Sunteți pe pagina 1din 57

Managementul productiei chimice

Student
Panainte Alexandra
Grupa 2307
- 2016 -
-
Cuprins
Managementul Productiei Chimice (MPC)

Etapa1.LANSAREA IN FABRICATIE
1.1 Prezentarea produsului
1.2 Identificarea clientilor potentiali
1.3 Identificarea factorilor de succes
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale

Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII


2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii
2.2 Amplasarea intreprinderii in................................................................
2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia proiectata
2.4 Alegerea felului cladirii
2.5 Modalitatea de extindere a cladirii
2.6 Stabilirea structurii de productie
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI


3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie
3.2.2 Elaborarea gaficului de analiza
3.3 Stabilirea structurii procesului de productie
3.4 Caracterizarea procesului tehnologic
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII


4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii
4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii
4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind asigurarea calitatii
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii
4.5 Puncte de control

Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE DESERVIRE


5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii
5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii
5.1.2 Elaborarea planului de reparatii
5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii
5.1.4 Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii
5.2 Proiectarea trasportului intern
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern
5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia transportului intern
5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in întreprindere

1
5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare
5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii
5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite
5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii

Etapa 6:MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE


6.1.Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie
6.2.Proiectarea cerintelor nesesare pentru meseria de operator tablonist
6.3.Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna
6.4.Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor
6.5.Proiectarea conditiilor de munca
6.6.Proiectarea necesarului fortei de munca
6.7.Proiectarea organigramei sectiei de productie
6.8.Calculul fondului de retribuire

Etapa 7:PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII


7.1.Proiectarea misiunii intreprinderii
7.2.Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderilor
7.3.Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate
7.4.Alegerea unei metode de conducere
7.5.Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre mananger si angajat
7.6.Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor
7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara
7.8.Proiectarea unui contract individual de munca
7.9.Proiectarea unui slogan pentru întreprindere
7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager

Concluzii generale
Bibliografie

2
Etapa1. LANSAREA IN FABRICATIE
1.1 Prezentarea produsului

Zahărul este un aliment obținut din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr, cu un
conținut mare de zaharoză (un dizaharid solid, alb, cristalin), care îi conferă un gust dulce
pronunțat. Este folosit în alimentație pentru a îndulci mâncărurile și băuturile, dar și drept
conservant. Se digeră repede, constituind o sursă rapidă de glucoză, un monozaharid care este
folosit în celulele biologice pentru producerea de energie. Există două tipuri de zahăr: zahărul
brut, nerafinat, care, pe lângă zaharoză, mai păstrează și urme din alte substanțe naturale
provenite din planta de extracție, și zahărul alb rafinat, care conține exclusiv zaharoză, toate
celelalte substanțe fiind înlăturate prin procedee chimice. Zahărul comercializat sub
denumirea de zahăr brun poate fi zahăr brut, nerafinat, sau zahăr alb rafinat, care a fost colorat
după rafinare cu melasă sau caramel.
În țările cu climă temperată, zahărul se obține din sfecla de zahăr, iar în țările cu climă
caldă (tropicală, subtropicală și ecuatorială) - din trestia de zahăr. Țările cu producțiile cele
mai mari de zahăr sunt Brazilia , India și China. Dintre țările europene, producătoare mai
importante sunt Franța, Germania și Polonia.

Intrebuintari
 aliment pentru om, din un gram de zahar asimilat de organism se obtin 3,7 –
4,2 kilocalorii;
 materia prima de baza pentru industria produselor zaharoase si de cofetarie;
 la argintarea globurilor pentru pomul de craciun;
 conservant si adjuvant alimentar.
Proprietatile fizice si chimice ale zaharozei
Intrucat zaharul este format din minim 99,8% zaharoza proprietatile lui se confunda cu
proprietatile zaharozei.
Proprietati fizice – stare solida, cristalizeaza in sistemul monoclinic, solubila in apa,
insolubila in alcool.
- este optic activa, rotind in solutie apoasa, planul luminii polarizate spre dreapta.
- punctul de topire 185sC, zaharul topit la 185sC si racit brusc se transforma intr-o
masa sticloasa. Structura sticloasa se datoreste deshidratarii partiale care duce la legaturi intre
molecule incalcite. Aceasta” sticla de zahar” se aseamana ca structura, cu sticla de silicati. Se
foloseste la glazuri in cofetarie.
-incalzit peste 185sC se transforma in carbune de zahar:

3
- Proprietatile chimice – zaharoza este un dizaharid cu formula bruta
C12H22O11 compunandu-se din 2 monozaharide: d – glucoza se afla in configuratia α si d –
fructoza in configuratia β legate prin gruparile lor glucozidice:

Cum ambele monozaharide din structura zaharozei sunt legate prin gruparile glucozid,
zaharoza nu reactioneaza cu solutia Fehlling.
-zaharoza prezinta reactia de hidroliza acida numita si invertirea zaharului.

zaharoza
Amestecul obtinut dupa hidroliza, care contine glucoza si fructoza in cantitati egale, se
numeste zahar invertit.
Zaharul invertit, spre deosebire de solutia apoasa de zahar – reduce azotatul de argint
amoniacal (sol Fehlling), reactia se foloseste la argintare; de asemenea zaharul invertit se
foloseste ca inlocuitor de sirop de glucoza in industria produselor zaharoase.
Zaharul invertit roteste planul luminii polarizate spre stanga (glucoza este slab dextrogira in
timp ce fructoza este mult mai puternic levogira. De aici si numele de invertire dat hidrolizei
zaharului.
-Hidroliza enzimatica are loc sub actiunea specifica a enzimei, numita zaharaza sau
invertaza care se gaseste in intestinul animalelor.
-Din cauza grupelor – OH libere, existente in molecula, zaharul poate da reactii
specifice acestora, de esterificare etc.

4
1.2 Identificarea clientilor potentiali
Sondaj de opinii in legatura cu introducerea pe piata a zaharului.

Chestionar
1. Sex
a. Masculin
b. Feminin
2. Vârstă
a. ≤ 20
b. 20-29
c. 30-39
d. 40-49
e. ≥ 50

3. Starea civila
a. Casatorit(a)
b. Necasatorit(a)
c. Nu raspund

4. Aveti copii?
a. Da
b. Nu

5. Nivel de instruire
a. Fara
b. 4 clase
c. 8 clase
d. Liceu
e. Profesionala
f. Facultate

6. Intre ce sume se incadreaza venitul dumneavoastra lunar?


a. Sub 600
b. 601 - 1200
c. 1201 - 1800
d. > 1800

7. In ce mediu aveti domiciliul?


a. Rural
b. Urban
c. Periferie

8. În mod frecvent cumpărați zahăr ambalat în hartie sau plastic?


a. Ambalaj hartie
b. Ambalaj plastic

5
9. Preferati zaharul:
a. Granulat
b. Cristale
c. Fin / Extrafin

10. Folositi zaharul pentru decor?


a. Da
b. Nu
c. Nu stiam ca exista

11. Cumparati si zahar din trestie de zahar?


a. Da
b. Nu

12. Culoarea zaharului va influienteaza decizia?


a. Da
b. Nu

1.3 Identificarea factorilor de succes


 calitatea produsului;
 oferte;
 angajati specializati in domeniu;
 forta de vanzare

1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern


In calitatea sa de componenta a mediului, firma intra intr-un ansamblu de relatii prin
intermediul carora isi orienteaza si finalizeaza activitatea economica. Cu unii agenti ai
mediului, firma se afla in relatii de piata, in vreme ce cu altii se afla in relatii de concurenta.
Relatiile de piata ale firmei
Principala componenta in care o firma apare atat in calitate de producator (ofertant),
cat si de consumator (cumparator) este piata. Piata mijloceste legaturile multiple ale firmei cu
mediul sau; ea este un sistem de coordonare, care are la baza schimbul si contractul economic.
Din analiza relatiilor complexe statornicite intre firma si piata se pot delimita mai
multe aspecte, dintre care mai importante sunt:
a) piata, respectiv studiul pietei, constituie punctul de plecare in activitatea oricarei
firme;

6
b) in fluxul aprovizionare - productie - desfacere, primul stadiu (aprovizionarea) si
ultimul (desfacerea) reflecta relatiile, legaturile firmei cu piata. Ele pot fi relatii generate de:
- vanzarea - cumpararea de marfuri si servicii, cand firma apare in dubla ipostaza de
cumparator (achizitor) si de vanzator;
- imprumutul de capital, cand firma apare in calitate de solicitant;
- angajarea de forta de munca, firma aparand, si de aceasta data, in calitate de solicitant;
c) succesiunea logica, in fundamentarea activitatii firmei, trebuie sa fie desfacere -
aprovizionare - productie - desfacere. inseamna ca, mai intai, firma trebuie sa identifice
dimensiunile cererii in raport cu care sa se fundamenteze ul de desfacere, trecandu-se, apoi, la
elaborarea ului de aprovizionare si, in cele din urma, la realizarea programelor
corespunzatoare de productie, care r permite realizarea programelor de desfacere.

