Sunteți pe pagina 1din 45

3.

REZOLVAREA PRIN MEF A PROBLEMELOR DE CAMP


ELECTROMAGNETIC SI TERMIC

3.1. Introducere

-Calculul campurilor electromagnetic si termic in masinile


electrice permite dimensionarea corecta a acestora, verificarea
solicitarilor electrice si magnetice ale masinii, calculul unor
parametri specifici, respectiv evaluarea performantelor globale in
regimuri de functionare permanente sau tranzitorii.
-Problemele de camp electromagnetic si termic specifice masinilor
electrice au la baza ecuatii diferentiale cu derivate partiale
caracteristice regimurilor de camp asociate studiului (regim
magnetostatic, cvasistationar de tip magnetic armonic, magnetic
tranzitoriu, termic stationar, termic tranzitoriu etc.).
-Metoda cea mai flexibila si generala care permite rezolvarea
ecuatiilor diferentiale cu derivate partiale in domenii de calcul
neomogene, cu luarea in calcul a neliniaritatilor, este Metoda
Elementelor Finite (MEF).
1
3.3. Ecuatiile generale ale campului electromagnetic

 In regim general variabil, in medii imobile, formele locale ale


legilor campului electromagnetic (ecuatiile lui Maxwell) se pot
exprima dupa cum urmeaza:

B
rot E   - Legea inductiei electromagnetice
t
D
rot H  J  - Legea circuitului magnetic
t

div B  0 - Legea fluxului magnetic

unde: E este intensitatea campului electric, B inductia magnetica,


H intensitatea campului magnetic, J densitatea curentului electric,
D inductia electrica.
2
div D  ρ v - Legea fluxului electric

ρ v
div J   - Legea conservarii sarcinii electrice
t

D  DE 

J  JE
- Legi de material

Pentru corpuri izotrope şi


B  BH omogene, fără histerezis,
fără polarizaţie şi D = eE;
magnetizaţie permanente J = sE;
şi fără câmp electric B = mH
imprimat legile de material
se scriu sub forma
compacta: 3
3.4. Modele diferentiale ale campului electromagnetic exprimate
in potentiale
3.4.1. Regimul magnetic stationar. Formularea in potential
magnetic vector A
 In functionarea masinilor electrice, infasurarile sunt parcurse de
curenti de valoarea constanta sau variabili in timp. La un moment de
timp dat, respectiv pentru o anumita pozitie relativa a armaturilor
(stator/rotor), regimul campului electromagnetic specific analizei unei
masini electrice poate fi considerat regimul magnetic stationar (ex.
campul de excitatie la masina sincrona, calculul cuplului elmg. la
masina sincrona, solicitari magnetice la masina asincrona la mers in
gol, campul rezultant la masina de c.c. etc.). In acest caz sursa campului
este reprezentata de valorile instantanee ale curentilor din infasurari si
eventual de magnetizatia remanenta (acolo unde este cazul).
 Se poate demonstra matematic ca pe baza legii fluxului magnetic
exprimata in forma locala, inductia magnetica se poate exprima prin
rotorul unei marimi vectoriale A denumita potential magnetic vector:
B = rot A
4
 Inlocuind expresia inductiei magnetice B in legea circuitului
magnetic si tinand cont de legile de material ecuatia diferentiala
specifica regimului magnetic stationar devine:

1 
rot  rot A   J
μ 

 In regiunile cu magnetizatie remanenta (ex. magneti permanenti)


avand caracteristica de demagnetizare liniara putem scrie:

1  1 
rot  rot A   J  rot  Br 
μ  μ 

 Pentru asigurarea unicitatii solutiei ecuatiei diferentiale de mai


sus este necesara cunoasterea divergentei variabilei de stare (a
potentialului magnetic vector A). Cel mai adesea se impune
conditia de etalonare Coulomb div A = 0.

