Sunteți pe pagina 1din 7

SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

CAPITOLUL II

2. CARACTERIZAREA CADRULULUI NATURAL

2.1.PREZENTAREA GENERALĂ A LOCAȚIEI PLANTAȚIE


Plantația se va înființa în Podgoria Nicorești care se află în partea de est a României, între
râurile Bârlad și Siret.
Podgoria este reprezentată de două centre viticole Nicorești și Buciumeni
Centrul administrativ aparține de județul Galați la o distanță mică de Tecuci si la 50 km
de orașul Galați. Arealul podgoriei se încadrează între coordonatele geografice de 45°52' si
45°06', latitudine nordica si 27°19' si 27°28' longitudine estica.
Relieful are aspectul unui platou, care se înclină ușor, de la 250-300 m altitudine în N și
NV până la 80-100 m altitudine în E și SE.
Așezarea ce poartă în prezent numele de Nicorești se numea, în trecut, Policin, notează
prof. Mihai Macici, în volumul “Lumea vinurilor. Vinurile lumii”. Cel care i-a dat actualul nume
se pare că a fost chiar domnul Moldovei, Ştefan cel Mare (1457-1504), care, după lupta de la
Podul Înalt, în care i-a biruit pe turci, a făcut un popas pe dealul comunei Ţepu, în locul numit
“Cornul Dracului”.
Hatmanul Nicoară, comandantul oștirilor din ținutul de margine al Moldovei, ar fi dat un
ospăț pentru a sărbători victoria, la care a servit un vin roșu produs pe acele meleaguri. Vinul i-a
plăcut atât de mult domnului, încât a hotărât ca așezarea să poarte numele de Nicorești, în cinstea
hatmanului.
Cea mai veche atestare documentară a Nicoreștilor datează din anul 1572, când este
menționat la o vânzare din ținutul Fălciului. De altfel, majoritatea documentelor Nicoreștilor fac
referire la tranzacții cu vii. În secolul al XVIII-lea, podgoria este menționată de Dimitrie
Cantemir, în lucrarea “Descrierea Moldovei” (1716), ca fiind cea de-a IV-a din Moldova, în
ordinea importanței, după Cotnari, Huși și Odobești.

2.2.STUDIUL PEDOGENETIC

2.2.1. Studiu geomorfologic

Relieful are aspectul unui platou, care se înclina lent (sub 2-3°), de la altitudinea de 250-
300 m în N si NV pana la cea de 80-100 m spre E si SE.

10
SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

Suprafata platoului este rar, dar adanc fragmentata de vaile afluente Barladului prin pante
de 5-15°. Versantul Siretului are pante de 50-90°, supuse unor active surpari si eroziuni
torentiale.
Din punct de vedere geomorfologic, zona studiată face parte din Colinele Tutovei
(Promontoriul Nicoreşti), care se includ în unitatea structurală a Podişului Moldovenesc.
Localităţile, care alcătuiesc comuna Nicoreşti prezintă următoarele particularităţi
geomorfologice:Localităţile Nicoreşti, Dobrineşti şi Sârbi
Localitatea Nicoreşti este străbătută de Valea Rea în localităţile Sârbi şi Dobrineşti de
pârâul Tecucel, care are drept afluent Valea Rea.
Se disting trei zone geomorfologice:
Zona de luncă, cu lăţimi de 50-250 m, Valea Rea şi pârâul Tecucel au cursul meandrat,
pe alocuri formând zone cu exces de umiditate.
Suprafaţa luncii este acoperită de păşune, teren arabil, culturi de viţă de vie şi căteva
construcţii parter. Cursul meandrat al Văii Rea este necesar a fi regularizat, deoarece în
perioadele cu precipitaţii se produc inundaţii pe unele sectoare ale văii, cum ar fi la nord de
Dobrineşti în zona podului de şosea.
Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă, se dezvoltă până la cote +100 - +110 şi are
lăţimi de 50-200 m. Zona de trecere se dezvoltă mai mult pe raza localităţilor Sârbi şi Dobrineşti,
fiind acoperită de teren arabil, culturi de viţă de vie şi pe alocuri de pădure. Zona de trecere este
colorată în cafeniu, pe planul de situaţie anexat.
Zona câmpiei înalte, colorată în galben, cuprinde cea mai mare parte a localităţilor
menţionate mai sus. Cotele terenului variază între + 100 - + 150, iar pantele naturale sunt de 5 –
10 %. Câmpia înaltă este acoperită de construcţii parter din paiantă şi cărămidă.
În zonele cu pante mai accentuate din cauza naturii prăfoase nisipoase loessoide a
pământurilor din cadrul câmpiei înalte, s-au format prăbuşiri de teren şi ravene în special în
partea estică a localităţii Sârbi şi de nord a localităţii Nicoreşti.
2.2.2. Studiul hidrologic
Podgoria este drenata distantat, dar relativ adanc de vaile autohtone: Tecucelu, Berheciu
si Pereschivu, afluenti ai Barladului dinspre SE.
Alimentarea acestor rauri este dominant pluvio-nivala (80-85%) si redus subterana (10-
15%), cu un regim anual al scurgerilor capricios.
Panzele subterane captive, se gasesc cantonate la adancimi mari, la baza complexului
aluvionar piemontan. Stratele acvifere freatice sunt de regula sarace si discontinue în spatiu si
timp. Pe ansamblu, rezervele de apa, specifice regiunilor piemontane sunt reduse.