1.5 Proiectarea actiunilor promotionale


Strategia de promovare reprezintă principala direcţie in care se mobilizează pe termen
lung eforturile financiare, umane şi materiale ale organizaţiei in vederea atingerii in mod
optim a obiectivelor sale de promovare. Această strategie se concretizează in campanii de
promovare care cuprind diferite tehnici de promovare, cele mai adecvate in situaţia dată.
Promovarea organizaţiei– se urmăreşte crearea şi dezvoltarea imaginii firmei in
ansamblu, creşterea increderii publicului.

Promovarea ofertei – se axează pe prezentarea ofertei organizaţiei, creşterea ncrederii


n capacitatea acesteia de a satisface in mod optim dorinţele/nevoile clienţilor şi stimularea
cererii. Se recomandă atunci cînd firma comercializează o gamă restrînsă de produse, care se
adresează unui public bine delimitat. In această situaţie, prin promovarea fiecărui produs in
parte către clienţii acelei oferte va avea o eficienţă crescută. De asemenea această strategie se
poate adopta pentru o anumită perioadă de timp, in funcţie de conjunctură.
Promovarea mărcii – se are in vedere impunerea imaginii de marcă. Se utilizează
atunci cînd produsele sau serviciile oferite de organizaţie sunt omogene, se pot defini şi
delimita precis de concurenţă. In această situaţie, prin promovare corespunzătoare, organizaţia
poate asocia mărcii un set de caracteristici şi valori care să poziţioneze firma pe piaţă.
Promovare mixtă – se urmăreşte dezvoltarea simultană atît a imaginii organizaţiei, cît
şi a ofertei sale sau a mărcii. Este cea mai intalnită strategie, şi cea mai uşor de adoptat. De
asemenea, prin combinarea mai multor elemente care contribuie la imaginea de marcă a
firmei, inspiră incredere clienţilor şi publicului larg şi facilitează atingerea in mod optim a
obiectivelor campaniilor de promovare.

7
Etapa 2. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL
AL INTREPRINDERII
Amplasarea într-o anumită localitate a unui obiectiv se realizează ținându-se seama de
mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt sursa de materii prime, de combustibil
și de energie, zonele de desfacere, de recrutare a forței de muncă, de sursele de alimentare cu
apă.
Pentru determinarea amplasării optime a fabricii avem în vedere o serie de criterii de
amplasare. Criteriile de amplasare alese sunt:
C1- cheltuieli de aprovizionare(lei)
C2 – posibilitatea de vanzare a produsului in zona(calificative)
C3-gradul de poluare in zona (%)
C4-accesul la utilitati in zona (calificative)
C5-distanta fata de furnizori(km)
C6-distanta fata de clienti(km)
Analizând posibilitățile de amplasare au fost stabilite mai multe variante. Considerăm
patru variante de amplasament:

V1- zona industriala Tulcea


V2-zona indistriala Iasi
V3-zona industriala Timisoara
V4-zona industriala Brasov
Analizând cele patru variante din punct de vedere al celor 3 criterii s-a obținut matricea

Tabelu1.Cosecintele variantelor in functie de criteriu propus.

C1 C2 C3 C4 C5 C6
(lei) (calificative) (%) (calificative) (Km) (Km)
V1 60 B 86 S 105 90

V2 40 FB 80 B 85 80

V3 90 S 95 S 95 98

V4 55 FB 95 FB 95 85

8
Etapa I
Determinarea coeficientilor de importanta Kj pentru fiecare criteriu in parte. In vederea
evaluarii consecintelor variantelor in functie de criterii se face apel la patru specialisti (S 1, S2,
S3, S4) care vor opera o evaluare calitativa prin acordarea de note cuprinse intre 1 si 10.

C1 C2 C3 C4 C5 C6
S1 8 8 9 7 7 8

S2 10 10 9 10 9 8

S3 7 7 8 7 8 9

S4 8 10 8 8 9 8

∑(nij) 33 35 34 32 33 33 ∑(∑(nij))=200

∑ 𝑛𝑖𝑗
𝐾𝑗 =
∑ ∑ 𝑛𝑖𝑗

33 32
𝐾1 = = 0,165 𝐾4 = = 0,16
200 200

35 33
𝐾2 = = 0,175 𝐾5 = = 0,165
200 200

34 33
𝐾3 = = 0,17 𝐾6 = = 0,165
200 200

Etapa II

C1 C2 C3 C4 C5 C6

V1 0.6 0.5 0.6 0 0 0.44

V2 1 1 1 0.5 1 1

V3 0 0 0 0 0.5 0

V4 0.7 1 0 1 0.5 0.72

Ki 0.165 0.175 0.17 0.16 0.165 0.165

9
𝑎𝑖𝑗 −(𝑎𝑗 )
𝑢=0
𝑈𝑖𝑗 =
(𝑎𝑗 ) −(𝑎𝑗 )
𝑢=1 𝑢=0

* Cazul I pentru C1

(𝑎𝑗 )𝑢=1 = 40 (𝑎𝑗 )𝑢=0 = 90

60 − 90 −30 3 90 − 90
𝑈11 = = = = 0,6 𝑈31 = =0
40 − 90 −50 5 40 − 90

40 − 90 55 − 90 35
𝑈21 = =1 𝑈41 = =− = 0,7
40 − 90 40 − 90 −50

* Cazul II pentru C2

(𝑎𝑗 )𝑢=1 = 𝐹𝐵 (𝑎𝑗 )𝑢=0 = 𝑆

B=0,5

* Cazul III pentru C3

(𝑎𝑗 )𝑢=1 = 80 (𝑎𝑗 )𝑢=0 = 95

86 − 95 −9 95 − 95
𝑈13 = = = 0,6 𝑈33 = =0
80 − 95 −15 80 − 95

80 − 95 95 − 95
𝑈23 = =1 𝑈43 = =0
80 − 95 80 − 95

* Cazul IV pentru C4
(𝑎𝑗 )𝑢=1 = 𝐹𝐵 = 1 (𝑎𝑗 )𝑢=0 = 𝑆 = 0

B=0,5

10
* Cazul V pentru C5
(𝑎𝑗 )𝑢=1 = 85 (𝑎𝑗 )𝑢=0 = 105

105 − 105 95 − 105 −10 −1


𝑈15 = =0 𝑈35 = = = = 0,5
85 − 105 85 − 105 −20 −2

85 − 105 95 − 105 −10 −1


𝑈25 = =1 𝑈45 = = = = 0,5
85 − 105 85 − 105 −20 −2

* Cazul VI pentru C6
(𝑎𝑗 )𝑢=1 = 80 (𝑎𝑗 )𝑢=0 = 98

90 − 98 −8 98 − 98
𝑈16 = = = 0,44 𝑈36 = =0
80 − 98 −18 80 − 98

80 − 97 85 − 98 −13
𝑈26 = =1 𝑈46 = = = 0,72
80 − 98 85 − 98 −18

Etapa III
1
𝐶𝑣1 𝑣2 = ∗ 0 = 0
0,16 + 0,17 + 0,17 + 0,16 + 0,16 + 0,16
1
𝐶𝑣1 𝑣3 = ∗ (0,16 + 0,17 + 0,17 + 0,16 + 0,16) = 0,83
0,98
1
𝐶𝑣1 𝑣4 = ∗ 0 = 0
0,98
1
𝐶𝑣2 𝑣1 = ∗ 0,98 = 1
0,98
1
𝐶𝑣2 𝑣3 = ∗ 0,98 = 1
0,98
1
𝐶𝑣2 𝑣4 = ∗ (0,16 + 0,17 + 0,17 + 0,16 + 0,16) = 0,83
0,98
1
𝐶𝑣3 𝑣1 = ∗ (0,16 + 0,16) = 0,32
0,98
1
𝐶𝑣3 𝑣2 = ∗0=0
0,98