 In cazul aplicatiilor de calcul de camp 2D (in majoritatea


aplicatiilor de analiza a masinilor electrice cu flux magnetic radial)
conditia de etalonare Coulomb este implicit satisfacuta. 5
3.4.2. Regimul magnetodinamic (cvasistationar magnetic
armonic permanent). Formularea in potential magnetic
vector complex

 Regimul cvasistationar magnetic armonic permanent


(magnetodinamic) este specific studiului functionarii masinilor
electrice in regim permanent caracterizate de tensiuni si curenti
sinusoidali (de ex. masina asincrona daca se neglijeaza saturatia
magnetica).
 Ecuatia diferentiala asociata acestui regim exprimata in
potential magnetic vector complex este:

rot [(1/μ). rot A] = Js – j. ω. σ. A

unde:
Js este densitatea curentilor de conductie de tip sursa de camp;
σ este conductivitatea electrica;
ω = 2pf, este pulsatia campului electromagnetic.

6
3.5. Modele de circuit asociate modelelor de camp elmg.

 In cazul masinilor alimentate


in tensiune (ex. masina
asincrona conectata la retea),
curentii ce strabat circuitele
electrice sunt apriori
necunoscuti, acestia rezultand
in functie de impedantele
circuitelor respective si de
regimul de lucru al masinii.
Astfel pentru a modela aceste
masini modelul de camp
trebuie in mod uzual cuplat cu
un model de circuit asociat.
 In graficul alaturat se prezinta
modelul de circuit asociat
modelului de camp
electromagnetic 2D al
motorului asincron.
7
3.6. Modelul diferential al conductiei termice

 Modelul diferential al conductiei termice (transferul caldurii in


medii solide) este exprimat prin ecuatia lui Fourier in forma locala:

dT
ρc div(kgradT)  p
dt

unde:
r - densitatea materialului;
c - caldura specifica;
k - conductivitatea termica;
T - temperatura mediului solid;
p - densitatea de volum a surselor de caldura

8
 Unicitatea solutiei ecuatiei lui Fourier presupune impunerea
conditiilor la limita (conditii initiale si pe frontiere):

 Temperatura initiala: T(x, y, z) la t  0,

 Conditii uzuale impuse pe frontierele domeniului de calcul:

- de tip Dirichlet: T(x, y, z, t)  T0 , pentru t  0


θ
- de tip Neumann omogen (flux termic nul sau simetrie):  0, pentru t  0
n
- de tip Neumann neomogen (conditie de transfer termic prin
convectie si radiatie):
θ
k  α(T  Ta )  σε(T 4  Ta4 ), pentru t  0
n

unde:
a este coeficientul de transfer prin convectie
s = 5.67. 10-8 W/m2⋅K4 este constanta lui Stefan – Boltzmann
e este coeficientul de transfer termic prin radiatie; e (0 … 1)
Ta este temperatura mediului ambiant.

9
4. PROIECTAREA OPTIMALA A MASINILOR ASINCRONE

4.1. Formularea temei de proiectare


Tema de proiectare a unei masini asincrone contine de regula
urmatoarele date:
-Date nominale principale:
- Puterea nominala Pn a motorului in kW
- Tensiunea nominala Un de alimentare in V (valoare de linie)
- Frecventa tensiunii de alimentare f1 in Hz
- Turatia nominala nn (sau de sincronism n1) in rot/min
- Numarul de faze m (uzual m = 3)
-Alte date constructiv-functionale se pot referi la:
- Tipul motorului: cu rotor bobinat sau in scurtcircuit
- Caracteristicile de functionare Mm/Mn si de pornire Mp/Mn si
Ip/In (pt. rotor in scurtcircuit)
- Gradul de protectie si modul de racire/ventilatie
- Conditii privind mediul, altitudinea, serviciul de
functionare etc.
- Forma constructiva si modul de montaj etc.
10
4.2. Etape in proiectarea masinii asincrone utilizand modele
hibride

Formularea temei de proiectare


 Definirea principalelor date nominale
 Definirea altor date constructiv-functionale,
Calcul analitic (cf. procedurii descrise in [2])
 Determinarea marimilor si dimensiunilor principale,
 Dimensionarea circuitelor electrice si magnetice ale statorului,
 Determinarea lungimii intrefierului,
 Dimensionarea circuitelor electrice si magnetice ale rotorului,
 Determinarea parametrilor infasurarilor,
Calcul numeric (MEF)
 Verificarea solicitarilor electrice si magnetice
 Calculul pierderilor si al randamentului,
 Determinarea caracteristicilor masinii,
 Optimizarea constructiv-functionala a masinii
Calcul analitic
Calculul elementelor auxiliare.
11
Ecuatiile si schema electrica echivalenta a motorului asincron

