Sunteți pe pagina 1din 48
ISSN: 2066 - 4974 ANUL XVII, NR. 200, martie-aprilie 2019 ® ISSN: 2066 - 4974
ISSN: 2066 - 4974 ANUL XVII, NR. 200, martie-aprilie 2019 ® ISSN: 2066 - 4974

ISSN: 2066 - 4974 ANUL XVII, NR. 200, martie-aprilie 2019 ® ISSN: 2066 - 4974

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XVII, NR. 200, martie-aprilie 2019

® ISSN: 2066 - 4974 ANUL XIV, NR. 175, iulie 2016 DIN SUMAR | TABLE
®
ISSN: 2066 - 4974
ANUL XIV, NR. 175, iulie 2016
DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:
EDITORIAL
Vremea strategiilor
A
time of strategies
2
POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES
a Brexit
3
The
statement of the President of the Romanian Energy Center following
Brexit
4
Integration of Electric Vehicles in Electric Power Systems
DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY
10
State of the Energy Union
DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY
14
World Energy Council News
DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY
16
FOREN 2016 – The opening ceremony
20
23
FOREN 2016 – Event at the level of Central and Eastern Europe
35
FOREN 2016 prizes
37
The
events program at the level of RNC-WEC and WEC August –
December 2016
SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGY
39
Interview with Mr. Eng. Ioan ROTARU - ROMATOM President
WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR
46
FEL
statement at FOREN 2016
INFO
50
Original publications of WEC-RNC members
2016 ® ® ® ISSN: 2066 - 4974 ANUL XIV, NR. 174, mai-iunie 2016 DIN
2016
®
®
®
ISSN: 2066 - 4974
ANUL XIV, NR. 174, mai-iunie 2016
DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:
EDITORIAL
Safe and Sustainable Energy
For the Region
2
History continues
POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES
3
Crisis and innovation the most pressing concerns of the world’s
energy leaders
R
DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY
12-16 June 2016 Vox Maris Grand Resort
th
6
13 Edition
Costineºti, Romania
Projects of Common Interest – the European Commission
releases revised PCI list
DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY
10
World Energy Council News
DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY
WECCENTRAL&EASTERNEUROPE
13
REGIONALENERGYFORUM
Event summary
17
FOREN 2016
SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGY
21
Organised by:
Interview with Mr. Ph.D Eng. & Ec. Mihai CERNEI – professor at the State
Romanian Member Committee
of the World Energy Council
University of the Republic of Moldavia
JUNE 12-16, 2016
WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR
31
Young FEL awarded at the Gala „Ladies in the power sector”
VOX MARIS GRAND RESORT
COSTINESTI, ROMANIA
INFO
www.cnr-cme.ro/foren2016
32
ISSN: 2066 - 4974
ISSN: 2066 - 4974
ISSN: 2066 - 4974
ANUL XV, NR. 189, octombrie 2017
DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:
ANUL XVI, NR. 194, iulie – august 2018
DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:
ANUL XVII, NR. 198, ianuarie 2019
DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:
EDITORIAL
EDITORIAL
EDITORIAL
Inevitabilul bilan autumnal
The inevitably autumn audit
2
Este preg tit România pentru exploatarea noilor rezerve
2
Mesaj pentru viitor
2
de
gaze naturale din Marea Neagr ?
Message for the future
POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES
Is Romania prepared for the exploitation of the new Black Sea
POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES
natural gas reserve?
Investi iile f r precedent în energie curat dep esc nivelul
cheltuielilor pentru combustibili fosili
Record-breaking clean energy investment overtakes fossil
fuel spending
Consecin ele retragerii Administra iei Trump din Acordul de la Paris
The Consequences of Trump's Withdrawal from the Paris Agreement
Energia în viitoarele ora e
Energy in Future Cities
Viitorul este supraalimentat
TheFuture is overcharged
Schimb ri semni cative cu privire la Schema de Sprijin a Surselor
Regenerabile de Energie prin Certi cate Verzi
Signi cat Changes to Green Certi cates Support Scheme
Scenarii privind sectorul energetic din America Latin
i zona Caraibelor: rock, tango sau samba?
Latin America and Caribbean Energy Scenarios: Rock, Tango or Samba?
3
4
ENERGETICA LA 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE
4
Sistemul energetic românesc la centenar. Conducerea operativ
prin dispecer
The Romanian Energy System in the Centenary Year. Operational
management through dispatcher
5
Blockchain-ul i cei cinci vectori de progres. Sinteza documentului
elaborat de Deloitte
Blockchain and the ve vectors of progress.
Summary of the Deloitte developed document
DIN ENERGETICA INTERNA IONAL
7
POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES
Consumul mondial de energie pân în 2040
6
9
Global energy consumption to 2040
Solu ii exibile de interconectare a sistemelor electroenergetice
9
ale
României i Republicii Moldova
Hidrogenul, veriga lips în tranzi ia energetic
8
13
Flexible solutions for Power System Interconection
Hydrogen, the missing link in energy transition
of Romania and Republic of Moldova
DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY
Impactul politicilor i m surilor adoptate de România în domeniul
13
17
Mesajul dlui dr. Christoph Frei, secretar general al CME
10
energiei, asupra reducerii gazelor cu efect de ser ,
Message of Dr Christoph Frei, WEC Secretary General
în
perspectiva anului 2035
Câteva idei rezultate din lucr rile „Energy Transition Summit“,
12
DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY
Comisia European salut adoptarea de noi norme pentru asigurarea
securit ii aprovizion rii cu gaze naturale în Europa
European Commission welcomes new rules to secure
gas supplies in Europe
19
The impact of politics and measures adopted by Romania
in the eld of energy, on the reduction of greenhouse gas
in the perspective of 2035
DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY
Milano, 8 – 11 octombrie 2018
Some ideas from "Energy Transition Summit",
Milano, 8-11 October 2018
FOREN 2018
19
DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY
DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY
DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY
Simpozionul tiin i c aniversar „100 de ani de industrie
13
Liderii mondiali în domeniul energiei conduc dezbaterile
pe teme critice la DEMEX 2017
20
în România“. Sinteza evenimentului
E
cien a energetic – prioritar : Comisia European salut
24
acordul privind e cien a energetic
Aniversary Scienti c Symposium "100 years of Industry
Global energy leaders drive debate on critical issues
Energy e ciency rst: European Commission welcomes
at DEMEX 2017
agreement on energy e ciency
in Romania". Event Synthesis
Conferin a „Drumul spre rezilien . Gestionarea riscurilor
18
DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY
Europa este pionier în tranzi ia global c tre energie ecologic :
25
emergente. In uen a asupra provoc rilor trilemei energiei“.
Conferin a „Legisla ia româneasc i noile orient ri europene
22
Comisia salut acordul ambi ios privind dezvoltarea în continuare
Sinteza evenimentului
privind protec ia consumatorilor vulnerabili i în s r cie energetic “,
a
surselor regenerabile de energie în UE
Conference "The road to Resilience. Managing the emerging risks.
14
septembrie 2017. Sinteza evenimentului
Europe leads the global clean energy transition: Commission
In uence of the Energy Trilemma Challenges“.Event Synthesis
Conference "Romanian Legislation and New European Guidelines
welcomes ambitious agreement on further renewable energy
FEL ROMANIA
on the Protection of Vulnerable Consumers and inEnergy Poverty"
development in EU
Conferin a „Beyond Strategy and Gas Conference“,
24
30
DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY
15
septembrie 2017. Sinteza evenimentului
Energia neregenerabil a tinerilor în România
The (non)renewable energy of young people in Romania
Monitorul mondial al problemelor în energie 2018 | Perspective
28
Conference "Beyond Strategy Oil and Gas Conference",
15 September 2017. Event Summary
Târgul Na ional de Energie AFEER, 19 – 22 septembrie 2017.
Sinteza evenimentului
AFEER National Energy Fair, 19-22 September 2017. Event Summary
Conferin a „Scenarii de reconversie a rezervelor de hidrocarburi
descoperite în România din nerecuperabile în recuperabile“
Conference "Scenarios for Reconversion of Oil Reserves
Discovered in Romania from Unrecoverable in Recoverable"
FOREN 2018
28
30
privind marea tranzi ie energetic
World Energy Issues Monitor 2018 | Perspectives
on the Grand Energy Transition
Comitetul Membru Spaniol public raportul
„Energie i geostrategie“ 2018
Spanish Member Committee presents
2018 "Energy and Geostrategy" publication
SENIORII ENERGIEI
31
28
Dialog de su et cu dl ing. Mircea Cârdu,
expert în ma ini termice
Dialogue with Mr. Mircea Cârdu, thermal machines engineer expert
LEGISLA IE ÎN DOMENIUL ENERGIEI I AL MEDIULUI
35
FEL ROMANIA
37
NOUT I EDITORIALE
Viitorii lideri din Energie la FOREN 2018
Future Energy Leaders at FOREN 2018
30
Fizica reactoarelor nucleare
Physics of nuclear reactors
45
39
INFORMA II DE INTERES ECONOMIC NA IONAL
PREOCUP RI I PASIUNI EXTRAPROFESIONALE
Problemele Capitalei, în dezbatere la CCIB
Bucharest's problems debated at BCCI (Bucharest Chamber
31
Fidelitate canin
Canine delity
46
Evolu ia legisla iei în domeniul energiei în România.
Partea 1 – Pân la aderarea la UE
Evolution of the energy legislation in Romania.
Part 1 - Until EU accession
Modi c ri privind Regulamentul pentru acordarea autoriza iilor
de în in are i a licen elor în domeniul gazelor naturale
Amendments to the Regulation for issuing permits and licenses
in the gas eld
of Commerce and Industry)
PREOCUP RI I PASIUNI EXTRAPROFESIONALE
INFO
INFO
42
CE Oltenia – 5 ani de func ionare
Oltenia Energy Complex – 5 years of operation
34
47
Modi c ri recente în Sistemul Achizi iilor Publice
Recent amendments to the Public Procurment System
Cosa ul
Grasshopper

