiei biopsiei hepatice nu se regaseste:

a. coma hepatica

b.refuzul explorarii

c.trombocitopenia

d.hepatita cronica active

614.Pozitia pacientului pentru colonoscopie este:


a.decubit ventral

b.decubit dorsal

c.decubit lateral drept cu genunchii la piept

d.decubit lateral stg cu genunchii la piept

e.Trendelemburg

615.Urmatoarele afirmatii referitoare la endoscopia digestiva superioara sunt adevarate,cu o exceptie:

a. necesita post alimentar 6-8 ore postprocedural

b.permite recoltarea de material bioptic

c.se poate administra atropina preprocedural

d. reluarea alimentatiei nu este permisa 24 ore

616.Urmatoarele alimente sunt premise in boala celiaca cu exceptia:

a. paine de grau

b.mamaliga

c.pilaf de orez

c.carne de orice fel

d.branzeturi

617.Din sdr esofagian fac parte urmatoarele simptome:

a.disfagia

b.pruritul

c.febra

d.disuria

e.telekinezia

618.Diagnosticul ulcerului gastric:


a. se bazeaza exclusive pe date clinice

b.include endoscopie si biopsie

c.implica neaparat indicatie de tratament chirurgical obligatoriu

d. se face doar analiza sucului gastric

619.Diagnosticul de HDS este sustinut de urmatoarele cu o exceptie:

a.scaderea valorilor hb si ht

b.hematemeza

c.rectoragie

d.melena

e.tahicardie

620.Diagnosticul de certitudine in HDS,este stability prin:

a.radiografie gastrica cu substanta de contrast

b.CT abdominall

c.EDS

d.echo abdomen

e.radiografie abdominala simpla

621.Diagnosticul de ocluzie intestinala mecanica este sustinut de urmatoarele cu exceptia:

a.absenta tranzitului pentru materii fecale si gaze

b.distensie abdominala

c.prezenta nivelelor hidroaerice la rgf abdominal pe gol

d.contractura abdominala musculara

a. accentuarea zgomotelor intestinale la ascultatia abdomenului

622.Complicatia cea mai frecventa a bolii Crohn este:


a. malignizarea

b.ocluzia intestinala

c.hemoragia

d.icterul mecanic

e.megacolonul toxic

623.Complicatiile ulcerului duodenal sunt urmatoarele cu exceptia:

a.hemoragia

b.perforatia

c.malignizarea

d.stenoza

e.penetratia

624.Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoniala:

a.paracenteza

b.laparotomie

c.celiotomie

d.laparoscopie

e.paracecala

625.Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:

aThieman

b.Petzer

c.Einhorn

d.ub Faucher

e.Foley
626.Tratamentul ulcerului duodenal presupune administrarea de:

a. furosemid

b.anticolinergice

c.inhibitori de pompa de protoni

d.acidifiante sangvine

e.transfuzii de plasma

627. Ciroza hepatica poate avea drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a. consumul cronic de alcool

b.infectii virale cu VHB,VHC

c. neglijarea formelor de hepatita cronica

d.infectii cu Helicobacter Pylori

e.lipsa tratamentului afectiunilor premergatoare afectiunilor hepatice

628.Angiocolita este infectia :

a .cailor biliare

b.pancreasului

c.co9lecistului

d.ficatului

e.rinichiului

629.Tratamentul igieno-dietetic al afectiunilor hepatice cornice nu includ urmatoarele cu exceptia:

a. repaos la pat

b. regim alimentar fara dulciuri

c. dusuri calde de 2ori/zi

d.respectarea partiala a indicatiilor


630.Factorii implicate in etiologia ulcerului gastric sunt urmatorii cu exceptia:

a.infectia cu helicobacter pillory

b. consumul de sucuri carbogazoase,legume si fructe crude pe un teren sensibil

c.infectiile intercurente

d.predispozitia familiala

631.Care din urmatoarele medicamente nu pot fi administrate in ulcerul bulbar:

a. omeprazol

b.gaviscon

c.metoclopramid

d.nitropector

e.alte alcaline

632.In care afectiune cresc nivelul amilazelor atat in sange cat si in urina:

a. pancreatita acuta

b.colecistita cronica

c.cancerul hepatic

d. ulcerul bulbar

e. infectiile urinare

633.Pancreatita acuta are drept cauza urmatoarele cu exceptia:

a.cresterea nivelului trigliceridelor serice

b.consumul cronic de alcool

c.consumul de grasimi de origine animala

d.consumul de medicamente in exces


634.Investigatia care pune cu certitudine dg de adenocarcimom de colon este:

a.irigografia

b.radiografia abdominala

c.EDS cu biopsie

d.Rectoscopia

635.Valoarea transaminazelor hepatice poate creste in urmatoarele afectiuni exceptand:

a. IMA

b.hepatite acute virale

c.hepatite acute toxice

d.HTA

636.Eliminarea de sange rosu provenit di tubul digestive se numeste:

a.hematochezie

b.hematemeza

c.hemoptizie

d.hematosialoree

637.Pozitia pacientului pentru EDS este:

a.decubit ventral

b.decubit dorsal

c.decubit lateral drept

d. decubit lateral stg

e. pozitia,, cocos de pusca”

638.Regurgitatiile acide sunt apanajul urmatoarelor boli cu exceptia:

a. Boala de reflux gastoesofagian


b.gastrita hiperacida

c.ulcerul de gamba

d.hiperaciditate temporara produsa de varsatura

639.Prin clisma picatura cu picatura in 24ore,se pot administra:

a.100-200ml solutie medicamentoasa

b.1000-2000 ml solutie medicamentoasa

c.250-500ml solutie medicamentoasa

d. nici un raspuns correct

640.Pentru pacientul cu intoleranta digestiva,calea de administrare a medicamentelor este:

a. calea parenterala

b.calea orala

c.calea respiratorie

d.calea rectala

641. In colica biliara nu se administreaza morfina deoarece:

a. accentueaza spasmul cailor biliare

b.mascheaza simptomatologia

c. favorizeaza aparitia icterului

d. nu are nici o reactive adversa

642.Diskineziile biliare reprezinta:

a.tulburari date de parazitozele intraveziculare

b.tulburari ale cailor biliare

c.tulburari ale motricitatii veziculei biliare

d.tulburari de transit
643.Volvulusul intestinal se traduce prin:

a.rasucirea anselor iontestinale

b.un process inflamator aparut dupa o interventie chirurgicala

c.un inel de eventratie in care intra o ansa intestinala

d.nici un raspuns correct

644.Hematemeza reprezinta:

a.varsatura cu sange

b.sputa cu sange

c.urina cu sange

d.scaunul cu sange

645.Preparatele alimentare ce urmeaza a fi administrate pe gastrostoma pentru alimentarea unui pacient


cu neoplasm esofagian in stadiul avansat vor fi:

a.la temperature camerei

b.la temperature corpului

c.la temperature scazute pentru a creste toleranta digestive a pacientului

d.la temperatura dorita de pacient

646.Pancreatita acuta este un sdr dureros abdominal acut caracterizat prin:

a.dureri abdominale violente in etajul sup cu iradiere in bara”

b.dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi

c.dureri abdominale difuze cu stare generala buna

d. dureri epigastrice aparute in timpul noptii


647.Masurile terapeutice effectuate de asistenta medicala la indicatia medicului la un pacient cu HDS
constau in:

a.repaos la pat,punga cu gheata in regiunea epigastrica si sonda de aspiratie gastrica

b.administrare de hemostatice doar daca e cazul

c.repaos la pat cu reluarea alimentatiei

d.tratament antiinflamator si analgesic

648.Prin colica biliara se intelege o durere acuta ,violenta localizata in:

a.hipocondryul dr cu iradiere pina in coloana vertebrala

b.hipocondrul dr cu iradiere in hipocondrul stg

c.hipocondrul stg cu iradiere in omoplat

d. durere in bara

649.Gravitatea unei hemoragii depinde de:

a.cantitatea de sange pierdut

b.modificarile de culoare a sangwelui

c.felul hemoragiei si organul afectat

d.timpul aparitiei hemoragiei

650.Gradul de severitate in sdr diareic este dat de:

a.dezechilibrul H-E antrenat de pierderile prin varsaturi si scaune

b.starea generala

c.febra

d.cefalee

651.Caracteristic pentru hematemeza sunt urmatoarele:

a. sange rosu aerat

b.sange negru cu cheaguri


c.sange asemanator “zatului de cafea”

d.sange care curge in jet

652.Materialele necesare pentru realizarea clismei evacuatorii sunt:

a.irigator,solutie pt irigare,manusi sterile

b. irigator,solutie pt irigare,manusi nesterile, ploscar

c.irigator,solutie de irigare ,sonda urinara

d.irigator si restul materialelor auxiliare prevazute de procedura dupa care se lucreaza

