6.

Experimentul
= este considerat cea mai importanta metoda de ​cercetare, avand posibilitatea de a ne furniza
date precise si obiective
= ​provocarea unui fenomen psihic, in conditii bine determinate, cu scopul de a gasi sau verifica
o ipoteza
= ​valoarea experimentului deriva din aceea ca modificam una din conditii si urmarim ce
transformari rezulta
Ex: o experienta efectuata de J. Bullock pentru a stabili care din simturi asigura sarpelui
precizia in prinderea prazii. El a astupat ochii sarpelui si a constatat ca reptila n-a fost prea
mult stanjenita in detectarea unui soricel plasat in apropiere. De asemenea, astupandu-i pe
rand urechille si narile, n-au rezultat modificari. In schimb, acoperind 2 orificii aflate
deasupra narilor sarpele a devenit dezorientat , nemaiizbutind sa prinda prada. In aceste
orificii se gasesc 250.000 de celule senzoriale termice( sensibile la caldura), adica de 5 ori mai
mult decat gasim pe intregul corp omenesc. Ca urmare, sarpele poate sesiza diferentele
termice extrem de mici, prin care el detecteaza locul unde se afla un animal, chiar si pe
intuneric.
Categorii variabile:
1. independente-​ cele asupra carora actioneaza numai experimentatorul( in cazul nostru,
diferitele simturi ale animalului)
2. dependente-​ cele ce depind tocmai de variabilele independente( in cazul nostru
comportamentul sarpelui prin care descoperea si prindea soarecele)
= exista diversi factori ai mediului natural, mediul social( diferite persoane), apoi variabile
subiective( prin consemn putem cere de la subiect sa urmareasca anumite semnale, sa actioneze
pe unele butoane, sa memoreze niste numere etc)
- In conceperea si desfasutrarea unui experiment se disting mai multe etape:
a) observatia initiala- ​in care urmarim modul de manifestare al unui fenomen psihic si
intensive​degajam o problema ce se cere solutionata
b) imaginam o presupunere, ​o ipoteza​ vizand solutionarea problemei degajate; totodata,
concepem si modul de verificare al ipotezei( descriem un ​montaj​ experimental)
c) urmeaza ​desfasurarea efectivaa experimentului​ in care observam si inregistram
rezultatele
d) ultima etapa consista in​ organizarea si prelucrarea statistica a datelor( ​experimentul
psihologic se efectueaza de obicei cu numeroase persoane) care ne permit​ sa tragem
concluziile,​ generalizandu-le in masura ingaduita de structura si amploarea populatiei
=> Deseori concluziile ne duc la schimbarea ipotezei si conceperea altui experiment.
- Unii filozofi au negat intensitatea fenomenelor psihice atribuindu-le numai deosebiri
cantitative.
- Fara a incerca sa intram intr-o asemenea dezbatere, vom observa ca nota “do” difera de nota
“mi”altfel decat un “do” abia audibil, de unul care ne sparge timpanul.
- In psihologie intalnim numai marimi ​intensive.
-​ spre deosebire de marimile ​extensive(​ in care o unitate de masura poate fi comparata cu
marimea: un metru se include de mai multe ori intr-o lungime)
- Temperatura se masoara prin gradul de dilatare a mercurului, determinat prin extensiunea sa
intr-un tub gradat.
- a masura= a evalua o marime prin comparatie cu o alta numita unitate de masura
- In toate cazurile ne lovim de doua dificultati:
a) nu exista un raport proportional intre manifestare exterioara si fenomenul psihic interior
Ex: Cand la moartea unei rude cineva plange in hohote, isi smulge parul etc, dar peste putin
timp o vedem razand intr-un restaurant, rezulta ca durerea nu era mare. Attii care nu
plang si incremenesc pot fi mult mai profund afectati.
b) al doilea obstacol consista in aceea ca aspectul calitativ conteaza, cel cantitativ putand
sa nu aiba nici-o semnificatie
Ex: o telegrama in care scrie “Mama e bolnava” are o cu totul alta importanta deat una in
care scrie “Mama NU este bolnava”. Efectul celor doua litere este esential, sensul este
profund diferit, distinctia neputand fi masurata prin doua sunete.
-numerele stabilite in psihologie au proprietatea de a forma o serie ordinala, dar diferentele intre
doua cifre nu sunt egale, decat in situatii foarte speciale
- ​putem afirma ca A>B>C, insa nu putem sti daca A-B= B-C, asa cum e greu sa afirmam ca
elevul care a luat nota 8 stie de doua ori mai bine decat cel care a luat 4. De asemenea,
diferenta dintre primul scolar si cel deal doilea poate fi mult mai mare decat cel de al doilea si
cel de-al treilea.
=> Ca urmare,​ ​in psihologie, nu sunt legitime adunarile, scaderile, inmultirile dintre cote: totusi,
practic se utilizeaza, sustinandu-se ca s-au putut obtine rezultate, chiar daca sunt aproximative.
=> Vom folosi deci statistica, dar fara a supraestima precizia calculelor care nu este comparabila
cu cea din matematica, fizica etc
- Se pot descrie trei tipuri de experimente psihologice:
1. experimentul de laborator​ realizat intr-o incapere amenajata, utilizandu-se diferite
aparate sau materiale. Avem avantajul posibilitatii de a elimina tot felul de factori
perturbatori, insa subiectul se afla in conditii artificiale si in fata unor sarcini neobisnuite,
 incat e greu sa putem extinde rezultatele obtinute si asupra comportarii in conditiile vietii
obisnuite.
2. experimentul in conditii standardizate- ​care se desfasoara intr-o ambianta obismuita( un
birou, o sala de clasa), dar subiectul e supus totusi unor probe cu care nu e familiarizat,
premisele acestora fiind strict standardizate- acelasi lucru pentru toti subiectii
3. experimentul natural ​invocat de psihologul rus Lazurki la inceputul secolului, consta in a
urmari o persoana sau un grup in conditiile vietii sale obisnuite- in care a survenit o
modificare
Ex: directorul a hotarat ca muncitorii sa aiba o pauza de 30 de minute dupa 4 ore de munca si
un profesor s-a hotarat sa utilizeze saptamanal filme didactice, cate ½ pe ora.
Psihologul poate examina efectele unei astfel de modificari.
- Cand interventia este propusa de examinator, se vorbeste de experiment “ de teren”- el fiind tot
experiment natural, pentru ca ata ambianta cat si natura modificarilor sunt familiale
populatiei respective. In experimentul natural dispare artificialitatea conditiilor si a
sarcinii. In schimb, subiectul este influentat de numerosi factori pe care n-avem cum sa-i
controlam, distorsionand rezultatele.
=> Un astfel de experiment este mai putin precis.
- metoda experimentala este foarte valoroasa
- in psihologie, ea a dat mai putine rezultate decat se spera, deoarece in acest domeniu ne lovim
de o serie de dificultati specifice
- experimentul presupune ​analiza​( disocierea unor variabile, a unor procese)
- psihicul este extrem de unitar si separarea perceptiei de gandire, de pilda, sau de afectivitate
este imposibila
- analiza este posibila repetand o experienta de mai multe ori sau efectuand-o cu un mare numar
de subiecti
- omul≠ un obiect
=> ​un subiect​( care introdus in laborator, se intreaba: ​“Ce vor astia de la mine? E prudent sa-mi
dau osteneala ori mai bine raman pasiv?”)