„Un„Un poporpopor carecare nu-nu-şşii cunoacunoaşştete istoriaistoria ee caca unun copilcopil carecare nu-nu-şşii cunoacunoaşştete ppăărinrinţţii“.ii“. (Nicolae(Nicolae Iorga)Iorga)

rin ţ ţ ii“. ii“. (Nicolae (Nicolae Iorga) Iorga) EDITORIAL C ă tre 100% energie din
rin ţ ţ ii“. ii“. (Nicolae (Nicolae Iorga) Iorga) EDITORIAL C ă tre 100% energie din
rin ţ ţ ii“. ii“. (Nicolae (Nicolae Iorga) Iorga) EDITORIAL C ă tre 100% energie din

EDITORIAL

Către 100% energie din surse regenerabile Towards 100% renewable energy

4

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIES

 

Perspectivă inovatoare spre un viitor al energiei electrice bazat pe surse regenerabile – Studiul IRENA IRENA Study – Innovation landscape for a renewable-powered future: solutions to integrate variable renewable

6

DIN ENERGETICA INTERNAȚIONALĂ

 

Uniunea Energetică: de la viziune la realitate The Energy Union: from vision to reality Către o Europă neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei: UE investește peste 10 miliarde euro în tehnologii inovative curate Towards climate-neutral Europe: EU invests over €10 billion in innovative clean Technologies

8

10

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITY

 

Workshop-ul CME „European Energy Scenarios“, Tallin, 26 februarie 2019 "European Energy Scenarios“ WEC Workshop Comitetul Membru Francez al CME, optimist în ceea ce privește resursele viitoare Conseil Français de l'Énergie, optimistic about unleashing limitless energy

11

12

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITY

 

Conferința „Industria energetică românească – trecut,

13

prezent, viitor“, 28 februarie 2019. Sinteza evenimentului "Romanian Energy Industry – past, present, future“

Conference, 20

th

February 2019. Event Synthesis

Simpozionul „Tehnologii noi pentru dezvoltarea rețelelor electrice“,

16

15 martie 2019. Sinteza evenimentului "New technologies for electricity network development“ 15 th March 2019. Event Synthesis Conferința „Rețele și contorizări electrice“, 11 aprilie 2019. Sinteza evenmentului "Smart Grid & Smart Metering“ Conference, 11 th April 2019. Event Synthesis

19

FEL ROMANIA

 

Viitorul Energiei în România: avem o Strategie Energetică sustenabilă? The Energy Future in Romania: Do we have a sustainable Energy Strategy?

28

SENIORII ENERGIEI

 

Dialog de suet cu dl Ioan Avram, fost ministru al Construcțiilor de Mașini și al Energiei Electrice Dialogue with Mr. Ioan Avram, former Minister of Manufacturing Engineering and of Energy

29

INFORMAȚII DE INTERES ECONOMIC NAȚIONAL

 

Forum de afaceri România – Italia la Palatul Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București Romania – Italy Bussiness Forum at the Palace of Bucharest Chamber of Commerce and Industry

33

LEGISLAȚIE ÎN DOMENIUL ENERGIEI ȘI AL MEDIULUI

 

Modicări privind procedura pentru aplicarea vizei anuale a autorizației de mediu și a autorizației integrate de mediu Amendments to the Procedure regarding Annual Visa on the Environmental Permit and on the Integrated Environmental Permit

34

PERSONALITĂȚI ALE ȘTIINȚEI ȘI INGINERIEI

 

Gogu Constantinescu – un savant de dimensiune planetară. Teoria Sonicității – 100 ani Gogu Constantinescu - A worldwide recognition scientist. Theory of Sonics - 100 years

35

PREOCUPĂRI ȘI PASIUNI EXTRAPROFESIONALE

 

Dealurile The hills Numărul de aur (1,618

 

39

)

40

Golden Ratio (1.618

)

INFO

MCSI și ANCOM au anunțat la Ziua Comunicațiilor 2019 noile măsuri luate în vederea pregătirii licitației 5G MCSI and ANCOM announced on 2019 Communications Day the new measures taken to prepare the 5G auction IEAS 2019

41

42

NOUTĂȚI EDITORIALE

 

„Citadela perpetuă

 

43

"Perpetual citadel“

 

IN MEMORIAM

 
 

45

Nicolae Viorel Mărculescu, fost director general al Întreprinderii Nuclearoelectrice Cernavodă (INC) Nicolae Viorel Mărculescu, former General Manager of INC

Nicolae Viorel M ă rculescu, former General Manager of INC 2 MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr.

NUMĂRUL 200

Numărul 200! Un număr cu multiple semni- cații: persistență, sustenabilitate, dinamism, seriozitate, comunicare, socializare Așadar, Mesagerul energetic, buletinul informativ al CNR – CME, ajuns la numărul 200, are, în mod resc, propria lui istorie pe care, în câteva cuvinte, încercăm să o evo- căm. Când, în 1924, prin Decret Regal, Ferdinand I Întregitorul a decis (la pro- punerea profesorului Con- stantin Budeanu și a ingi- nerului Constantin Bușilă) în ințarea Comitetului Na- țional Român, ca membru al Conferinței (Consiliului) Mondial al Energiei, l-a pla- sat pe acesta ca organiza- ție profesională a tuturor acelora care activau și vor activa în domeniul energi- ei, în structura autorității din administrația centrală care coordona domeniul energetic din economia românească. Și astfel, vreme de mulți ani, C.N.R. s-a aat în structura sau sub coordonarea, la început, a Societății Române de Gaz și Electricitate, iar, mai apoi, a dife- ritelor forme pe care le-a cunoscut Ministerul Energiei. Așa stând lucrurile, se înțele- ge că CNR își făcea cunoscute ac- tivitățile realizate sau/ și a ate în program prin intermediul formelor regulate sau aleatoare de comuni- care ale structurii centrale pe lângă care își desfășura existența. Și asta până în anii '90 ai veacului trecut când, prin inițiativa și eforturile domnului Călin-Andrei Mihăileanu (fost director general al Institutului Central de Cercetări Energetice și al ICEMENERG) și al doamnei Elena Ratcu (coordonator al activității de relații și comunicare internă și in- ternațională din ICEMENERG și mai apoi din RENEL), profesorul Aureliu Leca a convins Consiliul de Adminis- trație al regiei de electricitate (suc- cesoare a Ministerului Energiei Elec- trice) să achite, către Ociul Central de la Londra al CME, toate cotizațiile restante și reluarea, astfel, a acti- vităților C.N.R. ca membru fondator al acestui for. Modi cările survenite succesiv în Administrația Centrală a făcut ca, încet, încet energia să nu mai aibă

o structură unică la nivel central,

nici măcar la nivelul fostei S.R.G.E.

