Sunteți pe pagina 1din 3

Măsurare şi Evaluare Curs 7

Membrul Inferior în Totalitate


Lucrează dpdv cinematic, în general închis, în condiţiile în care lucrează în lanţ cinematic deschis, atunci gradele
de libertate ale segmentelor se însumează asigurând amplificarea mişcării. Baza de susţinere a organismului, a
corpului luat în totalitate este în general trapezoidală pt poziţia ortostatică. Ia se poate reduce în funcţie de activitate,
poate fi un singur punct atunci când este vorba de sprijinul în poantă pt balerini sau se poate limita la o linie cum
ar fi în patinaj. În funcţie de suprafaţa sau baza de sprijin, menţinerea echilibrului este cu atât mai dificilă cu cât
baza de sprijin este mai mică. În acest sens un rol important îl joacă reflexele posturale atunci când proiecţia
centrului principal de greutate cade în interiorul bazei de susţinere, ne aflăm într-o situaţie, într-o stare de echilibru.
Stabilitatea este cu atât mai mare cu cât această proiecţie este mai aproape de centul bazei de susţinere.
Menţinerea echilibrului se realizează pe baza informaţiilor primite din mai multe surse:
I. Extero-receptorii - Dau informaţii asupra modificării repartiţiilor presionale (de presiune) la nivelul tălpilor,
în anatomia funcţională tălpile se numesc plante.
II. Proprio Receptorii - Dau informaţii asupra modificărilor de tensiune la nivelul tendoanelor, ligamentelor,
articulaţiilor şi muşchilor. Când tensiunea creşte, este activat reflexul de întindere şi creşte reflex tensiunea
musculară de contracţie. Contracţia reflexă este direct proporţională cu tracţiunea exercitată.
Aplecarea Înainte:
 Activează lanţul triplei extensii şi împiedica prăbuşirea
Aplecarea Înapoi:
 Activează lanţul triplei flexii.
III. Canalele Semii Circulare de la nivelul urechii interne - De la acest nivel vin informaţii asupra poziţiei
capului faţă de trunchi.
IV. Senzaţiile Vizuale:
Dau informaţii despre poziţia corpului faţă de corpurile din jur. Toate modificările de statică care apar după
închiderea ochilor se datorează eliminării acestor informaţii.
Reflexele Posturale:
Produse pe baza informaţiilor venite pe aceste 4 căi sau din aceste 4 surse, se corelează sau determină reacţii statice
locale, segmentare sau generale. Aceste reacţii fiind în relaţie directă cu travaliul grupelor musculare.
Primul Aspect
A. Poziţia Ortostatică Bipedă Plantigradă. 6.20
În cazul acestei poziţii, centul de greutate principal al organismului se găseşte poziţionat la nivelul vert lomb a
doua, de la acest nivelul greutatea se repartizează în mod egal către cele două membre inferioare, astfel se formează
doi centrii secundari de greutate, în mijlocul fiecărei art c-f. În această poziţie, unghiul de stabilitate este mic, în
sensul că stabilitatea scade foarte uşor odată cu ridicarea pe vârfuri cu atât mai mult cu cât taloanele (călcâiele) se
ridică mai sus. Menţinerea acestei poziţii ortostatică bipedă plantigradă, presupune două categorii de elemente:
a) Elementele de travaliu muscular static (contracţia muşchilor lanţului cinetic pt menţinerea poziţiei).
b) Elementele de stabilizare pasivă.
Travaliul static muscular necesar menţinerii echilibrului, activează grupele musculare care acţionează ca lanţuri
cinematice închise. Punctul fix al acestor grupe musculare îl reprezintă inserţiile periferice. Prin contracţie, aceşti
muşchi acţionează asupra punctelor de origine.
Muşchii care participă prin travaliul lor static la menţinerea poziţiei.
În primul rând:
1. Gemenii din tricepsul sural şi Ischio Gambierii – Susţin coapsă, împiedică flexia coapsei pe gamba sub
greutatea corpului.
2. Tricepsul Sural – Susţine gamba, împiedică flexia gambei pe picior.
3. Oscilaţiile Bazinului Înainte/Înapoi - Prin echilibrul între ischio-gambieri, pe de o parte şi Psoas, pe de altă
parte.
4. Contracţia tonică a muşchilor abdominali care ţin în echilibrul trunchiul, astfel trunchiul nu cade înainte.
5. Contracţia tonică a muşchilor şanţurilor vertebrale (paravertebrali) care participă la echilibrul trunchiului
împiedicând caderea înapoi a acestuia.
6. Muşchii Cefei – Prin contracţia cărora capul şi gâtul, nu cad înainte.
Stabilitatea Pasivă
O asigură formaţiunile capsulo ligamentare la nivelul genunchiului. Menţinerea poziţiei în hiper extensie cu
tensionarea lig posterioare şi a capsulei art inextensibilă.
Menţinerea Şoldului în Hiperextensie – Prin tensionarea lig iliofemural (lig poziţiei în picioare).
Pârghiile osteo articulare ale membrelor inferioare funcţionând în lanţ cinematic închis, funcţionează ca pârghii de
gradul I, pârghii de sprijin.
Condiţiile minime pt sprijinul biped
1. Păstrarea unei atitudini funcţionale măcar a unui membru inferior.
2. Păstrarea măcar parţială a funcţiei unui muşchi triceps sural
3. Păstrarea măcar parţială a funcţiei Muşchilor abdominali şi ai spatelui uni lateral.