11
1
𝐶𝑣3 𝑣4 = ∗ 0,16 = 0,16
0,98
1
𝐶𝑣4 𝑣1 = ∗ (0,16 + 0,17 + 0,16 + 0,16 + 0,16) = 0,82
0,98
1
𝐶𝑣4 𝑣2 = ∗ (0,17 + 0,16) = 0,33
0,98
1
𝐶𝑣4 𝑣3 = ∗ 0,98 = 1
0,98

V1 V2 V3 V4

V1 0 0,83 0

V2 1 1 0,83

V3 0,32 0 0,16

V4 0,82 0,33 1

Etapa IV
Calculul indicativ
∗ ∗
0 , 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑎𝑔𝑖 ≥ 𝑎ℎ𝑗
𝐷𝑣𝑔 𝑣ℎ = { 1 ∗ ∗ ∗ ∗
𝑚𝑎𝑥|𝑎𝑔𝑖 − 𝑎ℎ𝑗 | , 𝑑𝑎𝑐𝑎 𝑎𝑔𝑖 < 𝑎ℎ𝑗
𝑑
d-distanta maxima intre notele a∗ij acordate
d = 0,98
0,6 − 1
1 0,5 − 1
𝐷𝑣1 𝑣2 = 𝑚𝑎𝑥 | 0 − 1 || = 1
|
0,98 0 − 0,5
0,44 − 1
1
𝐷𝑣1 𝑣3 = max|0 − 0,5| = 0,5
0,98

12
0,6 − 0,7
1 0,5 − 1
𝐷𝑣1 𝑣4 = 𝑚𝑎𝑥 | 0 − 1 || = 1
|
0,98 0 − 0,5
0,44 − 0,72
𝐷𝑣2 𝑣1 = 0
𝐷𝑣2 𝑣3 = 0
1
𝐷𝑣2 𝑣4 = max|0,5 − 1| = 0,5
0,98

1 0 − 0,6
𝐷𝑣3 𝑣1 = 𝑚𝑎𝑥 | 0 − 0,5 | = 0,6
0,98 0 − 0,44

1 0−1
𝐷𝑣3 𝑣2 = 𝑚𝑎𝑥 | |=1
0,98 0 − 0,5

1 0 − 0,7
𝐷𝑣3 𝑣4 = 𝑚𝑎𝑥 | 0 − 1 | = 1
0,98 0 − 0,72
1
𝐷𝑣4 𝑣1 = 𝑚𝑎𝑥 |0 − 0,6| = 0,6
0,98
0,7 − 1
1 0−1
𝐷𝑣4 𝑣2 = max | |=1
0,98 0,5 − 1
0,72 − 1
𝐷𝑣4 𝑣3 = 0

13
V1 V2 V3 V4

V1 1 0,5 1

V2 0 0 0,5

V3 0,6 1 1

V4 0,6 1 0

Etapa V
Alegerea variantei optime folosind metoda diferentei
𝐷𝑣𝑔 𝑣ℎ = 𝐶𝑣𝑔 𝑣ℎ − 𝐷𝑣𝑔 𝑣ℎ
𝐷𝑣1 𝑣2 = 0 − 1 = −1 𝐷𝑣3 𝑣1 = 0,32 − 0,5 = −0,18
𝐷𝑣1 𝑣3 = 0,83 − 0,5 = 0,33 𝐷𝑣3 𝑣2 = 0 − 1 = −1
𝐷𝑣1 𝑣4 = 0 − 1 = −1 𝐷𝑣3 𝑣4 = 0,16 − 1 = 0,84
𝐷𝑣2 𝑣1 = 1 − 0 = 1 𝐷𝑣4 𝑣1 = 0,82 − 0,6 = 0,22
𝐷𝑣2 𝑣3 = 1 − 0 = 1 𝐷𝑣4 𝑣2 = 0,33 − 1 = −0,67
𝐷𝑣2 𝑣4 = 0,83 − 0,5 = 0,33 𝐷𝑣4 𝑣3 = 1 − 0 = 1
V1 V2 V3 V4 ∑𝑫𝒗𝒈𝒗𝒉

-1,67
Valoarea
V1 -1 0,33 -1
optima
V2 1 1 0,33 2,33

V3 -0,18 -1 0,84 -2,02

V4 0,22 -0,67 1 0,55

14
2.2 Amplasarea intreprinderii pe teritoriul zonei industrial
In urma studiului efectuat cu metoda Electre, firma va fi amplasata in zona industriala
Iasi.

2.3 Stabilirea relatiei de dependent dintre diferitele


compartimente si sectia de proiectare

2.4 Alegerea felului cladirii


La proiectarea clădirilor trebuie să se asigure ca cerința de bază , adăpostirea în mod
economic a activităților ce se desfășoară, folosirea optimă a suprafetelor de producție,
compartimentarea rațională a suprafețelor destinate activităților funcționale precum și
esigurarea unor condiții corespunzătoare de iluminare, de condiționare a aerului etc.

15
În primul rand trebuie să decidem dacă adoptăm clădiri de tipul cu etaj sau fară etaj. În
acest scop, trebuie analizate avantajele și dezavantajele pe care la prezintă fiecare tip în parte,
raportate la particularitățile procesului tehnologic și ale utilajelor ce se vor achiziționa.

Construcțiile fără etaj se folosesc in cazul utilajelor grele. Ca dezavantaje: necesită


suprafețe mari de teren, prelungirea fluxurilor tehnologice, necesită creșterea rețetelor tehnice
sanitare pe teritoriul întreprinderii.

Construcțiile cu mai multe etaje se recomandă în majoritatea ramurilor industrial.


Avantaje: folosirea eficientă a terenurilor, reducerea relațiilor de transport și a lungimii
rețelelor termo-dinamice, permit amplasarea suprefețelor de producție pe verticală și
proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticală, necesită cheltuieli mai mici pentru
condiționarea aerului, incălzire, etajel superioare fiind protejate împotriva frigului, prafului.

În al doilea rând trebuie să decidem asupra formei clădirilor și a amplasării acestora.


Se pot adopta soluții tip monobloc sau clădiri isolate.

Alegerea formei clădirii se face ținându-se seama de fluxul general de materiale, de


suprafețele necsare diferitelor unități de producție, de soluțiile de amplasare a utilajelor. De
regulă, ca formă de clădiri se pot alege forme în linie, in U, H.T.E.F sau combinații.

Având în vedere specificul procesului tehnologic de obținere a brânzei telemea am


optat pentru sistemul monobloc pe verticala. Sistemul ales, cu clădiri cu mai multe nivele
prezintă următoarele avantaje: folosirea eficientă a terenurilor, reducerea relațiilor de transport
și a lungimii rețelelor termo-dinamice, permit amplasarea suprefețelor de producție pe
verticală și proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticală, necesită cheltuieli mai mici
pentru condiționarea aerului, incălzire, etajel superioare fiind protejate împotriva frigului,
prafului, zgomotelor.

2.5 Modalitatea de extindere a cladirii


Se va face in lungime deoarece transportul materiei prime si a produsului finit se poate
realiza mai usor prin intermediul benzilor transportatoare.

16
2.6 Stabilirea structurii de productie

S1-PREGATIREA SFECLEI

S2-OBTINEREA ZEMII
PURIFICAREA SI EVAPORAREA
SECTII DE BAZA
DEPARTAMENTUL DE OBTINERE A ZAHARULUI

S3-SEPARAREA ZAHARULUI
BRUT

S4-RAFINAREA ZAHARULUI
BRUT

SECTIA ENERGETICA

SECTII AUXILIARE

SECTIA DE REPARATII

COMPARTIMENT
TRANSPORTURI
SECTII DESERVITE

COMPARTIMENT DEPOZITE

-DE CONTROL

LABORATOR

-DE CERCETARE

17
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a
intreprinderii

Etapa 3. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI


PRODUCTIEI
3.1 Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologie adoptate
Atat in industria zaharului de sfecla cat si la fabricarea zaharului in trestie s-au realizat
in ultimii ani numeroase imbunatatiri in diversele operatii al procedeelor, care au actionat
favorabil asupra intregii fabricatii.

In special un control chimico-analitic bine dezvoltat si o supraveghere a tuturor


operatiilor de lucru au dus la o imbunatatire apreciabila in datele de exploatare si la noi
modificari in procedeele de lucru. Cercetarea naturii chimice si a componentilor nezaharosi si
studiul comportarii acestor substante au avut ca urmare diferite progrese si nu vor ramane nici
mai departe fara influenta asupra diverselor masuri tehnice.