Acesta a fost și momentul în care s-a decis transformarea C.N.R. în organizație de sine stătătoare și cu statut de persoană juridică, negu- vernamentală, la nivel republican. Ei bine, acest nou statut al C.N.R. implica și o nouă formulă de informare centralizată a membrilor

cări de conținut și de dimensiuni (număr de pagini) care au depășit posibilitățile proprii ale secretari- atului executiv, având în vedere și necesitatea și ambiția de a se res- pecta o periodicitate strict lunară (12 numere pe an), ajungându-se la forma și calitatea (cu peste zece rubrici permanente acoperind o pa- letă cuprinzătoare de tematici de in- teres) pe care Me- sagerul energetic le reprezintă azi (când, numai vre- melnic, anumite greutăți de editare și tipărire întrerup seria fastă de peri- odicitate lunară și de promptitudine temporală). Actualul colec- tiv de redacție al buletinului urmă- rește să lărgească aria de comunica- re și încărcătura de interes, prin măsuri de moderni- zare și de atractivitate ideatică. Avem speranța că, în viitorul foarte apropiat, Buletinul informativ al CNR – CME, Mesagerul energetic, să reintre în programul de ritmici- tate lunară și să-și mențină treaz interesul în rândul membrilor Aso- ciației pentru participarea acestora cu materiale originale și pentru lec- turarea tuturor informațiilor pe care ne străduim să le concepem cât mai actual, de strict interes informațio- nal, atractive și mereu așteptate de cititori!

Colectivul de redacție

a ș teptate de cititori!  Colectivul de redac ț ie colectivi ș i cei individuali.

colectivi și cei individuali. La înce- put s-a convenit tacit să se utilize- ze paginile buletinului „Smart“, pus

în circulație la nivelul CONEL. Apoi,

primul director general executiv

al Asociației CNR – CME, domnul

Gheorghe Bălan, a obținut apro- barea primului Consiliu Director să organizeze un concurs pentru denumirea unui buletin informativ propriu. Din multele propuneri s-a ales denumirea de Mesagerul energetic care și-a început timid existența mai întâi în format de patru/opt pagini lunar, în alb-negru, editate și tipă- rite în regie proprie de secretariatul general executiv (trei/patru persoa- ne), pe tehnica proprie de impri-

mare și reproducere, difuzarea făcându-se direct de secretaria- tul executiv sau prin poștă, către membrii colectivi din provin- cie și către abonații individuali. Această perioadă de pionierat a buleti-

nului informativ, deși cu un sumar redus de rubrici și tematici, s-a bucurat de un real interes, ceea ce

a condus la repetate

perfecționări, ampli-

ceea ce a condus la repetate perfec ț ion ă ri, ampli- MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII,

MESAGERUL

ENERGETIC

Anul XVII, Nr. 200, martie – aprilie 2019

3

EEditorialditorial

E Editorial ditorial C Ă TRE 100% ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov,

CĂTRE 100% ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE

Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilier al CNR – CME

Preocupările legate de dezvolta- rea, în anii următori şi în deceniile următoare, a societăţii umane, au determinat ca problemele legate de mediul ambiant şi, mai ales, de poluarea acestuia, din cauza acti-

vităților desfășurate de oameni, să ajungă în atenția tuturor locuitorilor pământului, dar şi a organismelor internaționale. Răspunsurile au fost diferite: de la ignorarea completă a problemei până la implicarea totală pentru o rezolvare rațională. Desi- gur că au fost şi sunt şi voci care promovează soluții care, deși rea- liste, nu ţin seama de condițiile concrete în care evoluează socie- tatea umană. Dezvoltarea so- cietăţii industriale, în special după mijlocul secolului XIX a con- dus la o creştere în ritm accelerat a canti- tăţii de emisii poluan-

te în atmosferă. Deşi

atmosfera Pământului are capacitatea de a prelua o parte dintre emisii, fără a afecta

produs existent şi preponderent în majoritatea emisiilor. Desigur că sistemele de produ- cere a energiei au fost şi sunt surse importante de emisii poluante, în special centralele clasice care uti- lizează cărbunele ca sursă primară de energie. Cu toate eforturile fă- cute, aceste centrale au fost şi ră- mân surse importante de emisii de fum, oxizi de sulf, oxizi de azot, di- oxid de carbon. Trecerea centralelor utilizând cărbune la arderea gazului

lare şi altele fac parte din această categorie, dar pot acestea să acope- re necesarul de energie electrică al unei societăți în plină dezvoltare, cu mijloacele tehnice actuale? Calculele efectuate privind po- tențialul de energie obținut în cen- tralele eoliene şi centralele fotoelec- trice arată că, teoretic, acest lucru este posibil, dar în cazurile practice pot apărea probleme de nedepășit. Centralele eoliene, centralele sola- re, dar şi cele hidroelectrice de mică putere (considerate surse regenerabile de energie) sunt meteo- dependente, având capacitate de gene- rare care nu cores- punde cu gracul de sarcină al activităţilor umane. Dezvoltarea surselor moderne de stocare a energiei electrice poate asi- gura „aplatizarea“ producției surselor volatile şi ar putea acoperi necesarul de energie în orice mo- ment, eventual folo- sind şi capacitatea de „inteligenţă“ a unor utilizatori care pot să-şi comute perioada de utili- zarea spre intervale de timp cores- punzătoare posibilităților de produ- cere a energiei electrice. O atenţie deosebită este acor- dată surselor fotoelectrice, dezvol- tate în special ca surse locale, folo- site pentru alimentarea utilizatorilor casnici sau a micilor utilizatori, care au sucient spaţiu pe acoperişul construcţiei pentru a genera energie electrică pentru necesităţile proprii şi eventual pentru transfer local de energie, atunci când există dispo- nibilități (utilizatori şi producători, numiți prosumatori). Deși teoretic această soluție este abilă, contri- buția energiei astfel generată are o pondere redusă la acoperirea ne- cesarului de energie. Panourile pot instalate ecient doar pe acope- rișurile unor construcții cu puține niveluri (vile, locuințe uninominale,

ț ii cu pu ț ine niveluri (vile, locuin ț e uninominale, vizibil lumea vie, totu

vizibil lumea vie, totuşi au fost ca- zuri în care capacităţile de prelua-

natural asigură o reducere substan- ţială, dar nu completă a emisiilor

re

ale atmosferei au fost depăşite.

poluante ale surselor de producere

Să ne amintim de perioada de după mijlocul secolului XX, atunci când,

a energiei electrice. Se consideră astfel că utilizarea gazului metan va

în Germania, centralele electrice

reprezenta o tranziție a sectorului

utilizând cărbune, prin emisiile de dioxid de sulf, au determinat ploi-

energetic către o soluție fără emisii poluante. Întrebarea este dacă este

le

acide care au distrus pădurile din

posibilă dezvoltarea unor soluții în

zonă. De asemenea, utilizarea exce-

care sectorul energiei electrice va

sivă a încălzirii pe bază de cărbune

deveni „curat“, cu emisii poluante

a

determinat apariţie renumitului

zero.

smog al Londrei, care a făcut nenu- mărate victime în capitala Angliei.

