Eseuri

1. HEMORAGIILE DIGESTIVE SUPERIOARE

I. Definitie: H.D.S este sangerarea care are loc in esofag,stomac ,duoden, si jejunul proximal,
exteriorizandu-se in special prin varsaturi( hematemeza) si/sau prin scaun (melena).

Hematemeza= apare brusc,fiind adesea precedata de greutate epigastrica,greata,ameteli,

slabiciune,transpiratii,anxietate.

Melena=este negru ca pacura,apare cand in intestinul superior patrund cel putin 50-80 ml
sange.

Clasificare:

1.HDS mica=daca se pierd pana la 250 ml sange fara efecte sistemice.

2.HDS moderata= sangele pierdut este intre 250-1000 ml, ta nu scade semnificativ,Hb.
ramane peste 10 g%.

3.HDS mare sau masiva =mai mult de 1000 ml sange, determina soc, iar Hb < 8g %.

II.Etiologia-cele mai importante cauze ale HDS sunt:

1.Boli ale esofagului: varice ,ulcer peptic, tumori maligne si benigne,diverticul

esofagian,hernie gastrica transhiatala.

2.Boli ale stomacului si duodenului: ulcer gastric si duodenal, ulcer acut de stres, gastrite
hemoragice, tumori maligne si benigne ale stomacului si duodenului,varice gastrice,
traumatisme.

3.Boli aleintestinului subtire.

4.Hipertensiune portala de diverse cauze.Ex: ciroza hepatica, tromboza a venei porte.

5.Cauze generale: boli ale vaselor(hemangioame), boli de sange (sindroame hemoragice prin
trombocitopenie),soc grav.

6.Boli ale organelor invecinate : sange inghitit (provenit din

gura,faringe,epitaxis,hemoptizie), ruptura unui anevrism,abces ,tumori.
III.Simptomatologia

1.In HDS mici-semnele clinice sunt in general absente.

Pot aparea:slabiciune ,transpiratii reci, hipotensiune arteriala, eventual lipotimie.

2. In HDS moderata se observa: tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, hipotensiune

arteriala, lipotimie.In clinostatism unele simptome pot lipsi.

3.In HDS mare( masive) apar semne de soc hipovolemic, paloare intensa,polipnee, anxietate,
extremitati reci, puls rapid si filiform, sudori reci ,sete intensa, greturi , adinamie,
hipotensiune, tendinta de pierdere a cunostintei.

IV.Conduita de urgenta:

1.Masuri de prim ajutor:

-repaus stict la pat in decubit dorsal, fara perna.In HDS masiva pozitia Trendelenburg pentru
mentinerea unei circulatii cerebrale corespunzatoare.

-se interzice orice efort fizic.

-se va linisti bolnavul.

-se va colecta intr-un vas sangele eliminat de bolnav ptr. a-l prezenta medicului.

-se va curata gura bolnavului, cu capul asezat intr-o parte , fara a-l deplasa .

-prevenirea socului hemoragic trebuie sa se faca imediat prin instituirea de perfuzii cu solutii
cristaloide,fie glucoza 5%, fie ser fiziologic.Indicatia transfuziei se face mai tarziu la indicatia
medicului.

-internarea bolnavului.

2.Conduita in spital.

a)Examinari de laborator.Monitorizare

-monitorizarea functiilor vitale din ora in ora.

-supravegherea functiilor vegetative ( diureza,eliminari).

-recoltarea sangelui pentru determinarea: hematocritului, nr. hematii,Hb. In stari de soc se

determina :azotemia, ionograma, rezerva alcalina, teste de coagulare.

b)Aplicarea masurilor terapeutice indicate de medic:

-aplicarea pungii cu gheata in regiunea epigastrica.

-pregateste sange izogrup, izoRh si instaleaza transfuzia de sange.

-administreaza medicatia hemostatica( CaCl2, gluconat de calciu, vitamina K, C, venostat,

trombina, adrenostazin ).

- instaleaza perfuzie cu substituienti de volum : Dextran70 sau 40. In lipsa Dextranului se pot
folosi glucoza 5% sau ser fiziologic dar au actiune slaba pentru refacerea volemica.

-pregateste si administreaza la indicatia medicului sedative( fenobarbital, diazepam) pentru

calmarea starii de agitatie.