18
3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie
3.2.1 Proiectarea graficului desfasurarii procesului de
productie
PIATRA DE
SFECLA
VAR ARS

SPALATOR
CO2 CaO
DE SFECLA

TAITEI DE
SFECLA

DIFUZIUNE TAITEI EXTRASI


ZEAMA BRUTA USCARE FURAJ

DEFECARE

SATURARE

NAMOL SEPARAT FILTRARE


(INGRASAMANT)

ZEAMA DILUATA 13-


15% ZAHAR

STATIE DE
EVAPORARE

SIROP CONCENTRAT
50-60% ZAHAR

EVAPORARE
MASA DE
UMPLERE I

CENTRIFUGA
RE

ZAHAR
BRUT I SIROP SCURS I

ZAHAR
BRUT II EVAPORARE
CENTRIFUGA
RE

MELASA

19
Nr. Timp Dist Simbol Propuneri
Descriere Cant Obs.
crt. (min) (m) O  D   E T C M S
1. Spalarea sfeclei ●
2. Taietei de sfecla ●
3. Difuziune zeama bruta ●
4. Defecare ●
5. Saturare ●
6. Filtrare ●
7. Namol separat(ingrasamant) ●
8. Zeama diluata 13-15% zahar ●
9. Statie de evaporare ●
10. Sirop concentrat 50-60% zahar ●
11. Evaporare masa de umplere I ●
12. Centrifugare ●
13. Zahar brut I ●
14. Sirop scurs I ●
15. Evaporare ●
16. Zahar brut II ●
17. Melasa ●

3.3 Stabilirea structurii procesului de productie

Prepararea sfeclei pentru procesare


Se extrage zeama din sfecla
Se purifica zeama extrasa
𝑃𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎
Se trece printr − un proces de evaporare
Se separa zaharul brut
{ Se rafineaza zaharul extras
asigura desfasurarea normala a procesului de baza
– producerea si furnizarea;
𝑃𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑎𝑢𝑥𝑖𝑙𝑖𝑎𝑟𝑒 {
− repararea utilajelor
−urmarirea, reglarea si masurarea

20
deservesc procesele cu materii prime si informatii
− transport;
𝑃𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑒𝑟𝑣𝑖𝑟𝑒 {
−reteaua energetica ;
−controlul tehnic de calitate;

asigura valorificarea deseurilor


𝑃𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑒 𝑎𝑛𝑒𝑥𝑒 − {

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic


1. Tipul procesului -Discontinuu
2. Tipul productiei -Masa/serie
3. Destinatia productiei -Intern 80% ; export 20%
4. Factorii care influienteaza organizarea productiei -Natura materiei prime
-Natura procesului tehnologic
-Natura procesului finit

3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

Obtinerea zemii si rafinarea acesteia

21
Modul de prelucrare al zaharului brut

ETAPA 4. PROIECTAREA ASIGURARII


CALITATII

4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a


calitatii

În departamentul de asigurarea a calităţii un loc important îl deţine controlul calitativ al


producţiei. Pentru a fi eficient controlul calitativ al producţiei trebuie să constate transformările
tehnologice produse şi căile de influenţare favorabile a acestora în condiţiile implicării unui
volum cât mai redus de efort uman şi material.

Principalele obiective de ansamblu ale controlului calităţii sunt următoarele:

 realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate ce se referă la:


o stabilirea planului de control

22
o analize statico-matematice ale informaţiilor culese din procesul de producţie
o secţiuni de depistare a cauzelor defectelor, măsuri pentru eliminarea şi
prevenirea acestora
 îmbunătăţirea nivelului calitativ al produselor care se realizează:
o prin studii comparative ale unor produse similare şi analiza comportării
produselor la beneficiari
o studii de fiabilitate.
 dezvoltarea unei atitudini corespunzătoare pentru calitate, la toţi lucrătorii, realizată
prin:
o instructaje de protecţia muncii
o acţiuni pentru reducerea defectelor de fabricaţie.

Inginer laborant

3 laboranti 3 laboranti

Schimbul 1 Schimbul 2

4.2 Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a


calitatii

Pentru o buna desfasurare a activitatii din compartimentul de asigurare a calitatii,


trebuie cunoscute cu precizie atributiile sale;

 intensificarea companiei operationale a muncii de precizie;


 organizarea, coordinarea,antrenarea personalului;
 monitorizarea tuturor informatiilor privind asigurarea calitatii;
 controlul personalului prin sondaj.

 monitorizarea informațiilor privitoare la calitate;

23
 controlul personalului care se ocupă cu materiile prime;
 verificarea produsului obținut după fiecare proces în parte;
 găsirea și remedierea tuturor greșelilor ale acestora;

4.3 Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de


productie privind asigurarea calitatii

Programare, pregătire și Personal retribuire Comercial


Planificare urmărirea producției
(aprovizionare)

Planuri de producție și Programe de fabricație și Planul forțelor de Planul de


reparații documentatie tehnica muncă și retribuire aprovizionare

Atribuțiile conducerii procesului de producție pentru asigurarea unei producții de calitate;


Întocmească o planificare judicioasa a realizarii producției și a consumului de utilități tehnologice;
Să instituie autocontrolul;
Să studieze posibilitățile și să aplice măsurile de imbunătățire a calității;
Să realizeze producția la timp si conform documentației;
Întocmirea procedurilor de sistem și de lucru specifice secției;

Rapoarte realizări Realizarea si programarea Necesar de personal pe Necesar extraplan de


restantelor meserii aprovizionare

Planificare Pregatire,programare, Personal retribuire Comercial


urmarire a productiei

24
4.4 Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind
asigurarea calitatii

P.p.u.f. Mecano-energetic Comercial Protecția muncii Compartimente de


specialitate

Documentație Asigurare utilități Documentație de Norme de protecția Norme de lucru


tehnologică tehnologice recepție a materiilor muncii

Atribuțiile operatorilor chimisti pentru asigurarea unei producții de calitate


Cunoașterea condițiilor de calitate impuse;
Intreținerea și exploatarea judicioasa a utilajelor;
Să-și însusească și să aplice în mod corespunzator noțiunea de autocontrol;
Să cerceteze posibilitatea de realizare a noi procese tehnologice în cadrul întreprinderii;
Să coordoneze și să urmarească activitatea muncitorilor care realizează instalații chimice;
Să întocmească documente specifice activității (ex.: rapoarte periodice către instituții ale statului privind deșeurile, ambalaje,
substanțe și preparate chimice periculoase);

Raportări, Deficiențe Realizări de norme


realizări și normative

P.P.U.F Compartimente de Compartimente de


specialitate specialitate

4.5. Puncte de control


Nr. Faza de fabricatie Parametrii controlati
Crt
1 Depozitarea si conservarea -modul de conservare
materiilor prime si auxiliare -valabilitatea acestora
2 Dozarea materiilor prime si -cantitatea de materii prime
auxiliare -concentratia
3 Amestecarea componentilor -viteza
-modul

25
4 Difuziune -gradul de difuzie
-stabilizare
5 Depozitare produs finit -calitatea
-sa nu fie pietrificat
6 Ambalare -tipul ambalajelor
-modul

Etapa 5. PROIECTAREA ACTIVITATILOR


AUXILIARE SI DE DESERVIRE

5.1 Proiectarea activitatilor de reparatii

5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatii


 RK – repartiţie capitală
 RC2 – repartiţie curentă de gradul 2
 RC1 – repartiţie curentă de gradul 1
 RT – revizie tehnică

Denumire
Categoria Durata De
Cod Nr. Ciclu De Reparatii [Ore]
Grupei Si A Serviciu
Clasificare Schimbari
Tipului De [Ani]
Fond Fix
𝑅𝑡 𝑅𝐶1 𝑅𝐶2 𝑅𝑘
2.1.16.4.4 Centrifuga 8 4 1440 6.500 11.500 35.500

1.440 11.500
𝑅𝑡 = = 𝟐 𝒍𝒖𝒏𝒊 𝑅𝐶2 = ≅ 𝟏𝟔 𝒍𝒖𝒏𝒊
720 720
6.500 35.500
𝑅𝐶1 = ≅ 𝟗 𝒍𝒖𝒏𝒊 𝑅𝑘 = ≅ 𝟓𝟎 𝒍𝒖𝒏𝒊
720 720

26
Utilaj Anul Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec.
2016 𝑅𝑘 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑐1 𝑅𝑡
2017 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑐2 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑡
Centrifuga 2018 𝑅𝑐1 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑐2 𝑅𝑡
2019 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑐1 𝑅𝑡 𝑅𝑡 𝑅𝑡
2020 𝑅𝑘

5.1.2. Elaborarea planului de reparaţie

Pentru elaborarea planului de reparaţii se parcurg următoarele reparaţii:

a) identificarea datelor necesare din normative.