U1= R1I1 + jXs1I1 – E1


0 = R2’I2’/s + jXs2’I2’ – E1
I1 + I2’ = I10
E1 = E2’ = - ZMI10 = -jw1w1kw1Fm/√2
ZM = jXmRW/(RW+jXm)

 U1 este tensiunea de alimentare de faza


 R1 este rezistenta de faza statorica
 I1 este curentul de faza statoric
 jXs1 este reactanta de dispersie statorica
 E1 = E2’ este t.e.m. indusa in infasurarea de faza statorica/rotorica raportata
 R2’ este rezistenta de faza rotorica raportata
 I2’ este curentul de faza rotoric raportat
 jXs2’ este reactanta de dispersie a infasurarii rotorice raportate
 I10 este curentul de magnetizare
 Xm este reactanta de magnetizare
 RW este rezistenta corespunzatoare pierderilor in fier

12
4.3. Determinarea marimilor de baza si a dimensiunilor
principale ale masinii [2]
Relatii Observatii/ Marimi ce intervin
n1 = 60. f1/p => p - nr. perechi poli
p = 60. f1/n1 n1 - turatia de sincronism,
f1 - frecventa tensiunii de alimentare
Sn = √3. Un. In = 3. Unf. Inf Sn - puterea aparenta nominala
Sn = Pn/ (h. cosj) => Un /Unf - tensiunea nominala de linie/faza
Inf = Sn/(3.Unf) In /Inf - curentul nominal de linie/faza
h - randamentul motorului
cos j - factorul de putere
Initial h si cos j se estimeaza initial pe baza unor grafice sau tabele,
valorile lor (cresc cu Sn si scad cu p) fiind dependente de p si Sn
E1 = -U1 + Z1. I1 E1 - fazorul t.e.m.
E1nf = kE. U1nf U1 - fazorul tensiunii de alimentare de faza
I1 - fazorul curentului de faza
Z1 - impedanta infasurarii statorice
kE - coeficient care tine cont de caderea de tensiune pe impedanta
infasurarii statorice; se alege din tabele specializate functie de p
E1 = √2.p.f1. w1.kw1. F1 w1 - nr. de spire pe faza
F1 = (2/p).t.Li.Bd1 kw1 - factor de infasurare (se alege preliminar intre 0.92 - 0.95)
t = pD/(2p) F1 - flux magnetic pe pol pentru E1 sinusoidala
t - pas polar
D - diametru interior stator
Li - lungimea ideala a masinii 13
Bd1 - inductie magnetica maxima in intrefier (fundamentala)
Relatii Observatii/ Marimi ce intervin
Se = m1 . E1nf. Inf Se - puterea electromagnetica aparenta
m1 - numarul de faze

D2 . Li = 60. Se / (n1. C) D - diametrul interior al armaturii statorice


C - coeficientul de utilizare (se alege din grafice si
depinde de Sn si de p)

l = Li / t l - factorul de forma al masinii (se alege initial din


Li = l . t = l . p. D /(2 . p) grafice si depinde de p)

De = kD . D kD - coeficient geometric (se alege din tabele


functie de p)

Li = (60.Se)/(kB.kw1. ai . p2 . D2 . n1. A. Bd) kB - factorul de forma al t.e.m.


ai - factorul de acoperire ideala
A - panza de curent
Bd - inductia magnetica in intrefier
se aleg din grafice si depind de Sn, p, t etc.

d - lungimea intrefierului
δ  0.12  0.0021 D  L g Lg - lungimea geometrica a masinii care include si
lungimea eventualelor canale radiale de ventilatie
(Lg ≈ Li la masinile fara canale radiale de ventilatie)

14
4.4. Calculul circuitului electric si magnetic statoric [2]

Relatii Observatii/ Marimi ce intervin


t1 = pD/Z1 t1 - pasul dentar statoric (limitele pasului trebuie sa
Z1min = pD/t1max tina cont de anumite recomandari 0.05t < t1 < 0.2t)
Z1max = pD/t1min Z1 - nr. de crestaturi statorice
q1 - numarul de crestaturi pe pol si faza (se alege
q1min = Z1min / (2.m1.p) - nr. intreg functie de anumite recomandari si este indicat sa fie
q1max = Z1max / (2.m1.p) - nr. Intreg numar intreg)
Z1 = 2. m1. p. q1
k -factorul de repatizare a infasurarii in crestaturi
 qα  p
sin  ky -factorul de scurtare al pasului principal y1
 
