Sunteți pe pagina 1din 23

1.

Clasificare TCC
2.Etiopatogenia leziunilor traumatice-definiti efectul de contralovitura

Forme de contuzie cerebrala:


Contuzia cu fractura – situata subiacent unui focar de fractura, mai severa la nivelul
lobilor frontali cu fracturi anterioare
Contuzia directa (coup contusion) – apare la nivelul impactului, in absenta fracturii
Contuzia de contralovitura (countrecoup contusion) – apare pe partea opusa zonei de
impact
Contuzia de herniere – este descrisa la nivelul fetelor mediale ale lobilor temporali si la
nivelul amigdalelor cerebeloase. Fortele inertiale posttraumatice determina strivirea
acestor structuri anatomice de marginile libere ale tentoriului si de foramen magnum, cu
efect contuziv subsecvent

3.Scala Glasgow

Definitie
Scorul Glasgow a fost conceput de Teasdale şi Jennett (1974) pentru a stadializa
tulburările stării de conştienţă.
Scorul cuprinde 3 categorii de răspuns
1. Deschiderea ochilor puncte
- Deschidere spontană 4
- Deschidere la comandă 3
- Deschidere la stimuli dureroși 2
- Absența deschiderii la stimuli 1

2. Activitate motorie la stimuli dureroși


- Activitate spontană normală 6
- Reacție motorie de apărare 5
- Retragerea membrului stimulat 4
- Răspuns motor în fl exie 3
- Răspuns motor în extensie 2
- Absența oricărui răspuns motor 1

3. Răspuns verbal
- Răspuns orientat temporo-spațial 5
- Răspuns confuz 4
- Răspuns inadecvat 3
- Sunete neinteligibile 2
- Lipsa răspunsului 1

Scorul GCS este cuprins între 3 - 15 puncte, un scor GCS mai mic sau egal cu 8 puncte
semnifi când stare de comă.
În funcție de scorul GCS traumatismele cranio-cerebrale pot fi clasificate în:
1. TCC minor grad 1: GCS 15 p;
2. TCC minor grad 2: GCS = 14 sau GCS = 15 + pierderea conștienței < 5 minute sau +
amnezie
3. TCC mediu: GCS = 9 - 13; pierderea conștientei > 5 minute; deficit neurologic;
4. TCC grav: GCS = 5 – 8;
5. TCC critic: GCS = 3 - 4 însemnând suferința cerebralǎ profundǎ.
4.Evaluare TCC grade de severitate
În funcție de scorul GCS traumatismele cranio-cerebrale pot fi clasificate în:
1. TCC minor grad 1: GCS 15 p;
2. TCC minor grad 2: GCS = 14 sau GCS = 15 + pierderea conștienței < 5 minute sau +
amnezie
3. TCC mediu: GCS = 9 - 13; pierderea conștientei > 5 minute; deficit neurologic;
4. TCC grav: GCS = 5 – 8;
5. TCC critic: GCS = 3 - 4 însemnând suferința cerebralǎ profundǎ.

5.Etiopatogenia hemotomului extradural

6.Examen CT in hematomul extradural

7.Etiopatogenia hematomului subdural acut


8.Examen CT in hematomul subdural acut

Examenul CT este esential intru-cat diagnosticul hematomului subdural acut nu se poate


baza doar pe clinic.
-apare ca o colectie spontan hiperdensa,falciforma,dispusa emisferic,cu contururile slab
definite,asezata imediat sub calota.
CT-evalueaza dimensiunea hematomului,localizarea,efectul de masa si leziunile asociate.

9.Etiopatogenia hematomului subdural cronic

10. Examen CT in hematomul subdural cronic


Examenul CT cerebral este investigatia de electie, rapida, ce permite aprecierea
localizarii, volumului si efectului de masa produs de colectia sanguina.
Aspectul imagistic este al unei colectii izodense la debut, panemisferice si care devine
ulterior hipodensa. O hiperdensitate heterogena in aceasta colectie indica o resangerare
recenta. Injectarea de substanta de contrast incarca contururile membranei hematomului.

11. Enumerati tipuri de fistule LCR


Clasificarea fistulelor LCR
A) Dupa locul de exteriorizare a LCR:
 Rhinoliquoree
 Otoliquoree
 Plaga cranio-cerebrala
B) Dupa timpul de aparitie post-traumatism:
 Precoce : aparitie imediata sau la scurt interval
 Tardive : aparitie la cateva saptamani sau luni
12. Principii de tratament in fistule LCR
Imediat dupa traumatism, observarea este cea mai justificata, deoarece majoritatea
fistulelor se inchid spontan.
Antibiotarapia profilactica este controversata, nu s-au demostrat diferentele de
morbiditatea datorata meningitei intre pacientii care au primit si cei care nu au primit
antibiotic . mai mult, tratamentul antibiotic antibiotic administrat de rutina duce la
selectarea unei flore microbiene rezistente.
Tratamentul conservator
a) Profilaxia si tratamentul meningitei posttraumatice
Agentul patogen cel mai frecvent intalnit este pneumococul (83%), cee ace
impune vaccinarea antipneumococica. Pacientul va fi monitorizat clinic si in cazul
aparitiei semnelor de iritatie meningeala punctia lombara si examenul LCR vor
allege antibioticul. Plagile cranio-cerebrale si fracturile cu infundare vor fi tratate
cu antibiotic
b) Monitorizarea pacientului cu fistula LCR:
 Pozitie in decubit cu capul ridicat la 30-45 %
 Supraveghere clinica, neurologica si radiologica pentru a dpeista :
deteriorarea neurologica, aparitia semnelor de iritatie meningeala, pentru
evidentierea aerului intracranian se efectueaza radiografie de craniu de
profil zilnic
 Punctii lombare zilnice sau montarea unui cateter lombar : 150-200 ml/zi
 Administrarea de inhibitori ai anhidrazei carbonice-acetazolamida,
faciliteaza, dupa unii autori, inchiderea fistulei
Tratament chirurgical : daca fistula persista mai mult de 2 saptamani, in ciuda
tratamentului conservator sau daca se complica cu meningita.