11
SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

2.3.STUDIUL CLIMATIC
Plantația de viță de vie propusă se încadrează în climatul tip temperat continental, cu
nuante excesive.
Tabel 2.1

Indicele de
Perioada anuala Perioada de vegetatie conventionala aptitudine
oenoclimatica
T Suma Suma Suma
precipit Insolatia
med(°) atiilor(m T(°) (ore) precipitatiilor(mm)
m)
9.9 506 3246 1506 317 4688
(http://www.oniv.ro/page.php?id=322, 2019)

2.3.1. Regimul termic

Temperatura Se considera optima pentru activiatea fotosintezei temperatura de 25 - 280C.


Variatia sezoniera a temperaturii atrage dupa sine si variatia nivelului optim a temperaturii
pentru fotosinteza pe parcursul perioadei de vegetatie astfel in Mai, Iunie, Iulie se situeaza la
nivelul de 25 – 300C ca in toamna, Septembrie, Octombrie sa scada la 200C

Atunci cand conditiile sunt favorabile atenuarii temperaturilor ridicate (vanturi slabe,
umiditate ridicata) frunzele si suprafetele boabelor expuse direct la razele solare de mare
intensitate pot avea o temperatura cu pana la 100C in plus fata de cea a aerului ceea ce conduce la
sistarea proceselor metabolice.

La temperatura de 10 - 150C randamentul fotosintetic este slab dar nu neglijabil, cresterea


temperaturii catre 20 – 250C atrage dupa sine marirea rapida a randamentului fotosintetic ca de la
30 – 350C sa scada. La temperaturi excesive (peste 35 – 400C ) fotosinteza se reduce aproape
total, datorita instabilitatii termice a enzimelor si deshidratarii tesuturilor frunzei, iar la 45 – 500C
fotosinteza nu mai are loc.

Temperatură medie înregistrată ultimi 10 ani


Tabel 2.2

Temperatura medie (°C)


2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Ianuarie -0,8 0,7 -3,4 -2,3 -1,1 -0,7 -0,5 -0,4 -1,7 -4,3
Februarie 3,6 3 0,6 -2,7 -6,6 3,1 0,7 2,1 7 1,2

12
SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

Martie 9,4 5,9 5,4 5,1 6,1 4,9 9,4 6,6 7,9 9,3
Aprilie 13,1 12,7 12,6 10,5 14,8 13,9 12,7 11,7 14,8 10,9
Mai 17 17,9 18,5 17,7 19,6 20,5 17,8 18,8 17,2 17,7
Iunie 22,3 22,4 21,6 21,6 23,8 22,8 20,9 22,1 23,3 23
Iulie 23,5 25,3 24,5 24,5 27,2 23,4 24,1 25,3 25 23,8
August 25,1 23,8 26,3 23,2 25,2 24,1 24,6 25,4 24,4 24,6
Septembrie 16,8 19,1 18,4 21 20,3 16,9 19,6 21,1 20,2 20,9
Octombrie 13,7 13,1 9,6 11 14,9 12,4 11,9 11,6 10,5 12,8
Noiembrie 6,8 7,7 12,1 3,7 7,9 9,6 5,5 8,4 5,6 7,6
Decembrie 3,2 0,5 0,1 3,2 -1,2 1 0,7 3 0,7 4,4