Dezvoltarea soluțiilor în care surselor regenerabile de energie

Exemplele ar putea continua. Măsu-

asigură producerea energiei elec-

rile adoptate de autorităţi au reuşit să limiteze efectele majore ale po- luărilor locale, dar poluarea rămâne

trice, fără a genera emisii poluante pe durata de funcționare, a generat ideea producerii energiei electrice

o

problemă generală care, practic,

fără a determina emisii în mediul

afectează tot globul.

ambiant. Desigur că centralele hi-

 

Ar ideal dacă activitățile noas-

droenergetice, centralele nucleare,

te

ar lipsite de producerea de emi-

centralele care folosesc energie ma-

sii

poluate, evaluate în mod obișnuit

selor de aer în mișcare, centralele

prin cantitatea echivalentă de CO 2 ,

care utilizează energia razelor so-

hale, zone de parcare) sau pe te- renuri degradate (din ce în ce mai pu

hale, zone de parcare) sau pe te- renuri degradate (din ce în ce mai

puține în societatea modernă), dar nu sunt suciente pentru alimen- tarea persoanelor care locuiesc în clădirile înalte şi nici a utilizatorilor industriali. Amplasarea panourilor solare pe terenuri agricole nu este o so- luție rațională, deși ar putea oferi spațiul necesar pentru preluarea energiei radiației solare, implicând

o concurența a raportului hrană

față de energie. Sursele eoliene reprezintă, în prezent, o tehnologie matură, cu externalități (spații de instalare, drumuri de acces) relativ reduse,

dar devin e ciente numai în zonele

cu o viteză medie a vântului peste

o anumită valoare şi cu activitate

pe tot parcursul anului. România

bene ciază de zone care sunt adec- vate dezvoltării surselor eoliene şi care, dacă ar cuplate cu sisteme de stocare a energiei electrice, ar putea avea o pondere importantă

în acoperirea unei părți a necesa-

rului de energie electrică pentru economie. România are un avantaj impor- tant în demersul către „100% re- generabile“ prin faptul că energia

hidraulică acoperă practic un sfert din necesarul de energie electrică

a ţării. Cum cele mai importante

amenajări hidroenergetice au fost

realizate deja, creșterea ponderii energiei obținută din surse hidrau- lice este puțin probabilă. Energia nucleară, deși nu poa-

te considerată sursă regenerabilă,

este caracterizată de un nivel redus de emisii, pe durata de funcționare, şi poate avea un rol important în re- alizarea unui mediu mai curat. E ciența energetică poate in- clusă în lista „surselor de energie“ care pot importante în limitarea poluării mediului ambiant şi, din acest motiv, este deosebit de pro- movată în aplicațiile energiei, ca o soluție cu costuri relativ reduse, dar implicând multă inteligență umană. Desigur că așteptările, de mul- ți ani, privind energia obținută în centralele nucleare cu fuziune, ar putea, teoretic, să rezolve complet problema compatibilității surselor de energie electrică cu mediul am-

biant, dar deocamdată orizontul de timp la care vom vedea aceste cen- trale nu este previzibil. „100% regenerabile“ este un obiectiv al tuturor specialiștilor, dar în prezent şi în viitorul apropi-

EEditorialditorial

at trebuie să facem eforturi pentru utilizarea ecientă a posibilităţilor actuale pentru a depăși perioada de tranziție către energia electrică „curată“. În analiza încadrării în mediul ambiant a surselelor de energie electrică trebuie luat în considera- re şi faptul că sursele de energie electrică, chiar şi cele regenerabi- le, includ şi etapele de realizare şi dezafectare, însoţite de procese care implică emisii poluante sem- ni cative (necesar de ciment, er, lucrări de construcții şi dezafectare etc) astfel că producerea energiei electrice generează totdeauna un anumit nivel de poluare, dar acesta trebuie să aducă un aport redus față de sursele naturale de poluare (vul- cani, incendii de pădure, prezenţa ințelor vii etc). Poluarea determinată de sec- torul energie este o problemă glo- bală şi necesită implicarea tuturor statelor lumii. Dar o responsabili- tate majoră o au statele dezvoltate economic, care au o lungă istorie de poluare a atmosferei, consecință a dezvoltării intense, iar în prezent dispun de tehnologiile şi suportul nanciar pentru dezvoltarea unor soluții „curate“.

pentru dezvoltarea unor solu ț ii „curate“.  MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 200, martie –

MESAGERUL

ENERGETIC

Anul XVII, Nr. 200, martie – aprilie 2019

5

PPoliticiolitici eenergeticenergetice

P Politici olitici e energetice nergetice PERSPECTIV Ă INOVATOARE PENTRU UN VIITOR AL ENERGIEI ELECTRICE BAZAT

PERSPECTIVĂ INOVATOARE PENTRU UN VIITOR AL ENERGIEI ELECTRICE BAZAT PE SURSE REGENERABILE:

SOLUȚII DE INTEGRARE A SURSELOR REGENERABILE VARIABILE – STUDIU IRENA 1

Prof. dr. ing. Virgil Mușătescu, consilier al CNR – CME

Rolul surselor regenerabile de energie în producerea de energie electrică a devenit tot mai important în efortul continuu de decarbona- re a sectorului energetic. La aces- ta au contribuit atât îmbunătățirile tehnologice care au dus la scăderi semnicative ale costurilor, cât și necesitatea mai bine înțeleasă a dezvoltării sustenabile a socie- tății omenești în ansamblul ei, necesitate transformată în țin- te din ce în ce mai ambițioase în privința emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, caracterul variabil și practic ne- controlabil al surselor regenera- bile ridică problemele cunoscute legate de posibila instabilitate a sistemelor electroenergetice. De aceea, ca răspuns la aceste pro- vocări, decidenții și operatorii de sistem din toată lumea adoptă o serie de măsuri pentru a menține un echilibru trainic între cerere și ofertă într-un cadru evolutiv cu o dinamică rapidă. Inovarea este esențială și trebuie focalizată pe sprijinirea dezvoltării și disemină- rii de soluții care cresc exibilita- tea sistemului, necesară pentru a integra cote din ce în ce mai mari de energie electrică produsă din sur- se regenerabile meteo-dependente. În acest context, IRENA a realizat un studiu 2 al cărui scop anunțat este acela de a analiza detaliat „peisajul de inovare“ care permite integrarea surselor regenerabile, de a inventa- ria și cataloga mai multe exemple de inovare și de a răspândi soluți- ile inovatoare aate la dispoziție la acest moment. Acest studiu, com- binat cu diverse surse online, ur- mărește furnizarea unui ghid clar și ușor „navigabil“ al diverselor inova-

ții, ind actualmente în dezvoltare sau – uneori – chiar în uz în unele părți ale lumii. Ghidul permite astfel decizii informate asupra posibilelor soluții pentru ecare caz particular. De aceea, considerăm că un scurt rezumat al respectivului studiu este

ă m c ă un scurt rezumat al respectivului studiu este util ș i pentru deciden

util și pentru decidenții din sistemul electroenergetic românesc. Analiza din studiu a demonstrat că inovațiile tehnologice ating pa- tru dimensiuni cheie ale sistemelor electrice de pe glob:

 Tehnologii permisive: acele tehnologii care joacă un rol cheie în integrarea surselor regenerabi- le. Studiul se referă la tehnologii de stocare, electricare a sectoare- lor nale, noile tehnologii digitale, smart grids și generarea descentra- lizată dispecerabilă;

 Modele de afaceri: acele mo- dele care creează afaceri pentru noi servicii, permițând o exibilitate sporită a sitemului și care stimulea- ză o integrare superioară a tehnolo- giilor de surse regenerabile. Dintre acestea se accentuază creșterea importanței consumatorilor și ofer- ta corespunzătoare a surselor re- generabile;  Modul de realizare al pieței:

noile structuri de piață și schim- bările din cadrul de reglementare în scopul încurajării exibilității și a serviciilor necesare într-un sistem electroenergetic bazat pe surse regenerabile, stimulând noile oportunități de afaceri. Studiul se referă la inovări atât în piața angro (whole sale), cât și cea cu amă- nuntul (retail);  Modul de operare a siste- mului: căi inovatoare de operare a sistemului electroenergetic care permit integrarea unor cote mai mari de surse regenerabile. Se re- feră la operarea resurselor ener- getice distribuite, la modalități de adaptare față de incertitudini și la momentul întăririi rețelei. S-au analizat în detaliu 30 de tipuri de inovări cu informare asu- pra beneciilor, riscurilor și a adec- vanței acestora pentru un anumit context. S-a realizat descrierea, contribuția la transformarea secto- rului electroenergetic, factorii che- ie care permit dezvoltarea (riscuri, provocări și modalități de depășire), starea curentă și exemple specice, inclusiv cerințe pentru implemen- tare. Concluzia studiului este că, în fapt, soluțiile implementate pentru integrarea surselor regenerabile nu sunt singulare, ci apar din sinergiile diferitelor inovații care combină teh-