-se recomanda aspiratia gastrica, deoarece pune in repaus stomacul(fara greturi, varsaturi)
favorizand hemostaza.Se poate aprecia daca sangerarea este activa,se poate determina
cantitatea de sange pierdut, se poate aprecia eficacitatea terapiei instituite.

-in scop hemostatic se pot efectua spalaturi gastrice cu apa de la gheata.

c)Alimentatia :

-se suprima alimentatia pe gura, bolnavul putand primii numai lichide reci cu ligurita si
bucatele mici de gheata in prima zi.Eventual lapte rece in cantitati mici (20-30ml), din ora in
ora.

-in functie de evolutie aII-a zi de la sangerare sunt permise 12-14 mese, compuse din 150-200
ml lapte, regim hidrozaharat.

-Incepand cu aIII-a zi se imbogateste regimul cu: supe mucilaginoase, gris cu lapte, piureuri
de legume, budinci , creme, ou moale, carne slaba de vita sau pasare, legume fierte.

Particularitati terapeutice

1.Cand hemoragia este data de ruptura varicelor esofagiene , se introduc in esofag, pentru 24-
36 ore, sonde speciale cu balonas compresiv(tip Blakmore ).

2.Se recomanda evacuarea sangelui din intestin prin clisme, facandu-se apoi si spalatura
intestinala.

3.In gastritele hemoragice se administreaza pansamente gastrice amestecate cu trombina

uscata sterila.

4.In hemoragiile de orice sursa se adm. 1 fiola noratrinal per oral cu 60ml ceai.

In cazul in care hemoragia nu cedeaza se recurge la interventia chirurgicala.

Ulcerul duodenal hemoragic la bolnavii de peste 45 ani trebuie tratat chirurgical de la prima
complicatie hemoragica.

2. ANGINA PECTORALA SAU ANGORUL PECTORAL

1. Definitie: este un sindrom clinic care exprima o suferinta miocardica determinata de

un dezechilibru dintre necesitatea de O2 a muschiului inimii si aportul coronarian.
2. Etiologie, etiopatogenie

Principala cauza este ateroscleroza coronara ce determina micsorarea fluxului coronar

prin ingustarea importanta a lumenului arterial.

Alte cauze:
 Cardiopatiile valvulare( stenoza aortica, stenoza mitrala)
 Anemia
 Tahicardiile paroxistice ( TPSV)
 Hipertiroidismul
 Afectiuni inflamatorii( artrita reumatoida)
 Diabetul zaharat
 Hipertensiunea arteriala
 Bolile aparatului digestiv( litiaza biliara, colecistite, ulcer)
 Administrarea unor medicamente( extracte tiroidiene)
 Tabagismul

Factori favorizanti: efortul fizic, emotiile, expunerea la frig si inhalarea de aer rece, mese
copioase, efortul sexual, consum de cafea, droguri.

3. Semne si simptome:

Criza anguasa se caracterizeaza prin crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe ori
inapoia sternului cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang, bratul si antebratul stang pana la
ultimele 2 degete.

Criza dureroasa dureaza de la 2-3 minute pana la 10 minute si dispar spontan la inlaturarea
cauzelor sau la administrarea de nitroglicerina, nitriti.

Caracterele durerii:

 Localizarea: in 80-90% din cazuri retrosternal se raspandeste catre regiunea precordiala

difuzand catre regiunea toracica anterioara. Bolnavul indica sediul durerii cu intreaga
palma sau cu ambele palme, niciodata cu un singur deget. Durerea este descrisa ca o
gheara care strange ca o senzatie de constrictie, uneori poate lua aspectul de arsura.
 Iradierea: cel mai frecvent in umarul stang, de-a lungul membrului stang pe marginea
cubitala pana spre ultimele doua degete. Uneori se pot intalni si iradieri atipice: durerea
 iradiind numai pana la cot sau umar, alteori la baza gatului in maxilarul inferior spre
umarul drept, regiunea interscapulara, hipocondrul drept.
 Durata: tipic 2-3 minute, mai rar 10-15 minute, dincolo de 30 de minute trebuie
respectat un infarct miocardic.

Proba terapeutica cu nitroglicerina este un test , disparitia durerii la nitroglicerina in 2-3

minute, este in acelasi timp un semn clinic major si un test clinic de diferentiere fata de infarct.

