Testul Omulețului

Între 1-2 ani: faza mâzgâlelilor (se opereaza o coordonare a

elementelor posturale si vizuale);

Între 2-5 ani: se observa o definire a mâzgâlelilor în sensul

aparitiei liniei ca modalitate de exprimare grafica a formelor geometrice de
baza. Mâzgâlitura devine cerc sau spirala divizata(C.Pîrlog) la care sunt
antrenate miscari de finete (R. Zazzo) ceea ce demostreaza evolutia
procesului de maturizare neuropsihica. Este faza de imitatie a gestului grafic
de multe ori fara sa se înteleaga sensul; în jurul vârstei de 3 ani
apar primele trasee intentionale copilul putând desena unOm sub forma
unui cerc si a liniei.

Pâna la 4 ani finalitatea actului grafic ramâne placere ludica sau motorie
imitativa (dupa Ch. Buchler) 50% din copiii de 4 ½ ani simbolizeaza ochii
prin doua puncte iar capul printr-un cerc ce este unit cu trunchiul ce este la
rândul sau unit cu linii descendente (membrele inferioare); în aceasta etapa
desenul începe sa devina reprezentativ prin juxtapunerea schemelor;
unii autori subliniaza aparitia unui proces simplu de comparare sau
preferinta pentru culori.

Între 5-6 ani: una din etapele de salt calitativ al grafismului; începând
cu 5 ani se de-fineste fenomenul denumit "schematism" care pâna la 8 ani
se transforma în simbolism grafic; apar formele geometrice: patratul,
triunghiul; apare trunchiul omului, corpul pre-zentat complet; între 5-6 ani
se produce o asamblare articulata a corpului uman; exista o tendinta
sintetica cu neglijarea amanuntelor si detaliilor. Functia de reprezentare se
evi-dentiaza în elementele de perspectiva si de inventie creatoare. Trebuie
subliniata corelatia existenta, gradul de dezvoltare la
aceasta vârsta si dezvoltarea functiei de abstractizare manifesta în desen.

Între 6-7 ani: desi planul realitatii si al imaginarului nu se separa net,

apar elemente de precizie executorie si disciplina în redare; se profileaza
sensuri de ritm grafic si elemente caracteristice generale ale sexului pe care
îl reprezinta.

Între 8-9 ani: apare modalitatea grafica numita "realism vizual"; apar
cu insistenta detaliile si continutul obiectelor; în reprezentarea omului apar
articulatiile membrelor superioare.

Între 9-10 ani: spatiul capata semnificatie si este redat ca o structura

în care exista o variatie (copilul descrie grafic) si elemente de ordonare
centrala.
1
 Între 10-11 ani: se intensifica procesul de structurare spatiala în
interordonarea spa-tiului local la spatiul general, iar în cadrul perspectivei
apare raportarea la o ANEXA NR. 8

Desenul şi schema corporală

Testul omuleţului (Florence Goodenough, 1925: Measurement of Intelligence by

Drawings) este utilizat pentru a aprecia progresul motor şi intelectual al copilului. În funcţie de
caracteristicile desenului, grila prezentată mai jos permite aprecierea vârstei mentale a
copilului.

Grila de cotare (testul omuleţului)

1 Prezenţa capului. 1 pct.

2 Prezenţa picioarelor: apar două picioare dacă omuleţul este desenat este din faţă, unu 1 pct.
dacă desenul este din profil.

3. Braţele sunt prezente. Dacă sunt desenate doar degetele, acestea nu se iau in 1 pct.
considerare decât în situaţia când apare un spaţiu între acestea şi corp.

4a Trunchiul este prezent. 1 pct.

4b Lungimea trunchiului este mai mare decât lăţimea. Măsurarea se face ţinând cont 1 pct.
de punctele cele mai depărtate, respectiv punctele cele mai apropiate.

4c Umerii sunt indicaţi în mod clar. 1 pct.

5a Braţele şi picioarele sunt ataşate de trunchi într-un punct oarecare. 1 pct.

5b Braţele şi picioarele sunt ataşate de trunchi în punctele corecte. Chiar dacă 4c nu 1 pct.
este reuşit, dacă braţele sunt indicate, ele ar trebui să se găsească în locul în care ar fi
trebuit să fie umerii.

6a Gâtul este prezent. 1 pct.

6b Conturul gâtului formează o linie continuă cu linia capului, a trunchiului sau cu 1 pct.
cele două reunite.

2
 7a Ochii sunt prezenţi. Cel puţin unul din cei trebuie să fie reprezentat pentru a primi 1 pct.
un punct.

7b Nasul prezent. 1 pct.

7c Gura prezentă. 1 pct.

7d Nasul şi gura reprezentate prin două trăsături. Cele două buze sunt indicate. 1 pct.

7e Nările sunt reprezentate. 1 pct.

8a Părul prezent. 1 pct.

8b Părul este corect plasat, capul nu este transparent. 1 pct.

9a Prezenţa hainelor. Una dintre primele forme de reprezentare ale îmbrăcăminţii sunt 1 pct.
nasturii. Sunt admise haşururi simple şi transparenţele.

9b Două articole de îmbrăcăminte reprezentate fără transparenţă (pantalon, pălărie, de 1 pct.

exemplu).

9c Desenul complet al hainelor, fără nici o transparenţă. Mânecile şi/sau pantalonul 1 pct.
trebuie reprezentate.