Datele necesare elaborării planului de reparaţii este prezentat în tabelul urmator :

Denumirea Cicluri de Timpul de staţionare


categoriei, Durata Număr reparaţii în reparaţie
Cod de grupei, de ul de – ore – – zile –
clasificare subgrupei şi a serviciu schimb
tipului de – ani – uri RT RC1 RC2 RK RT RC1 RC2 RK
fond fix
11.500

35.500
1.440

6.500

2.1.16.4.4 Centrifuga 8 4 1 2 7 12

b) Calculul elementelor necesare elaborării planului de reparaţii:

A: calculul numărului de repartiţii de acelaşi fel dintr-un ciclu de reparaţii:

RK RK

≅ 𝟓𝟎 𝒍𝒖𝒏𝒊

Într-un ciclu de reparaţii va exista o singură reparaţie capitală.

27
Calculul numărului de operaţii de acelaşi fel:

Δ𝑅 35.500
 Numărul de repartiţii curente de gradul 2: 𝑚 = Δ𝑅 𝐾 − 1 = 11.500 − 1 =2
𝐶2

Δ𝑅 11.500
 Numărul de repartiţii curente de gradul 1: 𝑛 = Δ𝑅𝐶2 − 1 = −1=1
𝐶1 6.500
Δ𝑅𝐶1 6.500
 Numărul de revizii tehnice: 𝑡 = − 1 = 1.440 − 1 = 3
Δ𝑅𝑇

Unde Δ𝑅𝐾 reprezintă durata dintre 2 reparaţii capitale, Δ𝑅𝐶2 reprezintă durata dintre
2 𝑅𝐶2 , Δ𝑅𝐶1 durata dintre 2 𝑅𝐶1 şi Δ𝑅𝑇 durata dintre 2 𝑅𝑇 .

B: Structura ciclului de reparaţii:

Structura ciclului de reparaţii este prezentat în tabelul :

RK RT RT RT RC1 RT RT RT RT RT RT RC1 RT RT RT RT RT RT RC1 RT RT RT RK


RC2 RC2

1.440h

6.500h
1.440

11.500h
1.440

35.500h

Utilaj Structura ciclului de reparaţii


𝑅𝑇 𝑅𝐶1 𝑅𝐶2 𝑅𝐾
Centrifuga
18 3 2 1

28
5.1.3. Proiectarea obiectivelor activităţii de reparaţii
Principalele obiective ce stau în faţa compartimentului de întreţinere şi reparaţii sunt:

 menţinerea utilajelor în perfectă stare de funcţionare;


 evitarea opririlor accidentale şi înşăturarea posibilităţilor de declanşare a avariilor;
 limitarea cheltuielilor necesare de reparaţii;
 efectuarea reparaţiilor la timp şi de calitate;
 realizarea reparaţiilor cu personal calificat;

5.1.4.Proiectarea organizarii activitatii de reparatii

Organizarea reparatiilor se face dupa sistemul centralizat:toate lucrarile de


evidenta,planificare,pregatire si executarea interventiilor la utilaje se face de compartimentul
mecanic.Acestea se aplica bine la intreprinderile mici si mijlocii cu conditia ca diversitatea
utilajelor sa fie redusa.

Avantaje:

 producerea si achizitionarea pieselor de schimb in conditii avantajoase;


 specializarea muncitorilor pe grupe si utilaje;
 utilizarea rationala a suprafetelor de productie si a fortei de munca;
 subordonare ierarhica si functionala unica.

Dezavantaje;

 personal de conducere numeros pentru conducerea si organizarea acestor


activitati;
 uneori mecanicii trebuie să se deplaseze distante mari între secţii pentru lucrări
minore.

29
5.2 Proiectarea transportului intern
5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern a
depozitelor

 amplasarea rationala a depozitelor;


 dimensionarea rationala a cailor de acces si circulatie;
 mecanizarea si automatizarea unor operatii de transport;
 asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si dispeceratul
mijloacelor de transport.
 reducerea cheltuielilor de transport;

5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in


organizarea transportului intern

 evitarea pierderilor pe parcursul transportului intern.


 ambalarea sa fie intotdeauana dupa standardele firmei;
 evitarea crescuta a rebuturilor in sectia de prelucrare;
 reducerea la minim a costurilor de transport intern.

5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in


intreprindere

Detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatilor de transport:

 produsele finite;
 materiale si ambalaje care se cer a fi transportate in diferite zine de fabricatie;
 materiile prime si auxiliare.

30
Denumire Natura Tipul de
Ce se De unde pana unde
mijloc de materiei transport
transporta? se transporta?
transport? transportate? propus?
Banda -depozit materii prime Pendular
Sfecla Solid
transportoare -sectia AB unidirectional
Generatorul -sectii AB Pendular
Zeama Lichid
hidraulic(pompe) -sectie centrifugare unidirectional
Banda -sectie centrifugare Pendular
Zahar brut Solid
transportoare -depozit produs finit unidirectional

Transportul utilitatilor necesare fabricatiei chimice este organizat astfel:

 pentru agenti termici (abur si apa calda);


 pentru colectare, tratare si evacuare ape uzate;
 pentru combustibili;
 pentru energia electrica.

Transportul informatiilor –pentru aceasta se utilizeaza transmiterea directa sau prin


intermediul suporturilor de informatii (fax, telefon, mail) scop in care se poate prevede
prelucrarea automata a datelor.

Transportul personalului-are rolul de a asigura o deplasare operativa si fara efort, spre


si de la locul de munca, precum si in cadrul zonei de responsabilitate care ii revine fiecaruia.

5.3Proiectarea activitatii de depozitare


5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii
Nr.
Obiective Mijloace De Realizare
Crt
1. Asigurarea unui mediu prielnic Folosirea unor materiale de o calitate cat
mai buna

31
2. Asigurarea unui cost minim de -Folosirea unui personal calificat
depozitare -utilizarea rationala a suprafetelor
3. Simplificarea operatiilor de amplasarea rationala a materialelor
inventariere -folosirea mijloacelor moderne de
depozitare

4. Modificarea rapida a amplasarii -folosirea unor suporturi de depozitare


materialelor in incinta depozitului adecvate
5. Asigurarea unei eliberari rapide a -aplicarea unui plan rational de aranjare a
materiilor prime depozitate materiilor prime in depozit
-folosirea unor mijloace de depozitare
adecvata

5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru deposit


In cadrul intreprinderii chimice unde e amplasata sectia de obtinere a zaharului brut din
zeama sustrasa din sfecla este necesar sa existe cinci zone de depozitare distinct:

 zona departamentului de materii prime;


 zona departamentului de extragere zeama;
 zona departamentului de centrifugate;
 zona departamentului de produs finit;
 zona departamentului de ambalaje si combustibil.

Materia prima-trebuie sa fie cat mai aproape de banda transportatoare si in acelasi timp
aproape de sectiile de prelucrare, departamentului de extragere zeama, zona de depozitare.

Depozitul de ambalaje-pachete, etichetele si baxurile.

Trebuie sa fie cat mai aproape de sectia pentru produs finit si trebuie sa fie aproape si de
depozitul de transport.

32
5.3.3.Proiectarea fluxului de material din interiorul
intreprinderii

Avand in vedere ca material prima este sfecla, depozitandu-se vrac si transportul se


efectueaza cu ajutorul benzilor transportatoare cea mai buna circulatie a materiei este liniara,
intrand pe la unu din capetele depozitului si fiind evacuate pe celalalt capat.

Vom propune urmatoarele reguli pentru desfasurarea mai usoara a transportului si


pentru o depozitare optima:

 materia prima sa fie de o parte si de alta a cailor de acces;


 sa se evite mutarea materiei prime de mai multe ori;
 legatura dintre traficul interior si exterior sa fie realizata printr-un numar minim de
operatii intermediare.