Alte semne care insotesc durerea:

o Anxietatea
o Frica de moarte iminenta
o Greturi, varsaturi ( manifestari digestive)
4. Atitudinea de urgenta:
- Repausul la pat sau in fotoliu si inlaturarea factorilor declansatori
- Administrarea de nitroglicerina tablete de 0,5 mg sublingual, nitrit de amil 2-3 pic. pe batista
de inhalat
- Bolnavul la primul acces de angor trebuie considerat ca o stare de preinfarct si necesita
internarea de urgenta
- In spital se v-a pune diagnosticul prin examinari paraclinice ( EKG, examen de laborator,
transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, creatininfosfachinaza, radioscopie toracica, test de
efort)

Tratamentul de durata:

Regimul igieno-dietetic, reducerea aportului caloric cu alimentatie echilibrata prin evitarea

grasimilor animale, alimente bogate in colesterol, reducerea consumului de alcool, tutun,reducerea
cantitatii de hidrocarbonata. Indepartarea stresului psihic si tensiunii psihice de orice gen. Instituirea
antrenamentului fizic progresiv sub supraveghere medicala.

Tratamentul medicamentos

Administrarea de nitriti, in functie de modul de actiune se clasifica in:

I. Nitriti cu actiune rapida si de scurta durata: nitroglicerina tablete, solutie spray. Se

administreaza sublingual, imediat la inceputul crizei (durerea dispare in 1-2 minute, dar se
pot folosi si pentru prevenirea crizei angioase inaintea unei suprasolicitari); nitrit de amil sub
forma de fiole se inhaleaza 2-3 pic., are efect mult mai rapid 10-15 secunde, dar cu durata
mai scurta 5-10 minute.
II. Nitriti cu actiune mai intarziata si prelungita (retard): izoket per oral se prezinta sub forma de
tablete a 20 mg, dar si izoket retard forte sub forma de capsule de 40 mg; isodril capsule 10-
20 mg; pentalong comprimate a 20 mg se administreaza dimineata, 1-2inainte de masa de
pranz, un comprimat inainte de ora 16 si 1-2 comprimate inainte de culcare; nitroglicerina
retard administrata per oral; mai exista si un unguent cu nitroglicerina 2% cu absorbtie lenta
transcutanata, are eficacitate maxima in caz de angor pectoral nocturn.

Betablocante: efectul consta in diminuarea consumului de O2 de catre miocard: propanolol sub

forma de tablete de 10-40 mg de 2-3 ori pe zi; trasicol tablete 40-80 mg de 3 ori pe zi.
 Antagonist ai calciului: nifedipin drajeuri de 10mg ; verapamil tablete de 40-80 mg.

Coronarodilatatoare: bipiridamol drajeuri 25-75 mg per oral (doza poate ajunge intre 50-150 mg,
1 fiola= 10 mg), pe langa efectul vasodilatator are actiune asupra adezivitatii plachetare diminuand
formarea trombilor plachetari.

Glicozizi digitalici sunt tonicocardiaci, se administreaza la bolnavii care prezinta si semne de

insuficienta cardica latenta sau manifestata: digoxin 0,25 mg 1-2 tablete pe zi.

Medicatie auxiliara: sedative: alprazolam 0,25 sau 0,5 mg de 2 ori pe zi; diazepam 2 mg 2-3 ori/zi.

Medicatia antiagreganta plachetara: aspirin cardio; clopidogrel sau trombox.

Tratamentul chirurgical este indicat in angorul sever invalidant, rebel la medicatie corect
recomandata.

3. INTOXICATIILE CU MONOXID DE CARBON

CO este un gaz incolor, inodor mai greu decat aerul. CO se combina cu hemoglobina
formand carboxihemoglobina, afinitatea hemoglobinei pentru CO este cu 250-300 ori mai
mare decat a O2.

Consecinta formarii carboxihemoglobinei duce la scaderea capacitatii de oxigenare a

sangelui, implicit a perturbarii proceselor de oxidare celulara.

1. Semne si simptome:

Sunt influentate de concentratia monoxidului si de durata expunerii, cat si de sensibilitatea

individuala. Primele simptome sunt: cefalee violenta frontala si bitemporala, ameteli, tulburari
de echilibru, senzatie de oboseala, palpitatii la efort, vajaieturi in urechi.