Medie An 12,8 12,7 12,2 11,4 12,6 12,7 12,3 13 12,9 12,7
(www.meteomanz.com, 2019)
Temperatură minimă medie înregistrată ultimi 10 ani
Tabel 2.3
Temperatura minimă medie (°C)
Lună\An 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Ianuarie -3,3 -2,5 -6,1 -5 -4 -3,6 -2,7 -3,3 -5,3 -7,5
Februarie -0,4 -0,2 -2,4 -5,7 -10,6 0,5 -2,5 -0,9 3 -2,2
Martie 4,2 1,6 0,7 0,5 1,1 0,7 4,5 2,9 3,6 4,5
Aprilie 8,4 6,8 7,5 5,9 8,7 8,8 7,9 6 9,1 5,6
Mai 11,4 12,3 13 12 14,2 14,5 12,3 12,7 11,7 12
Iunie 16 16,2 16,9 16,1 17,9 17,2 15,9 15,9 17,7 17,2
Iulie 17,2 19,2 19,3 18,5 20,6 17,9 18,1 18,8 18,6 17,8
August 18,5 17,7 20,4 17 18,7 18,1 18,3 19 18 18,1
Septembrie 11,5 13,2 13,3 14,7 14,1 11,9 13,3 15,6 13,9 14,8
Octombrie 8,7 9,3 5,9 6,1 10,1 8,2 7,1 7,3 6,9 7,6
Noiembrie 3,7 4,2 8,2 -0,1 4,8 6,3 3,3 4,3 2,8 4,6
Decembrie 0,7 -2,1 -3,1 0,4 -3,9 -1,8 -1,4 -0,3 -2,8 1,5
Medie An 8,1 8 7,8 6,7 7,6 8,2 7,8 8,2 8,1 7,8
(www.meteomanz.com, 2009)
2.3.2. Regimul hidric

În lipsa apei din sol, vița de vie are dificultăţi în absorbţia elementelor nutritive. De
asemenea, prin procesul fiziologic de transpiraţie, plantele elimină apa prin stomate. Proprietățile
fizice și chimice ale solurilor din plantațiile viticole influențează disponibilitatea apei pentru
plante.
Aprovizionarea cu apă este extrem de importantă pentru viţa de vie în timpul
înmuguritului şi înfloritului, dar după legatul florilor poate fi redusă în vederea inducerii
stresului hidric controlat. Irigarea este necesară dacă se constată deficit de apă în sol, în
fenofazele mai sus menționate. După legatul florilor până la pârgă, irigarea este suspendată.

13
SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

Această perioadă de “stres hidric” stimulează viţa de vie să-şi concentreze resursele în
realizarea de producţii mai reduse cantitativ, dar de o calitate ridicată.

Cantitatea medie de precipitați înregistrată ultimi 10 ani


Tabel 2.4

Cantitatea de precipitații (mm)


Lună\An 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Ianuarie 15,7 60,3 43,6 50,9 63 76,4 78,9 24,2 51,6 23,4
Februarie 1,3 21,8 56,5 26,2 49,4 40,5 4,9 44,4 18,9 48,5
Martie 23,2 43,4 34,9 1,9 11,3 59,1 40,1 78,6 48,6 13,6
Aprilie 30,8 22,2 16,6 53,4 30,5 41,6 55,2 35 53,8 85
Mai 36,6 30,2 90 34,4 81,6 35 82,2 11 58,2 28,8
Iunie 30,7 37,2 89,2 85,8 59,4 91,4 42 59,8 70,8 79,8
Iulie 37,4 56,2 73 10,4 49,2 42,8 44,8 22,4 22,8 153,7
August 11,3 5,8 9,6 24,6 47,4 20,8 30,8 24 32,8 9,6
Septembrie 81,2 62 54,2 1 32,4 67,2 5,8 24 111 3,2
Octombrie 18,6 47,4 101,2 18,6 28,7 54 45,9 92,2 207,8 106
Noiembrie 18,3 15,2 27,2 0,6 18,5 28,2 79 122,4 61,2 52,6
Decembrie 43,4 91,4 87,5 16,1 115,3 3,2 91,4 1,6 2,8 45,4
Total
precipitați 348,5 493,1 683,5 323,9 586,7 560,2 601 539,6 740,3 649,6
an
(www.meteomanz.com, 2009)