33
Etapa 6: Managementul resurselor umane

6.1. Proiectarea fişei de post pentru şeful secţiei


FIŞA POSTULUI

1. Denumirea compartimentului: Secţia mecanică

2. Denumirea postului: Sef secţiei mecanice

3. Numele si prenumele salariatului: Diaconu Cosmin

4. Se subordonează: Se subordonează direct directorului tehnic

5. Numele sefului ierarhic: Panainte Alexandra

6. Subordonează: Coordonează direct personalul de execuţie din subordine

7. Drept de semnătură:

Intern:
Extern:

8. Relaţii funcţionale:

- Colaborează cu celelalte ateliere/sectoare si personalul de execuţie din cadrul secţiei,


cu compartimentele funcţionale din cadrul direcţiei şi societăţii

- Reprezintă, în cadrul secţiei, sectorul pe care-l coordonează.

9. Pregătirea si experienţa: Studii superioare

10. Autoritate si libertate organizatorica: Daca este cazul

34
11. Responsabilităţi si sarcini:

Şeful de sector răspunde de întreaga activitate a sectorului pe care-l coordonează, sub


toate aspectele, implicând atât fondul cât şi formele problemelor pe care le impun aceasta
coordonare,astfel:

- răspunde de realizarea la termen si de calitate a sarcinilor de producţie programate sau


primite în cursul lunii, cu respectarea procesului tehnologic;

- răspunde de aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare si de respectarea reglementarilor


interne de către sectorul pe care-l coordonează (C.C.M., R.O.F., R.O.I., Decizii, Note de
Serviciu);

- răspunde de încărcarea la capacitate a formaţiilor de lucru din cadrul sectorului


coordonat, funcţie de sarcinile de producţie primite;

- răspunde de utilizarea eficienta şi în scopul producţiei a bazei materiale primita în


sector;

- răspunde de gestionarea şi gospodărirea patrimoniului sectorului;

- răspunde de încărcarea cu atribuţii, la capacitate, a întregului personal din subordine,


fiecărui salariat repartizându-i sarcini conform fisei postului pe care este încadrat;

- răspunde de utilizarea eficienta a fondului de timp de către personalul subordonat;

- răspunde de corectitudinea pontajelor înaintate compartimentului de resort din cadrul


direcţiei şi societăţii.

Atribuţiile prevăzute mai jos - în conformitate cu prevederile R.O.F. şi legislaţia în


vigoare - sunt obligatorii, titularul postului având responsabilitatea pentru corectitudinea si
promptitudinea îndeplinirii acestora:

- coordonează, îndruma, controlează şi răspunde de întreaga activitate din cadrul


sectorului;

- organizează activitatea de producţie a sectorului şi răspunde prin masurile pe care le


ia de îndeplinirea ritmica calitativa şi la termen a programului de producţie stabilit;

- ia măsuri şi răspunde de creşterea productivităţii muncii;

35
- asigura şi răspunde de încărcarea şi buna utilizare a capacităţilor de producţie şi a forţei
de muncă;

- analizează si urmăreşte aprovizionarea sectorului cu piese, materiale, combustibili,


lubrefianţi, scule realizând păstrarea şi mişcarea în bune condiţii a acestora în cadrul sectorului;

- ia măsuri şi răspunde de încadrarea în consumurile specifice normate de materii prime


şi materiale;

- studiază şi constată, împreună cu serviciile specializate, cauzele rebuturilor şi


pierderilor de materii prime şi materiale, combustibili, etc. şi ia măsuri pentru înlăturarea lor şi
recuperarea pierderilor;

- urmăreşte şi răspunde de exploatarea raţională a utilajelor şi maşinilor din dotare în


scopul creşterii indicelui de folosire al acestora;

- verifică încadrarea în normele de muncă;

- asigură şi urmăreşte respectarea disciplinei tehnologice preocupându-se de


îmbunătăţirea proceselor tehnologice, de introducerea procesului tehnic de producţie;

- repartizează personalul din subordine pe locuri de munca şi schimburi, conform cu


necesităţile realizării programului de producţie, folosirii optime a capacităţilor de producţie;

- răspunde, în zona sa de responsabilitate, de aplicarea corecta a Contractului Colectiv


de Munca, Sistemului de Salarizare, a R.O.I.-iului, a Deciziilor şi Notelor de serviciu de la
nivelul societăţii şi secţiei;

- propune, conform prevederilor Contractului Colectiv de Munca şi atribuţiilor din fişa


postului, promovarea, retrogradarea, premierea sau sancţionarea personalului subordonat;

- controlează prin sondaj şi răspunde de pontajul personalului din subordine;

- programează personalul subordonat în concediul legal de odihna, ţinând cont cu


prioritate de necesităţile producţiei;

- răspunde de gestiunea sectorului pe care-l coordonează;

- ia măsuri şi asigura gospodărirea şi păstrarea integrităţii patrimoniului ce-i revine din


cadrul direcţiei (buna întreţinere a clădirilor, utilajelor) ca şi cel ce vizează activitatea
desfăşurata de salariaţii sectorului în afara acestuia;

36
- asigura şi răspunde de aplicarea normelor de tehnica securităţii muncii, igiena muncii
şi prevenire a incendiilor, în vederea evitării accidentelor de muncă şi prevenirii îmbolnăvirilor
profesionale, organizând astfel procesele de producţie încât să fie create condiţii normale de
muncă, în conformitate cu reglementările în vigoare;

- execută orice alte sarcini primite de la şeful ierarhic care nu contravin Contractului
Colectiv de Muncă, Sistemului de Salarizare, a Deciziilor si Notelor de Serviciu ale unităţii şi
sarcinilor de producţie;

- este obligat să sesizeze în scris orice neregulă constatată între dispoziţie si legalitate;

- răspunde disciplinar, contravenţional sau penal de întreaga activitate a sectorului pe


care-l coordonează, în condiţiile stabilirii cu certitudine a vinovăţiei sale şi a existentei
raportului de cauzalitate între acţiunile / inacţiuni personale şi consecinţele produse;

Alte atribuţii specifice locului de muncă:

- sa realizeze toate lucrările în zona oraşului de care răspunde la Asociaţiilor de locatari,


agenţi economici şi la direcţiile societăţii;

- să caute lucrări noi în zona oraşului pe care o deserveşte şi să lucreze fără pierderi;

- sa realizeze lucrările primite cu comandă fermă;

- zilnic să ţină evidenţa comenzilor primite pentru execuţii, in curs de execuţii si


efectuate;

- decadal şi lunar să transmită volumul de producţie efectuat Serviciului Urmăriri


Producţie;

- completează bonurile de consum cu materialele necesare fiecărei lucrări de reparaţii


sau investiţie contractată;

- întocmeşte situaţiile de lucrări, necesare de materiale pentru lucrările contractate;

- lunar transmite stocurile de materiale având in vedere situaţiile de lucrări.

12. Sancţiuni pentru nerespectarea fişei postului sau a anexelor acestora: Daca este cazul

13. Semnături:

14. Data semnării:

37
6.2 Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator
tablonist
Nivel
Nr.
Cerinte Foarte Mai Putin
Crt. Important
Important Important
1 Acuitate Vizuala ●
2 Acuitate Acustica ●
3 Acuitate Cromatica ●
4 Dexteritate Manuala ●
5 Forta Musculara ●
6 Rapiditatea Reactiilor ●
7 Robustie Fizica ●
8 Imaginatie ●
9 Punctualitate ●
10 Atentie ●
11 Responsabilitate ●

6.3Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna


Durata Cota % din
Nr.
Factori de solicitare Grad de solicitare solicitării timpul de
crt.
(min) odihnă (Ton)
1. Efort prin solicitare statică MIJLOCIU 480 2%
Efort prin solicitare
2. COMPLICAT 480 5%
neuropsihică
Solicitare prin risc de
3. MIJLOCIU 480 2%
pericol
Încordarea organelor de
4. MIJLOCIU 480 1,5%
simţ
5. Pulberi MINIM 480 1%
6. Temperatura aerului MINIM 480 1%
7. Zgomot MINIM 480 1%

38
8. Monotonia muncii - - -
Efort prin solicitare
9. - - -
dinamică
10. Iluminat - - -
TOTAL 13,5%

480…………..……..100

x…………...…..…13,5

13,5 × 480
𝑥= = 64,8 𝑚𝑖𝑛 𝑝𝑎𝑢𝑧ă 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑥𝑖𝑚𝑎𝑛𝑑 𝑙𝑎 𝟏 𝒐𝒓𝒂 𝒔𝒊 𝟓 𝒎𝒊𝒏𝒖𝒕𝒆
100

Pe baza literaturii de specialitate şi având în vedere particularităţile procesului


tehnologic, am stabilit:

 durata optimă a schimbului – 8 ore – luând în considerare gradul de solicitare al


executantului
 timpul de odihnă calculate anterior este de 1 ora si 5 minute. Ţinând cont de faptul că
procesul de refacere a organismului se realizează mai bine în cazul acordării unor pause
cu durate reduse pe parcursul schimbului, propunem următoarea distribuţie a timpului
de odihnă.