Aceste fenomene se agraveaza si se insotesc de greturi, varsaturi, tulburari de vedere,

slabiciune musculara, confuzie mintala, cresterea frecventei pulsului si a respiratiei, a
tensiunii arteriale.

In concentratii a CO de peste 50% apar: pierderea cunostintei, coma cu respiratie

accelerata superficiala care devine ulterior neregulata Chayne-Stokes, incarcare
traheobronsica, edem pulmonar acut, convulsii, puls rapid, scaderea TA.

In concentratii de peste 60% moartea iminenta.

2. Masuri de urgenta:
- Scoaterea imediata din mediul toxic, aerisirea incaperilor,
 - Victima v-a fi asezata in decubit lateral avand degajate caile aeriene, capul in
hiperextensie mai jos decat trunchiul
- Se face respiratie artificiala daca nu respira sau respira greu, unde exista posibilitate
oxigenoterapie, oxigenul fiind considerat antidotul intoxicatiei cu CO.

Oxigenul e poate administra prin sonda nazala cu un debit de 10 pana la 15 l O2 in

concentratie de 100% in primele 30 de minute.

Transportul bolnavului se face cat mai urgent la spital, pe timpul transportului in caz de
stop respirator se v-a recurge la respiratie artificiala gura la gura sau la aparate manuale.

Pentru determinarea concentratiei de carboxihemoglobina se recolteaza repede sange,

imediat dupa intoxicatie inainte de oxigenoterapie.

Pentru determinarea carboxihemoglobinei se respecta urmatoarele conditii: sangele

trebuie ferit de contactul cu aerul, se recolteaza sub un strat de ulei de parafina sau in
recipiente umplute complet si stupate ermetic, se mai poate face pe recoltare pe anticoagulant.

In cazurile grave(coma) si atunci cand conditiile tehnice o permit se face oxigenoterapie

hiperbara ca tratament de electie.

Dupa intoxicatii grave bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea complicatiilor si

tratarea lor.

4. HEMOPTIZIA
1.Definitie : hemoptizia este expectorarea unei cantitati variabile de sange provenind din caile
respiratorii.

2.Etiologie :

 Tuberculoza pulmonara.
 Bronsiectazie sau chiar bronsita cronica.
 Cancerul bronhopulmonar.
 Stenoza mitrala si staza pulmonara din insuficienta cardiaca.
 Anevrismul aortic
 Traumatisme toracice si pulmonare.
 Alte afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni cardio-vasculare, intoxicatii.

3. Simptomatologie:

 Senzatie de gadilire a laringelui.

 Caldura retrosternala.
 Gust de sange in gura.
  Tuse iritativa care expulseaza sangele.
 Aspect rosu aprins, aerat ,spumos al sangelui expectorat.
 Sangele este amestecat cu un continut mucos sau mucopurulent.
 Hemoptiziile mari si mijlocii determina :paloare,anxietate , transpiratii,tahipnee,
tahicardie, scadereaT.A.

4. Conduita de urgenta

 Repaus absolut,in pozitie semisezanda,in camera bine aerisita.

 Repaus vocal absolut-va comunica ca prin semne sau scris.
 Se recomanda respiratia pe nas, lenta si profunda.
 Bolnavul va bea lichide reci in cantitati mici si repetate.
 Se aplica punga cu gheata in regiunea sternala sau asupra zonei presupussangeranda.
 Va fi cat mai putin perturbat de cei din jur cu examinari minime(P.T,TA,. T).
 In hemoptizii abundente se poate proceda la ligatura celor4 membre pentru a diminua
intoarcerea venoasa.
 Se combate tusea cu codenal(2-3 tablete o data) , dionina sau calmotusin (10-12
pic.la2 ore interval).
 Se va evita administrarea preparatelor morfinice care au risculparezei bronhiilor si
retentiei sangelui.
 Se administreaza solutii hipertonice( NaCl 10%,10-20 ml) si solutie de glucoza 40%,
40-50 ml.In lipsa acestora se poate da 1 ligura de sare la un pahar cu apa.
 Administrarea medicatiei hemostatice: vitaminaC, adrenostazin,venostat,
coagulen,vasopresina,novocaina.
 Transfuzii mici de sange .
 Igiena corporala se vor face reducand la minim mobilizarea.
 Evitarea deplasarii bolnavului.
 Tratamentul general hemostatic se completeaza cu tratamentul etiologic.