653. Hematemeza este:

a. vaã rsaã tura cu aspect de „zatș de cafea"

b. vaã rsaã tura cu aspect negru, lucios, „ca paã cura"

c. ambele variante sunt corecte

654.Paracenteza abdominalaã se efectueazaã :


a. îîn hipocondrul drept

b. îîn hipocondrul staî ng

c. ambele variante sunt incorecte

d. in abdomenul inferior

655. Administrarea de saî nge sau produse de saî nge se recomandaã la pacientșii cu:

a. anemie severaã ,in HDS

b. deshidratare severaã

c. stare de nutritșie deficitaraã

d. in hemoptizii mici si repetate

656. Se recomandaã administrarea PPC unui pacient cu:


a. cirozaã hepaticaã

b. tulburaã ri de coagulare

c. in trombocitopenii

d. toate variante sunt corecte

657. Interventșiile asistentei medicale îîn alimentarea unui pacient cu disfagie includ;

a. pregaã tirea pacientului asezaî ndu-l îîn pozitie de decubit dorsal

b. pregaã tirea echipamentului de aspiratșie si verificarea functionalitaã tiiii acestuia

c. evaluarea reflexului de tuse

d.luarea tuturor masurilor ce implica respectarea procedurii

658. Disfagia

a. este o tulburare îîn sensul pierderii apetitului pacientului

b. este o deglutitie cu dificultate

c. apare initial pentru alimente solide nemestecate si ulterior pentru alimente semisolide si lichide

d.este o pierdere a mirosului

659. IÎnainte de efectuarea unei transfuzii, asistentul medical:

a. verificaã identitatea pacientului

b. verifica bonul de comandaã pentru saî nge sau produse de saî nge

c. toate variantele sunt corecte

d. verifica materialul de transfuzat

660. In regimul alimentar al unui pacient cu pancreatitaã acutaã se vor evita:

a. alcoolul

b. alimentele bogate îîn proteine


c. alimentele saã rate

d.alimentele solide

661. Tabloul clinic al colecistitei acute include:


a. dureri îîn hipocondrul drept,febra

b. febraã ,cefalee,dureri in flancul stg

c. hematemezaã

d.scaune negre ca pacura

662. In îîngrijirea unui pacient cu boalaã ulceroasaã , asistenta medicalaã îîi va recomanda:
a. evitarea condimentelor

b. limitarea activitaã tșilor fizice

c. repaus la pat si nutritie parenteralaã

d. alimentatie usoara cu legume si fructe

663. Regimul alimentar al unei paciente internate pentru colecistita acuta litiazica include:

a. cantitati mici de ceai, din ora in ora

b. lapte, smaî ntaî na,iaurt

c. ambele variante sunt corecte

d. smantana,carne cu sos dietetic

664. Unui pacient cu hemoragie digestiva superioara ,asistenta medicala IÎi va administra o dieta :

a. hidrica (lichide reci.

b. hodro-lacto-zaharata calde

c. hipoglucidica ,hipocalorica

d. nu are indicatie speciala


665 Pacientii cu stenoza pilorica prezinta :

a. varsaturi cu continut alimentar vechi

b. varsaturi explozive in jet neprecedate de greata

c. varsaturi bilioase

d. varsaturi ivite imediat dupa servirea mesei

666. Hemostaza provizorie in HDS este:

a. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie

b.oprirea fara interventie a unei hemoragii

c. oprirea definitiva a hemoragiei

d. nu exista asa un termen

667. Factori declansș atori ai encefalopatiei hepatice sunt :

a. dezechilibrele hidroelectolitice provocate de diuretice;

b. educarea pacientului pentru prevenirea traumatismelor;

c. efectuarea zilnicaă a bilantșului hidric.

d.nerespectarea regimului alimentar indicat

668. Alimentatșia prin gastrostomaă este indicataă :

a. postoperator pentru prevenirea vaă rsaă turilor;

b. caî nd alimentarea artificialaă se impune vreme mai îîndelungataă ;

c. numai la bolnavii inconsș tientși.

d. nu se recomanda in afectiunile gastrice

669. Colica biliara survine in urmatoarele afectiuni cu exceptia:

a. colecistita;

b. ulcerul gastric;
c. litiaza biliara.

670. La orice pacient cu hemoragie digestiva, alimentatia:

a. se face in functie de preferintele pacientului

b. se suprima, bolnavul putand primi numai lichide reci cu lingurita

c. se va alimenta ca si inainte de sangerare

d. se face obisnuit functie de toleranta

671. Medicamentele pentru calmarea dureri se administreaza :

a. la indicatia asistentului medical

b. la cerinta bolnavului, conform indicatiilor

c. numai la indicatia medicului

d.in functie de afectiune

672. Cind vorbim de melena vorbim de :

a.hemoragie digestiva

b.hemoragie nazala

c.hemoragie din rect

673. Factorii de risc in AVC sunt:

a. hipertensiunea arterialaă
b. obezitatea
c. predispoziţia ereditaraă

674. Pentru evaluarea senzorialaă a pacientului se folosesc:

a. modalitaă ţi superficiale de testare


b. modalitaă ţi de testare a sensibilitaă ţii profunde
c. modalitaă ţi de testare numai a paă rţii afectate

675. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt:


a. simpaticul
b. parasimpaticul
c. idiopaticul

676. Neuronul reprezintaă :

a. celula nervoasaă propriu-zisaă


b. nevralgia trigeminalaă
c. neuropatia diabeticaă

677. Reflexul Babinski reprezintaă :

a. un reflex osteo-tendinos
b. un reflex vegetativ
c. un reflex cutanat

678. Lezarea nervului spinal produce:

a. jena respiratorie
b. refularea lichidelor pe nas
c. paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez

679. Lezarea nervului hipoglos determinaă :

a. amiotrofia limbii
b. tulburaă ri de formare a bolului alimentar
c. tulburaă ri de fonaţie

680. Hiperpneea reprezintaă o metodaă de activare:

a. electrocardiograficaă
b. electroencefalograficaă
c. electromiograficaă

681. Pacientul prezintaă alexie caî nd:

a. nu îînţelege ce i se spune
b. nu îînţelege ceea ce este scris
c. nu îînţelege cuvaî ntul vorbit

682. Pacientul prezintaă surditate verbalaă caî nd:

a. executaă corect gesturile


b. utilizeazaă corect obiectele
c. aude dar nu îînţeleg
683. Scaderea brusca a valorilor TA la un pacient cu ATS avansata conduce la:

a. ameliorarea starii generale


b. accedende vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

684. Mioclonia reprezintaă :

a. contracţia bruscaă a unui muşchi


b. mişcarea involuntaraă
c. relaxarea muscularaă

685. Mişcaă rile coreice reprezintaă :

a. tremuraă tura involuntaraă


b. mişcaă ri involuntare bruşte care dispar îîn somn
c. fasciculaţii involuntare

686. Convulsia reprezintaă :

a. pierderea conştientei
b. mişcaă ri neaşteptate ale membrelor inferioare
c. contracţii musculare urmate de relaxare

687. Pareza reprezintaă :

a. contractura muscularaă
b. diminuarea forţei musculare
c. rigiditate vascularaă

688. Hemiplegia reprezintaă :

a. absenţa forţei musculare


b. paralizie generalizataă
c. paralizia unei jumaă taă ţi de corp

689. Paraplegia reprezintaă :

a. paralizia unui singur membru


b. paralizia paă rţii inferioare a corpului
c. paralizia celor patru membre
690. Hemibalismul reprezintaă :

a. mişcaă ri ample, dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte


b. mers ca de beţiv - „mers ebrios"
c. mers cu paşi mici, taî rşiţi

691. Acalculia reprezintaă :

a. incapacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a efectua calcule
c. pierderea vocii

692. Afazia reprezintaă :

a. dificultatea îîn articularea cuvintelor


b. incapacitatea de a-şi coordona mişcaă rile
c. diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris

693. Agrafia reprezintaă :

a. capacitatea de a scrie
b. incapacitatea de a citi
c. incapacitatea de a scrie selectiv

694. Lezarea nervului olfactiv produce:

a. cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplaă cute


b. hiperosmia = exacerbarea mirosului
c. anosmia = absenţa mirosului

695. Lezarea nervului optic produce:

a. amauroza = orbire
b. ambliopie = diminuarea acuitaă ţii vizuale
c. scotom = pierderea parţialaă a caî mpului vizual

696. Lezarea nervului trigemen produce:

a. trismus = îîncleştarea maxilarelor


b. paralizie masticatorie
c. caă derea maxilarului

697. Lezarea nervului facial produce:

a. tulburaă ri de gust
b. halucinaţii olfactive
c. halucinaţii vizuale

698. Lezarea nervului acustico-vestibular produce:

a. lipsa posibilitaă ţii de a fluiera


b. tulburaă ri de echilibru
c. paralizie masticatorie

699. Lezarea nervului glosofaringian produce:

a. incapacitatea pacientului de a umfla obrajii


b. neperceperea culorilor
c. tulburaă ri gustative

700. Lezarea nervului vag produce:

a. disfazie = tulburaă ri de vorbire, voce nazonataă , ştearsaă


b. tulburaă ri de formare a bolului alimentar
c. spasm facial

701. Durerea spontanaă a extremitaă ţilor cefalice reprezintaă :

a. migrena
b. cefalee nevroticaă
c. durere de cap (cefalee)

702. Apariţia convulsiilor poate fi cauzataă de:

a. febraă
b. antecedente heredocolaterale
c. traumatisme

703. IÎnceputul convulsiilor este precedat de:

a. mişcaă ri de supinaţie (îîntoarcerea palmei îîn sus)


b. tulburaă ri de scris
c. prodrom şi auraă

704. Tremuraă tura degetelor maî inii la un parkinsonian seamaă naă cu:

a. mişcarea de pendulare
b. mişcarea de numaă rare a banilor
c. mişcarea de îîntors ceasul

705. Tremuraă tura parkinsonianaă dispare:


a. îîn timpul mişcaă rilor voluntare
b. îîn timpul somnului
c. dacaă pacientul este destins şi liniştit

706. Tremuraă tura picioarelor la un parkinsonian imitaă :

a. mişcarea de pedalare
b. mişcarea de batere a maă surilor muzicale
c. mişcarea de balansare