13. Factori de gravitate in fistulele LCR :


In practica neuro-traumatologiei majoritatea problemelor sunt puse de leziunile etajului
anterior a bazei craniului.
Principii de tratament : combaterea scurgerii LCR prin rezolvarea leziunii osteo-durale si
prevenirea sau combaterea meningitei (5-10%, procentul crescand daca fistula persiste
peste 7 zile).
Sediul leziunii este in 80% din cazuri la nivelul etmoidului; in rest la nivelul peretelui
posterior al sinusului frontal si plafonului sinusului sfenoidal.
Tipul leziunii durale variaza dupa traiectul fracturii: perforarea meningelui de o eschila
osoasa, rupture prin forfecare in focarul unei fracturi, invaginare in traiectul fracturii,
dilacerare prin fragmente intrusive (frecvent in fracturile fronto-etmoidale cu infundare).

14. Factori de gravitate in hematoamele intracraniene posttraumatice


Hematomul extradural :
- In absenta diagnosticului si tratamentului apare un deficit motor controlateral ca
se agraveaza progresiv, o midriaza hemolaterala (anagajarea temporalului cu
suferinta de nerv oculomotor comun) si semne de decerebrare (suferinta de
trunchi cerebral)
- Convulsii posttraumatice
- sd de postcontuzie:cefalee+convulsii+vertigo+neliniste+labilitate
emotionala+imposibilitatea de a se concentra si oboseala
- spasticitate,durere neuropatica,complicatii urinare
- contuziile cerebrale sau un hematom subdural subiacent sau contralateral care
apare dupa evacuarea hematomului.
- Coma, exitus
Hematomul subdural acut :
- Tulburari de constienta, deficit contralateral, midriaza homolaterala, coma si in
final decerebrare
- Edem cerebral
- Efect de masa
- Semne neurologice de focalizare : afazie, hemipareza controlaterala

Hematomul subdural cronic :


- Simptome neulogice de focar
- Fenomene de HIC
- Efect de masa

15.Definiti sdr HIC


Sindromul de HIC este determinat de un dezeschilibru a raportului normal dintre
cotinut (volumul intracranian reprezentat de parenchim cerebral, vase cerebrale si
LCR) si continator – cutia craniana.
Rezultatul acestui dezechilibru este cresterea presiunii intracraniene (N = 15 mmHg sau
80-150 mm H20), datorata TCC, hidrocefaliei, acumularilor de colectii (hematoame),
tumorilor, infectiilor, parazitozelor.

16.Explorari paraclinice HIC


Examinarea paraclinica in HIC este constituita din:
a) Masurarea presiunii intracraniene (PIC)
b) Rx craniana simpla – modificarile apar tardiv si pot fi:
0 Dehiscenta suturilor
1 Modificarea regiunii selare
2 Impresiuni digitale
3 Calcificari tumorale
c) Examinarea imagistica – ce stabileste etiologia HIC:
0 CT cranian – poate evidentia edem cerebral cu efect de masa
1 IRM
2 Angiografie cerebrala – injectarea substantei de contrast in vasele
cerebrale pentru evidentierea tumorilor
3 Angio-IRM
4 Ecografie transfontanelara sau eco-doppler transcraniana
d) Ventriculografia practicata preoperator care precizeaza diagnoticul
e) EEG – ce evidentiaza un traseu lezional cu unde difuze, ample si lente
f) Examen oftalmologic (FO) – poate evoca edemul papilar sau staza papilara
17.Enumerati contraindicatiile punctiei lombare
Contraindicatii:
Majore:
- Pielea infectata la locul punctiei
- Inegalitatea presiunii intre compartimentul spinal si cel cerebral
- Presiunea intracraniana crescuta idiopatica (poate determina hernie uncala)
- Diateze hemoragice (coagulopatii, trombocitopenii)
- Sepsis, abces cerebral
- Instabilitatea cardio-respiratorie a pacientului (HTA cu bradicardie si alterarea starii
de constienta)
- Anomalii vertebrale de tip scolioza sau cifoza
Exista unele contraindicatii relative in care trebuie efectuat examen CT inaintea
punctiei.
Sunt cuprinsi pacientii:
- Imunocompromisi
- Varsta > 60 ani
- Cu examen neurologic anormal (stare de constienta modificate, convulsii)

18.Enumerati tipuri histologice de tumori cerebrale.


Tumorile cerebrale se împart în două mari grupe: tumori primitive şi tumori secundare
sau metastaze.