Alte masuri de oprire a hemoragieicare se pot aplica in spital cand celelalte nu dau
rezultate:
-pneumoperitoneu-sunt introdusi in cavitatea peritoneala 500-1000 cm cubi aer cu
ajutorul aparatului de pneumotorax.
-pneumotorax artificial hemostatic-de partea plamanului afectat500-700cm cubi cu
aparatul de pneumotorax.
-in hemoptiziile persistente de stenoza mitrala- sangerare 400-500ml.

Tratamentul chirurgical este indicat uneori de urgenta in traumatisme toraco-pulmonare,

eroziuni arteriale, varice bronsice, tuberculoza pulmonara, chist hidatic, cancer bronsic.
 5. COLICA RENALA
1.Definitie: este un sindrom dureros acut, paroxiztic, de obicei apiretic , insotit de agitatie, si
iradieri uretro-vezico –urinare, provocat de un spasm al cailor urinare superioare.

2.Etiologie:

 Litiaza reno-uretrala-prezenta de calculi in cavitatile renale care pot migra.

 Inflamatiile uro-genitale: pilonefrita,pielonefroza,tubercloza renala.
 Tumorile renale si ale organelor de vecinatate( uter, colon, rect ).

3.Simptomatologie:

 Durerea-determinata de faptul ca musculatura caliceala,bazinetala si uretrala se

contracta ptr. a evacua calculul.
Caracteristicile durerii:
-apare dupa un efort, bai reci,trepidatii.
-este intensa,profunda cu caracter de ruptura,torsiune sau arsura.
-poate sa fie continua sau in anumite intervale.
-sediul durerii-apare in regiunea lombara, unilateral cu iradiere de-a lungul ureterului
spre organele genitale externe si radacina coapsei.
 Neliniste, agitatie, anxietate.
 Pozitie antalgica.
 Tenesme vezicale.
 Disurie, polakiurie, uneori retentie, alteori anurie.
 Hematurie-deseori microscopica.
 Alte simptome:greturi , varsaturi, meteorism,oprirea tranzitului intestinal cu tabloul
clinic de ocluzie dinamica.

Semne generale :

 Bolnavul este agitat,palid, transpirat, cu extremitati reci, pulsul mai des tahicardic, mai
rar bradicardic.
 In formele prelungite grave pot sa apara hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii
(la copii) , delir (la adulti).
 Poate sa apara febra moderata.

Conduita de urgenta

 Repaus la pat.
 Calmarea durerii:
-aplicatii locale de caldura cu sticle cu apa calda , termofoare pe zona maxima de
durere.
 -analgezice-atispastice la indicatia medicului( scobutil compus 1 f.a 5 ml injectata
foarte lent i.v.).
Pentru intretinere:
-scobutil compus supozitoare, papaverina, atropina, procaina, algocalmin, fortral.

 Examinari de urgenta:
-examen complet de urina: volum, densitate, culoare, albumina, puroi, pigmenti biliari,
sediment, testul Addis-Hamburger, urocultura.
-radiografie renala pe gol
-recoltare de sange pentru: uree,ionograma, rezerva alcalina,leucograma, amilazemie,
transaminaze, glicemie, bilirubinemie.

 Administrarea de ceaiuri diuretice si ape minerale in cantitati de2000-3000 ml-

favorizeaza diureza sieliminarea calculului.
 Explorari pentru diagnosticul etiologic: urografie, pielografie, citoscopie.
 Tratament antalgic si spasmolitic indicat de medic la care se mai adauga fenobarbital,
romergan.
In cazuri de dureri socogene se adm. perfuzii i.v lenta cu procaina 1% , atropina ,
papaverina si mialgin sub controlul ritmului cardiac si respirator.
 Antibiotice in caz de infectie.
 Combaterea starii de soc.
 Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica.
 In cazurile in care tratamentul medical nu a dat rezultat, sau in cazurile grave cu
suferinta renala se aplica tratament urologic si la nevoie chirurgical.