1 IRENA – International Renewable Energy Agency

2 Innovation Landscape for a Renewable-Powered Future: Solutions to Integrate Variable Renewables, 2018. Disponibil pe www.irena.org/publications

P Politici olitici e energetice nergetice nologiile, proiectarea pie ț ei, mode- lele de afaceri

PPoliticiolitici eenergeticenergetice

nologiile, proiectarea pieței, mode- lele de afaceri și modul de operare

sistemelor. Această abordare este numită „inovare sistemică“. Studiul este structu- rat pe 5 capitole:

1. Transformarea sectorului electroener- getic – face o fotograe macro, explicând impor- tanța viitorului sistem bazat pe surse regene- rabile pentru atingerea obiectivului de reducere

a amprentei de carbon,

pentru accesibilitate mai bună și mai sigură. Se subliniză principalele provocări și se identi- că tendințele inovatoare care pot depăși aceste provocări. Totodată se urmăresc schimbările rolului și responsabilită- ților actorilor din sector, dar și a celor nou intrați pe scenă. 2. Perspectiva inovațiilor pentru integrarea mai accentuată a rege- nerabilelor – aici se analizează 30 de tipuri de inovații deja utilizate.

a

3. În acest capitol se explică relația

și sinergiile dintre tipurile de inovații și cele patru dimensiuni descrise mai sus și se formulează soluțiile posibile.

recomandate pentru un viitor bazat pe regenerabile. În concluzie, studiul analizat este nu numai interesant, dar urmărește

analizat este nu numai interesant, dar urm ă re ș te 4. Evaluarea impactului solu ț

4. Evaluarea impactului soluțiilor

asigură un ghid sumar privind acele soluții care pot relevante în con- textul specic al diferitelor sisteme.

5. Capitolul nal propune un plan în opt trepte privind acțiunile

și identicarea unor soluții practice specice diferitelor sisteme electro- energetice în încercarea de a mări contribuția surselor regnerabile fără a împiedica exibilitatea și adecvan- ța acestora. Lectură plăcută!

ș i adecvan- ț a acestora. Lectur ă pl ă cut ă !  MESAGERUL ENERGETIC

MESAGERUL

ENERGETIC

Anul XVII, Nr. 200, martie – aprilie 2019

7

DDinin eenergeticanergetica iinternationalanternationala

ˇ

e energetica nergetica i internationala nternationala ‚ ˇ UNIUNEA ENERGETIC Ă : DE LA VIZIUNE LA

UNIUNEA ENERGETICĂ: DE LA VIZIUNE LA REALITATE*

Conform celui de-al patrulea raport privind starea Uniunii Energetice, adoptat în data de 9 aprilie 2019, Comisia și-a îndeplinit pe deplin angajamentele legate de viziunea sa privind o strategie a Uniunii Energetice prin care se garantează o energie accesibilă, abordabilă, sigură, competitivă și durabilă pentru toți europenii. Europa este deja un lider mondial al luptei împotriva schimbărilor climatice. Politicile europene puse în aplicare în ultimii cinci ani, în toate domeniile de politică, au plasat UE pe drumul cel bun pentru a pro- ta pe deplin de tranziția către o energie curată, valoricând oportunitățile economice pe care aceasta le oferă, generând creștere economică, locuri de muncă și creând un mediu mai sănătos pentru consumatori.

Dincolo de modernizarea politicii europene în domeniul energiei și al climei, Uniunea Energetică stimu- lează tranziția economiei europene către o energie curată în sectoa- re-cheie, în conformitate cu angaja- mentele asumate în temeiul Acordu-

lui de la Paris, asigurând în același timp o tranziție echitabilă din punct de vedere social. Construirea unei Uniuni Energetice rezili- ente, cu o politică prospectivă în domeniul climei și al energi- ei, a fost una dintre prioritățile politice ale Comisiei Juncker. Astăzi, facem bilanțul punerii

în aplicare cu succes a ceea ce,

în 2014, constituia doar o vizi- une comună asupra unei Uni- uni Energetice interconectate, sigure și durabile. Raportul este însoțit de două documen- te care prezintă progresele în- registrate în domeniul energiei

din surse regenerabile și al e- cienței energetice. În paralel, Comisia prezintă, de aseme- nea, un raport privind punerea în aplicare a planului de acțiu- ne strategic privind bateriile și

o comunicare referitoare la un

proces decizional mai ecient și mai democratic în cadrul politicii UE în domeniul energiei și al climei. Vicepreședintele Maroš Šefčovič, responsabil pentru Uniunea Energe- tică, a declarat: „Uniunea energeti- că înseamnă Europa cu tot ce are ea mai bun: găsirea împreună de soluții la marile probleme legate de securi- tatea energetică și de tranziția ener- getică, care nu ar putea soluționa- te în interiorul frontierelor naționale. Am transformat provocarea majoră reprezentată de tranziția energetică într-o oportunitate economică pentru toți europenii. Pentru a realiza acest

lucru, a fost nevoie de o transformare veritabilă a politicilor noastre în do- meniul energiei și al climei: nu este vorba doar de ajustări marginale, ci de schimbări sistemice. Niciun stat membru nu ar putut face acest lucru de unul singur. Raportul nostru ara- tă modul în care toate măsurile pri- vind Uniunea Energetică se combină

m ă surile pri- vind Uniunea Energetic ă se combin ă pentru a face ca politica

pentru a face ca politica noastră să e pregătită pentru viitor. Dispu- nem astăzi de o structură capabilă să redirecționeze investițiile către tehnologii și soluții orientate către viitor. Am demarat, de asemenea, luarea de măsuri pentru industrie, cum ar fabricarea de baterii în Eu- ropa, asigurându-ne totodată că nu vom lăsa în urmă niciun european de-a lungul procesului de tranziție. În prezent, ecare stat membru trebuie să urmeze acest exemplu și să integreze cât mai rapid măsuri- le naționale privind energia, clima,

mobilitatea și toate celelalte dome-

nii conexe, astfel încât Europa să se

ae, până la jumătatea secolului, în

avangarda tranziției către neutrali- tatea climatică.” Comisarul pentru politici clima- tice și energie, Miguel Arias Cañe- te, a declarat: „Europa dispune în prezent de cel mai ambițios și avan- sat cadru de politici în domeniul cli- mei și al energiei la nivel mondial. Am convenit cu toții asupra legis- lației necesare pentru a ne atinge obiectivele pentru 2030; obiectivele noastre sunt mai ambițioase în ceea ce privește eciența energetică și energiile din surse regenerabile. Însă Uniunea Energetică reprezin- tă mai mult decât norme și politici:

am mobilizat niveluri record de in- vestiții în domeniul energiei curate, am intermediat Acordul de la Paris și am inițiat intrarea sa rapidă în vi- goare, am continuat să promovăm integrarea pieței europene a ener- giei și am elaborat o viziune pe ter- men lung pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Mai avem însă un drum lung de parcurs. Trebuie să continuăm implementarea energiilor din surse regenerabile în întreaga Europă și să intensicăm eforturile pentru a economisi mai multă energie. Tre- buie să ne angajăm într-un proces de transformare, conștientizând ur- gența imediată a acestei necesități într-o măsură mai mare decât se în- tâmplă în prezent. Cu ajutorul stra- tegiei noastre privind neutralitatea din punct de vedere climatic până în 2050 am pregurat modalitatea în care acest obiectiv poate atins și am prezentat o analiză aprofundată

a motivelor și mijloacelor prin care

Europa poate obține neutralitatea climatică, a motivelor pentru care

*) Comunicat de presă al Comisiei Europeane, Bruxelles, 9 aprilie 2019

D Din in e energetica nergetica i internationala nternationala ‚ ˇ acest model poate fi