Tumorile primitive
Din punct de vedere histo-patologic, tumora primara ia denumirea structurii din care
deriva:
- meningiom- provine din meninge;
- neurinom- provine din teaca nervilor cranieni;
- ependinom- provine din ependim (membrana ce captuseste ventriculilor
cerebrali)
- adenom – provine din adenohipofiza;
- pinealom- provine din glanda pineala;
- alte tipuri (limfom, melanom, germinom etc.);
Orice tumora care este extirpata obligatoriu se da pentru examen anato-patologic;
Tumori secundare: Tipuri de metastaza in functie de aspectul macroscopic:
* necrotic: cu punct de plecare tumora glandei mamare;
* hemoragic: cu punct de plecare tumora gastro-intestinala;
* glial: cu punct de pecare tumora gastro-intestinala;
* ramolitic;
* melanic;
* abcedant;
* polichistic;
* encefalitic;
19.Enumerati principiile de tratament in tumorile cerebrale:
- aspecte terapeutice:
1.CHIRURGICAL:
consta in :
-exereza totala/subtotala a tumorii
- biopsie(cand interventi chirurgicala e depasita, se face o gaura de trepan, se
introduce o canula sau un carlig si se scoate o portiune din tumora sau se face
un volet-se indearteaza osul si dura matter si se ajunge la tumora)
-shunt ventriculo-peritoneal (in hidrocefalie se introduce un cateter in
ventriculi si se dreneaza LCR-ul);
2.RADIOTERAPIE :
- conventionala
- brahiterapia(radiochirurgie) care consta in introducerea intratumorala de
substante radioactive printr-o canula(este un procedeu minim invaziv Gama
Knife sau stereotaxic);
3.CHIMIOTERAPIE:
- administrare de citostatice mono sau polichimioterapie
4.HORMONOTERAPIE (meningioame, prolactinoame)
5.Terapie cu anticorpi monoclonali
6.TERAPIA GENICA
7.MEDICATIE SUPORTIVA: antiepileptice, dexametazona, manitol, furosemid,cortizon
8.MEDICATIE SIMPTOMATICA: pentru cefaleee, varsaturi, tranzit, c-v, respiratorii;
decontracturante
9.MEDICATIE NEUROPROTECTOARE: actovegin, cerebrolisin, piracetam

20.Enumerati principii de tratament medicamentos in HIC:


Tratamentul hipertensiunii intracraniene depinde de tipul de hipertensiune
intracraniană şi de stadiul evolutiv al bolii.
Tratamentul etiologic
I. In cazul unui proces expansiv intracranian- intervenţie chirurgicală
II. În cazul sindromului de HIC de etiologie toxică, cum este sindromul de encefalopatie
posterioară reversibilă ( PRES)- tratamentul constă în oprirea medicaţiei
imunosupresoare sau citostatice
III. In cazul encefalopatiei hipertensive- tratamentul crizei hipertensive
IV. In hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale,
tromboză de sinus sagital superior- substanţe antitrombotice şi anticoagulante .
V. In AVC ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari - substanţe
cu acţiune fibrinolitică : tromboliza intravenoasă.
- Ocluzia trombotică de arteră sylviană- anastomoză extra-intracraniană cu artera
temporală superficială.
VI. Hipertensiunea intracraniană meningeală -tratamentul etiologic al meningitei
bacteriene

Tratamentul patogenic
-decompresiune chirurgicală,
- decompresiunea nervului optic în HIC idiopatică pentru oprirea evoluţiei cecităţii
- drenaj ventricular, craniectomie decompresivă subtemporală, craniectomie de fosă
cerebrală posterioară cu excizia arcului posterior al atlasului
-tratamentul edemului cerebral: manitol,cortizon,diuretice
Tratamentul simptomatic
-antialgice, antiemetice, antivertiginoase, anticonvulsivante, antitermice, sedative ;
-combaterea hipercapniei,tulburari metabolice,hidroelecrolitice

21.Definiti plaga cranio-cerebrala:


Plaga cranio-cerebrala reprezinta lipsa de continuitate a tegumentului si a
tesuturilor subiacente care e produsa in urma unui agent traumatic fizic, chimic sau mecanic
.Se produce prin actiune directa( apar leziuni traumatice, pacientul e lovit de obiecte
contondente sau proiectil) sau prin actiune indirecta (pacientul cade astfel apare plaga,
fractura si leziune cerebrala).
Plaga prin proiectil este una speciala, caracteristicile fiind date prin faptul ca glontul
are o viteza foarte mare, o suprafata mica lezata, un oricfiu de intrare si un orificiu de
iesire care este mai mare;
Plaga prin obiecte contondente are caracteristici diferite, viteza fiind mult mai mica,
suprafata de lezare este intinsa si determina aparitia fracturii cu eschile ce pot patrunde
intracerebral;
Plaga cranio-cerebrala este o marca traumatica ce poate determina natura agentului
traumatic cat si mecanismul de producere:prin acceleratie (atunci cand capul fix este lovit de
un obiect in miscare) sau prin deceleratie(capul in miscare se loveste de un obiect fix);

22.Definiti hemoragia subarahnoidiana:


Definitie
Hemoragia subarahnoidiana sau hemoragia meningee (deoarece produce iritatia
meningelui) reprezinta sangerarea difuza in spatiul subarahnoidian (spatiul dintre foitele
meningeale pia mater si arahnoida care invelesc SNC).Este responsabila de cca 10 % din
accidentele vasculare cerebrale, apare in special la tineri in ,,plina sanatate”, ca urmare a
ruperii unui anevrism cerebral sau malformatii arterio-venoase, tulburari de coagulare,
tratament anticoagulant,HTA si care reprezinta o urgenta medicala cu mortalitate ridicata
(adesea supravietuitorii raman cu tulburari neurologice si cognitive).
Sangele ajunge in spatiul subarahnoidian dar uneori poate ajunge prin ventriculii
cerebrali realizand hemoragia cerebromeningee;

Poate fi:
- primara – anevrismala , M.A.V (cea mai frecventa – peste 70 %)
- secundara (post – traumatica, afectiuni medicale)
- idiopatica (fara etiologie decelabila)

23.Enumerati tipuri de anevrisme cerebrale:


