Sunteți pe pagina 1din 4

Măsurare şi Evaluare

Curs 5
Evaluarea Genunchiului
Art Genunchiului cuprinde 3 articulaţii:
1. Art Femuro-Tibială propriu-zisă care este o trohleartroză imperfectă pt a cărei congruentă au apărut
meniscurile.
2. Art Femuro-Patelară
3. Art Tibio-Peronieră Superioară.
Observaţie
Capul Peroneului participă la art genunchiului numai prin inserţia pe care o dă M Biceps Femural.
Art Femuro Tibială - Este cea mai mare art a corpului uman şi cea mai puternică.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate:
a) Pentru extremitatea inferioară a femurului, de cei doi condili femurali acoperiţi cu cartilaj hialini cu o
grosime de la 2,5-3 mm.
b) Şi Extremitatea Superioară a Tibiei care prezintă cele două cavităţi glenoide:
 Cavitatea externă este mai mare decât cea internă.
Între cele două cavităţi glenoide existând ca reper osos Spina Tibială, delimitată de cei doi tuberculi, intern şi
extern. Această structură este importantă datorită inserţiei pe care o dă Lig Încrucişate.
Platourile Tibiale prezintă în structura lor o condensare osoasă în CUPULĂ (o cupă mai mică).
Suprafeţele articulare sunt delimitate în două suprafeţe funcţionale:
a) Una pre spinală mai mare
b) Una retro spinală mai mică.
Faţa Posterioară A Rotulei – Prezintă de fapt o creastă verticală medială care împarte suprafaţa în două feţe
laterale, acoperite şi ele cu cartilaj Hialin în grosime de 3-4 mm. Pe această suprafaţă există 2 creste orizontale
fine.
Meniscurile – Cel extern are formă circulară, cel inter are forma literei C.
În secţiune, meniscurile apar ca o pană de tâmplărie, în unghiul Condilo-Glenoidian.
Observaţie:
 Inserţia anterioară a Lig Încrucişate este Anterioară Meniscurilor.
 Inserţiile posterioare ale ligamentelor încrucişate sunt posterioare.
 Anterior, între cele două meniscuri, există lig Transvers (lig Jugal) şi este un lig slab.
 Şi mai există şi lig Menisco-Femural care pleacă de la corpul posterior al meniscului extern până la condilul
intern.
Fiecare menisc prezintă două părţi:
1. Una internă avasculară
2. Una externă cu vase abundente care formează chiar septuri meniscale.
Articulaţia este unită printr-o capsulă articulară consolidată de 6 ligamente (11)
1. Unul Anterior numit Lig Rotulian;
2. Unul Posterior numit Winslow;
3. Două lig laterale (intern şi extern)
4. Şi două lig Încrucişate.
Capsula articulară are două soluţii de continuitate (două spaţii goale), anterior pt rotulă şi posterior la nivelul
scobiturii intercondiliene şi are mai multe funduri de sac.
1. Lig Rotulian
Este înconjurat de mai multe burse:
 Una pre tibială profundă (se găseşte între os şi lig)
 Iar în faţa ligamentului se găsesc alte 3 burse.
2. Lig Posterior Sau Winslow – Are 3 părţi:
Două părţi laterale pe condilii femurali‚’’aşa numitele, ‘’ COJI CONDILIENE ’’ şi o parte mijlocie perforată de
vase şi nervi. În faţa tuberozităţii anterioare a tibiei există două burse.
3. Ligamentul Lateral Intern – Se întinde de la tuberozitatea condilului femur intern, pe faţa internă a tibiei.
Este compus din 3 unităţi funcţionale:
1. Una Superficială
2. Una Profundă numită şi Lig Menisco Femural
3. Una Posterioară.
4. Lig Lateral Intern (Colateral Intern) - Se opune rotaţiei şi valgizării, în primul rând se opune rotaţiei interne
excesive a tibiei.
5. Liga Colateral Extern (lateral extern) – Pleacă de la tuberculul condilului femural extern şi merge pe partea
antero-externă a capului peroneului.
6. Lig Încrucişate - Se găsesc în scobitura intercondiliană.
Lig Încrucişat Anterior – Pleacă posterior de la condilul extern şi merge pe partea antero internă a spinei tibiale.
Lig Încrucişat Posterior – Pleacă de la condilul intern posterior şi merge la partea posterioară a spinei tibiale.