DDinin eenergeticanergetica iinternationalanternationala

ˇ

acest model poate urmat și de alte

țări ale lumii, precum și a modului în care neutralitatea climatică, prospe- ritatea economică și echitatea soci- ală pot și trebuie să coexiste.” Uniunea Europeană a consolidat piața internă a energiei și a sporit securitatea energetică a UE, inves- tind în noi infrastructuri inteligente (inclusiv la nivel transfrontalier), oferind o nouă concepție de ulti- mă generație

a pieței și in-

troducând un

mecanism de

cooperare între

statele membre

bazat pe solida- ritate, pentru

a răspunde la

eventualele cri-

ze într-un mod

mai ecace și

mai ecient. Astfel cum

a subliniat re-

cent Comisia în Comunica- rea sa, intitu- lată „O planetă curată pentru toți”, tranziția ener- getică necesită o transformare eco- nomică și socială cuprinzătoare, cu implicarea tuturor sectoarelor eco- nomice și sociale în vederea reali-

zării, până în 2050, a tranziției că- tre neutralitatea climatică. Cadrul privind Uniunea Energetică plasea-

ză Europa pe drumul cel bun pen-

tru a deveni o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic. Comisia Juncker a instituit un cadru legislativ complet nou privind Uniunea Energetică. Cadrul legislativ actualizat a permis UE să își menți- nă poziția de lider în domeniul poli-

ticilor climatice, prin creșterea nive- lului de ambiție pentru 2030 într-o serie de sectoare legate de energie, de la obiective mai ambițioase pri- vind energia din surse regenerabile și eciența energetică la obiective privind emisiile provenite de la auto- turisme, camionete și camioane. Pe lângă noul cadru legislativ, Comisia a instituit un cadru favorabil măsurilor de sprijin pentru a asigura o tranziție

O a doua comunicare publicată

în data de 9 aprilie invită la conso-

lidarea responsabilității democratice

a procesului decizional în temeiul

Tratatului Euratom. Comisia Euro-

peană va institui un grup de experți,

la nivel înalt, pentru a evalua situa-

ția actuală a Tratatului Euratom, în vederea examinării modalității de a îmbunătăți responsabilitatea sa de- mocratică, pe baza tratatului actual.

sa de- mocratic ă , pe baza tratatului actual. f ă r ă di fi cult

fără dicultăți pentru industriile, re- giunile și orașele europene. Au fost luate o serie de inițiative specice pentru a garanta că toate regiunile și cetățenii beneciază în mod egal de tranziția energetică. Una dintre aceste inițiative este alianța euro- peană pentru baterii. Industria europeană a bateriilor a fost identicată ca ind un lanț valoric strategic pentru UE în con- textul unei strategii consolidate de politică industrială. Raportul privind Uniunea Energetică este însoțit de un raport separat privind punerea în aplicare a planului de acțiune stra- tegic privind bateriile.

În aceeași comunicare, Comi- sia solicită Parlamentului European și Consiliului să reecteze asupra modului în care impozitarea energiei ar putea contribui mai ecient la realizarea obiectivelor politicilor UE în domeniul energiei și al climei și cum o trecere la votul cu majoritate calicată (QMV – Qualied Majority Voting) în- tre statele membre ar putea ajuta la deblocarea progreselor în acest do- meniu. Această linie de acțiune se bazează pe comunicarea Comisiei pentru o tranziție treptată la luarea de decizii cu majoritate calicată în toate domeniile scalității, publicată pentru prima dată în ianuarie.

MESAGERUL

ENERGETIC

Anul XVII, Nr. 200, martie – aprilie 2019

9

DDinin eenergeticanergetica iinternationalanternationala

ˇ

e energetica nergetica i internationala nternationala ‚ ˇ TOWARDS A CLIMATE-NEUTRAL EUROPE: EU INVESTS OVER €10BN

TOWARDS A CLIMATE-NEUTRAL EUROPE:

EU INVESTS OVER €10BN IN INNOVATIVE CLEAN TECHNOLOGIES*

The Commission announces an investment programme worth over €10 billion for low-carbon technologies in several sectors to boost their global competi- tiveness.

EU innovative climate action, as announced on February 2019, has

a range of benets for the health

and prosperity of Europeans with an immediate, tangible impact on people’s lives – from the creation of local green jobs and growth, to energy-ecient homes with a re- duced energy bill, cleaner air, more ecient public transport systems in cities, and secure supplies of energy and other resources. Commissioner for Climate Action and Energy Miguel Arias Cañete said: „Less than three months af- ter adopting our strategic vision for a climate neutral Europe by 2050, we are put- ting the money where the mouth is. Our objective is to keep building a modern, competitive and socially fair Paris-aligned economy for all Europeans. For this to happen, we will need de- ployment of clean innovative technologies on an industri- al scale. This is why we are investing in bringing to the market highly innovative technologies in energy in- tensive industries, in carbon capture, storage and use, in the renewable energy sector and in energy storage. We are today unleashing technolog- ical solutions in all Member States and pressing the fast-forward button

in our transition to a modern and cli- mate-neutral society in Europe.“ The Commission wants to en- sure that Europe continues to be

at the top of the league as regards

new high-value patents for clean energy technologies. This leader- ship provides a global competitive advantage, allowing Europe to har-

vest rst mover benets by increas- ing exports of European sustainable products and sustainable technolo- gy and business models. On 28 November 2018, the Euro- pean Commission adopted a strate- gic long-term vision for a prosperous, modern, competitive and climate neutral economy by 2050 – A Clean Planet for all. The strategy shows how Europe can lead the way to cli- mate neutrality while preserving the competitiveness of its industries by investing into realistic technological solutions. This transition also requires further scaling-up of technological in- novations in energy, buildings, trans- port, industry and agriculture sectors.

Next steps

The Commission aims to launch the rst call for proposals under the

Any undisbursed revenues from the Innovation Fund’s predecessor, the NER 300 programme, will also be added to the Innovation Fund. Thus, the total endowment of the Fund can be around EUR 10 Billion. The Innovation Fund aims to create the right nancial incentives for companies and public authorities to invest now in the next genera- tion of low-carbon technologies and to give EU companies a rst-mover advantage to become global tech- nology leaders. The Innovation Fund builds on the experience from the NER300 programme, the current EU pro- gramme to support the demonstra- tion of carbon capture and storage and renewable energy technolo- gies. It expands its scope to also explicitly cover energy storage and energy inten- sive industries and is bet- ter tailored to promote inno- vation through an improved and simpli ed governance. It will oer grants to cov- er up to 60% of the addi- tional capital and operation- al costs linked to innovation for the selected pro- jects, disbursing the money in a exible way based on the needs of individual projects. In addition, following the Com- mission’s decision to reinvest the un- spent funds from the rst NER 300 call amounting to some EUR 487.6 million, the transfer of unspent NER300 funds to InnovFin Energy Demo Projects is now taking eect and the Commission conrmed that three existing projects can now ben- et from a loan guarantee backed by funds from the NER300.

from a loan guarantee backed by funds from the NER300.  Innovation Fund already in 2020,

Innovation Fund already in 2020, followed by regular calls until 2030.

Background

The Innovation Fund will pool together resources amounting to around €10 billion, depending on the carbon price. At least 450 mil- lion allowances from the EU Emis- sions Trading System (EU ETS) Di- rective will be sold on the carbon market in the period 2020-2030. The revenues of these sales depend on the carbon price, which is cur- rently around EUR 20.

*) Preluare de la Comisia Europeană, 27 februarie 2019

D Din in a activitatea ctivitatea C CME ME EUROPEAN ENERGY SCENARIOS WORKSHOP HOSTED BY

DDinin aactivitateactivitatea CCMEME

EUROPEAN ENERGY SCENARIOS WORKSHOP HOSTED BY EESTI ENERGIA*

On February 26, 2019 the World Energy Scenarios workshop - hosted by Eesti Energia - featured a diverse group of energy experts and thought leaders. The workshop participants dove deep in European regional narratives and explored in- novations that will drive exponential growth. In 2016, the World Energy Council published three explorato- ry scenarios called – Modern Jazz, Un nished Symphony and Hard Rock – with a long-term horizon of 2060, aimed at informing discus- sion on the transition to low car- bon economy. The Council has launched a regional scenario development initiative focused on building regional scenarios with a time frame of 2040 and with the aim to explore the potential role of dis- ruptive innovation in accelerating successful energy transition. Two regional scenarios work- shops were conducted in 2018 (Paris in September, Berlin in December), resulted in a draft of European regional narratives. The 1-day European Ener- gy Scenarios workshop was a step in scenarios building process and focused on further develop- ment regional narratives to 2040 with ‘innovation twist’. The work- shop was organised with support of the Council’s Estonia Member Committee.