Anevrismele cerebrale constau in deformari patologice ale peretelui arterial insotite
de modificarea structurala a acestuia.Se clasifică în funcţie de mai multe criterii: tipul
histologic al leziunii peretelui arterial,frecvenţă, localizare,etc.
Clasificare
Dupa momentul aparitiei:
1.congenitale-asociate cu neurofibromatoza,anemie falciforma
2.dobandite
Dupa forma pot fi:
1. sub forma de balon sau de sac (saculare):sunt cele mai comune si reprezinta 97 % din
totalul leziunilor. Pot fi de origine malformativa sau degenerativa.
2. prin fuziune(mai rare):pot avea mai multe etiologii:
- infectioasa: bacteriene, micotice, tuberculoase, sifilitice
- anevrismele disecante asociate cu disectia arteriala spontana
-anevrisme posttraumatice
-anevrisme cu origine hemodinamica associate malformatiilor vasculare cerebrale
-anevrisme associate unor colagenoze
-anevrisme grefate pe megadolicoartere
Dupa marime pot fi:
1. anevrisme mici cu dimensiuni intre 15 – 20 mm :Anevrismele mici fara leziuni nu dau
simptome
2. anevrisme mari cu dimensiuni intre 20 – 30 mm
3. anevrisme gigante cu dimensiuni peste 30 mm. Cele mari si gigante se asociaza cu
prezenta de trombi intra-anevrismali si a diferitelor grade de remanieri ateromatoase sau
proliferative ale peretelui anevrismal.
ANEVRISME: mici 5-10 mm
Medii 10-15 mm
Largi: 15-25 mm
Gigante: >25mm

24. Enumerati modalitatile terapeutice in anevrisme cerebrale


Tratamentul anevrismelor este chirurgical şi medical.
Opţiunea terapeutică se face în funcţie de mai multe criterii:
 starea neurologică a pacientului,
 anatomia anevrismului,
 abilitatea neurochirurgului,
 prezenţa altor metode alternative,
 evaluarea raţională a raportului risc - beneficiu în condiţiile aprecierii istoriei
naturale a bolii.
Tratamentul medical este pre şi postoperator şi cuprinde măsuri şi mijloace
menite să susţină funcţiile vitale ale pacientului, să combată vasospasmul şi
hipertensiunea arterială severă, să corecteze tarele biologice preexistente sau cele cauzate
de hemoragie, să prevină complicaţiile generale cauzate de suferinţă complexă a ţesutului
cerebral.
Tratamentul chirurgical curativ este reprezentat de cliparea transversală a
coletului anevrismal şi excluderea acestuia din circulaţie.
Este singura modalitate radicală care înlătură riscul de hemoragie.
Tehnicile endovasculare, paliative, presupun ocluzia sacului anevrismal cu diferite
materiale (spirale metalice, baloane detaşabile,etc.) şi sunt efectuate pe cale endoluminală
sub control angiografic radiologic.
Aceste procedee sunt rezervate unor anevrisme mici cu colete înguste,
anevrismelor care nu au putut fi clipate prin chirurgie deschisă, sau pacienţilor cu vârste
înaintate sau stare neurologică foarte gravă.

25. Enumerati factorii de gravitate in evolutia hemoragiei cerebrale

Degradarea neurologică a pacientului după episodul acut


de sângerare se datorează următorilor factori:
1.Resângerarea
Resângerarea poate fi precoce sau tardivă. Cea precoce apare de obicei în primele
24 de ore, mai ales la pacienţii cu coagulopatii şi are prognostic nefavorabil.
2.Edemul şi necroza ischemică în jurul focarului de hemoragie
sunt cauzate pe de o parte de efectul de masă, iar pe de alta de efectul
edematogen şi toxic al cheagurilor.
3. hidrocefalia secundară inundaţiei ventriculare
4. crizele epileptice.
Alți factori: infecții (ITU, pneumonii, flebite), hipoxie (embolia pulmonară,
insuficiență cardio-respiratorie), tulburări metabolice (hiponatremia), HTA cu TAd> 90
mmHg, angiopatie amiloidă, tulburări de coagulare, hepatopatii severe,abuz de alcool.

26. Elemente de urmarit la examen CT la un bolnav cu hematom intracerebral


primar- hemoragie cerebrala

Examenul CT este relevant pentru diagnostic şi urmărirea


evoluţiei.
La examenul CT se apreciază:
- efectul de masă
- tendinţa hemoragiei de a diseca parenchimul cerebral
-prezența inundaţiei ventriculare.
În evoluţie se apreciază mărimea edemului ca şirata de resorbţie a hematomului.

27. Atitudine terapeutica la bolnav cu hemoragie cerebrala

Criteriile pentru tratamentul conservator sunt:


 Leziuni minime simptomatice la pacienţi cu CGS ≥13 puncte
 Leziuni masive cu deteriorare neurologică semnifi cativă,
 CGS <5 puncte
 Leziuni masive în emisferul dominant
 Coagulopatie severă secundară unei afecţiuni medicale
 Leziunile situate în nucleii bazali şi talamus
 Vârsta peste 75 de ani.

Criteriile pentru tratamentul chirurgical sunt:


 Hematoame lobare în emisfer nedominat, cu efect de masă şi iminență de
angajare, la care simptomele sunt datorate în principal efectului de masă, ştiindu-
se faptul că simptomele cauzate de distrucția substanţei cerebrale prin hemoragie
rămân ireversibile.
 Hematoamele cerebeloase cu diametru peste 3 cm şi
 CGS <13 puncte.
 Pacienţi cu vârsta sub 50 de ani
Tehnologia modernă pune la dispoziţie o serie de metode
combinate medicale şi chirurgicale cu rezultate încă incomplet validate,
menite să amelioreze evoluţia acestei suferinţe cerebrale acute cauzatoare
de deces sau de defi cite neurologice permanente şi invalidante.