 2  sin p 1  q - numarul de crestaturi pe pol si faza
y
kw  kp  k y   2 y  a = 2pp/Z = p/mq este unghiul de defazaj dintre doua
α  t 
q  sin  crestaturi vecine in grade electrice
 
2 Z - nr. de crestaturi
pentru crestaturi inclinate: y1 = Z/2p - e este pasul principal al infasurarii in
crestaturi
yt = Z/2p = m.q este pasul diametral al infasurarii
k w  kp  k y  ki
Scurtarea pasului infasurarii se aplica pentru
α b 
sin  diminuarea anumitor armonici ale tensiunii magnetice

ki   2 t2  respectiv pentru a obtine economie de material.


ki - factorul de inclinare
αb a - unghiul electric intre doua crestaturi vecine
2 t2 b/t2 - raportul dintre inclinarea b a crestaturii si pasul
15
crestaturii rotorului t2 (pas dentar).
Relatii Observatii/ Marimi ce intervin
y1 = yt = Z1 / (2. p) - infas. simplu strat Infasurarea dublu strat se justifica in cazul
y1 = 5/6. yt = 5/6 . Z1 / (2. p) - inf. dublu strat inpasului scurtat

w1 = kE. U1 / (4. kB. f1 . kw1 . Ф) w1 - numarul de spire pe faza (nr. Intreg)


Ф = ai . t . Li . Bd
nc1 = 2 . m1 . a1 . w1 / Z1 nc1 - nr. de conductoare efective in crestatura
a1 - nr. de cai de curent in paralel pe faza.
sCu1 = Inf / (a1 . J1) sCu1 - sectiunea conductorului
J1 - densitatea de curent (se alege cf.
recomandarilor; se aleg conductoarele)
scrn = nc1 . diz 2 / ku scrn - arie neta crestatura
diz - diametru conductor izolat
ku - factor umplere crestatura (ku< 0.75)
Se defineste Se alege tipul si forma crestaturii (ovala/
geometria dreptunghiulara etc.) si se definesc
crestaturii dimensiunile sale geometrice tinandu-se cont
de recomandarile impuse referitoare la
(exemple) raportul inaltime/latime crestatura, pas dentar,
deschidere si inaltime istm, tip de conductor,
inaltime pana crestatura etc.
R1f = rCuLsw1/sCu1 R1f - rezistenta infasurarii de faza
L1f = kLm0w12(Lfr - 0.64t)/p rcu- rezistivitate electrica cupru
kL= 1.34 infasurari in 2 etaje Ls - lungime medie spira
L1f - inductivitate scapari capete bobine 16
kL= 0.94 infasurari in 3 etaje Lfr - lungime capete frontale spire
Infasurarile masinilor asincrone trifazate

 Relaţii de calcul :

Nr. crestaturi: Z = 2mpq


Nr. faze: m = 3
Nr. perechi de poli: p
Nr. crestaturi pe pol si faza: q = Z/(2mp)
Pas bobina (diametral): Yd = Z/(2p)
Nr. total de bobine:
Nb= Z/2 pt. infasurari simplu strat
Nb= Z pt. infasurari dublu strat
Nr. bobine pe faza:
Nbf = Z/(2m) pt. infasurari simplu strat
Nbf = Z/m pt. infasurari dublu strat
Pasul inceputurilor de faza: yf = 2q + 6kq (k este nr. intreg)
Exemplu de infasurare trifazata, m = 3, simplu strat, pas diametral,
bobine egale, pentru o masina asincrona cu Z = 24 de crestaturi si
2p = 4 poli
Relaţii de calcul:
Pas bobina (diametral): Yd = Z/(2p) = 24/4 = 6 crestaturi
Nr. crestaturi pe pol si faza: q = Z/(2mp) = 24/(2. 3. 2) = 2
Nr. bobine pe faza: Nb = Z/(2m) = 24/6 = 4 bobine pe faza
Pasul inceputurilor de faza: yf = 2q = 4 crestaturi