707. Tremuraă tura pacientului cu etilism cronic se amelioreazaă :

a. dupaă abstinenţa prelungitaă


b. dupaă consumul de alcool
c. dupaă consumul de droguri

708. Tulburaă rile de mers, isterice, au caracter:

a. psihogen
b. endocrin
c. renal

709. Scaă derea bruscaă a valorilor TA la pacient cu ATS avansataă conduce la:

a. ameliorarea staă rii generale


b. accidente vasculare cerebrale
c. accidente coronariene

710. Starea confuzionalaă poate fi provocataă de:

a. îîntreruperea consumului de alcool cu abstinenţaă prelungitaă


b. abuz de medicamente
c. consum de narcotice

711. Narcolepsia reprezintaă :

a. nevoia bruscaă de somn


b. somn superficial cu treziri dese
c. somn cu durataă peste limitele normale

712. In timpul crizei convulsive generalizataă :

a. imobilizaă m forţat pacientul


b. poziţionaă m postural pacientul
c. aşteptaă m saă se termine criza
713. Pacientul cu miastenie prezintaă :

a. obosealaă muscularaă exagerataă


b. tulburaă ri oculare
c. tulburaă ri de vorbire

714. Pacientul cu parkinson prezintaă :

a. tremuraă tura
b. rigiditate
c. mers îîncet cu paşi mici

715. Tremuraă tura la un pacient cu parkinson:

a. dispare îîn timpul somnului


b. este tremuraă tura de repaus
c. dispare îîn timpul mişcaă rilor voluntare

716. Pacientul cu sclerozaă multiplaă prezintaă :

a. tulburaă ri oculare
b. tulburaă ri vestibulare
c. tulburaă ri motorii

717. Hipertensiunea intracranianaă este prezentaă îîn:

a. tumori cerebrale
b. acumulare îîn exces de LCR
c. edem cerebral generalizat

718. Pacientului cu neuroinfecţii îîi asiguraă m:

a. repaus obligatoriu la pat


b. luminozitate scaă zutaă
c. izolare

719. Paralizia facialaă perifericaă este precedataă de:

a. deficit motor al membrelor superioare


b. dureri auriculare
c. redoare de ceafa
720. Criza epilepticaă majoraă se caracterizeazaă prin:

a. epistaxis
b. criza convulsivaă generalizataă
c. deficit motor

721. Accesul epileptic major are ca manifestaă ri:

a. relaxare sfincterianaă
b. incontinenţaă de fecale
c. muşcarea limbii

722. IÎn timpul crizei grand-mal pacientul prezintaă :

a. pierderea conştientei
b. risc de accidente
c. alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale

723. Pacientul cu hemoragie cerebralaă :

a. este poziţionat şezaî nd îîn primele 24 h


b. prezintaă repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu caă ruciorul pentru investigaţii
724. Pacientului cu hemoragie cerebralaă i se pot administra:

a. vasodilatatoare
b. anticoagulante
c. hemostatice

725. Evaluarea alteraă rii nivelului de conştientaă se realizeazaă prin:

a. determinarea reacţiei pacientului prin stimuli


b. descrierea comportamentului îîn momentul reacţiei
c. descrierea raă spunsului verbal şi motor al pacientului

726. IÎn A VC semnele de debut sunt:

a. vertij
b. cefalee occipitalaă
c. valori tensionale crescute

727. La pacienţii cu AVC nu efectuaă m:

a. trecerea rapidaă îîn ortostatism


b. mişcaă ri bruşte necontrolate ale capului
c. transport pe distanţe mari
728. Edemul cerebral reprezintaă :

a. creşterea de volum a creierului


b. paă trunderea microbilor îîn substanţa cerebralaă
c. evacuarea îîn exces de LCR

729. Pacientului epileptic nu îîi sunt recomandate:

a. consumul de neurotoxice
b. suprimarea tratamentului dacaă nu mai face crize o lunaă de zile
c. reducerea dozelor faă raă recomandare medicalaă

730. Neuroluesul este transmis:

a. pe calea genitalaă
b. transplancentar
c. la naştere

731. Evoluţia sclerozei multiple este:

a. cronicaă , ciclicaă îîn puseuri


b. acutaă , faă raă recidivaă
c. alternantaă cu remisie completaă

732. Pacientul parkinsonian are:

a. mers cu supleţe şi paşi mari


b. mers faă raă supleţe cu paşi mici
c. mers cu pasul şi trunchiul îînclinat pe spate
733. Migrena reprezintaă :

a. durerea paroxisticaă a capului de obicei unilateralaă


b. acuze dureroase ale capului dupaă traumatisme
c. criza de pierdere a conştientei

734. Ptoza palpebralaă din miastenie reprezintaă :

a. caă derea ploapelor


b. privirea saşie
c. vederea dublaă

735. Neuroinfecţiile primitive reprezintaă :

a. proces infecţios la nivel circulator


b. proces infecţios la nivel respirator
c. proces infecţios asupra S.N.C.
736. Hiperpneea reprezinta o metoda de activare:

a. electrocardiografica
b. electroencefalografica
c. electromiografica

737. Sindromul encefalitic se manifestaă cu:

a. tulburaă ri neurologice
b. tulburaă ri psihice
c. tulburaă ri senzitivo-senzoriale

738. Pentru examinarea radiologicaă a pacientului:

a. paă rul lung îîl vom lega pe creştet


b. îîndepaă rtaă m obiectele radioopace
c. dezbraă caă m regiunea de examinat

739. Pentru examinaă rile cu substanţaă de contrast efectuaă m:

a. supravegherea funcţiilor vitale


b. testul de toleranţaă a substanţei de contrast
c. radem zona de examinat, la nevoie

740. Pentru angiografie cerebralaă :

a. pacientul va fi nemaî ncat


b. pacientul va fi sedat (medicaţie anxioliticaă )
c. pacientul va fi pregaă tit psihic

741. Pentru examinare EEG:

a. pacientul va fi sedat
b. pacientul trebuie saă fie cu scalpul curat
c. poziţia pacientului va fi îîn ortostatism
742. Poziţia pacientului pentru puncţia lombaraă este:

a. decubit lateral;
b. şezaî nd
c. copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale

743. Dupaă puncţia lombaraă pacientul are voie:

a. saă se mobilizeze dupaă 15 minute de repaus


b. nu are voie saă se mobilizeze aproximativ 24 h
c. saă fumeze şi saă consume baă uturi alcoolice
744. Asistenta medicalaă dezinfecteazaă locul puncţiei cu:

a. apaă şi saă pun


b. tincturaă de iod
c. alcool sanitar

745. Mioclonia reprezinta:

a. contractia brusca a unui muschi


b. miscarea involuntara
c. relaxarea musculara

746. Asistenta medicalaă comprimaă dupaă efectuarea puncţiei locul de elecţie cu:

a. o compresaă sterilaă
b. un tampon de vataă
c. o compresaă nesterilaă

747. Asistenta medicalaă menţine mandrenul acului spinal îîn timpul puncţiei:

a. steril
b. nesteril
c. îîl depune îîn sacul colector

748. Asistenta medicalaă oferaă medicului pentru efectuarea puncţiei:

a. maă nuşi de unicaă folosinţaă , nesterile


b. maă nuşi sterile
c. maă nuşile nu sunt necesare

749. Puncţia lombaraă se executaă de caă tre:

a. asistenta medicalaă de salon


b. asistenta medicalaă de laborator
c. medic

750. Dupaă efectuarea puncţiei occipitale:

a. se asiguraă 8 h repaus total pacientului


b. pacientul se poate mobiliza dupaă circa 15 minute
c. se asiguraă pacientului repaus fizic 60 minute

751. Biopsia muscularaă se executaă îîn:

a. salon
b. sala de operaţii
c. domiciliul pacienţilor

752. Examinarea oftalmoscopicaă este necesaraă unui pacient cu afecţiune neurologicaă :

a. da
b. nu
c. da, numai îîn cazul HTA
d. numai dacaă pacientul acceptaă

753. Tratamentul anticoagulant este contraindicat:

a. la apariţia gigivoragiilor
b. la apariţia episoadelor de epistaxis
c. caî nd LCR-ul este sanguinolent

754. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de:

a. 60-70 picaă turi/min.


b. 40 picaă turi/min.
c. 70-80 picaă turi/min

755. Hipertensiunea intercraniana este prezenta in :

a. tumori cerebrale
b. acumulare in exces de LCR
c. apaă distilataă edem cerebral generalizat

756. In planul de îîngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebralaă , asistenta îîşi va fixa ca obiective:

a. evitarea mobilizaă rii pacientului faă raă aviz medical


b. supravegherea funcţiilor vitale
c. prevenirea complicaţiilor generale
d. mobilizarea precoce activaă
e. repaus absolut la pat, aproximativ o saă ptaă maî naă

757. Monitorizarea şi combaterea vaă rsaă turilor realizataă de asistentaă se referaă la:

a. respiraţii profunde ale bolnavului, ce reduc greaţa


b. poziţionarea lateralaă
c. evaluarea volumului şi caracterului vaă rsaă turilor
d. poziţionarea semi-şezaî ndaă cu douaă perne
e. claă tirea gurii dupaă vaă rsaă turi
758. IÎngrijirea cavitaă ţii bucale a pacientului imobilizat la pat:

a. se efectueazaă dimineaţa şi seara


b. se folosesc tampoane de vataă îînmuiate îîn sol. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel
c. mucoasele şi limba se badijoneazaă cu glicerina boraxataă de 3 ori pe zi

759. Unui bolnav cu epilepsie, i se interzic urmaă toarele profesiuni, cu excepţia:

a. conducaă tor auto;


b. macaragiu;
c. conducaă tor metrou;
d. economist.