ATITUDINEA ÎN URGENŢĂ
La prezentare în camera de gardă, în funcţie de starea neurologică, se preciază
semnele vitale şi se iau măsuri de echilibrare pentru continuarea investigaţiilor.
Pacientul comatos necesită intubaţie şi ventilaţie mecanică şi
corectarea cât mai eficientă a tensiunii arteriale cu cel puţin 20% mai
mică față de valoarea de la prezentare.
În cazul crizelor epileptice se aplică tratament anticritic, apoi se face bilanţul
complet respirator, cardiologic şi biologic al pacientului.
După examinările preliminare se efectuează examenul CT şi ulterior pacientul
critic este tratat în terapie intensivă.
Se practică corectarea dezechilibrelor biologice, a tulburărilor de coagulare, se
scade presiunea intracraniană.
În situaţiile în care este necesară intervenţia chirurgicală de urgenţă, aceasta
trebuie efectuată cât mai rapid în scop vital şi decompresiv, urmând ca o serie de
investigaţii etiologice (angiografi e, IRM) să fie efectuate după scoaterea pacientului din
sfera riscurilor vitale.

28. Definiti hidrocefalia interna, enumerati principii de tratament

Hidrocefalia internă reprezintă creșterea cantității și a acumulării de LCR în


cavitățile anatomice intracraniene(ventriculi cerebrali,spațiul subarahnoidian),având drept
consecință dilatarea acestor cavități lichidiene în detrimentul substanței cerebrale.
Tratamentul se bazează pe mai multe metode:
1) Tratamentul preventiv este important ţinând cont de riscul hidrocefaliei
postoperatorii după orice intervenţie neurochirurgicală.
În hemoragiile meningee şi traumatismele craniene tratamentul preventiv vizează
limitarea sângerării intracraniene şi consecinţele ei prin drenaje externe, puncţii lombare,
lavajul intraoperator al cisternelor.
2) Tratamentul cauzei constă în îndepărtarea obstacolului (excizia tumorilor
responsabile) sau repermeabilizarea unor structuri care în afara prezenţei obstacolelor,
sunt permeabile (plafonul ventriculului IV).

3) Derivaţiile extratecale ale LCS pot fi de mai multe tipuri:


 drenaj ventricular extern controlat
 drenaj ventriculo-peritoneal
 drenaj ventriculo-atrial.
Valvele utilizate în prezent sunt valve cu presiune de deschidere prestabilită
(joasă, medie şi înaltă), valve cu deschidere modulară şi valve programabile cu rezistenţe
variabile.

29-Definiti cranio-stenozele
Craniosinostozele sunt afecţiuni caracterizate prin închiderea prematură a
uneia sau mai multor suturi craniene. -cel mai frecv este afectata sutura metopica.
Craniostenozele reprezinta deformări ale scheletului cranian datorate unor
perturbări ale dezvoltării sale. Implică într-o singură entitate două probleme: una
morfologică iar cealaltă funcţională

30-Definiti meningocelul lombar

Meningocelul este hernierea singulara a invelisului meningeal, continutul fiind LCS.


Elementele nervoase sunt in canalul rahidian si nu prezinta malformatii.
Hernierea meningelui proemina prin bresa musculoaponevrotica si osoasa a spinei
bifida realizand o tumefactie mediana posterioara.
In mod obisnuit meningocelul e acoperit de tegument sanatos.

31-Definiti meningoencefalocelul

Reprezinta o herniere de continut intracranian (meninge, tesut cerebral, ventricul) printr-


un orificiu anormal congenital. Linia mediana a craniului reprezinta localizarea cea mai
frecventa a defectului osos.

32-Enumerati semne generale in hernia de disc

In cazul herniei de disc cervicale: se contureaza 2 sindroame majore:

1-sdr de compresiune radiculara caracterizata prin durere si deficit senzitivo-motor; astfel


putem avea: durere in ceafa, piept, deltoid,fata laterala a bratului si antebratului cu deficit
motor la nivelul mm supraspinos, subspinos,deltoid cu modificarea reflexului bicipital.
Sau cu deficit motor localizat la nivelul bicepsului si radialului extern cu diminuarea
reflexelor bicipital si stiloradial.

Examenul obiectiv al pacientului cu sdr de compresiune radiculara evidentiaza limitarea


miscarilor gatului, contractura musculaturii cervicale, pozitii antalgice pana la torticolis.

2-sdr. de compresiune medulara. Tabloul clinic este caracterizat prin deficit motor de tip
tetrapareza, tetraplegie, sdr. Brown-Sequard si tulburari sfincteriene.
33-Enumerati simptome neurologice in hernia de disc L4

34-Enumerati semne neurologice in hernia de disc L5

În absenţa deficitului motor, mersul este posibil, pe vârfuri şi călcâie.


Musculatura antero-externă a gambei depinde de rădăcina L5, iar tricepsul sural depinde
de rădăcina S1. Pareza extensorului propriu al halucelui denotă o leziune radiculară L5.
Sensibilitatea se examinează în dermatoamele corespunzătoare. Verificarea sensibilităţii
perineului şi organelor genitale este obligatorie. Reflexele osteotendinoase nu sunt
patognomonice pentru rădăcina L5; suferinţa rădăcinii S1 produce alterarea reflexului
achilian şi reflex medio-plantar. Semnul Lasegue se notează de la 0 la 90 grade, sub 20
grade indicând o leziune radiculară severă.
În final, se vor evalua musculatura abdominală, a feselor şi a coapselor, urmărindu-se
depistarea amiotrofiilor şi tulburărilor trofice. Examinarea şoldurilor şi a articulațiilor
coxo-femurale este obligatorie pentru excluderea unei patologii asociate ce poate genera
o sciatică nondiscală.

Semne neurologice: semne de compresiune, iradiere în membrele inferioare bilateral sau


in “basculă”, modificări ROT, parestezii, pareze, anestezie “înșa”, retenție urinară.
-sciatica L5:prin hernie de disc L4-L5 da dureri in regiune lombo-sacrata,urmeaza
traiectul membrului sciatic la nivelul fesei,coboara de-a lungul fesei posterioare a
coapsei,pe fata externa a gambei si la nivelul maleolei externe trece pe fata dorsala a
piciorului catre haluce;

Tulburarile neurologice intalnite sunt:


1.Parestezii bine delimitate,
2.Contractura musculara paravertebrala
3.Scolioza lombara ; directa si indirecta
Scolioza lombara este mai freventa in cazul L4-L5 decat in L5-S1.