Workshop objectives were:

 Deepen European regional narratives to clarify the way fu- ture might unfold by 2040  Contrast and enrich region-

al scenarios with quantitative and qualitative indicators  Further explore the role of in- novations coming from within and beyond regional energy system in accelerating energy transition and dene exponential growth opportu- nities.

Expected outcomes The next draft of the region- al narratives will be prepared after the workshop for participants re- view and for further quantication. The new sets of regionally focused

scenarios will be featured at the 24th World Energy Congress, in Abu-Dhabi in 2019. Regional members are encour- aged to use regional scenarios as a tool to engage with local networks and communities on key uncertain- ties and opportunities, policy impli- cations, innovations insights, etc. Invitation only to a group of 20- 25 participants – a mixture of en- ergy and energy-agencies thought leaders, the Council’s community members, and selected key subject matter experts.

members, and selected key subject matter experts.  MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 200, martie –
members, and selected key subject matter experts.  MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr. 200, martie –

MESAGERUL

ENERGETIC

Anul XVII, Nr. 200, martie – aprilie 2019

11

DDinin aactivitateactivitatea CCMEME

D Din in a activitatea ctivitatea C CME ME CONSEIL FRANÇAIS DE L'ÉNERGIE OPTIMISTIC ABOUT UNLEASHING

CONSEIL FRANÇAIS DE L'ÉNERGIE OPTIMISTIC ABOUT UNLEASHING LIMITLESS ENERGY?*

On Wednesday the 23rd of Janu- ary, the Conseil Français de l’Énergie (the World Energy Council’s French Member Committee) organised a seminar on the topic: „Non-en- ergetic resources, a barrier to the energy transition? “. A ma- jor concern for a lot of industrial, rare metals are, most of the time, ignored by those who claim that re- newables are the miracle solution to climate change. As Hubert Vedrine noted in the foreword to the book The Rare Metals War, these raw materials are far from clean, and involve complex geopolitical issues. In the opening speech, the CEO of BRGM, Michèle Rousseau insist- ed on the nancial shortcomings… In- deed, BRGM, as the second biggest French organisa- tion, only invested around 3 million euros on rare metals recycling last year. During a busy day, many ex- perts came on stage to give details and gures on the many aspects. Among them, Professor Philippe Chalmin from Paris Dauphine Uni- versity revealed for example that palladium, as opposed to the more mediatic and better-known lithium or cobalt, had become a much more precious metal nowadays.

However, Bernard Tardieu, chairman of the Energy and Climate Change Committee at the National Academy of Technologies of France, said there is no need to be worried. The mining world will always be able to expand. According to him, we can always nd new materials for new technologies. Enthusiasts, the par- ticipants did not ignore that many problems are still relevant to daily

reopen mines, or should we leave this hard work to other countries?

In 2019, China – and to a lesser extent Russia – is already one step ahead in that eld. If the strategic research foundation (FRS) is to be believed, this success can be ex- plained by two main structural rea- sons: China has rst of all a very strong industry, and it also has a very dynamic extracting sector. Nevertheless, Nico- las Mazzucchi (FRS) explains that western countries have not re- ally tried to secure ac- cess to lithium. Accord- ing to him, they have preferred to develop circular economies and tried to come up with some kind of substitute for it, and likewise for cobalt… This has proved a paying strategy for China, as they are now leaders in electric mo- bility. Beijing aims to have sold 2 million cars by 2020, and more than 16 million by 2030. Unfortunately, in France electric mobility is not as popular yet! And it is denitely bad news for climate change because, as Catherine Girard (Renault) points out, these new cars have a carbon footprint 25% lower than traditional cars… The speakers’ presenta- tions are available at: http://

wec-france.org/seminaireres-

sources-presentations.php

wec-france.org/seminaireres- sources-presentations.php  economic life. How to overcome the challenge of electric

economic life. How to overcome the challenge of electric mobility? How to face the pollution that will result from ex- tracting those rare metals? Many questions still need answers… As a conclusion, a similar interrogation was underlined at the UNESCO dur- ing the annual congress of the re- newable energy union, by Ghislain de Marsily, a member of the French Academy of Sciences: are we ready in France to accept the possibility to

*) Preluare din www.worldenergy.org

D Din in a activitatea ctivitatea C CNR NR – – C CME ME CONFERIN

DDinin aactivitateactivitatea CCNRNR –CCMEME

CONFERINȚA CU TEMA „INDUSTRIA ENERGETICĂ ROMÂNEASCĂ – TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR“. SINTEZA EVENIMENTULUI

Dr. ing. Vasile Rugină, consilier al CNR – CME

SA, consilier al ministrului Energiei:

borate în ultimele decenii fac referire

la faptul ca o mare parte a instalații-

lor de producere au o vechime mare. Aceste instalații sunt, totuși, în func-

țiune și contribuie la funcționarea industriei s-a accentuat în perioada de perspectivă ale reglementării în

sistemului energetic național. Rezul- tatele eforturile mari depuse de ge- nerația anterioară sunt vizibile încă

și merită să e mai bine cunoscute, intrat în funcțiune Dispecerul Ener-

mai ales de către tânăra generație. Un prim obiectiv al manifestării or- ganizate de CNR – CME a fost de a păstra în memoria colectivă aces- te eforturi și rezultatele lor. Pe de altă parte, la nivel in- ternațional și, în particular, la nivelul UE, sectorul energiei tra- versează o perioadă de profunde transformări. Uniunea Energetică Europeană a stabilit că este nece- sar să e acoperite cinci dimen- siuni-cheie: securitatea energeti- că, piața internă a energiei, eci- ența energetică, decarbonizarea și cercetarea-inovarea-competiti- vitatea. Acest lucru presupune o transformare fundamentală a sis- temului energetic al Europei, rea- lizabilă prin acțiuni coordonate la nivelul Uniunii și la nivel național. Prezentarea și discutarea unor aspecte importante despre prezen- tul și (mai ales) viitorul sectorului energiei din România a reprezentat cel de-al doilea obiectiv al manifes- tării. Conferința a avut loc în ziua de 28 februarie 2019 în amteatrul Acad. Martin Bercovici de la ISPE SA și a fost moderată de către dl dr. ing. Iulian IANCU, președintele CNR – CME. Deschizând lucrările întâlni- rii, moderatorul a prezentat unele date privind începuturile dezvoltării sectorului energiei în țara noastră. Astfel, în anul 1857, totalul produc-

ției Țărilor Române a însumat 275 ale industriei energetice“;

„Realizări remarcabile din trecut

industriei constructoare de mașini, fost ministru al energiei electrice o lungă perioadă (1965 – 1985):

Ioan AVRAM, fost ministru al Universitatea Politehnica din Bucu-

„Proiecte de cercetare realizate la Facultatea de Inginerie Electrică,

IMGB, fost ministru adjunct și secre- tar de stat; Cosmin URSOIU, director ge- neral UCM Reșita: „Trecut, prezent și viitor pentru UCM Reșița“; Cosmin BĂNICĂ, prodecan al Facultății de Inginerie Electrică, Uni- versitatea Politehnica din București:

sunt necesare eforturi pentru revi- gorarea sa. Contextul internațional este dicil, numeroase țări confrun- tându-se cu situații con ictuale in- terne. Trebuie valoricat potențialul intern și dezvoltată capacitatea na- țională de cercetare-dezvoltare-ino- vare. În cadrul manifestării au fost susținute următoarele prezentări:

Toate strategiile energetice ela-

Mureș; în anul 1914 a fost nalizată conducta Sărmășel-Turda. Petrolul a fost elementul-cheie care a asigurat creșterea economică a României din perioada interbelică. Dezvoltarea

economiei centralizate. În anul 1950 s-a aprobat primul Plan decenal de electri care a țării. În anul 1955 a

getic National. Perioada de tranziție spre economia de piață a însemnat un declin semnicativ al ramurii și

