Facultatea de Management, Inginerie Economicã în Agriculturã si

Dezvoltare Ruralã
-FILIALA SLATINA-

Referat,
CONSULTANTA AGRICOLA DIN
ROMANIA - CONSULTANTA AGRICOLA
DIN FRANTA

STUDENT: Trandafir Daniel Cristian

ANUL I Maste
 CONSULTANTA AGRICOLA DIN ROMANIA SI FRANTA

Necesitatea fermierilor de a accesa servicii de consultanță

agricolă apare în contextul în care, pentru a-și face meseria cu
succes, aceștia au nevoie atât de cunoștințe specifice domeniului
agricol – spre exemplu, diagnosticarea şi combaterea unor boli sau
dăunatori, cât și de competențe ce țin de management-ul unei afaceri,
precum întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru obţinerea unui
credit.

De aceea, serviciile de consultanță agricolă reprezintă un element

vital în domeniul transferului informațional şi tehnologic în
agricultură, oferind fermierilor informaţii care pot contribui la
îmbunătăţirea nivelului de trai al acestora şi al populaţiei din mediul
rural. În România, serviciile de consultanță agricolă au fost înființate
în perioada post-comunistă și, de atunci, sistemul a trecut prin
nenumărate etape de reformă.

Acest studiu își propune, într-o primă etapă, să realizeze o radiografie

a sistemului de consultanță agricolă din România, pornind de la
principalele modificări legislative în evoluția sa post-decembristă,
până la actuala structură organizațională. În acest moment, sistemul
de consultanță agricolă din România este compus din sistemul
public – compartiment de consultanță în cadrul celor 41 de direcții
pentru agricultură județene (coordonate tehnic și metodologic de
MADR), 280 de centre comunale de asistență tehnică în cadrul
primăriilor, dar și din 14 Camere Agricole private, ale fermierilor, în 14
județe (dar care nu sunt funcționale în practică, conform experților
intervievați pentru studiu).

Pe lângă entitățile publice și private, există și institutele de cercetare

agricolă, cu personal calificat, specializat în funcție de domeniul de
cercetare predominant la nivelul institutelor. Activitatea de
consultanță și extensie se desfășoară, în acest caz, prin intermediul
granturilor și proiectelor de cercetare.În egală măsură, studiul
urmărește o analiză sumară a modelelor dezvoltate de alte state în
domeniul consultanței agricole, modele relevante pentru a contura
câteva propuneri de politică publică pentru perioada care va urma.
Concluziile noastre arată că, în România, (re)construcția unui sistem
de consultanță agricolă funcțional și performant reprezintă o urgență,
nu doar din perspectiva nevoilor de dezvoltare ale fermierilor, ci și din
însuși accesul României la viitorele fonduri pentru agricultură post-
2020.

De asemenea, sunt necesare evaluări ale nevoilor fermierilor privind

serviciile de consultanță agricolă – atât din punct de vedere al
conținutului consultanței – informații, nevoi de formare –, cât și al
surselor preferate – la ce entități apelează aceștia, în ce au încredere
etc. Mai mult, consultanța trebuie să fie accesibilă la firul ierbii, să fie
în proximitatea fizică a fermierului. În România există 2686 de comune
și doar 450 de Centre de Consultanță Agricolă Locală (care de obicei
sunt reprezentate de un singur inginer agronom de la primărie).
Problema resurselor umane în consultanța agricolă nu mai poate fi
ignorată: acum un consultant agricol din sistemul public deservește
12 000-13 000 de fermieri înscriși pe listele APIA. Experiența statelor
europene arată că o proporție optima ar fi de 1 consultant la 65-100
fermieri.

Raportul avansează, de asemenea, și două idei importante ce merită a

fi exploatate, în ceea ce privește îmbogățirea arhitecturii instituționale
a consultanței agricole în România.

i) Sprijinirea Grupurilor de Acțiune Locală în acest domeniu, prin axa

LEADER, de a integra și dezvolta infrastructură de consultanță
agricolă, în cadrul viitorului PAC post-2020;

ii) Dezvoltarea liceelor agricole ca hub-uri locale de consultanță,

întrucât există premisele ca aceste instituții de învățământ să fie re-
valorizate și dezvoltate, în direcția transformării unui centru de
resurse nu numai pentru viitorii fermieri, ci și pentru adulții din
agricultură.

Camerele agricole din Franta au fost un model pentru politicienii care au

încercat sa contureze o lege pentru înfiintarea acestor institutii si în Romania.
Pentru a afla cum functioneaza o camera agricola franceza, am discutat cu
Gérard Cognet, aflat la al doilea mandat la Camera de Agricultura din Allier si
presedinte al comisiilor de agro-turism - diversitate si agricultura ecologica.

- Cum sunt organizate Camerele agricole franceze?