1 2 3 4 5 6 N7 8 9 10 11 12 S
13 14 15 16 17 18N
19 20 21 22 23 24 S

W2 U1 V1 W1 U2 V2
Relatii Observatii/ Marimi ce intervin
bd = t1 . Li . Bd / (kFe . LFe . Bmd) bd - latime constanta dinte,
kFe - factorul de impachetare (≈ 0.95)
Lfe - lungimea miezului statoric
Bmd - inductie medie dinte (conform recomandarilor)

4.5. Calculul circuitului electric si magnetic rotoric. Calcul arbore [2]


Relatii Observatii/ Marimi ce intervin
Z2 = 2. m2. p. q2 pt. rotor bobinat m2 - numarul de faze rotorice (m2 = m1 = 3) la
Z2 = m2 pt. rotor in colivie masinile cu rotor bobinat
Z2 - nr. de crestaturi rotorice
q2 - nr. crestaturi pe pol si faza
Z2 se alege cf. recomandarilor pt. evitarea cuplurilor
parazite; se tine cont de Z1, p si inclinare crest.
t2 = p . Dr / Z2 t2 - pasul dentar rotoric
Dr = D - 2d Dr - diametrul exterior al rotorului

E2 = E1 . w2. kw2 /(w1. kw1) - crest. drepte w2 - numarul de spire rotorice pe faza
E2 = E1 . ki. w2. kw2 /(w1. kw1) - crest. kw2 - factorul de infasurare rotoric
inclinate Pentru rotor in scurtcircuit: w2 = ½; kw2 = 1

I2nf = Inf .kI . (m1. w1. kw1) / (m2. w2. kw2) I2nf - curent nom. de faza rotoric, Ib curent pe bara
kI = 0.813 . cos j1n + 0.2 cos j1n - factor de putere nominal
Ibn = I2nf ki - coeficient ce tine cont de crt. de magnetizare
Daca rotorul are bare inclinate kw2 = ki 19
Relatii Observatii/ Marimi ce intervin

Ii = Ib / [2. sin (p. p / Z2)] Ii - curent prin inel la masinile cu rotor in colivie
Ib - curent prin bara rotorica

sb = Ib / J2b sb - sectiunea barei rotorice


si = Ii / J2i J2b - densitatea de curent pe bara rotorica (se alege cf.
recomndarilor)
si - sectiunea inel rotoric
J2i - densitatea de curent pe inel (se alege cf. recomndarilor)
Se defineste Se alege forma crestaturii (ovala/ bara inalta/ dubla colivie
geometria etc.) si se definesc dimensiunile sale geometrice tinandu-se
crestaturii cont de recomandarile impuse referitoare la raportul
inaltime/latime crestatura, pas dentar, deschidere si inaltime
(exemple) istm, tip de material,etc.
Rik = rpDi/(siZ2) Rik - rezistenta tronson inel interbare; Di - diametru mediu inel
Lik se calc. analitic cf. [2] si - arie sectiune inel
Lik - inductivitate scapari tronson inel interbare

kMn d0 - diametrul minim al arborelui la capat de ax


d0  3 10 Mn - cuplu nominal
0.2τ τ tt - rezistenta admisibila la torsiune a materialului
k - coeficient ce tine cont de tipul de motor
Mn ≈ 60. Pn /(2. p. n1) d - diametrul in zona rulmentului ales din standarde, valoarea
d ≈ 1.1d0 imediat superioara;
dm ≈ (1.2 - 1.3).ks.d dm - diam. arbore in zona de fixare a miezului magnetic rotoric
ks - coeficient de siguranta care tine cont de solicitarile la 20
cuplu maxim, la cuplu de pornire, normalizari, etc.
4.6. Elaborarea modelului numeric de camp al masinii.
Verificari privind solicitarile electromagnetice

1. Se descrie geometria 2D a masinii (sectiune transversala) ce


contine miezurile stator si rotor, crestaturile, arborele etc.
tinand cont de eventuale simetrii (formele crestaturilor
statorice si rotorice ar putea tine cont si de SDV-urile
existente)

Preprocesare
2. Se defineste tipul problemei de calcul de camp
electromagnetic
3. Se definesc proprietatile de material ce intervin in studiu sau
se aleg dintr-o baza de date pre-definita
4. Se definesc regiunile de tip suprafata ale domeniului de calcul
cu proprietati fizice distincte
5. Se defineste circuitul asociat problemei de camp
6. Se realizeaza asocierea fetelor domeniului de calcul cu
regiunile de tip suprafata
7. Se realizeaza asocierea regiunilor de tip suprafata cu
elementele de circuit