Sinoviala
Tapetează toată suprafaţa capsulei şi toate structurile pe care aceasta le conţine. Ia se întrerupe doar la nivelul
inserţiilor meniscurilor. Există două părţi a sinovialei.
1. Partea Supra Meniscală
2. Partea Sub Meniscală, care uneori poate să comunice cu sinoviala Art Tibio-Peroniere Superioare.
Art Femuro Tibială - Este o Art Trohleo Sferică şi Spirală.
At Femuro Patelară - Este o Trohleartroză şi ea se stabileşte între trohleea femurului şi faţa posterioară a rotulei.
D.P.D.V., static, axul biomecanic al art genunchiului trece prin centul capul femural şi ajunge la nivelul scobiturii
intercondiliene.
Conformaţional, este ştiu faptul că:
Condilul Femural Intern - Este mai jos decât cel extern cu 2-7 mm (în medie cu 4 mm). Corespunzător, cavitatea
glenoidă internă este mai scobită şi mai coborâtă cu circa 2.5 mm.
Fiecare cavitate glenoidă primeşte forţele de presiune în plan orizontal dar la nivele diferite. Între axul anatomic
al tibiei şi axul anatomic al femurului, se formează un unghi de 170 până la 177 deschis lateral, numit Valgul
sau Genu Valg Fiziologic. Greutatea corpului se împarte în două forţe egale care se repartizează paralel la cele
două membre inferioare. Rezultă doi vectori paraleli şi egali care se proiectează în centrul platoului tibial al
fiecărui genunchi la circa 4 cm distanţă unul de celălalt, atunci când suprafeţele plantare (tălpile) sunt în contact
median, în mod normal distanţa între mijlocurile platourilor tibiale este de 4 cm.
Orice deviere a proiecţiei centrului de greutate cu 2 cm, înăuntru sau înafară, face ca forţa să treacă în întregime
prin centul platoului tibial respectiv, cavitatea glenoidă respectivă, suportă în întregime greutatea corpului. Dacă
devierea este mai mare de 2 cm, încărcarea platoului tibial va fi mai mare decât greutatea corpului. În aceste
condiţii genunchiul s-ar disloca, dar acestei tendinţe i se opune lig colateral de partea opusă şi astfel, genunchiul
devine o pârghie de gradul II, astfel încât creste foarte mult presiunea pe condilul femural de partea respectivă.
D.P.D.V Biomecanic – Art Femuro-Tibială permite ca mişcare principală de flexie/extensie şi mişcări secundare,
rotaţie internă/externă şi într-o măsură limitată înclinarea laterală.
Goniometric – Amplitudinea mişcării active este până la 135 pasiv până la 150.
Pt mişcările de flexie/extensie, dacă genunchiul funcţionează în lanţ cinematic deschis, Art F-T este o pârghie de
gradul III (pârghie de viteză cu forţa la mijloc) 33.25 desenează 40.
În acest caz mişcarea se produce prin deplasarea femurului pe tibia fixă sau invers, pe deplasarea tibiei pe femurul
fix , aşa cum se produce în aşezat. Sau este vorba despre deplasarea simultană a celor două capete osoase, unul
faţă de celălalt. Aşa se întâmplă în momentul în care gamba pendulează în mers, în momentul în care talpa s-a
desprins de pe sol. 41.10
Dacă Genunchiul funcţionează în lanţ cinematic închis, art femuro tibială funcţionează ca o pârghie de gr I în
care sprijinul se găseşte la mijloc, doar în condiţia în care repartiţia este corectă. 42.1
Flexia
Mişcarea nu se face în jurul unui ax fix, se face în jurul unui ax mobil care se deplasează odată cu deplasarea
condililor
Este ştiut faptul că, condilii femurali au formă de spirală, astfel încât, raza anterioară este mult mai mare decât
raza posterioară. Priviţi în ansamblu, condilii nu sunt o sferă ei sunt o volută. În flexie axul se deplasează în sus
şi înapoi.
În extensie se deplasează invers, în jos şi înainte.
D.P.D.V Biomecanic - Flexia începe ca o rostogolire iar la final ajunge să fie o rot pe loc cu axul aproape fix.
Deplasarea celor două segmente femural şi tibial este diferită după modul în care acţionează membrul infer.