9d Patru articole vestimentare bine marcate. De exemplu: pălărie, pantofi, haină, 1 pct.
bluză, guler, cravată, curea sau bretele, pantalon, fustă etc. Fiecare articol este
reprezentat ţinând cont de elementele sale caracteristice. De exemplu: pantofii trebuie
să aibă şireturi, toc etc.

9e Costum complet, cu elemente de identificare a personajului: medic, vânzător, 1 pct.

soldat. Pălăria, mânecile, pantalonul şi pantofii sunt obligatoriu reprezentate.

10a Degetele sunt reprezentate. 1 pct.

10b Număr corect al degetelor. La fiecare mână (sau la mâna care este vizibilă) este 1 pct.
prezent un număr corect de degete.

10c Detalii desenate corect: două dimensiuni, lungimea mai mare decât lăţimea. 1 pct.

10d Reprezentarea distinctă a degetului mare. Diferenţiere netă între degetul mare şi 1 pct.
celelalte degete. Punctul se acordă atunci când unul dintre degete este reprezentat în
mod clar mai scurt decât altele.

10e Mâna este distinct reprezentată faţă de degete şi braţ. 1 pct.

3
 11a Braţele clar articulate la umeri, coate sau ambele. 1 pct.

11b Articulaţiile picioarelor: genunchi şi/sau glezne sunt reprezentate. 1 pct.

12a Proporţia capului. Nu mai mult de jumătate din dimensiunea trunchiului, nu mai 1 pct.
puţin de o zecime din trunchi.

12b Proporţia braţelor. Lungime egală cu lungimea trunchiului sau puţin mai lungi, 1 pct.
dar în nici un caz nu ating genunchii.

12c Proporţia picioarelor. Nu mai scurte decât trunchiul şi nu mai lungi decât de două 1 pct.
ori lungimea trunchiului.

12d Proporţia picioarelor. Piciorul şi laba piciorului trebuie văzute în două 1 pct.
dimensiuni. Laba piciorului are lungimea mai mare decât înălţimea. Nu trebuie să
depăşească o treime din înălţimea piciorului, nici să fie mai puţin decât o zecime din
înălţimea totală

a piciorului.

12e Două dimensiuni. Cele două mâine şi cele două picioare au două dimensiuni. 1 pct.

13 Prezenţa câlcâiului. 1 pct.

14a Coordonare motrică reprezentată prin contur. 1 pct.

14b Coordonare motrică prin articulaţii. 1 pct.

14c Coordonare motrică prin articulaţiile capului. 1 pct.

14d Coordonare motrică prin articulaţiile trunchiului. 1 pct.

14e Coordonare motrică a braţelor şi picioarelor. 1 pct.

14f Coordonare motrică a fizionomiei 1 pct.

15a Prezenţa urechilor. 1 pct.

15b Prezenţa urechilor; proporţii şi poziţionere corectă. 1 pct.

16a Detalii ale ochilor: gene, sprâncene sau ambele. 1 pct.

16a Detalii ale ochilor: gene, sprâncene sau ambele. 1 pct.

16b Detalii ale ochilor: prezenţa pupilelor. 1 pct.

16c Detalii ale ochilor: proporţii, lungimea mai mare decât înălţimea, dacă ochii sunt 1 pct.

4
 văzuţi din faţă.

16d Detalii ale ochilor: strălucirea. 1 pct.

17a Buza superioară şi fruntea prezente. 1 pct.

17b Buza superioară net distinctă de buza inferioară. 1 pct.

18a Capul, trunchiul şi piciorul văzute din profil. O greşeală poate fi tolerată 1 pct.
(transparenţa, poziţia greşită a braţelor sau picioarelor).

18b Profil perfect, fără erorile amintite anterior. 1 pct.

Rezultatul global (maxim: 52 de puncte) se analizează în funcţie de baremul următor:

Vârsta copilului 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 14

Puncte obţinute 2 6 10 14 18 22 26 30 34 38 42

Punctele obţinute se raportează la etalonul pentru cazul unei dezvoltări (motorii,

intelectuale şi psihologice) armonioase şi satisfăcătoare. Dacă rezultatele obţinute sunt inferioare
celor recomandate pentru o anumită vârstă, ele pot semnala un anumit retard (lejer sau profund)
în dezvoltarea intelectuală, sau probleme în relaţie cu conştiinţa propriului corp (schema
corporală).

Atunci când punctajul obţinut de copil este superior celui indicat în tabel, rezultatele
indică o dezvoltare excelentă, ca şi o conştiinţă bine dezvoltată a propriului corp.

Q.I. se obtin prin raportarea vârstei mentale la vârsta reala. La copiii cu sindrom de
nedezvoltare a vorbirii s-a constatat o diferernta între rezultatele obtinute la testul de desen si
testul Dearborn (Q.I. la desen > Q.I. de la Dearborn; exista un limbaj intern mai dezvoltat).

Omulețul este reprezentat de un baietel de 7 ani și 2 luni. A intrunit punctajul de 23. A intrunit
criteriile de la cerintele intrebarilor: 1,2,3,4a,4b,5a,5b,7a,7b,7c,7d,7e,
8a,8b,9a,9b,9c,10a,12b,16a,16b,17b. Q.I. conform vârstei de 8 ani.