21
Preprocesare
8. Se definesc parametrii elementelor de circuit
9. Se definesc regiunile lineice si conditiile pe frontierele
domeniului de calcul
10. Se construieste reteaua de discretizare in elemente finite

Rezolvare
11. Se salveaza aplicatia pe calculator

12. Se rezolva problema de camp

Postprocesare
13. Se exploateaza rezultatele numerice si se verifica solicitarile
electromagnetice.

Corectie
14. Se reia studiul (daca este cazul) efectuindu-se modificarile de
rigoare pana cand rezultatele numerice se incadreaza in
limitele recomandate.
22
Definirea domeniului de calcul si a retelei de discretizare
(exemplu)

23
Definirea proprietatilor de material

 Se definesc proprietatile de material pentru colivie si pentru


miezurile magnetice statoric si rotoric (si eventual pentru
infasurarea statorica).
 Se fixeaza valorile rezistivitatilor asociate circuitelor rotoric si
eventual statoric ce corespund materialelor aluminiu pentru
colivie si cupru pentru conductoarelor de bobinaj la temperatura
de lucru (vezi 1.2.2).
 Miezurile magnetice statoric si rotoric sunt construite din
pachete de tole caracterizate de o curba de magnetizare nelineara
cu o inductie la saturatie Bs si permeabilitate magnetica relativa
initiala mr date. Un exemplu de tola utilizata este cea de tip
M600-50A cu proprietatile aferente oferite de furnizor (ex. Bs = 2 T,
permeabilitate magnetica neliniara mr cu panta initiala mri = 1000).
 Arborele masinii se considera realizat din otel cu proprietati
magnetice neliniare Bs = 1.9 T, mri = 500.

 Aerul din zona intrefierului are proprietati specifice vidului


(material electroizolant si nemagnetic cu mr = 1). 24
Circuitul asociat modelului de camp

Inductivitatea de
scapari a captelor
frontale a inf.
statorice, respectiv
parametrii inelelor
de scrutcircuitare
sunt calculate
analitic

25
 Pierderile in fier se pot estima fie prin calcul analitic, fie utilizand
metoda elementului finit folosind o procedura iterativa.
 Prin procedura iterativa se atribuie intai in modelul de circuit o
valoare mare rezistentelor ce modeleaza pierderile in fier
R_Fe_U…W. Apoi se rezolva problema de camp si se calculeaza
pierderile in fier folosind relatia de mai jos implementata de pilda
in pachetul de programe Flux (relatia este valabila pentru fiecare
element finit; prin integrare se obtin pierderile totale) [6]:
sd2
Bmf   8.67  k e Bmf 2
3
dPFe  khB f  p
2 2 2
m
6
p. histerezis p. Joule p. in exces

unde: kh este coeficientul pierderilor prin histerezis, Bm este


inductia maxima, f frecventa de lucru, d grosimea tolei, ke
coeficient de pierderi in exces (ex. pt. tola Fe V 1000-65-HA la
50 Hz avem: kh = 278.46 W.s/T2/m3, σ = 4739300 (Ωm)-1, ke =1.7555,
d = 0.65 mm [6]).
 Dupa calculul pierderilor in fier se corecteaza valorile
rezistentelor si procedura se reia pana la convergenta. Valorile
rezistentelor ce modeleaza pierderile in fier se calculeaza cu
relatia:
26
R_Fe_U,V,W = 3. E2 / PFe
4.7. Verificari privind solicitarile magnetice ale masinii
-Harta inductiei magnetice si liniile de camp la functionare in
sarcina nominala (motor 2.2 kW)

27
4.8. Determinarea caracteristicilor de functionare ale masinii
asincrone din solutia problemei de camp rezolvata cu MEF
-Caracteristica mecanica (motor 45 kW)
M = f(s) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.

28
-Caracteristica mecanica (motor 2.2 kW)
n = f(M) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.

29
-Caracteristica curentului absorbit (motor 2.2 kW)
I1 = f(P2) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.

30
-Caracteristica factorului de putere (motor 2.2 kW)
cosj = f(P2) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.