6. PANCREATITA ACUTA
1.Definitie : este o afectiune caracterizata anatomo -patologic prin inflamatie edematoasa(
avem pancreatita ac. edematoasa), hemoragica (pancreatita hemoragica ), necrotic sau
necrotic hemoragica.

Sindromul abdominal grav este datorat unui proces de autodigestie a glandei pancreatice.

2.Etiologie:

 Litiaza biliara ( a canalului coledoc).

 Obstructi canalului pancreatic.
 Consumul excesiv de alcool.
 Modificarile vaselor pancreatice( tromboza capilarelor, embolizari ateromatoase).
 Infectiile.
 Cauze toxice.
  Alti factori: hiperlipemia, hipercalcemia, traumatismele.
 Ulcerul duodenal, obezitatea.

3.Semne si simptome – debutul bolii este brusc.

 Durere abdominala-iradiera in spate,mai rar in umeri.Este continuua, de intensitate

mare.
 Varsaturi alimentare, bilioase sau hemoragice.
 Meteorism.
 Tulburari de tranzit prin constipatie sau ileus dinamic.
 Stare de soc cu:paloare,puls mic si rapid, T.A scazuta,transpiratii, extremitati reci,
anxietate, tahipnee.
 Semnele locale sunt putine :
- Nu exista contractura musculara.
- Pe abdomen apar in unele cazuri pete cianotice in cazurile necrotice.

4.Conduita de urgenta.

a) In faza de prespitalizare :

 Nu se administraza nimic peroral ( medicamente).

 Calmarea durerii abdominale cu algocalmin i.m, bicarbonat de soidiu 1 lingurita
peroral.
 Gheata pe abdomen.
 Aspiratie duodenala cu sonda” a demeure”.
 Asigurarea a 1-2 cai venoase sigure prin montarea a 1-2 catetere.
 Monitorizarea functiilor vitale .
 In caz de soc instauraea de perfuzie cu solutie macromoleculara ( dextran 40) sau ser
glucozat 5%-va fi mentinuta pe timpul transportului.

b)In spital:

 Recoltarea sangelui pentru examinari de urgenta : amilazemie, calcemie, glicemie,

bilirubinemie,V.S.H., leucocite.
 Recoltarea urinei: amilazurie, glicozurie.
 Examen radiologic pe gol
 Calmarea durerii la indicatia medicului cu:
-mialgin 100-150 mg la interval de 3-5 ore.
-se mai adauga-
-atropina 0,5-1 mg.
-papaverina 2 fiole( 80 g) la 2 ore i.v.
-nitroglicerina 2-3 tablete sublingual- anuleaza efectele spastice ale mialginului.
-perfuzie cu xilina ( 2-3 g/zi) in ser glucozat 5% sau ser fiziologic.
-fortral i.m.
  Combaterea starii de soc.
 Corectarea tulburarilor hidroelectrolitice.
 Administrarea de HHC in cazurile grave pentru efectul antiinflamator, antisoc,
antitoxic.
 In caz de infectie antibiotice conform antibiogramei.
 Inhibitori ai tripsinei :
-trasylol i.v. 1-2 fiole /6 ore(25.000 U).
-katein i.v. 500.000 U.J.K.(5 fiole) numai in formele edematoase la debut, apoi in
perfuzie cate 50.000 U.J.K./ ora.

De retinut !

Tripsina este o enzimă proteolitică ce este secretată sub formă inactivă pentru a preveni
autodigestia pancreasului.

In faza de prespitalizare nu se administreaza mialgin sau morfina deoarece mascheaza

procesul inflamator acut.

Daca tratamentul medical initial nu amelioreaza net starea clinica a bolnavului , se intervine
chirurgical in scopul drenarii edemului congestiv sau limfatic.

7. CRIZA DE ASTM BRONSIC

1.Definitia asmului bronsic: este o criza de dispnee paroxistica expiratorie provocata de

stenoza functionala a bronhiilor.

Criza de astm sau bronhospasmul se datoreaza contractiei musculaturii mucoasei bronsice si

hipersecretiei –duc la obstructia bronsica ,impiedicand eliminarea aerului in expiratie.

2.Etiologie.

a)Factori alergici: praful,polenul, pulberile, parul de animale, alergenele alimentare, unele

medicamente,detergenti ,coloranti.

b)Factori nealergici-infectiosi : bronsite cronice, sinuzite.