760. Reeducarea tulburaă rilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin:

a. asigurarea colaboraă rii familiei pacientului


b. stabilirea interrelaţiei stimulare-raă spuns
c. îînceperea precoce a intervenţiilor de reeducare
d. efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte

761. Autonomia de deplasare este asigurataă prin:

a. menţinerea ortostatismului
b. poziţia şezaî nd
c. mers

762. Capacitatea de autoservire generalaă constaă îîn:

a. igienaă personalaă
b. activitaă ţi manuale diverse
c. îîmbraă cat-dezbraă cat

763. Pacientul cu hemoragie cerebrala:

a. este pozitionat sezand in primele 24 de ore


b. repaus obligatoriu la pat
c. este transportat cu caruciorul pentru investigatii

764. Reeducarea funcţionalaă a membrului paralizat trebuie îînceputaă :

a. dupaă 30 de zile de la debut


b. îîn perioada acutaă
c. nu conteazaă momentul ales

765. Pacientul cu deficit motor parţial se îîmbracaă :


a. îîncepaî nd cu membrul saă naă tos
b. îîncepaî nd cu membrul plegic
c. nu conteazaă

766. Pentru mobilizarea pasivaă a membrului superior poziţia pacientului îîn pat este:

a. de decubit dorsal
b. Trendeleburg
c. de decubit lateral

767. Pacientul cu scleroza multipla prezinta:

a. tulburari oculare
b. tulburari vestibulare
c. tulburari motorii

768. Pacientul îîncepe saă manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes; acest tip de respiraţie este explicat astfel:

a. respiraţie completaă neregulataă , cu amplitudine superficialaă şi adaî ncaă


b. inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii
c. respiraţie cu amplitudini crescaî nde paî naă la maxim şi apoi scaă zaî nd paî naă la apnee, ce dureazaă 10-
20 sec
d. respiraţii rapide, regulate susţinute cu creşterea îîn amplitudine

769. Criza epileptica majora se caracterizeaza prin:

a. epistaxis
b. criza convulsiva generalizata
c. deficit motor

770. Care din urmaă toarele va fi acţiunea prioritaraă caî nd Ioana va avea o altaă crizaă , îîn timp ce urmaă reşte un
program la TV îîn holul secţiei:

a. o poziţionaă m postural pe podea, îîndepaă rtaî nd obiectele traumatizante din apropiere


b. o aşezaă m îîn decubit ventral pe podea şi solicitaă m urgent o sursaă de ajutor
c. o aşezaă m îîn decubit dorsal, capul va fi îîntors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugaă m
celelalte persoane saă paă raă seascaă îîncaă perea

771. Care din urmaă toarele arataă ordinea corectaă a etapelor crizelor de epilepsie:

a. tonic, clonic, automatism, comaă


b. auraă , clonic, tonic, somn
c. clonic, tonic, somn, automatism
d. auraă , tonic, clonic, somn
772. Imobilizarea prelungitaă la pat a pacientului determinaă :

a. complicaţii pulmonare

b. agravarea tulburaă rilor cardio-vasculare

c. tulburaă ri trofice cutanate

773. Crepitatiile osoase:

a. pot fi percepute ca niste zgomote asemnatoare mersului prin zapada


b. pot fi cauzate de miscarea fragmentelor in focarul de fractura

c. sunt acumulari excesive de lichid in tesuturi

774. Pregatirea psihica a pacientului privind efectuarea tehnicii imobilizarii unei fracturii presupune :

a. explicarea necesitatii imobilizarii fracturii


b. obtinerea consimtamantului pacientului

c. explicarea modului de desfasurare al procedurii

775. In cazul aplicarii unui aparat gipsat durerea poate fi cauzata de:

a. aparitia unor leziuni cutanate sub gips


b. captarea prosata a fragmentelor

c. comprimarea unui nerv pe plan osos

d. calitatea feselor gipsate

776. Imobilizarea in aparat gipsat trebuie sa intruneasca urmatoarele calitati, cu exceptia:

a. sa fie bine mulat


b. sa cuprinda articulatia de deasupra si dedesubtul focarului de fractura

c. sa nu lase extremitatile membrelor libere

777. Ortopneea se defineşte ca:

a. expectoratșie seroasaă ;
b. respiraţie îîn poziţie verticalaă a corpului;

c. respiraţie îîn poziţie orizontalaă a corpului

d. respiratie dificila in ortostatism


778. Alaturi de tratarea corecta a plagii se va aplica o imobilizare in aparat gipsat in urmatoarele situatii:

a. plagi cu hemoragie mare


b. plagi in care sunt intalnite mase mari vasculare si tendoane

c. plagi cu leziuni osteo-articulare

779. Entrosa tratata incorrect poate produce:

a. artroza in articulatia respective


b. durere

c. limitarea mobilitatii articulatiei

780. Luxatia poate sa apara datorita unui traumatism:

a. vilent
b. mai putin violent

c. nu are importanta intensitatea traumatismului

781. In cazul unei fracture apar urmatoarele semne locale, cu exceptia:

a. intreruperea continuitatii osului


b. impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a parghiei osoase

c. hipotermie

782. Rolul asistentei medicale in asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in:

a. asistenta trebuie sa aranjeze totul la indemana bolnavului


b. asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (soneria)

c. schimbarea pozitiei in pat

783. Artroscopia reprezinta:

a. examenul endoscopic articular


b. examenul histopatologic articular

c. examneul radiologic articular


784. Neuropatia diabetic se localizeaza predilect la nivelul:

a. membrelor inferioare
b. membrelor superioare

c. ambele variante sunt corecte

785. Complicatiile locale ale unei fracture pot fi:

a. articulare (hidartroza)
b. vasculare (lezarea axului vascular)

c. degenerative (porcese neoplazice)

786.Complicatiile ce pot aparea in ingrijirea unui bolnav cu fractura, imobilizat la pat sunt:

a. escarele
b. embolia pulmonara

c. diabet zaharat

787. In cazul unui bolnav de 59 ani, cu fractura de col femural operata, urmatoarele interventii vor fi
aplicate de asistenta medicala:

a. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 minute


b. intoarce bolnavul din doua in doua ore, exceptand decubit lateral pe partea operata si-I va aseza o
perna intre membrele inferioare

c. previne eventualele miscari ale gambei, piciorului si degetelor

788. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:

a. infectia plagii operatorii


b. infectie urinara

c. septicemia postoperatorie

789. Care din urmaă toarele misș caă ri sunt de flexie, extensie:
a. misș caă ri de apropiere sau îîndepaă rtate a douaă segmente apropiate;
b. mişcaă ri de îîndepaă rtare faţaă de axul median al corpului;

c. mişcaă ri de apropiere faţaă de axul median al corpului.


790. La ce se referaă suportul psihic oferit de asistentaă pacientului cu amputaţie:

a. îîncurajarea saă -sș i priveascaă bontul;


b. existenţa posibilitaă ţii de protezare;

c. necesitatea tracţiunii pentru vindecare;

791. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei
intervenţii chirurgicale:

a. saă recolteze corect probele prescrise;


b. saă interpreteze rezultatele;

c. saă aducaă rezultatele de la laborator;

792. Bursita se manifestaă prin:

a. sindrom inflamator;
b. febraă ;

c. greata si varasaturi

793. Care din urmaă toarele probleme vor face parte din planul de îîngrijire îîntocmit de asistentaă , unui
pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie:

a. potentșial de complicatșii;
b. deficit de autoîîngrijire;

c. durere.

d. toate variantele sunt corecte

794. Redoarea articularaă reprezintaă :

a. episod inflamator;
b. migrarea durerii de la o articulaţie la alta.

c. reducerea mobilitaă ţii articulare;


795. Pustula este o formatiune cutanata plina de :

a. plasma
b. sange

c. puroi

796. Intreruperea continuitatii tegumentelor se numeste:

a. entorsa
b. luxatie

c. plaga

d. toate variantele sunt corecte

797. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se asigură ca acesta:
a. sș i-a îîndepaă rtat proteza dentaraă
b. sș i-a îîndepaă rtat bijuteriile sș i lacul de unghii

c. s-a pregatit suprafata operatorie

d. toate variante sunt corecte

798. In cazul unei fracturi la nivelul bazinului , urmatoarel variante sunt corecte:

a. pot sa apara leziuni la nivelul vezicii urinare;


b. bolnavul cu fractura de bazin are si imoptenta functionala relativa a membrelo inferioare

c. mobilizarea coapselor unilateral sau bilateral este foarte dureroasa

d. este interzis transportul pe o patura a unui pacient cu fractura de bazin

799. In cazul unei fracturi cu deplasare :

a. linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului


b. fragmentele osoase sunt deplasate intre ele: longitudinal, lateral, prin rasucire, etc.

c. ambele variante sunt corecte

800. Semnele clinice ale unei entorse sunt urmatoarele, cu exceptia:


a. edem
b. echimoze

c. escare

801. Antibiograma este metoda de laborator care:

a. determinaă prezentșa microbilor;


b. arataă sensibilitatea microbilor faţaă de antibioticul respectiv;

c. nu arataă decaî t creşterea germenilor.

802. Prin genu varum se intelege:

a. a.deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele apropiate


b. deformari in care genunchii sunt apropiati si picioarele sunt departate

c. deformari in care genunchii sunt departati,in schimb picioarele sunt apropiate

803. In cazul unei fracturi de olecran pacientul acuza dureri la nivelul:

a. genunchiului
b. cotului

c. soldului

804. Scopul oricarei imobilizari este:

a. de a diminua durerile
b. de a mentine axarea corecta a membrului

c. de a evita complicatiile pe care le poate provoca miscarea in focar a unui fragement osos
rupt

d. de a mentine functiile vitale in limite normale

805. Un aparat gipsat incorect aplicat, favorizeazaă :

a. necroze
b. paralizii

c. administrare obligatorie de antibiotice

806. Care din urmaă toarele nu sunt malformatșii congenitale:


a. piciorul straî mb;
b. scolioza;
c. luxaţia de şold;

807. Conditiile care stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:

a. sa acopere complet plaga


b. sa aiba o buna putere absorbanta

c. ambele variante sunt corecte

808. Caî nd se executa îînfasarea sub forma de spic (spica)?

a. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii


b. pentru a mentine un pansament îîn care se fac miscari ample

c. pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei

809. In functie de locul unde se scurge sangele se deosebesc:

a. hemoragia interna
b. hemoragia arteriala

c. hemoragia externa

d. hemoragia exteriorizata

810. Care din urmatoarele variante sunt corecte:

a. Toate arterele din corp au ca origine doua trunchiuri principale: artera aorta si
artera pulmonara
b. vena femurala impreuna cu venele iliace comune formeaza vean cava inferioara

c. artera aorta porneste din ventricolul drept

811. In fracturile primelor patru coaste pot aparea ca leziuni concomitente:

a. leziuni pulmonare cu pneumotorax


b. rupturi ale ficatului, rinichiului, splinei

c. leziuni pulmonare cu hemotorax

812.. Înainte de a însoţi pacientul la blocul operator asistentul medical se asigură ca acesta:
a. sș i-a îîndepaă rtat proteza dentaraă
b. sș i-a îîndepaă rtat bijuteriile sș i lacul de unghii

c. s-a pregatit suprafata operatorie

813. Pentru evidentierea procesului de osteoporza pacientul va efectua:

a. artroscopie
b. examen radioscopic pulmonar

c. examen radiologic osteo-articular

814. Ruptura muscularaă se manifestaă prin urmaă toarele, cu exceptșia:


a. durere intensaă apaă rutaă brusc;
b. impotenţaă funcţionalaă ;

c. deformarea regiunii la distanţaă ;