31
-Caracteristica alunecarii (motor 2.2 kW)
s = f(P2) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.

32
Caracteristica randamentului
P2
Randamentul masinii h se calculeaza din probl. MEF: η  100
P1
stator rotor
P2
P1 Pe PM
P1 = P2 + SP

SP = PFe + PJ1 + PJ2 + Pm,v + Ps


Ps
PJ2 Pfv Pe = PJ2 + Pm,v + Ps + P2
PFe
PJ1
P1 – puterea activa absorbita de masina,
P2 – puterea mecanica utila,
PFe – pierderile in fier,
PJ1 – pierderile Joule statorice,
PJ2 – pierderile Joule in colivia rotorica,
PM – puterea mecanica,
Pfv – pierderi de frecare si ventilatie,
Ps – pierderi suplimentare,
Pe – puterea electromagnetica la nivelul intrefierului. 33
Pierderile Joule statorice

PJ1 = 3 . R1f . I1f2

R1f este rezistenta de faza statorica,


I1f este curentul de faza statoric.

Pierderile in fier

PFe = 3. E2 / R_Fe_U,V,W

E este t.e.m. in infasurarea statorica,


R_Fe_U,V,W este rezistenta corespunzatoare pierderilor in fier.

Puterea electromagnetica

Pe = Me . W1

Me – cuplu electromagnetic,
W1 – turatia de sincronism. 34
Pierderile Joule rotorice

PJ2 = s . Pe

s este alunecarea,
Pe este puterea electromagnetica.

Pierderile mecanice de frecare si ventilatie calculate anterior

Pmfv = Pfv + Pv

Pfv sunt pierderile de frecare si ventilatie,


Pv sunt pierderile din ventilator.

Pierderi suplimentare

Ps = 0,005 . Pn

Pn este puterea nominala activa absorbita de masina.


35
- Caracteristica randamentului (motor 45 kW)
h = f(P2/P2n) | f = fn = ct.; U1 = U1n = ct.

36
4.9. Analiza influentei parametrilor coliviei rotorice asupra
functionarii optimale a masinii asincrone

 Functionarea masinii asincrone poate fi influentata semnificativ


de caracteristicile coliviei rotorice precum:
- Proprietatile materialului din care este turnata colivia (de ex.
inlocuind colivia din aluminiu cu una din cupru creste randamentul
masinii, scade alunecarea critica, scade cuplul de pornire, etc.);
- Geometria barelor rotorice;
- Geometria inelelor de scurtcircuitare.
 Modificarea caracteristicilor coliviei rotorice afecteaza atat
rezistenta cat si reactanta echivalenta a circuitului rotoric, care la
randul lor influenteaza marimi precum: curentul absorbit, cuplul
mecanic, cuplul si curentul de pornire, alunecarea critica,
randamentul masinii, etc.
 Aceste influente pot fi studiate eficient prin modelari numerice
succesive pentru diferite configuratii ale coliviei rotorice.
 Prin postprocesarea marimilor de camp se pot obtine noile
caracteristici ale masinii si se pot formula concluzii importante. 37
4.10. Metode de optimizare a eficientei energetice la
masina asincrona

4.10.1. Miza promovarii masinilor asincr. cu ef. energetica ridicata

Exemplu de repartizare a costurilor pe durata de


viata a unui motor asincron cu rotor in scurtcircuit

Motor initial
Pn = 2.2 kW
Ƞn= 80 %
1kWh = 0,133€
Durata viata = 20 ani

38
Perioada de recuperare a investitiei suplimentare in cazul inlocurii
unei masini asincrone standard cu una cu eficienta ridicata

Motor ef. ridicata


Pn = 2.2 kW
Ƞn > 80 %
Cost suplim. 20%

Motor initial
Pn = 2.2 kW
Ƞn= 80 %
1kWh = 0,133€
Durata viata = 20 ani

39
CEI 60034-30, “Rotating electrical machines – Part 30: Efficiency
classes of single-speed, three-phase, cage-induction motors
(IE-code)”, 2008.