Dacă membrul infer acţionează în Lanţ Cinematic Deschis - Femurul este fix şi tibia alunecă pe femur, în final
se constată retropoziţia femurului faţă de tibie.
În Lanţ Cinematic Închis – (Genuflexiune) tibia este fixă, femurul alunecă pe tibie şi în final se constată
retropoziţia tibiei. Dacă Genunchiul este în flexie 70, această mişcarea asociază şi o rotaţie internă cu o
amplitudine de la 0 – 20.
Limita Flexiei este determinată de întâlnirea feţelor posterioare ale coapsei şi gambei. În lanţ cinematic deschis
cei mai importanţi flexori sunt:
1. Bicepsul şi
2. Semimembranosul,
Muşchii Secundari sunt:
1. Semitendinosul
2. Gemenii,
3. Popliteul,
4. Plantarul Subţire,
5. Dreptul Intern
6. Gracilis şi
7. Croitorul.
Extensia
Presupune depărtarea feţelor posterioare ale coapsei şi gamei şi presupune D.P.D.V., mecanic, mişcare inversă,
adică la început rotarea extremităţii femurului şi spre final, rostogolirea spre platoul tibial.
Extensia asociază şi o rotaţie externă a gambei. Această rotaţie externă a gambei în cursul extensiei este realizată
de bicepsul femural.
Principali Extensori:
M Cvadriceps, la care se adaugă TFL.
Activitatea Cvadricepsului şi TFL, se realizează prin intermediul rotulei, astfel ia naştere un aparat complex de
extensie al genunchiului şi D.P.D.V., funcţional se constată că forţa de acţiune totală a extensorilor este de circa
143 de kg forţă, în vreme ce forţă de acţiune a flexorilor este de 46 kg forţă.
Extensorii sunt mai mult de 3 ori decât cei flexori, deoarece sunt M Antigravitaţionali iar contracţia M Cvadriceps
realizează practic o presiune extrem de puternică asupra suprafeţei articulare împiedicând prăbuşirea
organismului din ortostatism
Observaţii:
Extensia completă implică alunecarea şi rotaţia, dar la extensie completă ajungem în poziţia numită ÎN
ZĂVORÂRE la care practic, poziţionarea suprafeţelor articulare, fixează articulaţia în aşa fel încât forţă musculară
nu mai este necesară. Acţiunea extensorilor este maximă atunci când discutăm despre o extensie forţată pe
genunchi flectat sau atunci când genunchiul este blocat în uşoara flexie.
 Mişcarea de extensie este limitată de tensionarea Lig Posterior Winslow.
 De tensionarea Lig Încrucişat Anterior.
 În anumite condiţii şi uneori, de Lig Încrucişat Posterior la care se adaugă şi muşchii:
 În primul rând extensorii;
 Ligamente Laterale.
Rot Internă şi Externă
Sunt de fapt expresia înălţimii diferite a condililor femurali. Apariţia mişcărilor de rot internă şi externă ale
gambei în flexie/extensie, (internă pe flexie şi externă pe flexie), sunt datorate: rot externă în mod direct flexiei
maxime şi rot internă extensiei maxime.
Rotaţia Normală Activă este de max 15-20 pasivă poate fi mai mare dar se realizează decât pur teoretic.
Aceste mişcări de rot internă/externă se realizează în jurul unu ax vertical care trece prin centrul platoului tibial
(mai exact prin centrul spinelor tibiale).
Rotaţia Externă a gambei este realizată de: Bicepsul Femural.
 În cursul rotaţiei externe, Lig Laterale se tensionează (se întind),
 Lig Încrucişate se relaxează.
Rotaţia Internă a gambei este realizată de:
1. Semimembranos,
2. Popliteu,
3. Semitendinos,
4. Drept Intern,
5. Croitor.
În cursul rot interne, lig laterale sunt mai puţin tensionate şi se relaxează, cele încrucişate se întind.
Rotaţia internă care se produce pe flexie este o mişcare mai obişnuită. Pentru că flexia genunchiului este o
mişcare pe care omul o realizează pe parcursul celor 24 de ore mai des. Şi datorită acestui fapt de adaptare,
rotatorii interni sunt mai mulţi!
Rotaţia Externă se realizează mai rar şi este doar bicepsul care să o realizeze.
Înclinarea laterală - Este limitată de Lig Laterale, ele sunt tensionate la maxim în extensie şi în mers.