815. IÎn cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:


a. extrem de important
b. este vizibil la vasele care se gaă sesc îîn contact direct cu pielea
c. îîn fracturi nu apare deformarea regiunii

816.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:


a. ortopedica (nesaî ngeraî nda)
b. chirurgicala (saî ngeraî nda)
c. daca reducerea luxatiei nu reusș esș te pe cale ortopedica (nesaî ngeraî nda) se va face pe cale
chirurgicala (saî ngeraî nda)

817. Domnul B. are aparat gipsat la membrul inferior staî ng. Care dintre urmaă toarele semene
relevaă aparitșia unor complicatșii infectșioase sub aparatul gipsat?
a. edemul, impotentșa functșionalaă sș i cianoza degetelor;
b. senzatșia de fierbintșealaă a anumitor zone sub gips sș i miros neplaă cut;

c. dureri, senzatșii de furnicaă turi, raă cealaă sș i albirea degetelor;

818. Entorsa tratata incorect poate produce:


a. artroza îîn articulatșia respectiva
b. limitarea mobilitaă tșii articulatșiei
c. durere

819. Imobilizarea ortopedicaă dupaă reducerea unei luxatșii dureazaă :


a. 1-3 zile
b. 2 - 3 saă ptaă maî ni
c. 1 – 2 luni
820. In functșie de structura osului fracturat, fracturile se clasificaă îîn:
a. fracturaă pe os patologic sș i fracturaă pe os saă naă tos
b. fracturi îînchise şi deschise
c. fracturi cu şi faă raă deplasare

821. Excoriatșia se mai numesș te sș i:


a. contuzie;
b. zgaî rieturaă ;

c. ragadaă .

822. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des folositaă
pentru:
a. leziunile claviculei sș i umaă rului
b. pentru fracturile bratșului
c. fracturile antebratșului

823. Crampele musculare sunt:


a. contracţii voluntare permanente ale muşchilor
b. manifestaă ri de dependenţaă ale imobilizaă rii prelungite la pat

c. contracţii involuntare dureroase ale muşchilor

824. Unul din semnele pneumotoraxului este:


a. sputaă cu saî nge;
b. durere toracicaă surdaă ;

c. absenţa mişcaă rilor toracice îîn timpul respiraţiei.

825. La un pacient cu dificultate de a se îîmbraă ca şi dezbraă ca, unul din obiectivele de îîngrijire propuse, se
referaă la posibilitatea de a se îîmbraă ca şi dezbraă ca singur, îîntr-un termen dat. Asistenta medicalaă intervine îîn
acest scop, prin:

a. identificarea capacitaă tșii sș i limitelor fizice ale pacientului;


b. executarea zilnicaă a exerciţiilor de motricitate;

c. ambele variante sunt corecte

826. Calciul are rol:

a. structural îîn oase sș i dintși;


b. îîn procesul de coagulare a saî ngelui;
c. îîn consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos;

827. La bolnavii imobilizati la pat timp îîndelungat pot aparea ca si complicatii urmatoarele, cu exceptia:

a. pneumonii hipostatice;
b. tromboze ale membrelor inferioare;

c. hipertensiune, tahicardie.

828. IÎn timpul tratamentului cu anticoagulante pot apaă rea urmaă toarele manifestaă ri clinice:

a. epistaxisul;
b. gingivoragiile;

c. hematuria, disuria, oligoanuria.

829. Pregaă tirea preoperatorie localaă constaă îîn:

a. suprimarea alimentatșiei
b. clisma evacuatorie
c. spaă larea tegumentelor
d. raderea pilozitaă tșii

830. Mobilizarea dupaă o perioadaă lungaă de imobilizare depinde de:

a. natura bolii sș i starea pacientului;


b. dorinţa pacientului;

c. condiţiile de mediu.

831. Manifestaă rile de dependenţaă ale imobilitaă ţii sunt:

a. anchiloza, crampa, atrofia muscularaă ;


b. mişcaă ri necoordonate;

c. tremuraă turi.

832. Complicatiile de mai jos care sunt mai frecvente îîn fracturile deschise comparativ cu cele îînchise sunt:

a. embolii pulmonare si cerebrale


b. socul traumatic si hemoragic
c. procesele septice de osteita sau osteomielita
833. In cazul îîn care un pacient prezintaă un tub de dren obstruat datoria asistentului medical este:

a. saă dezobstrueze tubul de dren prin lavajul acestuia cu 50 - 100 ml ser fiziologic
introdusș i sub presiune
b. saă anunţe medicul

c. ambele variante sunt corecte

834. Ingrijirea pacienţilor cu artrozaă presupune:

a. maă suri de paă strare a mobilitaă tșii articulare


b. imobilizarea articuaţiilor dureroase îîn scop analgetic

c. reducerea greutaă ţii corporale printr-un regim hiposodat, hipercaloric

835. Pacienţilor cu boala varicoasaă li se recomandaă repausul la pat:

a. cu picioarele ataî rnaî nd la marginea patului


b. cu membrele inferioare mai sus decaî t restul corpului

c. îîn poziţie de decubit lateral staî ng

836. Urmatoarele mişcaă ri sunt posibile la nivelul pumnului, cu exceptia:

a. flexia si extensia
b. îînclinarea cubitala si deviaţia radiala

c. abducţia si aductșia

837. Aparatul ghipsat de regulaă :

a. prinde articulatșia de deasupra sș i dedesubtul focarului de fracturaă


b. prinde articulaţia de deasupra focarului de fracturaă

c. prinde articulaţia de dedesubtul focarului de fractura

d. nici una din variante nu este corecta

838. Urmatoarele variante despre femur sunt adevarate:


a. este cel mai gros si cel mai lung os al corpului
b. femurul se articuleza in parte de sus cu osul iliac si in parte de jos cu tibia

c. este singurul os al copsei

d. toate variantele sunt corecte

839. Care sunt musș chii care realizeazaă flexia gambei:

a. biceps femural
b. semi -tendinos

c. semi-membranos

840. Complexul articular al pumnului este format din:

a. articulatșia mediocarpiana
b. articulaţia radio-carpiana

c. ambele variante sunt corecte

841. Miscarea de supinaţie este miscarea de:

a. rotatșie spre interior


b. orientare a palmei îîn sus

c. rotaţie interna a pumnului

842. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei, cianozei, tahicardiei, febrei, junghiului
toracic, sugereazaă asistentei medicale:

a. o embolie pulmonaraă ;
b. o atelectazie pulmonaraă ;

c. un abces subfrenic;

843. IÎn prima oraă dupaă anestezia generalaă , obiectivele planului de îîngrijire sunt urmaă toarele:
a. monitorizarea functșiilor vitale din 15 îîn 15 minute;
b. supravegherea aspectului pansamentului;

c. prevenirea vaă rsaă turilor şi a aspiraţiei;

844. La nivelul genunchiului exista:

a. 2 articulatii
b. 3 articulatii
c. o articulatie unica

845. Durerea din cadrul coxartrozei:

a. poate iradia pe fata posterioara a coapsei


b. este clamata in ortostatism

c. este agravata de repaus

846. Bursita se manifestaă prin, cu exceptia

a. sindrom inflamator;
b. vaă rsaă turi;

c. ameţeli;

d. febraă ;

e. limitarea mişcaă rilor.

847. Semnele clinice de certitudine pentru diagnosticul de fracturaă includ:

a. durerea îîn punct fix


b. mobilitatea anormalaă

c. atitudinea vicioasaă

848. Osteomielita

a. reprezinta infectia cartilajului


b. exista doar sub forma acuta

c. forma acutaă , denumitaă şi hematogenaă datoritaă mecanismului de producere, apare îîn special la
copii la nivelul oaselor lungi ale membrului inferior

849. Plaga:

a. ruptura tesuturilor provacata de un accident


b. ruptura tesuturilor provocata de o interventie chirurgicala

c. ambele variante corecte


850. Traumatismele toracelui

a. Fractura costala determina tulburarea mecanicii ventilatorii


b. Consolidarea unei fracturi sternale se face in aprox 10-15 de zile

c. Voletul costal reprezinta un segment stabil al peretelui toracic, aparut ca urmare a fracturilor
costale multiple

851.In prezentșa unui aparat gipsat asistenta îîsși propune urmaă toarele, cu exceptșia:

a. sprijinirea precoce pe membrul afectat


b. sesizarea oricaă rui miros degajat la nivelul aparatului gipsat

c. observarea schimbaă rii culorii gipsului la nivelul plaă gii

852. Calusul vicios apare datorita :

a. fracturilor incorect reduse


b. evacuarii hematomului fracturar

c. nediferentierii celulare

d. toate variantele de mai sus sunt corecte

853.Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele
rosu aprins in jet continuu:

a. deasupra plagii
b. dedesubtul plagii

c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii

854. Dupa terminarea perioadei de imobilizare indelungata la pat, reluarea activitatii se face prin:

a. mobilizarea progresiva cu mare precautie


b. moblizarea se va face doar la indicatia medicului

c. mobilizarea se face doar in functie de vointa familiei

855.Prin asigurarea unei pozitii corecte in pat, nu pot fi prevenite aparitia:

a. deformarilor articulare
b. pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale

c. complicatiilor respiratorii

856. Ataxia este:

a. lipsa miscarilor normale


b. diminuarea miscarilor normale

c. tulburari de coordonare a miscarilor active voluntare

d. mers tarsit,propulsiv

857. Prin atonie musculara se intelege:

a. scaderea tonusului muscular


b. diminuarea volumului muschiului

c. prezenta parezelor

d. dificultatea de a se ridica

e. diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii

858. Omartroza este:

a. artoza genunchiului
b. artroza cotului

c. artroza umarului

859. Punctia articulara este indicata la pacientii cu:


a. artrite cronice purulente
b. spondilita anchilopoetica
c. reumatism articular degenerativ

860. Imobilizarea prin bandaj Dessault este tehnica de imobilizare provizorie cel mai des
folosită pentru:
a. leziunile claviculei sș i umaă rului
b. pentru fracturile braţului

c. fracturile antebratșului
861. Valabilitatea saî ngelui integral este de:
a. 21 zile
b. 3 zile

c. 14 zile

862.Urmatoarele afirmatii despre astragal sunt adevarate:

a. este un os scurt pereche


b. este cunoscut sub denumirea de talus

c. este un os al antebratului

d. toate varinatele sunt corecte

863.In cazul rupturii tendonului lui Achile simptomele sunt:

a. dureri locale
b. inflamarea picorului, mai ales in zona calcaiului

c. inabilitatea de a indoi piciorul sau de a sta pe varfuri

864. In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi:

a. un regim alimentar hipercaloric;


b. un regim alimentar hiposodat;

c. un regim alimentar bogat îîn vitamina B1.