35-Diagnosticul diferential al herniei de disc

In cazul herniei de disc cervicale:

-nevralgii cervico-brahiale secundare: afectiuni intrarahidiene (tumori intramedulare,


siringomielie) afectiuni vertebrale ( tumori, traumatism, reumatism inflamator, guta)

-radiculite infectioase in contextul bolilor: zona zoster, HIV, borelioze

-leziuni neurologice cu manifestari pseudo-articulare: sindromul Pancoast-tobias (tumora


de apex pulmonar), sindromul Claude-Bernard-Horner, sindromul de canal carpian-
nervul median

-pseudo-radiculalgii intalnite in epicondilita si periartrita scapulo-humerala


In cazul herniei de disc lombare:

-alte sindroame dureroase ale membrelor inferioare produse de afectiuni articulare


(coxartroza, gonartroza) si vasculare (arterite)

-sciatica nediscala reprezinta doar 5% din cazuri. Cauza cea mai frecventa e cea
tumorala, de regula in contextul bolii Recklinghausen ( schwanoame ale n. sciatic si ale
ramurilor sale) sau al tumorilor de vecinatate ce comprima secundar traiectul n. sciatic
( lipoame, sarcoame )

36-Tratament medical – principii in hernia de disc lombara

Medical: se adreseaza discopatiei lombare la primul puseu dureros, in faza de


lumbago, cu sciatica moderata, ce conferă pacientului libertatea de mişcare limitată, dar
însoţit de incapacitatea unei vieţi socio-profesionale normale. Conduita terapeutică
presupune repaus la pat, administrarea unei medicaţii antiinfl amatorii, decontracturante
musculare, antialgice, sedative, proceduri de fi zioterapie. În caz de ineficiență a
tratamentului medical şi în cazul în care pacientul refuză indicaţia chirurgicală, se poate
practica peridurală continuă sau rahianestezia.
Chirurgical: este imperativ necesar în cazul persistenței simptomatologiei după o
perioadă de trei până la şase săptămâni de tratament conservativ susţinut. Rezolvarea
chirurgicală a herniei de disc lombare implică abordul la nivelul coloanei lombare prin
fenestraţie, hemilaminectomie şi laminectomie asociată sau nu cu foraminotomia sau
foraminectomia uni sau bilaterală, urmată de ablarea herniei de disc prin discectomie.

37-Definiti sindromul de coada de cal

Este definit prin aparitia de tulburari sfincteriene asociate cu tulburari senzitive ale
perineului si deficit motor, ce poate fi uni sau bilateral.
Suferinta radiculara este extinsa, afectand radacinile cozii de cal.
Substratul anatomic al acestei forme clinice este reprezentat de nerniile mediane,
exteriorizate masiv in canalul rahidian.
38. Definiti spina bífida

39. Enumerati tipuri de supuratii intracraniene

40. Enumerati tipuri topografice de abcese cerebrale


 in functie de sursa de infectie si modul de propagare
 Adiacente-otogene, rinogene
 Metastatice
 Posttraumatice
 Postoperatorii
 CT-continut hipodens (mai negru decat creierul) inconjurat de inel,zona
hipointensa

41. Enumerati tipuri de fracturi craniene


a- Fracturi de bolta craniana-din urma traumatismelor deschise penetrante
-din traumatisme nepenetrante
-traumatisme inchise
-liniare, cominutive, deschise, prin exploziii
craniene, prin aschiere, prin disjunctie
b- Fracturi de baza de craniu – de etaj anterior/ mijlociu / posterior
c- Fracturi mixte
d- Fracturi deschise/ inchise
42-45

42. Definiti cefalhematomul


Cefalhematomul este o hemoragie sub-periostală, limitată întotdeauna de aria unui
os cranian, nedepăşind niciodată linia suturilor. Nu există decolare la nivelul scalpului şi
tumefierea nu este de obicei vizibilă decît după cîteva oare de la naştere, deoarece
sîngerarea subperiostală este un proces lent.
Cefalhematomul este leziune prezentă la nou-născuți, apare la naștere datorită
travaliului dificil și constă în apariția de sânge între os și aponevroză epicraniană;
evacuarea acestuia se face cu un ac prin puncționare. Dacă nu este evacuat se poate
calcifica ducând în final la asimetria craniului.
Se poate asocia cu fractură craniană liniară. Cefalhematomul se resoarbe în 2
săptămîni-3 luni în funcţie de dimensiunile lui. Cefalhematomul nu necesită tratament.

43. Principii de tratament in hematoame epicraniene


`Hematomul epicranian sau mici infiltrații sanguine situate între aponevroza epicraniană,
periost și scalp;
-infiltratele în cantitate mică necesită supraveghere deorece ele se resorb spontan;
-infiltratele în cantitate mare trebuiesc evacuate chirurgical (incizie, toaletă locală, sutură
la câteva zile după drenajul hematomului , risc crescut de suprainfecție)

44. Enumerati avantajele examenului RMN in diagnosticul herniei de disc lombare


Examinarea imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) a devenit investigaţia de
elecţie, ce permite identificarea discului afectat, a fragmentului discal migrat și mai ales a
conflictului disco-radicular.
Foarte important, IRM-ul vizualizeazǎ foarte bine fragmentele discale
intraforaminale și mai ales cele extraforaminale, care nu pot fi vizualizate prin
investigația CT sau mielo-CT.