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Pauza 1ora 5min

6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor


Ţinând cont de specificul procesului tehnologic, propunem următoarea variantă de
alternare a schimburilor :

39
Zilele lunii

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

A 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L

B 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1

C 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2

D L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3 L 1 2 3

6.5. Proiectarea condiţiilor de muncă


Pentru asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare, consultand literatura de
specialitate am stabilit următoarele valori ale factorilor de ambianţă fizică şi psihică:

Unitatea Valoare
Nr.
Factori de Hala
crt. Tablou de comandă
măsură industrială
Microclimatul:
- temperatura ºC 18 – 20 20 – 22
1. - umiditatea % 35 – 50 35 – 50
- radiaţiile calorice - - -
- viteza aerului cm/s 15 – 40 15
Iluminat local (200 –
350
2. Iluminat lucsi 500)
75
şi general (50 – 100)
Frecvenţă medie, în
3. Zgomot db. până la 70 condiţii normale de
muncă
Să fie transmisă prin emisiuni scurte,
discontinuu, ţinând seama de nevoile
4. Muzica funcţională
integrării în programul zilnic de
lucru şi de prevenire a oboselii
Cromatica industrial:
- plafon alb alb
- pereţi galben galben
5.
- baza verde verde
- uşi şi pervazuri havana havana
- pardoseală gri închis gri închis

40
- birouri şi mese de lucru gri inchis gri inchis
- maşini şi mobilier galben galben

6.6. Proiectarea necesarului fortei de munca


În practica actuală de proiectare, necesarul de forţă de muncă se stabileşte în general
empiric, fie prin asimilarea cu procese asemănătoare, fie pe baza unor indici de consum de
muncă pe unitatea de produs.

Locuri de muncă
pentru bărbaţi pentru femei
preferabil pot fi inlocuiţi de Funcţii şi studii preferabil pot fi inlocuie de
femei bărbaţi
Funcţii de execuţie

elementare

medii

superioare

Funcţii de conducere

41
medii

superioare

Depozit materii prime Pavilion administrativ

1 +1 +3 +5 3 +3

Secţii de producţie Secţia de Depozit


ambalare ambalaje
12 +8 +3 +3 +1
1 + 1 +

5 + 2 +
Departament Pavilion Cabinet
de asigurarea cercetare medical 1 + 3
a calităţii

3 +2 1 1
2

Depozit Secţia Depozit produs finit


maşini de transporturi
transport
2 +1
3 +1
2

42
Repartizarea pe sarcini, studii, sexe, a forţei de muncă, estimată deservirii instalaţiei de
obţinere a vinuluieste prezentată în urmatorul tabel.

Nr. Studii
Sarcini Sexul TOTAL
crt. Elementare Medii Superioare
F - 4 - 4
1. Deservire B 10 10 1 21
Total 10 14 1 25
F - - 1 1
2. Întreţinere B - 3 2 5
Total - 3 3 6
F 3 1 - 4
Supraveghere şi
3. B - 2 - 2
control
Total 3 3 - 6
F 10 2 - 12
4. Total fabricaţie B 5 2 8 15
Total 15 4 8 27
F - - 2 2
5. Control de calitate B - - - -
Total - - 2 2
F - - 2 2
6. Gestiune, evidenţă B - 3 - 3
Total - 3 2 5
F 13 7 6 26
7. TOTAL B 15 20 13 48
Total 28 27 19 74

6.7. Proiectarea organigramei secţiei de producţie

Conform necesarului de forţă muncă, organigrama de obţinere a ciocolatei se prezintă


conform figurii:

43
Sef de sectie
de obtinere a
zaharului
brut

Seful sectiei Seful sectiei Seful sectiei Sef pavilion Maistru


Sef laborator
de schimb1 de schimb2 de schimb3 administrativ mecanic

Maistru Maistru Maistru Echipa Echipa


Economisti Functionari Gestionari
schimb 1 schimb 2 schimb 3 Laborator Intretinere

Echipa de Echipa de Echipa de Echipa


lucru lucru lucru Manipulare

6.8. Calculul fondului de retribuire


Pe baza schemei tehnologice şi a repartizării forţei de muncă pe servicii, studii şi sexe,
am calculat fondul de retribuire pentru muncitori şi pentru personalul.

Numărul Retribuţie Total


Loc de muncă Persoane/schimb TOTAL
schimburilor lunară retribuţie
Deservire
3 3 9 1200 10800
instalaţie
Tablou
3 2 6 1100 6600
comandă
Întreţinere
3 2 6 900 5400
reparaţie
Laborator 3 2 6 1500 9000
Depozit 3 4 12 1400 16800
Calculator 1 1 1 1100 1100
TOTAL 49700

44
Numărul Retribuţie Total
Funcţie Persoane/schimb TOTAL
schimburilor lunară retribuţie
Maiştri 3 1 3 1400 4200
Şef secţie 1 1 1 2200 2200
Ingineri
3 1 3 2000 6000
chimişti
Ingineri CTC 1 1 1 2000 2000
Gestionari 1 1 1 1300 1300
Funcţionari 1 1 1 1200 1200
Economişti 1 1 1 1400 1400
TOTAL 18300

Etapa7: Proiectarea managementului întreprinderii

7.1. Proiectarea misiunii întreprinderii


Misiunea firmei:

Sa aducem pe piata un produs natural, realizat prin tehnologii de ultima ora, tehnologii
ce conserva in proportii de 99% calitatea zaharozei din sfecla sau trestie.

7.2 Proiectare obiectivelor fundamentale ale intreprinderii

 diversificarea produselor;
 oferte promotionale;
 sa satisfacem toate dorintele consumatorului astfel incat cu dorintele lui sa fie în
concordanta cu cele ale firmei;
 colaborare cu mai multe firme;
 aducerea pe piata a unor produse noi.

45
7.3. Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate
1. Cercetare şi dezvoltare:
 angajarea de personal calificat
 încurajarea schimbului de experienţă
 achiziţionarea unor utilaje cât mai performante
 fabricarea de ambalaje în propria firmă
 vinderea produselor fabricate în propriile magazine
2. Producţie:
 achiziţionarea de materii prime de calitate
 obţinerea produselor de calitate
 imbunatatirea produselor
 aducerea pe piata a unor produse noi
 obtinerea de produse accesibile ca pret
3. A fi comercial:
 cucerirea de noi pieţe
 încheierea de contracte noi profitabile
 asigurarea de servicii de transport
 oferte promotionale
 oferirea monstrelor gratuite
4. Resurse umane:
 programe de perfecţionare
 training
 modernizare
 salarizare
 motivarea

7.4. Alegerea unei metode de conducere


Structura pe unităţi descentralizate de profit (divizii)

Structura pe unităţi decentralizate de profit presupune gruparea activităţilor pe afaceri şi


linii de producţie. Acest tip de structură permite implementarea strategică prin greul activităţilor

46
cheie împreună cu alte afaceri sub acelaşi acoperiş funcţional. Crearea unităţilor separate de
afaceri este însoţită de descentralizarea activităţii la nivelul fiecărei divizii. Prin urmare, creşte
libertatea în a formula şi implementa strategia adecvată de afaceri, asigurând motivaţia şi
contabilizarea rezultatelor proprii. Fiecare unitate acţionează ca un centru de profit.

DIRECTOR PRODUS Compartimente


A funcţionale

DIRECTOR PRODUS Compartimente


B funcţionale

DIRECTOR
GENERAL DIRECTOR PRODUS Compartimente
C funcţionale

Servicii funcţionale:
- cercetare-dezvoltare
- finanţe-contabilitate
- personal
- marketing
- juridic

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta dintre


manageri si subordonati.

 comunicare directa;
 stabilirea contactului vizual;
 respecatarea adresarii intre manager si subordonat;
 prezentarea unor dovezi in cazul unor contradictii;
 stapanirea limbajului non-verbal.