Lig Laterale/Colaterale - Sunt relaxate în semi flexie, acest lucru este păgubos pentru că pretează la accidente în
anumite condiţii datorită faptului că articulaţia este instabilă (în schi).
Deplasarea înainte şi înapoi a platului tibial pe condilii femurali.
Se produce pe genunchiul extins, mişcarea este puţin amplă ia fiind limitată de Lig Anterior care limitează
deplasarea înainte.
 Ligamentul Anterior este tensionat inclusiv în mişcarea de extensie şi de hiper extensie.
 Lig Încrucişat Posterior limitează deplasarea înapoi a platoului pe condil, el fiind tensionat în condiţii de
flexie completă şi tensionat mai puţin în extensie.
Meniscurile
Sunt formaţiuni fibrocartilaginoase, solidare cu tibia.
 În flexie se deplasează anterior spre posterior pe tibie, şi se aproprie între ele.
 În extensie de deplasează dinapoi înainte şi se depărtează. Acest lucru este posibil dat formei. Pe secţiune
ele sunt circulare, având această formă de pana de lemn care urmăreşte să completeze unghiurile dintre
condilii femurali care este rotund şi platoul.
Funcţiile mecanice pe care ele joacă meniscurile sunt complexe:
 Completează spaţiul gol dintre suprafeţele articulare
 Centrează sprijinul femurului pe tibie
 Participă la lubrifierea suprafeţelor articulare în sensul că asigură o repartiţie uniformă a lichidului sinovial
la suprafaţa cartilajelor articulare.
 Joacă un rol de amortizor important preluând toate şocurile resimţite la nivelul extremităţilor osoase (mai
ales dacă este vorba de mişcările extreme – flexie maximă/extensie maximă).
 Şi cel mai important SCAD FRECAREA!
Ca Reper:
Dpdv mecanic, într-o articulaţie pot să existe 3 cât de mişcări.
1. Rularea - Nu există frecare! Aşa se întâmplă cu flexia genunchiului în primele grade de mişcare.
2. Este frecarea Simplă - Este ca o roată care patinează pe sol. În acest caz există importante forţe tangenţiale care
determină de fapt uzura suprafeţelor articulare.
3. Frecarea Accentuată similară unei roţi care se mişcă spre stânga şi din această mişcare este forţată să se mişte
la dreapta. Discutăm despre o frecare dublă.
Prezenţa Meniscurilor împarte Art Femuro-Tibială în două articulaţii distincte astfel încât, frecarea din dublă,
devine simplă.
La nivelul genunchiului în primele 20-30, discutăm despre o mişcare combinată de rulare, alunecare după care
se trece pe acesta mişcarea de frecare simplă. 1.18.50

Art Femuro-Rotuliană/ Femuro-Patelară


În sens vertical, rotula este fixată între tendonul rotulian şi tendonul cvadricipital, (Rotulian - De la rotulă până
la tuberozitatea Tibiei şi Cvadricipital – De la rotulă până la muşchi), între cele două tendoane se crează un unghi
deschis în afară numit Qmare. Dintre cele două tendoane doar tendonul cvadricipital este motor, el trage rotula
în sus şi înafară. În sens transversal, rotula prezintă două aripioare:
1. Una internă, întărită de inserţia vastului intern şi de Lig Menisco-Rotulian Intern;
2. Una externă mai slabă, întărită de inserţia Vastului Extern, a Fasciei Lată şi de Lig Menisco Rotulian
Extern.
Peste rotulă se formează o reţea care fixează rotula pe şanţul trohleei femurale. Această reţea este formată de:
1. Vaşti,
2. Croitor
3. Fascia Lată
4. Aponevroza Gambieră şi de
5. Dreptul Anterior.
Rolul Rotulei
Este acela de a depărta tendonul cvatricepsuliui de trohleea femurală în extensia maximă. În acest fel braţul de
pârghia al cvadricepsului creste cu 50 % .
În flexie - Rezistenţa cvadricepsului şi a aparatului rotulian, variază, şi braţul rezistenţei variază, în funcţie de
poziţia genunchiului. Astfel, cu cât flexia creste, braţul pârghiei pe care apasă greutatea corpului, creste şi el.
Prezenţa Rotulei uşurează Activitatea cvatricepsuliui.
În cursul flexiei apare o forţă mecanică care apasă puternic rotula pe trohleea femurului.