865. Pregaă tirea pacientului pentru intervenţie chirurgicalaă ortopedicaă corectivaă este o maă suraă de profilaxie:

a. primaraă ;
b. secundaraă ;

c. terţiaraă .

866. IÎn timpul mobilizarilor vom ţine seama de o serie de reguli:

a. pozitșia pacientului sa fie comoda, relaxata


b. poziţia articulaţiei care va fi mobilizata sa permita o caî t mai buna relaxare locala

c. kinetoterapeutul sa aiba o poziţie comoda cu posibilitate de abordare usoara a pacientului

867. Pentru a calma durerea extrem de vie îîn cazul unei luxatii:
a. se administreaza analgetice majore;
b. se readuce caî t mai urgent capetele articulatiei îîn pozitie normala;

c. se administreaza sedative.

868. Tumefacţia articularaă este:

a. un semn obiectiv;
b. un semn subiectiv

c. ambele variante sunt incorecte

869. PSH (umarul dureros simplu) se caracterizeaza prin:

a. Durere de intensitate mare


b. Limitarea mare a mobilitaţii pasive

c. Substratul anatomopatologic este capsulita retractila

d. Aspect radiologic normal

e. toate variantele sunt corecte

870. Hemoragia:

a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza


b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena

c. datorata ruperii varcielor esofagiene se numeste hemoptizie

871. Pansamentul gras (vaselinat) este indicat îîn caz de:

a. plaă gi asociate leziunilor osoase;

a. leziuni saî ngeraî nde;

b. plaă gi inflamate;

c. arsuri;

d. plaă gi infectate

872.Pseudartroza reprezinta :

a. o reducere imperfecta
b. neconsolidarea definitiva a fracturii

c. consolidarea fracturii dupa 3-6 luniD. toate variantele de mai sus sunt corecte
873. Coma diabetica poate fi declansata de:
a. efort fizic prelungit
b. oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
c. consum de alcool

874. Semnele majore din coma diabetica sunt:


a. respiratie Kussmaul, deshidratare globala, tulburari de cunostinta (coma
calma)
b. agitatie psihomotorie
c. cefalee, diplopie, anxietate

875. Pacientul cu coma diabetica prezinta urmatoarele simptome:


a. astenie, somnolenta - coma
b. convulsii tonico-clonice
c. pierderea monoculara sau binoculara a vederii

876. Primul gest terapeutic, atunci caî nd diferentierea dintre coma hipoglicemica si coma
diabetica este greu de facut, consta îîn:
a. administrarea de 20 - 30 ml glucoza hipertonica
b. recoltarea probelor de laborator
c. administrarea i.v. a 20 Ul insulina rapida

877.Tulburarile electrolitice care se produc îîn coma diabetica sunt:


a. cresterea ph-ului sanguin
b. scaderea clorului sanguin
c. scaderea potasiului, clorului si sodiului sanguine

878.Rehidratarea pacientului îîn coma diabetica va îîncepe cu administrarea de:


a. Manitol 20% îîn perfuzie lenta (30 - 60 min)
b. ser fiziologic - 1000 ml îîn primele 20 de minute
c. ser glucozat 5%

879.In coma diabetica se pot administra solutșii hipertonice de glucoza 20% tamponata cu insulina
atunci caî nd:
a. apar primele semne de constiinta
b. se îînregistreaza cresterea rezervei alcaline
c. glicemia a scazut sub 300 mg%

880.Insulina trebuie pastrata:


a. la temperatura camerei
b. îîn frigider la temperatura de +2 - +7°
c. ambele variante sunt corecte

881.Manifestarile respiratorii care apar îîn socul anafilactic sunt:


a. polipnee cu expiratie prelungita si tiraj
b. respiratie Cheyne-Stockes
c. crize de dispnee cu respiratie suieratoare, provocata de bronhoconstrictie

882.Combaterea durerii îîn soc se face cu:


a. medicamente indicate de medic
b. xilina 0,5-1%
c. mialgin

883.In cadrul socului se descriu urmatoarele stadii:


a. soc compensat, soc decompensat, coma
b. soc compensat, soc ireversibil
c. soc decompensat, coma

884.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:


a. perturbarea metabolismului glucidic
b. cresterea nivelului glicemiei postprandiale
c. perturbarea metabolismului mineral

885.Proba hiperglicemiei provocate se face prin:


a. administrarea orala a 450 g glucoza/1 m2 suprafata corporala dizolvata îîn 300 ml apa
a. administrarea orala de 100 g glucoza pulbere dizolvata îîn 300 ml apa
b. administrarea i.v. de glucoza 33%

886.Cauza asa-numitei "saî ngerari îîn propriile tesuturi" îîn cadrul socului traumatic este:
a. vasodilatatia la locul de actiune a agentului traumatic
b. vasodilatatia masiva la locul actiunii agentului traumatic dar si la distanta
c. hemoragia intratisulara

887.Socul hemoragic apare dupa hemoragii acute caî nd pierderile depasesc:


a. 20% din masa circulanta
b. 30% din masa circulanta
c. orice hemoragie e susceptibila de a produce soc hemoragic

888.Injectia cu adrenalina sau simpaticomimetice in stadiul de soc compensat poate avea


urmatoarele efecte:

a. ridica tonusul bolnavului


b. agraveaza anoxia tisulara si grabesc decompensarea
c. favorizeaza iesirea bolnavului din starea de soc

889.Diabetul zaharat este o boala de metabolism cu evolutie cronica si se datoreaza:


a. distrugerii pancreasului
b. insuficientei relative de insulina
c. insuficientei absolute sau relative de insulina îîn organism

890.Criteriile pentru diagnosticul de pneumonie, ca infectie nozocomiala, includ:


a. examen de sputa;
b. examen radiologic;
c. combinatii diferite ale unor dovezi clinice, radiologice si de laborator.

891.Scopul aplicarii Precautiunilor Universale este de a :


a. preveni transmiterea infectiilor pe cale sanguina personalului , la locul de munca;
b. preveni transmiterea infectiilor nozocomiale ;
c. preveni transmiteriea infectiilor, pe cale aerogena, in unitatile sanitare cu paturi

892.Manifstarea clinica caracteristica litiazei renale este:


a. infectia urinara;
b. insuficienta renala;
c. colica renala.

893.Sediul durerii in colica renala se afla in:


a. regiunea lombara;
b. regiunea toracala;
c. regiunea suprapubiana.

894.Durerea lombara cu iradiere in organele genitale externe este caracteristica:


a. insuficientei renale acute ;
b. insuficientei renale cronice;
c. colicii renale.

895.Uremia este stadiul terminal al :


a. insuficientei renale cronice ;
b. pielonefritei cronice ;
c. pielonefritei acute.

896.ln faza de izostenurie, densitatea urinei oscileaza intre :


a. 1017-1020;
b. 1015-1017;
c. 1010-1011.

897.Cel mai important semn in insuficienta renala cronica este :


a. nicturia;
b. disuria;
c. poliuria.

898.ln insuficienta renala acuta, diureticele se vor administra:


a. dupa corectarea volemiei;
b. inainte de corectarea volemiei;
c. dupa administrarea de vasodilatatoare.

899.Compresiunea din masajul cardiac extern se face:


a. pe 1/3 inferioara a sternului;
b. spre apendicele xifoid;
c. pe coaste, in stanga sternului

900.Asistentul medical:
a. nu poate exercita nici o alta activitate
b. poate exercita o alta activitate cu conditia ca aceasta sa fie compatibila cu demnitatea
profesionala
c. poate participa la actiuni de reclama si publicitate

901 .lnformatiile obtinute referitoare la pacienti pot fi îîmpartasite:


a. echipei medicale
b. familiei
c. publicatiilor stiintifice

902.Asistentul medical are obligatia:


a. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical doar daca este prezent si medicul
b. sa transporte pacientul la unitatea spitaliceasca
c. de a lua masuri de acordare a primului ajutor medical, indiferent de persoana, locul sau
situatia îîn care se gaseste

903. Asistentul medical trebuie sa trateze cu responsabilitate si profesionalism:


a. pacientii mai tineri
b. toti pacientii, indiferent de vaî rsta, conditie sociala sau economica
c. pacientii imobilizati la pat

904. Asistentul medical:


a. nu este prestator de servicii
b. este prestator de servicii
a. poate propune îîn situatii speciale pacientilor folosirea unor remedii, proceduri insuficient
validate pa plan stiintific sau medical

905. Protectia asistentului medical pentru riscurile ce decurg din practica profesionala se realizeza
de catre:
a. fiecare asistent medical prin societatile de asigurari
b. angajator, prin societatile de asigurari
c. nu este necesara protectiaasistentului medical

906.Angajarea si promovarea profesionala a asistentului medical îîn sistemul sanitar public se


realizeaza:
a. dupa absolvirea scolii postliceale sanitare
b. dupa obtinerea Autorizatiei de libera practica
c. prin concurs, potrivir legii

907.Alegerile pentru organele de conducere ale Ordinului Asistentilor Medicali din Romaî nia, la
nivel natioanal, judetean, al municipiului Bucuresti se organizeaza:
a. o data la 2 ani
b. o data la 3 ani
c. o data la 4 ani

908.Adunarea generala a Ordinului Asistentilor Medicali din Romaî nia se îîntruneste:


a. anual
b. de doua ori pe an
a. ori de caî te ori este nevoie

909.Biroul Executiv al Ordinului Asistentilor Medicali din Romaî nia este alcatuit din:
a. presedinte, 3 vicepresedinti, un secretar
b. presedinte, 2 vicepresedinti, un secretar
c. presedinte, 4 vicepresedinti, un secretar

910.Care din agentii patogeni (bacterii, virusuri, protozoare, fungi) pot produce
infectii asociate asistentei medicale
a. nici unul;
b. toti;
c. numai bacteriile.