- Exista camere agricole pentru fiecare departament, camere agricole regionale
si Adunarea Permanenta a Camerelor Agricole (APCA). Fiecare Camera agricola
departamentala are între 70 si 130 de salariati. De exemplu, Camera din Allier, o
importanta zona agricola, are 90 de angajati. Conducerea Camerei agricole este
formata dintr-un presedinte, patru vicepresedinti, un secretar si sase secretari
adjuncti. Organul executiv se întruneste o data pe luna. Fiecare Camera este
organizata pe comisii, iar fiecare comisie are un presedinte.
- Cand se fac alegerile pentru Camerele agricole?
- Alegerile au loc o data la 6 ani si voteaza toti fermierii înscrisi în respectivele
camere. Camerele agricole reprezinta toate categoriile socio-profesionale care
traiesc din agricultura: sefi de exploatatii, salariati din zona agricola,
cooperative agricole, banci agricole, fonduri mutuale, organizatii sindicale etc.
- Care este rolul Camerelor agricole? Ce tip de consultanta ofera?
- In primul rand, as preciza ca aceste camere fac legatura dintre fermieri si
Guvern. Ele reprezinta agricultorii în diferitele comitete institutionale si
organismele oficiale locale, nationale si regionale. Sunt consultate inclusiv cu
privire la documentele de urbanism si pentru constructia de amenajari rutiere.
Unul dintre cele mai importante roluri este însa acela de a promova dezvoltarea
agriculturii. Pentru acest lucru au fost create platforme experimentale si o retea
de ferme de referinta. In fiecare an se fac cercetari cu privire la anumite soiuri
(în prezent, 45 de soiuri fac obiectul cercetarii), legate de anumite programe de
fertilizare si irigare. Facem anual cataloage cu crescatorii de animale care fac
selectie si ameliorare si plachete cu genitorii bovini care favorizeaza fatarile
usoare. Avem opt ferme în care se experimenteaza tehnici alternative. Apoi, se
munceste foarte mult pentru a informa fermierii. Organizam seminarii tehnice,
întalniri în camp, realizam articole si brosuri informative tehnice. Oferim inclusiv
consiliere telefonica (peste 1.000 de apeluri în fiecare an). Oferim consultanta în
toate domeniile, iar pentru asta fiecare Camera agricola este împartita în mai
multe servicii.
- Care sunt aceste servicii?
- Serviciul de crestere a animalelor, unde oferim sfaturi cu privire la identificare,
consiliere tehnica în productia zootehnica, furajare; Serviciul de agronomie,
terenuri si echipamente, care ofera sfaturi legate de monitorizarea culturilor
vegetale, realizarea de constructii, achizitie de utilaje, agricultura bio, energie
din surse regenerabile, dezvoltarea locala, agroturism; Serviciul economic, care
se ocupa de gestiunea fermei, calamitati, studii economice, instalarea
fermierilor; Serviciul locuri de munca si formare profesionala a agricultorilor;
Serviciul juridic, amenajarea teritoriului si mediu, care ofera consultanta
juridica, servicii funciare si legate de protectia mediului.
- Care este diferenta între consultanta oferita de Camerele agricole si cea de alte
centre, precum cele de gestiune agreata?
- Serviciile difera în functie de specificitatea fiecarui centru în parte. De exemplu,
Camerele de agricultura se ocupa de furnizarea de consultanta care vizeaza mai
ales partea tehnica si de reglementare în agricultura. Centrele de gestiune
agreata se ocupa de contabilitatea si gestiunea fermelor.
- Cum se finanteaza Camerele?
- Sunt mai multe modalitati de finantare. 35% din bani vin din prestarea de
servicii, unele din ele fiind platite de agricultori. 15% din subventii primite de la
Consiliul general sau Consiliul regional si 43% reprezinta impozite platite de
catre proprietarii de terenuri si arendasi
- Inscrierea în Camerele agricole este obligatorie?
- Da, toti agricultorii dintr-o anumita regiune sunt înscrisi automat la Camera
agricola de care apartin.
- Care este rolul SAFER în tranzactionarea terenurilor si cand poate interveni
Camera agricola?
- Camera agricola nu are nici o putere asupra SAFER, desi unele persoane din
conducerea Camerei agricole fac parte din Consiliului de administratie al SAFER.
Rolul SAFER este acela de a se implica în restructurarea fermelor, adica are
drept de preemtiune, poate cumpara ferme sau terenuri scoase la vanzare
(uneori cu revizuirea pretului), poate stabili care dintre potentialii cumparatori
are prioritate (tinerii fermieri, vecinii, fermieri considerati ca avand o mai mare
nevoie.) SAFER poate interveni uneori asupra preturilor, pentru a le regla, dar
Camera agricola niciodata.