3.Simptomatologie- incepe de regula brusc, mai frecvent noaptea.Are semne prodomale

precum:stranut , hidroree nazala,tuse uscata.

Criza se caracterizeaza prin:

 Dispnee cu caracter prelungit- brahipnee cu expiratie fortata, zgomotoasa,suieratoare.

 Urmata de tuse si expectoratie mucoasa ,filanta ,eliberatoare
  Bolnavul este gasit in pozitie sezand ( ortopnee),cu capul inclinat spre spate si sprijinit
in maini.
 Faciesul exprima spaima, sete de aer,
 Tegumente palide- cenusii, acoperite cu transpiratii reci
 La examenul clinic se pot auzii murmur vezicul diminuat, raluri sibilante si ronflante
cat si hipersonoritate pulmonara.
 Bradicardie.

Criza are durata variabila intre1/4h pana la3h si se termina relativ brusc.

Intotdeauna criza se termina atunci cand bolnavul expectoreaza .

4.Conduita de urgenta-se pot trata si ambulatoriu.

 Bolnavul va fi mentinut in pozitia sezand( ajutat la nevoie), sters de transpiratii.

 Montarea a 1-2 catetere pentru asigurarea cai venoase sigure.
 Pana la venirea medicului pot fi administrate:
-antispastice:papaverina, lizadon.
-bronhodilatatoare:miofilin.
-simpaticomimetice:asmofug, asmopentalupent,tablete de efedrina.

In cazul primei crize vor fi evitate sipaticomimeticele.

 Medicatia la recomandarea medicului cu :

-bronhodilatatoare =miofilin1-2 fiole i.v. lent.
--hemisuccinat de hidrocortizon 50-200mg i.v.-in cazul in care criza nu cedeaza la
miofilin.
-oxigenoterapie
- se continua cu administrarea de simpaticomimetice sub forma de inhalatii (asmopent,
alupent, berotec, salbutamol),bronhodilatin sublingual, efedrina 1-2 fioles.c,
adrenalina s.c.

De retinut!

 Simpaticomimeticele sunt contraindicate la hipertensivi, hipertiroidieni, coronarieni.

 Criza poate evolua sub o forma grava- sufocarea se agraveaza,bolnavul devine
cianotic, apare expectoratia spumoasa rozata= edem pulmonar.

8. INSUFICIENTA RENALA ACUTA

1.Definitie :I.R.A. se caracterizeaza prin deteriorarea rapida a functiei renale de excretie,
ducand la acumularea de produsi metaboli in sange si de lichid extracelular.
2.Etiologie:

 Cauze prerenale:
-stari de soc hipovolemic, hemoragic , traumatic, obstretical, infarct miocardic,
abdomen acut.
-stari de deshidratare:varsaturi, diaree, transpiratii abudente.
-septicemii, avort septic, soc anafilactic.

 Cauze renale:
-necroze tubulare ,hemoliza intravasculara, soc prelungit, arsuri grave, nefrotoxine(
substante chimice, medicamente).
-boli renale parenchimatoase: glomerulonefrite postreptococice, nefrite interstitiale.
- boli vasculare ale rinichiului – ocluzia arterenei renale, infarct renal, ocluzia venei
renale.
 Cauze postrenale:
-calculoza uretrala bilaterala.
-tumori de vecinatate afectand ambele uretre.
-procese uretrale inflamatorii.

3.Semne si simptome:

 Semnul esential al IRA este oliguria pana la anurie.

 In unele cazuri diureza este pastrata fiind deficitara d.p.d.v. calitativ- hipistenurie,
izostenurie.
 Alte semne:
-oboseala si stare de rau general.
-cefalee.
-varsaturi, meteorism, „limba arsa”, halena amoniacala, sughit, diaree.
-dispnee, tahipnee, respiratie Kussmal sau Cheyene-Stockes.
-diateza hemoragica.
-somnolenta sau agitatie psihomotoare, convulsii, stari convulsive.
-coma in forme forte grave.