911.Daunele provocate pacientului prin nerespectarea prevederilor Or.MSF.984/1994 implica


dupa sine responsabilitatea:
a. institutiei;
b. individuala;
a. individuala sau dupa caz a institutiei;

912.Tratamentul bolnavilor cu colica biliara consta in administrarea de:


a. metaclopramid, hemisuccinat de hidrocortizon
b. antibiotice, sedative
c. corectarea tulbularilor hidroelectrolitice

913.Sangerarea intermenstruala de origine uterina se numeste:


a. menoragie
b. melena
c. metroragie.

914In colecistita acuta apare urmaă torul tablou clinic:


a. durere in hipocondrul drept
b. febra
c. scaderea in greutate.

915.In cazul unui pacient cu colica biliara cu varsaturi incoercibile, acestea pot fi combatute prin
administrare de:
a. plegomazin fiole
b. torecan tablete
c. emetiral supozitoare.

916.Un pacient cu hemoragie prezinta:


a. tahicardie
b. tahipnee
c. cresterea cantitatii de C02 in sange.
917.Abcesul sufrenic poate evolua spre:
a. resorbtie cu procese aderentiale
b. ocluzie intestinala
c. se poate rupe si provoaca o peritonita generalizata.

918.Nu se pot administra in ulcerul perforat:


a. purgative
b. morfina
c. antialgice.

919.Este contraindicata efectuarea examenului radiologie cu sulfat de bariu in:


a. gastrita cronica
b. ulcerul gastric perforat
c. hemoragie digestiva.

920.Urmatoarele manifestari pot reprezenta semne de perforatie acoperita:


a. debut violent
b. contractura abdominala
c. meteorism intestinal.

921.In colica biliara conduita de urgenta consta in:


a. repaus la pat, antispastice, corectarea echlibrului hidro-electrolitic
b. regim alimentar, calmarea durerii, combaterea varsaturilor
c. repaus digestiv, administrare de antibiotice, calmarea durerii cu morfina

922.Pentru un accidentat cu hemoragiese vor lua urmatoarele masuri de urgenta:


a. refacerea masei circulante
b. monitorizarea functiilor vitale
c. examinarea morfo-functionala a rinichiului.

923.Modificarile hemodinamice care se produc îîn socul decompensat sunt:


a. cresterea volumului circulant
b. cresterea patului vascular prin vasodilatatie
c. pierderea de electroliti

924.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici:


a. este de obicei profunda
b. pielea este uscata
c. respiratia este de tip Cheyne-Stockes

925.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin:
a. polipnee cu halena acetonica
b. anorexie totala îînsotita de greturi, varsaturi
c. deshidratare totala

926.Pe laî nga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta:
a. dureri abdominale
b. senzatie de foame
c. halena acetonica

927.Cauzele comei hipoglicemice sunt:


a. doza insuficienta de insulina
b. alimentatie insuficienta
c. eforturi fizice mari

928.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin:


a. transpiratii profuze
b. piele uscata
c. agitatie psihic

929.Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica


prin:
a. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice
b. absenta fenomenelor de deshidratare
c. cresterea tensiunii arteriale

930.Coma hipoglicemica poate fi precedata de:


a. foame imperioasa
b. senzatie de greata
c. agitatie psiho-motorie

931.Masurile de ordin general care trebuiesc îîntreprinse in cazul socului traumatic sunt:
a. îînlaturarea factorului socogen
b. administrarea de lichide per os
c. aprecierea rapida a starii functiilor vitale

932.Pacientul aflat îîn soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta


urmatoarele semne:
a. este linistit, somnolent
b. extremitati cianotice
c. este inconstient

933.Socul poate fi determinat de:


a. pierderi masive de saî nge
b. transfuzii de saî nge
c. dezechilibre metabolice

934.Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente:


a. este o manifestare hemodinamica si metabolica
b. este o perturbare grava si durabila
c. este o manifestare exclusiv hemodinamica - scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie
935.In tratamentul socului hipovolemic este importanta:
a. administrarea de oxigen
b. refacerea volemiei
c. administrarea de vasopresoare

936.Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de:


a. Dextran 70 îîn solutie de NaCl, 1000-1500 ml
b. Ser fiziologic
c. Solutie Ringer lactat

937.Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele:


a. apare la persoane tinere
b. debutul este insidios
c. evolutia este progresiva

938.Semnele neurologice îîntaî lnite îîn coma hipoglicemica sunt:


a. convulsii, uneori crize epileptiforme, contracturi puternice cu îînclestarea gurii
b. semnul Babinski prezent bilateral
c. semnul Babinski absent, reflexe abolite

939.Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu:


a. diabetul insipid
b. diabetul femeii îînsarcinate
c. diabetul renal

940.Complicatiile diabetului zaharat pot fi:


a. acute
b. cronice
c. vasculare

941. Compensarea acidozei îîn soc se face prin administrarea de:


a. solutie Ringer- lactat
b. bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic
c. THAM 100-150 ml

942.Tratamentul îîn socul hemoragic va urmari:


a. compensarea pierderilor prin transfuzie de saî nge izogrup si Rh
b. administrarea de vasopresoare
c. administrarea de substituenti volemici

943.Terapia antisoc va tine paî na caî nd:


a. TA creste, pulsul se regularizeaza, culoarea tegumentelor si mucoaselor se
normalizeaza
b. diureza creste la peste 40 ml/h, bolnavul e constient, cooperant
c. dispare midriaza, tegumentele devin calde

944.ln stadiu de coma diabetica se remarca:


a. scaderea rezervei alcaline
b. cresterea pH-ului
c. cresterea acidozei metabolice

945.Hipoglicemia usoara este caracterizata prin transpiratii profuze, ameteli, astenie, foame
exagerata. Aceste fenomene credeaza dupa:
a. ingestia de glucide
b. administrare de ser fiziologic
c. administrare de glucoza

946.ln socul anafilactic intubatia orotraheala se practica îîn caz de:


a. asfixie
b. spasm laringian
c. bronhospasm prelungit

947.Tratamentul comei diabetice îîn spital trebuie sa fie:


a. etapizat pe ore
b. îîn functie de valorile ionogramei
c. strict individualizat

948.Insulina cu actiune rapida se poate administra:


a. numai subcutanat
b. subcutanat
c. intravenos, la indicatia medicului

949.lnainte de administrare flaconul cu insulina trebuie:


a. sa fie tinut la loc luminos
b. sa fie îîncalzit la temperatura camerei
c. sa se agite paî na se omogenizeaza

950.Accidentele care pot aparea dupa administrarea de insulina sunt:


a. alergia la insulina, hipoglicemia
b. infectii locale, lipodistrofia
c. cetonuria

951.Administrarea glucozei îîn coma diabetica se face pentru:


a. prevenirea hipoglicemiei
b. echilibrarea hidroelectrolitica
c. disparitia cetozei

952.Hidratarea bolnavului îîn coma se face sub controlul:


a. glicemiei, pH-ului sanguin
b. ionogramei
c. echilibrului acido-bazic

953.ln raport cu gravitatea socului apar urmatoarele semne:


a. tensiunea arteriala scade
b. pulsul se accelereaza
c. pupilele sunt micsorate

954.lnfectia asociata asistentei medicale este :


a. infectia contactata in spital sau alte unitati sanitare cu paturi;
b. infectia care se refera la orice boala datorata microorganismelor;
a. infectia dobandita in spital si uneori diagnosticata dupa iesirea din spital.

955..Atributiile asistentei medicale in prevenirea infectiilor nozocomiale cuprind:


a. respectarea regulilor de tehnica aseptica in efectuarea tratamentelor prescrise;
b. supravegherea mentinerii conditiilor de igiena si a toaletei bolnavilor imobilizati;
a. supravegherea aplicarii tratamentului cu antibiotice in functie de antibiograma si evolutia
clinica a bolnavului .

956. ln cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si
mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

957. Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:


a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare .

958.Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :


a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

959.Echipamentul de protectie este :


a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .

960.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :
a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor;
b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .

961.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte ascutite,


constau in :
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la
indemana si marcate corespunzator;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite.
962.Asistenta medicala trebuie sa faca identificarea medicamentelor administrate:
a. la preluarea acestora;
b. inainte de administrare;
c. la externarea pacientului.

963.Echipametul de protectie este :


a. bariera intre lucrator si sursa de infectie;
b. utilizat in timpul activitatilor care presupun risc de infectie ;
c. alcatuit din halat si incaltaminte de spital .

964.Spalarea mainilor si a altor parti ale tegumentelor , cel mai important mod de prevenire a
contaminarii cu agenti microbieni, se efectueaza :

a. inainte si dupa aplicarea unui tratament pacientilor ;


b. dupa scoaterea manusilor de protectie ;
c. numai la intrarea in serviciu .

965.Metodele de prevenire a accidentelor profesionale prin taiere, intepare cu obiecte ascutite,


constau in
a. colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere,
amplasate la indemana si marcate corespunzator ;
b. reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
c. recapisonarea acelor folosite.

966.In cadrul Precautiunilor Universale este considerat factorul de risc contactul tegumentelor si
mucoaselor cu urmatoarele produse :
a. lichid amniotic, lichid peritoneal, LCR, lichid sinovial;
b. sperma si secretii vaginale;
c. sputa, secretii nazofaringiene .