IEC Energy IEC Code EFF Code NEMA


Efficiency Classes
Super Premium IE4
Efficiency
Premium IE3 NEMA
Efficiency Premium
High Efficiency IE2 EFF1 EPAct
Standard IE1 EFF2
Efficiency
Below Standard - EFF3
Efficiency

NEMA = Asoc. constructorilor de echipamente el. si de imagistica medicala (SUA)


EPAct = Energy Policy Act (SUA)
40
4.10.2. Masuri specifice ce permit cresterea randamentului
masinii asincrone

- Inlocuirea coliviilor turnate din aluminiu cu unele din cupru;


- Reproiectarea geometriei barelor rotorice si a inelelor de
scurtcircuitare ale coliviei;
- Utilizarea unor materiale magnetice cu proprietati superioare
(tole cu pierderi specifice reduse etc.);
- Reconsiderarea lungimii pachetului de tole si a structurii
infasurarii statorice;
- Folosirea lagarelor cu frecari reduse;
- Etc.

41
4.10.3. Inlocuirea coliviei turnate din aluminiu cu colivie din cupru

 Turnarea coliviilor din cupru la motoarele asincrone este o


tehnologie recenta si promitatoare.

 Datorita rezistivitatii electrice mai reduse a cuprului in raport cu


aluminiul, masinile echipate cu colivii din cupru prezinta pierderi
Joule rotorice cu circa 40-50% mai reduse decat masinile clasice
cu colivii din aluminiu.

 Prin simpla inlocuire a coliviei din aluminiu cu una din cupru se


poate obtine o masina asincrona cu randament sporit si cu putere
nominala superioara.

 Prin reproiectarea masinii pentru o putere impusa se poate


obtine o masina cu randament superior si dimensiuni gabaritice
mai reduse.

42
Exemplu de motor asincron trifazat de 7.5 kW
Efectul inlocuirii coliviei din Al cu o colivie din Cu

43
4.10.2.2. Reproiectarea geometriei barelor coliviei rotorice

 Daca dimensiunile de gabarit statorice la masinile asincrone


sunt deja tipizate si unificate, geometria crestaturii rotorice poate
fi modificata si optimizata in vederea cresterii eficientei
energetice a masinii, respectiv pentru obtinerea unor parametrii
functionali superiori (cuplu de pornire mai mare, cuplu maxim
superior, curent de pornire minim, etc.).
 Prin reproiectare se pot obtine performante superioare
(randament superior, cuplu de pornire superior etc).

Tipuri constructive de bare rotorice


44
Bibliografie

[1] Paul WaIde and Conrad U. Brunner: “Energy-Efficiency Policy Opportunities for Electric
Motor-Driven Systems”, Energy Efficiency
Series, International Energy Agency (http://www.iea.org/).
[2] Cioc I, Nica C: Proiectarea masinilor electrice, EDP, Bucuresti, 1994.
[3] Machedon A, Niculescu E.: Calculul si proiectarea asistata de calculator pentru motorul
asincron trifazat, MatrixRom, Bucuresti, 2013.
[4] Parlog RC, Galan N, Vasile N, Soran IF, Mihalache M, Melcescu L. Tudorache T,
Gheorghe S, Serban D: Serie de motoare asincrone cu rotorul în scurtcircuit în construcţie
capsulare antideflagrantă cu turaţie reglabilă în limite largi, Proiect cercetare, Contract nr.
4/18.09.2007/ MAEXTR, Program Inovare.
[5] Ciuprina G., Ioan D., Munteanu I., Rebican M., Popa R.: “Optimizarea numerica a
dispozitivelor electromagnetice”, Ed. Printech, Bucuresti, 2002.
[6] ***: Flux Users Guide.
[7] Tudorache T, Melcescu L: FEM Optimal Design of Energy Efficient Induction Machines,
AECE Journal, 2009.
[8] X.-S. Yang; S. Deb (December 2009). Cuckoo search via Lévy flights. World Congress
on Nature & Biologically Inspired Computing (NaBIC 2009). IEEE Publications. pp. 210–214.
arXiv:1003.1594v1.
[9] Pham DT, Ghanbarzadeh A, Koc E, Otri S, Rahim S and Zaidi M. The Bees Algorithm.
Technical Note, Manufacturing Engineering Centre, Cardiff University, UK, 2005.
[10] K.N. Krishnanand and D. Ghose. (2006). Glowworm swarm based optimization
algorithm for multimodal functions with collective robotics applications. Multi-agent and Grid
Systems, 2(3):209- 222.

45