Sunteți pe pagina 1din 42
PREFATA Ohare compozitorului si dirijorului ardelean George Dima a fost publicata in mare parte chiar in timpul viefii maestrului, Ea s-a bucurat de o largd raspindire, unele lucrarifiind tiparite in mai multe edifii. Totusi, necesitafile aetuale de tepertoriu, mai ales coral, au determinat Casa Centrala a Creafiei Populare sd editeze cu ocazia implinirii a 110 ani de la nasterea compozitorului un volum reprezentativ din opera tui George Dima, In istoria muzicii rominesti de la sfirsitul veacului trecut, George Dima ocupa un loc de frunte, Aldturi de lacob Muresianu, rémine figura cea mai luminoasd si mai reprezentativd din Ardeal. Nascut la 28 septembrie, 10 octombrie 1847 in Scheii Brasovului, George Dima — ultimul din cei patru copii ai lui Nicolea si Zoe Dima—a cunoscut o copilarie trista, rdminind, de mic, orfan de taté. Dupa ce a urmat liceul real din Viena—unde a fost Sprijinit de fratele sdu cel mai mare, Pandeli—si-a facut studiile de specialitate la Politehnica din Karlsruhe (Germania). Din aceasté perioadé incep preocupdrile muzi- cale ale lui Dima. La inceput a luat lecfii de canto cu Heinrich Giehna, apoi si- continuat studiile cu Otto Uffmann la Viena, Dornic de a se consacra exclusiv muzicii. George Dima a trecut la Graz, unde, indrumat de Ferdinand Thieriot, a patruns in tainele armoniei si contrapunctului Cariera de muzician si-a inceput-o in Germania ca interpret de lieduri $i arii din oratoriig Inapoiat in patrie, George Dima a dat numeroase concerte vocale in mai toate orasele ardelene, dobindind un frumos renume artistic care se pare cd a dus —pentru o scurté perioadad de timp la angajarea tindrului bas la operele din Klagefurt si Zitrich, In anu 1874, Dima a fost numit profesor de muzicd la gcolile centrale romine din Brasov. Acum incepe munca sa neobositd pentru ridicarea invafdmintului nostru muzical. Setea de a cunoaste tot mai mult, de a se perfectiona, precum si hotdrirea de a se ocupa’intens de compozifie i-au indreptat din nou pasii spre strdindtate. Intre anii 1878-1880, George Dima a urmat contrapunctul, fuga si compozitia la Conservato- rul din Leipzig, cu vestifii pedagogi Jadassohnn,-Rebling, Reinecke lu Rust. Inapoiat in ard, Dima a fost chemat in anul 1881 la conducerea ,,Reuniunii de muzica $i cintdri” din Sibiu unde va ramine aproape dowd decenii. Aci a scris compozitorul liedurile $i cintecele populare pentru voce $i pian, marile luerdri vocal simfonice ,,Hora si Mama lui $tefan cel Mare“ si cele mai de seama creafii reli- gioase. La Sibiu si-a desfdsurat practica pedagogicd in cadrul Seminarului ,Andreian". Tot in vechiul oras a cunoscut Dima una din marile sate satisfacfii morale: i s-a incredinfat conducerea corului sdsesc Mdnnergesang Verein", fapt unic in istoria muzicii germane din Ardeal, Dar se pare ca viafa de familie ta care finea, foarte mult ta determinat in anul 1899 sd revind in orasul natal. La Brasov, George Dima a desfdsurat 0 rodnicd activitate ca dirijor al wreuniunii" locale $i ca profesor al liceului ,,Andrei Saguna, Pe lingd Spectacolele de operd cu,,O noapte in Grenada” de Kreutzer si ,Cavaleria rusticand" de Mascagni, 5