967.Regulile de baza in aplicarea Precautiunilor Universale considera:


a. toti pacienti potential infectati;
b. toti pacientii sunt potential sanatosi ;
c. ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare .

968. Aplicarea Precautiunilor Universale se refera la :


a. prevenirea accidentelor si a altor tipuri de expunere profesionala ;
b. personalul infectat cu Hbs;
c. utilizarea echipamentului de protectie adecvat, complet, corect.

969.Sindroamele epileptice se clasificaă îîn:

A. Epilepsii şi sindroame epileptice generalizate;

B. Epilepsii cu crize parţiale simple sau complexe;


C. Epilepsii şi sindroame epileptice focale;

D. Epilepsii cu caracter focal sau generalizat nedeterminat;

E. Absenţe tipice sau atipice

970. Epilepsia petit mal se caracterizeazaă prin urmaă toarele, cu excepţia:

A. debut îîn jurul vaî rstei de 7 ani şi paî naă la adolescenţaă ;

B. apariţie favorizataă de hiperpnee;

C. frecvente pierderi ale contactului cu mediul;

D. crize tonico-clonice generalizate apaă rute dimineaţa, favorizate de privarea de somn;

E. aspect EEG de vaî rf-undaă de 3 Hz.

971. IÎn criza epilepticaă , EEG se efectueazaă :

A. îîn primele 24 ore;

B. îîn primele 48 ore;

C. îîn primele 7 zile;

D. îîn primele 72 ore;

E. nu se efectueazaă .

972. IÎn diabetul zaharat la copil, confirmarea caracterului autoimun se realizeazaă prin determinarea:

A. anticorpilor anti-insulinaă ;

B. hemoglobinei glicozilate;

C. anticorpilor anti-celule insulare, anti-GAD, anti-IA-II, anti-insulinaă ;

D. peptidului C;

E. insulinei şi peptiduluiC

973. IÎn diabetul zaharat a copil, Hb A1c (hemoglobina glicataă ) reflectaă :

A. controlul metabolic al lunii precedente; B. controlul metabolic al celor 6 luni precedente;


C. controlul metabolic al celor 3 luni precedente;

D. caracterul autoimun al bolii;

974. Managementul terapeutic îîn faza iniţialaă îîn cetoacidoza diabeticaă la copil cuprinde:

A. administrare subcutanataă de insulinaă ;

B. umplerea patului vascular;

C. administrare i.v. de insulinaă cu acţiune rapidaă ;

D. administrare i.v. de insulinaă cu acţiune lentaă ;

E. administrare de glucagon.

975. Raţia caloricaă totalaă îîn diabetul zaharat la copil trebuie saă conţinaă :

A.50% glucide cu absorbţie rapidaă ;

B. 50% glucide cu absorbţie lentaă ;

C. 25 % lipide; D. 25% proteine;

E. 20% proteine şi 30% lipide;

976.Activitatea fizicaă îîn obezitate permite urmaă toarele, cu excepţia:

A.readaptarea copilului obez la efort;

B.limitarea timpului petrecut îîn faţa televizorului;

C. scaă derea greutaă ţii chiar faă raă dietaă ;

D.reducerea sedentarismului;

E.limitarea timpului petrecut la calculator.

977.IÎn caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie saă tșinem cont ca la aceasta vaî rsta copilul este expus la
infectșii materno-fetale, germenii cel mai frecvent îîntaî lnitși fiind urmaă torii CU EXCEPTIA :

A. Streptococ grup B

B. Streptococ grup A

C. E.coli
D. Enterococi

E. Listeria monocytogenes

978. IÎn caz de febra la copilul peste 3 ani tratamentul de prima intentie este :

A. Metamizol sodic i.v.

B. Acetaminofen

C. Ibuprofen

D. Acid acetilsalicilic

E. Antiinflamatorii steroidiene

979. La copilul intre 3 si 36 de luni in caz de febra raă u tolerata sau cu semne de gravitate faă raă punct de
plecare clinic , antibioterapia de prima intentie consta in :

A. Aminoglicozid

B. Flurochinolona

C. Cefalosporine de generatia a III a

D. Cefalosporine de genratia a doua

E. Penicilinamine

980 .In caz de febra la copilul sub 3 luni, trebuie sa tinem cont ca la aceasta virsta copilul este expus la
infectii materno-fetale, germenii cel mai frecvent intalniti fiind urmatorii CU EXCEPTIA :

A. Streptococ grup B

B. E.coli

C. Enterococi

D. Piocianic

E. Listeria monocytogenes
981. Referitor la diagnosticul clinic al pielonefritei la copil, acesta se bazeaza pe urmatoarele semne CU
EXCEPTIA:

A. Febra

B. Dureri lombare ( inconstante, cu atit mai frecvente cu cit copilul este mai mare)

C. Hematurie macroscopica

D. Alterarea starii generale (inconstant)

E. Semne functionale urinare , evidente cu cit virsta este mai mare

982. Examenul complementar de prima intentie intr-o suspiciune de infectie urinara la copil este:

A. Dozarea proteinelor urinare

B. Ionograma urinara

C. Bandeleta urinara

D. Urocultura

E. Cistografia retrograda

983.Absenta leucocituriei si a nitritilor la testul bandeletei urinare, exclude diagnosticul de infectie


urinara CU EXCEPTIA:

A. Sugarilor sub 3 luni

B. Antibioterapie

C. Leucocitoza

D. Leucopenie

E. VSH crescut

984.Managementul rinofaringitei acute impune:

A. Tratament antibiotic

B. Tratament sistemic cu corticosteroizi

C. Tratament antiparazitar

D. Tratament simptomatic
E. Tratament cu citostatice

985 .Angina ulceronecroticaă Vincent (infectșie fuzo-spirilaraă ) se caracterizeazaă prin:

A. Ulceratșii unilaterale ale amigdalelor

B. Ulceratșii bilaterale ale amigdalelor

C. Dispnee expiratorie

D. Dispnee inspiratorie

E. Wheezing

986 .IÎn angina copilului cu test de diagnostic rapid pozitiv se initșiazaă tratament cu:

A. Antivirale

B. Antifungice

C. Bronhodilatatoare

D. Amoxixilinaă pentru 6 zile

E. IÎnhibitori ai pompei de protoni

987.Angina streptococicaă se poate complica cu:

A. reumatism articular acut

B. hepatitaă reactivaă

C. glomerulonefritaă

D. abces retrofarngian

E. adenoflegmon

988.Definirea astmului sugarului sub 36 luni este:

A. Prin spirometrie

B. Prin radiografie toracicaă

C. Esentșialmente clinicaă sș i anamnesticaă


D. Datorataă exclusiv atopiei

E. Datorataă exclusiv alergie

989 .Astmul bonsș ic sub 36 luni se definesș te prin:

A. Dispnee inspiratorie

B. Tuse productivaă

C. Rinoree muco-purulentaă

D. 3 atacuri de dispnee cu raluri sibilante de la nasș tere

E. Dispnee expiratorie

990.Infectșiile respiratorii sunt factori de risc îîn astmul bronsș ic astfel:

A. Exogeni

B. Endogeni

C. Genetici

D. Poluare la domiciliu

E. Poluare atmosfericaă

991. In astmul bronsș ic intermitent simptomele diurne sunt:

A. Sub 1 noapte/lunaă

B. Sub 1 zi/saă ptaă maî naă

C. Sub 1 zi/semestru

D. Permanente

E. 1-2 zile/saă ptaă maî na

992. Corticoterapia inhalatorie îîn dozaă micaă /medie se recomandaă îîn:

A. Astmul sever

B. Astmul intermitent
C. Astmul la efort

D. Astmul usș or

E. Faringitaă

993 .Astmul bronsș ic persistent sever la copiii sub 36 luni se caracterizeazaă prin:

A. Simptome diurne peste 2 zile/saă ptaă maî naă

B. IÎnsuficientșaă cardiacaă

C. Simptome nocturne peste 2 noptși/lunaă

D. Douaă sau mai multe exacerbaă ri îîn ultimele 6 luni

E. Beta-2-mimetice cu durataă scurtaă de actșiune> 4 zile/lunaă

994.Cea mai frecventaă cauzaă de diaree acutaă viralaă este:

A. Rotavirus

B. Virus gripal

C. Arbovirus

D. CMV

E. Nici un raă spuns correct

995.Deshidratarea extracelularaă se caracterizeazaă prin urmaă toarele, cu excepţia:

A. Tahicardie

B. Hipotonia globilor ocular

C. Hipotensiune arterial

D. Oligurie

E. Colaps

996 .Deshidratarea intracelularaă se caracterizeazaă prin urmaă toarele, cu exceptia:

A. Sete puternicaă
B. Oligurie

C. Tulburaă ri neurologice

D. Febraă

E. Hipotonia globilor oculari

997.Criteriile de spitalizare îîn diareea acutaă sunt, cu excepţia:

A. Deshidratare mai mare sau egalaă cu 10%

B. Vaî rsta sub 3 luni

C. Prematuritatea

D. Deshidratare mai mare sau egalaă cu 5% îîn caz de eşec al rehidrataă rii orale

E. Toleranţa digestivaă bunaă

998.Diareea acutaă parazitaraă este dataă de urmaă toarele, cu excepţiile:

A. Giardia

B. Entamoeba hystolytica

C. Cryptosporidium hominis

D. CMV E. Salmonella

999. Alaă ptarea naturalaă presupune:

A. Numaă r de 4-5 mese pe zi

B. Alimentarea nou-naă scutului dupaă 12 ore de viaţaă

C. Durataă lungaă a suptului (mai mult de 20 minute)

D. Alternarea cu o formulaă pentru sugari

E. Nici un raă spuns nu este corect

1000. Care din afirmaţiile referitoare la perioadele de alimentaţie ale copilului este corectaă :

A. Paî naă la 4-6 luni formule pentru sugari


B. Dupaă 4-6 luni paî naă la 12 luni lapte de creştere

C. Dupaă 1 an lapte de continuare