4.Conduita de urgenta

A.Masuri de urgenta aplicate inaite de internare:

 Se adreseaza bolii de baza sau cauzei declansatoare: intoxicatie, septicemie, soc,

tulburari hidreelectrolitice.
 Se vor monitoriza si nota toate manifestarile patologice. Ex:hemoragii, varsaturi, diree
manifestari de comportament,contractii sa convulsii.
 Va raporta toate manifestarile medicului pentru a institui tratamentul simptomatic in
vederea:
-combaterii varsaturilor, greturilor, diareei.
-combaterea eventualelor convulsii,stari de agitatie.
 Spitalizarea este obligatorie in toate cazurile.

B.Conduita in spital :

 Asigurarea conditiilor de igiena deoarece bolnavul este receptiv la infectii.

 Asigurarea unei cai venoase sigure prin montatrarea a 1-2 catetere.
 Recoltarea probelor de laborator:
-sange pentru determinarea: ureei, a creatininei, a rezervei alcaline, a pHsanguin, a
clorului si a supravegherea bolnavului:
potasului, a hematocritului.
-urina pentru analizele obisnuite si dozarea ureei urinare.
 Supravegherea bolnavului:
-montarea unei sonde vezicale la cazurile grave pentru monitorizarea si masurarea
diurezei, cat si pentru recoltarea urinei .
-eliminarile de lichide( urina scaun , varsaturi) vor fi notate volumetric.
-se va determina densitatea fiecarei emisii urinare.
-va monitoriza :P, T.A., R, T.
-clisma evacuatoare in caz de constipatie.
 Corectarea echilibrului hidrielectrolitic:
-se va face raportul ingesta- excreta al bolnavului.
-se va administra i.v. glucoza 10-20 %, in perfuzie lenta- cand hidratarea perorala nu
este posibila.
 Impiedicarea acumularii produsilor azotati si asigurarea regimului dietetic.
-pentru diminuarea retentiei de produsi azotati si catabolism protidic se va asigura
regim alimentar bogat in glucide si lipide care sa asigure aport caloric de 2000
calorii/zi. Regimul va cuprinde:orez fiert, unt , undelemn, paste fainoase, biscuiti,
zahar. Se exclud: painea , lactatele, ouale, carnea, pestele, fructe uscate, sucuri de
fructe.
-daca bolnavul nu poate inghiti sau varsa nutritia se va asigura pe cale parenterala cu
solutii concentrate de glucoza 20 -40%, 500-700 ml/zi, asociata cu insulina 20-40 U.I.
( adminisrtata s.c. ,fractionata doza la 6 h.), pentru 1 flacon de glucoza pentru a evita
hiperglicemia.
 Restabilirea diurezei in cazul oliguriei si tratamentul anuriei.
-se va adminstra la indicatia medicului :
a) manitol 20% , 60-80 ml in timp de 8-10 min.
b)furosemid 150mg i.v din 3 in 3 h, timp de 12 ore.
!Diureticele se administreaza numai dupa corectarea volemiei.
-tratamentul va fi considerat eficace numai daca se produce o diureza de 40ml/ora.
Se va nota in F.O. reluarea diurezei sau daca are loc o crestere a diurezei.
 Ingrijiri care privesc manifestarile supraadaugate.Ex: varsaturi, diaree, convulsii.
-in varsaturi se vor face spalaturi stomacale cu ajutorul sondei pentru eliminarea
substantelor azotate din organism(ureea se elimina si prin mucoasa gastrica).
 -daca diareile nu sunt masive nu vor fi oprite,deoarece si pe aceasta cale se elimina o
cantitate mare de substante azotate.
-in caz de hiperkaliemie se vor administra: calciu gluconic 10%, 50- 100ml in 15
min,bicarbonat de sodiu2-3%, solutie glucozata hipertona asociata cu glucoza.
-in caz de acidoza cand rezerva alcalina scade se administreaza bicarbonat de sodiu cu
controlul permanent al pH-ului.
-complicatiile cardiovasculare, respiratorii, infectioase se previn printr-o administrare
judicioasa a lichidelor.
 Indepartarea produsilor de catabolism prin „epuratie extrarenala”-cand tratamentul nu
da rezultate se utilizeaza dializa extracorporala cu ajutorul careia se poate elimina
excesul de compusi azotati, de apa si electroliti.

Mecanismul esential al producerii I.R.A. este determinat de scaderea fluxului sanguin

renal care duce la scaderea presiunii de filtrare glomerulara.

9. EPISTAXIS