7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

47
 oferirea unor prime in timpul sarbatorilor si la aniversarea firmei respectiv zilelor
onomastice;
 platirea orelor suplimentare in mod adecvat;
 reducere 30% din produsul luat din fabrica;
 la un anumit timp sau de sarbatori sa se organizeze mese festive la care sa se stranga
toti angajatii;
 traininguri, excursii se time building in vederea imbunatatirii firmei si unirii
colectivului.

7.7.Proiectarea unui regulament de ordine interioara avand in


vedere urmatoarele aspecte.
1.Accesul in intreprindere

 intrarea in sectie se face cu 10 minute inainte de ora inceperii schimbului de lucru;


 schimbarea tinutei se face in vestiar;
 accesul in inteprindere fara animale de casa;
 purtarea tinutei corespunzatore-capeline,halat,manusi;
 la intrarea si la iesirea din sectie se verifica daca angajatul a consumat bauturi
alcoolice.

2.Obligatiile salatiatilor

 sa respecte ora de intrare in sectie;


 respectarea conditiilor de igiena;
 sa anunte conducerea in legatura cu problemele majore;
 respectarea pauzelor;
 sa poarte echipamentul de protectie;
 sa nu foloseasca telefonul mobil.

3.Sanctiuni disciplinare

 pentru nerespectarea programului sanctiune prin lucru peste program - taierea din
salariu;
 nerespectarea conditiilor de igiena ,intrarea in sectie fara protectie - taierea bonurilor
de masa;

48
 consumul de alcool in sectie - avertizare apoi concediere;
 nerespectarea contractului - concediere;
 pentru incalcarea repetata a regulilor risc - concediere.

7.8. Proiectarea unui contact individual de muncă:

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

încheiat şi înregistrat sub nr. ……….…/…….…………..în registrul general de evidenţă a


salariaţilor

A. Părţile contractului

1. Angajator – Persoana juridică ………….., cu sediul/domiciliul în str.. ……………., nr…, bl.


…, sc.. …, et.. …, ap.. …, loc.. ……………, Judeţul ……….., Cod poştal……….., înregistrată
la Registrul Comerţului ………………, sub numărul J…/…../……….., cod fiscal ……….., telefon
……………, reprezentată legal prin ………………., în calitate de …………………,şi

2.Salariatul/salariata – domnul/doamna ……..………………………………………………,


domiciliat(ă) în localitatea …………………………………, str. .……………………………………..
nr. ……………, judeţul …………………..……, posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de
identitate/paşaportului seria …….…………, nr. …..………..……………., eliberat/eliberată de
…………………………………… la data de ………………….., CNP
………………………………….., permis de munca seria ……..… nr. ………..……… din
data…………..………, am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele
condiţii asupra cărora am convenit:

B. Obiectul contractului………………………………………………………………………………………

C. Durata contractului:

a) nedeterminată, salariatul / salariata ……..……………………………….. urmând să înceapă


activitatea la data de …………………..;

b)determinată, de…………..luni, pe perioada cuprinsă între data de …………………………….


şi data de ……………./ pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului
de post.

D. Locul de muncă

49
1.Activitatea se desfăşoară la
…………………………………………………………………………………..

2.În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea


astfel:………………………………..

E. Felul muncii

Funcţia/meseria ……..………………………………………. conform Clasificării Ocupaţiilor din


România;

F. Atribuţiile postului

Atribuţiile postului precum si obiectivele de performanta individuala sunt prevăzute în


fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.

G. Condiţii de muncă:

1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr.
31/1991

2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit


Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările
ulterioare

H. Durata muncii:

1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ………. ore/zi ……….. ore/săptămână.

a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează ……………………. (ore zi/ore
noapte/inegal);

b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului


colectiv de muncă aplicabil.

2. O fracţiune de normă de …… ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), ……….. ore/săptămână.

a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează:…………………….(ore zi/ore


noapte);

b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului


colectiv de muncă aplicabil.

50
c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte
lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor
acestora.

I. Concediul

Durata concediului anual de odihnă este de ………. zile lucrătoare, în raport cu durata
muncii (normă întreagă, fracţiune de normă).

De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de


………………………………………………..

J. Salarizare:

1. Salariul de bază lunar brut: …..………………………………….. lei;

2. Alte elemente constitutive:

a). sporuri ……………………….………………;

b). indemnizaţii …………………………..…;

c). alte adaosuri…………………………….;

3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se
lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu
un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 –
Codul muncii.

4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ……………………. .

K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea si sănătatea în muncă:

a). echipament individual de protecţie …………………………………;

b). echipament individual de lucru ………………………………………;

c). materiale igienico-sanitare ……………………………………………;

d). alimentaţie de protecţie ……………………………….…;

e). alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă


………………………………….. .

L. Alte clauze:

51
a) Perioada de proba este de ………………

b) Perioada de preaviz în cazul concedierii conform art. 61 lit. c si d si art. 65 si 66 Codul


muncii este de ……… conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sau contractului colectiv de
muncă;

c) Perioada de preaviz în cazul demisiei este de ……… conform Legii nr. 53/2003 – Codul
Muncii sau contractului colectiv de muncă;

d). In cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile
prevăzute la art.18 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii se vor regăsi şi în contractul
individual de muncă;

e) Clauza de confidenţialitate……………………………

f) Clauza privind drepturile de proprietate intelectuala………………………..

g) Criteriile de evaluare a realizării obiectivelor de performanţa individuala ale salariatului


sunt:
1)…………………………………………………..
2)………………………………………………….
3)…………………………………………………..
h) Alte clauze

M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor:

(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;

b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;

c) dreptul la concediu de odihnă anual;

d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;

e) dreptul la demnitate în muncă;

f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;

g) dreptul la acces la formarea profesională;

h) dreptul la informare şi consultare;

52
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de
muncă;

j) dreptul la protecţie în caz de concediere;

k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;

l) dreptul de a participa la acţiuni colective;

m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

n) alte drepturi prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin
conform fişei postului;

b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;

c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de


muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;

d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;

f) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

g) obligaţia de a realiza obiectivele de performanță individuala stabilite prin fisa postului si de


a se supune criteriilor de evaluare a realizării acestora

h) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(3) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;

b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;

c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;

e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,


potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.

53
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a
realizării acestora.

(4) Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc


desfăşurarea relaţiilor de muncă;

b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea


normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;

c) să acorde salariaţilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă
aplicabil şi din contractele individuale de muncă;

d) să comunice periodic salariaţilor situaţia economică şi financiară a unităţii, cu excepţia


informaţiilor sensibile sau secrete, care, prin divulgare, sunt de natură să prejudicieze
activitatea unităţii. Periodicitatea comunicărilor se stabileşte prin negociere în contractul
colectiv de muncă aplicabil;

e) să se consulte cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor în privinţa deciziilor


susceptibile să afecteze substanţial drepturile şi interesele acestora;

f) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să


vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;

g) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute


de lege;

h) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;

i) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor.

j) sa evalueze realizarea obiectivelor de performanță individuala ale salariaţilor stabilite prin


fisa postului, numai după criteriile de evaluare a realizării acestora

N. Dispoziţii finale

Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile


Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la
nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, înregistrat sub nr.
………………./……………………..…… la Inspectoratul Teritorial de Munca a
judeţului/municipiului ………………….…/Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

54
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului
individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor
legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare
parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea


prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească
competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,

Reprezentant legal,

Pe data …………………………. prezentul contract încetează in temeiul art. ……………..


din Legea nr. 53-2003 – Codul Muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.

Angajator,

7.9.Proiectarea unui slogan pentru întreprindere

``Zaharul care iti alinta simturile!``

7.10.Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii


unui manager

55
Z+A+H+A=R

Z-Zdravan A-Adaptabilitate H-Harnicie A-Ambitie R-Reusita

Bibliografie

1. Voicu M., Lupu L., Indrumar de proiectare la disciplina Organizarea si conducerea


intreprinderii chimice, Institutul Politehnic, Iasi 1990
2. Voicu M.Suport de curs la managementul si ingineria sistemelor de productie
3. Prof. Dr. Ing.,dr.rer.nat.h.c. KARL WINNACKER – TEHNOLOGIE CHIMICA
ORGANICA, VOL. IV, Editura Tehnica Bucuresti 1995
4. Wikipedia.org

56