45. Enumerati avantajele examenului CT in traumatologia cranio-cerebrala

Examenul CT cerebral nativ este investigația de elecție în TCC, evidențiind:


- sânge (hemoragii sau hematoame): hematom epidural, hematom subdural, hemoragie
subarahnoidiană, hemoragie intracerebrală, contuzie hemoragică, hemoragie
intraventriculară;
- hidrocefalie;
- edem cerebral (obliterarea cisternelor bazale, ventriculi de dimensiuni mici, dispariția
șanțurilor corticale);
- semne de anoxie cerebrală: ștergerea interfaței substanță albă – substanță cenușie, edem;
- fracturi (examinare cu fereastră osoasă) ale bazei craniene, incluzând fractura osului
temporal, ale orbitei, ale calvariei;
- infarct ischemic (semnele sunt minime dacă examinarea este sub 24 de ore de la AVC);
pneumocefalie: poate indica o fractură (în bază sau de convexitate deschisă);
- deplasarea structurilor liniei mediane (datorită unui hematom sau edemului cerebral
asimetric);

46. DEFINITI EFECTUL DE MASA


Volumul PIC cu compresia substanței cerebrale și a ventriculilor cerebrali, „umflarea”
creierului cu afectarea vascularizației cu scăderea perfuziei vasculare, cu apariția
edemului cerebral. (net) Edemul focal sau efectul de masă sunt definite ca fiind orice
îngustare focală a spaţiului ocupat de lichidul cefalorahidian (spaţiul subarahnoidian sau
ventriculii cerebrali), determinată de compresia exercitată de structurile adiacente (de
exemplu, ştergerea giraţiilor,sau compresia ventriculară).

47. ENUMERATI MODIFICARILE F.O IN HIC


In cazul sdr. de HIC remiterea modificarilor la ex. FO se face progresiv in mai multe zile
Ex FO este util in depistarea HIC.
Apare edemul papilar, caracterizat astfel:
- in faza de debut: papila optica isi pierde conturul, usor proeminenta, hiperemica
- in faza florida: papila hiperemica, foarte proeminenta, dispare excavatia fiziologica,
apar hemoragii si
dilatatii venoase
- in faza tardiva, de atrofie optica secundara: edemul dispare, papila devine alb-cenusie,
cu margini sters

48. DEFINITI SDR CEREBRO-METASTATIC CEREBRAL


Metastazele reprezinta complicatiile secundare ale bolii neoplazice. Sunt prezente de
obicei sub forma unor noduli bine delimitati, de consistenta variabila (dura/moale) in
functie de prezenta sau absenta unei hemoragii intratumorale, a unei necroze, a unei
degenerescente chistice fiind inconjurate de edem perilesional. In cazul tumorilor
cerebrale metastatice, tumora de origine poate fi oriunde in organism, cel mai frecvent
fiind localizata la nivel pulmonar, renal, prostatic sau hepatic.
Localizarea metastazelor este direct proportionala cu aportul sanguin si volumul regiunii
respective, acestea se dezvolta in parenchimul cerebral, la jonctiunea substantei albe cu
cea cenusie.

49. ENUMRATI PRIMELE 2 ORGANE CARE POT GENERA METASTAZE


CEREBRALE LA BARBAT
Grupa de varsta cea mai afectata este intre 51-60 de ani. La barbati incidenta mai mare a
metastazelor cu punct de plecare tumori bronho-pulmonare si sarcoame.
Cele 2 organe principale care pot genera metastaze cerebrale sunt plamanii si prostata.
50. PRINCIPII DE TRATAMENT IN METASTAZELE CEREBRALE
Atitudinea terapeutică ȋn metastazele cerebrale variază in functie de prezenta sau absenta
amenintarii vietii bolnavului intr-un interval de timp scurt.
Tratamentul este multimodal și combinǎ exereza chirurgicalǎ, radioterapia și
chimioterapia.
a) Tratamentul chirurgical are indicatie in:
- Metastaze cerebrale unice, sau doua trei leziuni cu localizare grupata
- Metastaza are localizare accesibila si nu exista riscuri vitale sau functionale
- Cancerul primitive este sub control
- Starea generala a pacientului este buna
b) Radioterapia convenţională presupune iradierea întregului creier, doza uzualǎ
fiind de 40 Gray
c) Chimioterapia se bazează pe administrarea de nitrozouree .

51. Chistul hidatic cerebral


Chistul hidatic cerebral se dezvolta in tesutul moale nervos, unde creste fara a intampina
o rezistenta, formand de obicei o singura vezicula sferica ce poate atinge dimensiuni mari
inainte sa se manifeste clinic.
La copii 10-15 ani:
 debut lent prin HIC, cu semne de localiza mai putin pronuntate
 perioada de stare:
- macrocranie asimetrica cu bombare pe partea chistului
- sdr HIC (dominant)
- simptome neurologice focale
- crize comitiale, frecvent jacksoniene
- sdr neurologic de localizare: deficit motor, modificari de camp vizual,
tulburari minime de vorbire, tulb de praxie
- tulb psihice: de memorie, afectarea intelectului, acalculie, atentie spontana
redusa
Paraclinic:
 CT, IRM, etc
Tratament: chirurgical.