2.3.3. Condițiile naturale climatice rezumat


După cum putem observa condițile climatice în decursul anilor analizați se menți dar
putem observa și că în ultimi ani încălzirea globală are un efect destul de considerabil.
Acest fapt a dus și la intesificarea zilelor cu ceață dar și scăderea celor cu furtuni .
Condiți naturale climatice
Tabel 2.5

Zile de Zile cu Zile cu Zile sol


zăpadă ceață furtună îngețat
2008 2008 2008 2008
28 36 39 58
2009 2009 2009 2009
17 31 56 67
2010 2010 2010 2010
43 42 53 83
2011 2011 2011 2011
14
SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

24 18 54 93
2012 2012 2012 2012
32 22 40 95
2013 2013 2013 2013
19 29 56 72
2014 2014 2014 2014
26 30 61 68
2015 2015 2015 2015
22 14 43 59
2016 2016 2016 2016
16 29 30 61
2017 2017 2017 2017
22 29 28 64

2.3.4. Lumina
Viţa-de-vie este o plantă heliofilă, pretenţioasă la lumina radiantă de la soare, de
aceea valorifică cel mai bine locurile însorite, bine expuse. Prin fotosinteză, lumina
devine principala sursă de energie în sintetizarea substanţelor organice; iar sub acţiunea
directă a luminii, strugurii sunt mai coloraţi şi acumulează cantităţi mai mari de zaharuri.

Influența luminii Avand in vedere rolul primar in formarea produsilor de fotosinteza,


lumina este considerata factorul principal al mediului cu influenta asupra fotosintezei.
Intensitatea optima pentru desfasurarea fotosintezei, este in jur de : 50.103 – 60.103 lucsi putand
ajunge la 60.103 – 90.103 lucsi in conditii secetoase. In conditii de laborator, intensitatea optima
este de 40 ∙ 103 lucsi.

Factorii de influenta asupra fotosintezei, actioneaza in stransa dependenta unul cu altul.


Analizand variatia fotosintezei, in functie de intensitatea luminii (10∙103 – 30∙103 lucsi) se
constata ca la o intensitatea a luminii de 30∙103lucsi fotosinteza se inregistreaza cu cele mai mari
valori la temperatura de 18 – 210C . Odata cu cresterea temperaturii pana la 42 – 450C la aceeasi
intensitate luminoasa scade puternic nivelul fotosintezei.

In conditiile de cultura in sera, comparativ cu cele din camp fotosinteza maxima se atinge
la o intensitate luminoasa mai redusa.

In plantatiile viticole, frunzele au diferite pozitii in raport cu radiatiile luminoase ceea ce


le modifica si fotosinteza. In conditiile de lumina razanta, intensitatea fotosintezei este redusa la
jumatate, in raport cu lumina perpendiculara. Conditiile de iluminare a frunzelor, pot fi dirijate in

15
SUCIU AUREL ÎNFINȚAREA UNEI PLANTAȚI VITICOLE

plantatiile viticole prin unele interventii tehnice (orientarea randurilor, densitatea butucilor la
hectar, forma de conducere, operatiile in verde).

2.5. SOLUL

Tipurile de sol sunt: cernoziomurile, cernoziomurile cambice, solurile cenusii, afectate


pe versanti datorita procesului de eroziune.
Cele mai răspândite sunt cernoziomurile. Într-o proporţie mai mică, sub pădurile de
salcie şi plop, se dezvoltă cernoziomurile cambice. Cernoziomurile sunt formate, în mare
majoritate, pe depozite loessizate ale teraselor, glacisurilor, proluviilor etc. Acestea sunt
soluri cu o fertilitate destul de ridicată datorită calităţilor orizontului superior (humus huminic în
jur de 3%, azot, fosfor, completă saturaţie în baze, reacţie alcalină), însuşirilor fizice (afânare,
structură gromerulară, textură mijlocie, drenaj normal etc.) şi biologice favorabile
(activitate biologică, humificare, nitrificare, amonificare).

16