A doua Poziţie
B. Pozitia Ortostatică Bipedă Asimetrică (Şoldie) 13.50
În care avem o poziţie de repaus relativ, în care efortul de susţinere este preluat mai ales de sistemul capsulo
ligamentar şi de suprafeţele osoase articulare.
Baza de susţinere în această poziţie – Este triunghiulară delimitându-se între: marginea externă a plantei piciorului
de sprijin şi suprafaţa plantară a ante piciorului degajat. La acest nivel sprijinul este numai pe vârf.
În cazul poziţiei ortostatice asimetrice – Centul principal de greutate a corpului coboară, ajunge la nivelul
vertebrelor lombare 3-4, această coborâre este determinată de curburile coloanei vertebrale şi de coborârea
vertexului.
Travaliul Static Muscular – Presupune ca grupul Toraco-Pelvin, pe partea de sprijin să fie relaxat, în vreme ce
grupul toraco pelvin pe partea opusă, să se găsească în distensie. În această poziţie, tot travaliul muscular este
preluat de tricepsul de sprijin.
Stabilitatea Pasivă
 O asigură înclinarea Bazinului astfel încât, capul femural se sprijină pe partea inferioară şi superioară mai
ales a capsulei articulare.
 Contactul zonei inferioare a colului femural cu marginea inferioară a codilului.
 Aproprierea micului trohanter de ramura Ischio pubiana.
Menţinerea acestei poziţii – Presupune că Art. C-F de sprijin să fie în hiper extensie, poziţie menţinută de
tensionarea lig Iliofemural iar genunchiul de sprijin să fie hiper extins, în poz de înzăvorâre.
Genunchiul de sprijin hiper extins, este menţinut prin zăvorâre.
C. Statică Unipodală (unipedă)
Baza de susţinere este reprezentată de suprafaţa plantară a piciorului de sprijin. Centrul de greutate este mai sus
între L1 şi L2. Întreaga greutate ca şi proiecţia centrului de greutate se orientează spre membrul de sprijin. Centul
secundar de greutate fiind la nivelul membrului de sprijin. Pt a aduce centrul principal de greutate al corpului pe
aceiaşi linie cu centrul secundar de greutate de la nivelul şoldului membrului de sprijin, corpul se înclină de partea
membrului inferior de sprijin. În acest mod membrul inferior de sprijin este forţat în valg, pt ca proiecţia centrală
să cadă în interiorul bazei de susţinere. Această forţare a membrului inferior de sprijin în valg face că, coapsă să
fie addusă, genunchiul să fie în valg şi piciorul în valg.
Această poziţie datorită scăderii unghiului de stabilitate este mai instabilă.
Travaliul Muscular Static – Se bazează în principal pe cuplul între psoasul iliac şi fesierul mijlociu similar cu
poziţia bipedă dar cu sarcină preluată de un singur membru inferior.
Muşchiul Psoas-Iliac – Are direcţia fibrelor suprapusă, practic peste axul biomecanic al membrului inferior. El
trece prin faţa capului femural şi face un unghi de 40 deschis înapoi inserându-se apoi pe micul trohanter. Se
formează astfel o chingă musculară anterioară care împinge capul femural înapoi astfel încât Psoas-Iliacul devine
stabilizatorul anterior al şoldului şi al întregii poziţii.
Fesierul Mijlociu – Formează o chingă musculară laterală care împinge faţa laterală a marelui trohanter şi apasă
capul femural în codil. Astfel, fesierul mijlociu devine stabilizatorul lateral al şoldului şi al întregii poziţii.
Cuplul acestor doi muşchi – Realizează un echilibru de forţe, determinând o reacţie articulară care se adaugă
presiunii exercitate de greutatea corpului.
Stabilitatea Pasivă – Beneficiază de aceleaşi elemente ca la staţiunea bipedă, numai că întreaga sarcină este preluată
de un singur memb inferior.
Lig Iliofemural şi lig posterioare ale genunchiului vor fi supuse unor tensiuni duble!
Acţiunea pârghiilor osteo-articulare în cazul staţiunii unipodale:
Şoldul funcţionează ca o pârghie de sprijin, el va suporta de 4 ori greutatea corpului conform balanţei Pawels, plus
greutatea propriu-zisă.
Afectiuni ale Bazinului:
 Dacă în această situaţie există o deficienţă a muşchilor ABductori, în mod deosebit a Fesierului Mijlociu,
în sprijinul unipodal pe membrul inferior afectat, bazinul coboară (cade) de partea sănătoasă. Acest semn
se numeşte semul Trendelenburg Direct (23.45) şi este extrem de valoros pt măsurarea echilibrului
bazinului, mai ales în cazul afectării şoldului, cum ar fi în Coxartroză.
 În condiţiile în care această coborâre a hemi bazinului de partea sănătoasă, nu poate fi compensată, în primă
fază, trunchiul are tendinţa să se aplece pe partea bolnavă 24.35 semnul Duchenne.
Explicaţie: Dacă subiectul este în sprijin pe partea bolnavă, Trendelenburg, înseamnă că: şoldul de partea sănătoasă
va coborî. Dacă trunchiul rămâne în poziţia respectivă pe care o antrenează aplecarea şoldului, subiectul cade
(tendinţa este de cădere pe partea sănătoasă) Şi atunci, pt echilibrare, în prima fază, el se apleacă de partea bolnavă
pt a echilibra şi pentru a readuce protecţia centrului de greutate în interiorul bazei de susţinere. Această aplecare
pentru echilibrare se numeşte semnul Duchenne Direct.
 Dacă echilibrul nu este stabil, muşchii Toraco-Pelvini, au tendinţa să ridice bazinul de partea sănătoasă şi
atunci apare semnul Trendelenburg Inversat. 26
Explicaţie: Dacă nici aşa stabilitatea nu se obţine, atunci practic, bazinul este ascensionat, pt ca muşchii de partea
sănătoasă, trag de bazin pentru a asigura practic ridicarea centrului de greutate şi proiectarea lui în baza de
susţinere. Bazinul se ridică de partea sănătoasă şi NU coboară! Trendelenburg Inversat.
Patologic, datorită incompetenţei musculaturii ABductoare care ar trebuii să echilibreze bazinul, datorită acestui
fapt, sub greutatea membrului inferior sănătos care nu mai este în sprijin, bazinul cade în partea zonei în care nu
am sprijin Trendelenburg Direct.
Pentru a putea echilibra această poziţie, trebuie adus centrul de greutate în baza de susţinere (care cu această
deplasare ar ieşi din baza de susţinere) şi atunci, trunchiul se îndreaptă (apleacă) pe partea bolnavă pentru a
readuce centru de greutate în baza de susţinere Semnul Duchenne.
Dar uneori, nici măcar această manevră nu este suficientă şi subiectul are tendinţa să cadă de partea unde nu are
sprijin. Iar pentru a echilibra poziţia, musculatura toraco-pelvină de pe partea sănătoasă, se contractă pentru a
ridica bazinul, implicit şi centrul de greutate principal pentru al proiecta în interior.