Din curs:
- boala endemica in Australia, Noua Zeelanda;
- gazda primara si definitive este cainele;
-gazda intermediara este reprezentata de ovine si om;
- omul poate fi infestat prin contact direct (ingestia de oua) sau indirect (de la cainele
infestat);
- localizarea echinococozei cel mai frecvent este juxtacorical, rar medular;
- de cele mai multe ori dimensiunile sunt mult marite datorita dezvoltarii lente acestea
putand fi cat lobul, comprimand un hemisfer cerebral;
- rata de crestere anuala este de 1 cm;
- boala hidatica produce la nivel cerebral chist solitar care se poat rupe determinana
aparitia chisturilor secundare, multiple;
- boala hidatica cerebrala poate fi determinate si de chisturi hidatice aflate la distanta
(pulmonar, hepatic, cardiac etc.);
Clinic
- devine evident datorita volumului crescut: crize epileptice, deficite neurologice,
Sindrom psihic;
- daca exista localizat la nivel vertebra-medular→compresie medulara;
Investigatii paraclinice:
 laborator: eozinofilie, test Elisa, examen coproparazitologic etc.;
 imagistic: examenul CT
- evidentiza chistul foarte bine (“marine trasa cu creionul”)
- examen tipic si suficeint;
- continutul echinococozei este asemanator cu aspectul LCR-ului;
- se pot evidentia particule de paraziti ce plutesc in interiorul chistului,
nisipul hidatic;
 examenul RMN- este util in chisturile localizate spinal, profund si care sunt
mulriple;

Tratamentul
- este chirurgical - ablatia totala a chistului cu evitarea rupturii acestuia intraoperator
asociat cu tratament antiparazitar (Albdendazol in doza unica 400mg sau in doze repetat
in functie de necesitati);

54. Enumerati etapele evaluarii primare la un politraumatizat


Evaluarea pacientului politraumatizat:
 Evaluare primara:
 Resuscitare
 Stabilizarea functiilor vitale
 Evaluarea secundara:
 Bilant lezional
 Management definitiv al leziunilor

Evaluarea primara:
 Anamneza si verificarea:
 Coloanei cervicale
 A: airways- caile raspiratorii
 B: breathing- respiratie
 C: circulation
 D: disability- starea de constienta
 E: exposure
 Resuscitarea, stabilizarea si monitorizarea functiilor vitale.

Scala Glasgow:
Scor 7-8 coma grad 1
Scor 5-6 coma grad 2
Scor 4 coma grad 3
Scor 3 coma grad 4.
Severitatea TCC:
 GSC 3-8, grad sever, mortalitate >70% -> disabilitate
 GSC 9-12, grad mediu, mortalitate 7-15%

 GSC 13-15, grad usor, mortalitate 2-5%

53.Enumerati principiile de tratament in plagile simple de la nivelul scalpului


Evaluarea starii de constienta, functiile vitale, simptomele neurologice
+stare de coma: transport in decubit lateral
Desocare si reanimare in decursul transportului
Comotie cerebrala: repaus la pat 3 saptamani + tratament medicamentos ±
anticonvulsivante 2-3 luni (in functie de EEG)
Contuzie minora si medie: repaus la pat 1-3 saptamani
Tulburari expansive de constienta: sedative
Contraindicata utilizarea derivatelor de opiacee
Tratarea edemului cerebral: manitol 2%, 1,5-2 g/kgc/zi , diuretice: furosemid 1-5
mg/kgc/zi, corticosteroizi: dexametazona 0,2-0,5 mg/kgc/zi
La nevoie, asigurarea ventilatiei ± intubatie traheala, oxigenoterapie
Combaterea hipertermiei si a fenomenelor tonigene
Prevenirea si tratamentul tulburarilor metabolice
Tratamentul tulburarilor trofice
Plagi deschise: toaletarea plagilor moi: aseptizare, apropierea marginilor plagii,
curatare, hemostaza, sutura)
Infundari osoase: descoperirea zonei + eschilectomie, hemostaza, inlaturarea
tesuturilor mortificate ± a corpilor straini, sutura/plastia durei mater, plastie
craniana
Tratament chirurgical contraindicat in cazul tulburarilor foarte mari ale functiilor
vitale (agraveaza)
Hematoame: indicatie chirurgicala absoluta
Antibioterapie in baza antibiogramei
Asigurarea nutritiei (la neboie, parenteral)
Urmarirea postoperatorie a leziunilor.

52. enumerate tipuri de fracturi craniene


fracturile se clasifica in : * fracturile boltei craniene
* fracturile bazei craniene
* fracturile mixte
* penetrante
* nepenetrante
* intruzive (cand fragmentele de fractura sunt in interiorul cutiei
craniene)
* extruzive (cand fragmentele de fractura sunt in exteriorul cutiei
craniene)
* inchise (cand integritatea tegumentului e pastrata)
* deschise

- fracturile pot fi izolate sau pot coexista cu hematom, echimoze etc

55 Enumerati semnele clinic de focar neurologic la examinarea unui bolnav comatos


- pacientul nu vorbeste;
- pacientul are mereu ochii inchisi;
- verificam daca coma este neurologica sau daca este profunda prin stimuli
durerosi (ciupim bolnavul de mamelon) astfel incat:
* daca pacinetul deschide ochii= nu este in coma;
* daca nu deschide ochii dar localizeaza stimulul= coma usoara;
* daca pacientul executa miscari usoare= coma profunda sau
deficit neurologic (in pareza pe partea dreapta pacientul se apara iar pe stanga nu se
apara);
* daca pacientul executa miscari ale membrelor superior de rotatie
si extensie, localizeaza durerea = coma profunda(leziuni ale trunchiului cerebral) sau
rigiditate decerebrata;
- modificari vegetative (pulsul, respiratia, coma neurologica fiind
insotita mereu de HTA);
- examenul de redoare a cefei care este diferit de cel din AVC;
- examinarea pupilelor: pupilele pot fi normale, miotice,punctiforme,
mioza bilaterala cu reflex fotomotor absent=
stadiu terminal;
reflexele pupilare sunt prezente in coma usoara,
dispar in stadiul de coma profunda iar atunci cand globii oculari prezinta miscari
pendulare sau cand sunt orientati pe dreapta sau stanga acesta arata partea cerebrala
lezata( “pacientul isi priveste leziunea”);
- semnul Babinski care este pozitiv si scorul Glasgow;