Coxoartroza polar superioară! 35.45


Bloc de ramura 39.35
Necroză Aseptică de Cap Femural!

Genunchiul lucrează tot ca pârghie de sprijin pt că punctul de sprijin este la mijloc, iar glezna este extrem de
importantă în stabilizarea poziţiei, în sensul că, pozitia centului de greutate trebuie să treacă cu circa 4 cm înaintea
articulaţiei şi nu în centrul art, iar pensa tibio-peronieră nu trebuie să cedeze. Menţinerea protecţiei centrului de
greutate cu 4 cm înaintea articulaţiei, trebuie să fie menţinută de jocul dintre flexorii şi extensorii piciorului.
Pensă Tibio-Peronieră trebuie menţinută de ligamente dar şi de F de contracţie a flexorilor piciorului şi a muşchilor
peronieri.
Condiţiile minime pt menţinerea sprijinului unipodal sunt 3:
1. Atitudine funcţională a membrului infer de sprijin pt a asigura stabilitatea pasivă.
2. Păstrarea măcar parţială a capacităţii funcţionale a tricepsului sural care să nu permită prăbuşirea gambei
pe picior.
3. Păstrarea măcar parţială a capacităţii funcţionale:
 Fie a fesierului mijlociu pt membrul infer de sprijin;
 Fie a musculaturii abdominale şi toraco-pelvine pe partea controlaterală.
Mersul Normal