„Obiective strategice pentru dezvol- tarea sectorului energetic național“; Radu Cosmin BĂDIȚĂ, secretar general ANRE: „Probleme actuale și

domeniul energiei în România“; Teodor CHIRICA, consilier al directorului general SN NUCLEARE- LECTRICA SA: „Dezvoltarea compo- nentei nucleare a sectorului energe- tic național“; Emanuel BABICI, fost director

tic na ț ional“; − Emanuel BABICI, fost director re ș ti“; − Sorin ELISEI, Senior

rești“; Sorin ELISEI, Senior Consul- tant Deloitte Romania: „Dezvoltarea durabilă a sectorului energetic nați- onal; PNIESC“; Ionuț PURICA, cercetător la In- stitutul de Prognoză Economică: „Is- torie și perspective în fabricația de echipamente pentru CNE – exemplu de caz: Coloanele D20“;

tone țiței brut, România ind cea dintâi țară în statistica mondială a producției petroliere. În anul 1909

a fost descoperit un depozit de gaz metan în zona Sărmășel, județul

Doru VIȘAN, secretar de stat, Ministerul Energiei: „Probleme actuale ale sectorului energetic din România“; Niculae HAVRILEȚ, membru în Consiliul de Administrație ELECTRICA

MESAGERUL

ENERGETIC

Anul XVII, Nr. 200, martie – aprilie 2019

13

DDinin aactivitateactivitatea CCNRNR –CCMEME

Mihai Toader PASTI, președin- te FEL România: „Prezentul și viito- rul sectorului energetic din România prin ochii (și mintea) tinerei gene- rații“ Din lucrările prezentate și din discuțiile care au avut loc au rezul- tat numeroase concluzii, o selecție a acestora (cu un caracter, evident, subiectiv) ind prezentată în conti- nuare:

1) În perioada economiei cen- tralizate, industrializarea a repre- zentat obiectivul strategic funda- mental al politicii economice. Cu eforturi imense (și, în mod frecvent,

pe bază de licență și exportul rea- lizat este o dovadă a calității lor. Pe de altă parte au fost și eșecuri, cel mai răsunător din sectorul energetic ind cel al centralei pe șisturi bitu- minoase de la Anina. Criteriile economice nu repre- zentau întotdeauna o prioritate. 2) Conform statisticilor ocia- le, România dispune în prezent de o capacitate de producție de 23600 MW. Cu toate acestea, la un consum de 7500 – 8000 MW există proble- me de alimentare și de asigurare a funcționării sistemului energetic național în siguranță. Situația este

energetic na ț ional în siguran ță . Situa ț ia este contribui la rezolvarea problemelor

contribui la rezolvarea problemelor actuale, inclusiv compensarea de- zechilibrelor actuale din SEN. 5) România nu își poate per-

mite să piardă lignitul din structura balanței energetice. Centralele din bazinul Oltenia au un rol important

în funcționarea SEN, iar performan-

țele lor tehnico-economice sunt foarte bune. Ele au însă nevoie de un anumit sprijin pentru a se men- ține pe piață. 6) Sursele regenerabile de energie vor avea în continuare un rol important și în creștere. Valori- carea lor va trebui însă realizată

tere. Valori- fi carea lor va trebui îns ă realizat ă cu sacri fi cii) s-a

cu sacricii) s-a construit o indus- trie performantă din punct de ve- dere tehnic. În sectorul energetic, investițiile au fost realizate inițial cu echipamente din import (URSS, Cehoslovacia, dar și Franta etc), dar s-a realizat relativ rapid o industrie autohtonă capabilă să construiască cele mai complicate echipamente la standarde performante de calitate (IMGB, Vulcan, UCM Reșita, Elec- troputere Craiova, Automatica etc). România producea practic toate echipamentele necesare transportu- lui feroviar, rutier și naval (locomo- tive electrice și Diesel, vagoane de pasageri și de marfă, autoturisme, camioane etc.), necesare agricultu- rii (tractoare, mașini agricole etc), echipamente de automatizare etc. Multe dintre acestea erau fabricate

provocată de faptul că multe gru- puri sunt incluse în statistici, dar ele nu mai sunt funcționale. Este nece- sară realizarea formalităților de re- autorizare în vederea menținerii în rezervă de funcționare. 3) Se discută mult despre obiectivele strategice de investiții in SEN – de exemplu grupurile 3 și 4 de la CNE Cernavodă. Ne confrun- tăm însă cu probleme presante pe termen scurt, care trebuie rezolvate cât mai urgent. Există încă o biro- crație imensă. Investiții noi și im- portante sunt blocate în justiție din cauza unor nesfârșite contestații la licitații. O simpli care a cadrului le- gislativ speci c este necesară. 4) Realizarea într-un termen cât mai scurt a grupurilor pe gaze naturale de la Iernut și Deva va

fara scheme de sprijin și cu acumu- lare de energie. 7) Cogenerarea și SACET re- prezintă probleme delicate, despre care se vorbește mult, dar pentru care se face relativ puțin. Este sem- ni cativ, din acest punct de vede- re, faptul că în Ministerul Energiei nu există o direcție de specialitate pe această problemă. S-au realizat progrese privind realizarea unor centrale de cogenerare cu perfor- manțe ridicate (București-Vest, Oradea etc.). Marea problemă o re- prezintă rețelele de termocare. 8) Liberalizarea pieței energiei

a reprezentat un eveniment foarte

important și poate motorul dez- voltării tehnologice a sectorului. Companiile de utilități înregistrea- ză proturi mari și au o situație -

D Din in a activitatea ctivitatea C CNR NR – – C CME ME nanciar

DDinin aactivitateactivitatea CCNRNR –CCMEME

nanciară remarcabilă. Ele au astfel capacitatea de a realiza programe de investiții și au responsabilitatea acestei realizări. 9) Proiectul de realizare a unor stocări de gaze naturale în zona Craiova (Ghercești) va con- tribui atât la cresterea exibili- tății sistemului electroenergetic, cât și la echilibrarea sistemului de gaze naturale. Se înregistrea- ză deja un interes semnicativ din partea investitorilor pentru acest proiect, coroborat cu tre- cerea unui grup de la centrala Craiova pe gaze, această inves- tiție ind una cu prioritate mare. 10) Actuala echipă de con- ducere a ANRE orientează în mod ferm instituția cu fața că- tre consumatorul nal. În ultima perioadă s-a lucrat la elaborarea metodologiilor de aplicare a OUG 114 astfel încât să se pastreze o piață funcțională și să se stimu- leze investițiile. 11) Este necesară elaborarea unei strategii naționale pentru dezvoltarea industriei electrotehnice/ electronice

capabilă să producă utilaje/echipa- mente pentru sectorul energetic. 12) Se insistă în mod repetat

general). Opiniile sunt însă, de re- gulă, formulate și prezentate de re- prezentanți ai altor generații. Ar ,

de re- prezentan ț i ai altor genera ț ii. Ar fi , despre rolul tinerei

despre rolul tinerei generații în dez- voltarea în continuare a sistemului electroenergetic (și a economiei în

cu certitudine, benec să li se ofere și tinerilor ocazii de a-și prezenta puncte de vedere proprii.

ocazii de a- ș i prezenta puncte de vedere proprii.  MESAGERUL ENERGETIC Anul XVII, Nr.

MESAGERUL

ENERGETIC

Anul XVII, Nr. 200, martie – aprilie 2019

15

DDinin aactivitateactivitatea CCNRNR –CCMEME

D Din in a activitatea ctivitatea C CNR NR – – C CME ME SIMPOZIONUL „TEHNOLOGII

SIMPOZIONUL „TEHNOLOGII NOI PENTRU DEZVOLTAREA REȚELELOR ELECTRICE (NEXT GENERATION GRID)“. SINTEZA EVENIMENTULUI

Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilier al CNR – CME

CNR – CME a organizat, în ziua de 15 martie 2019, la Poiana Bra- șov, simpozionul Tehnologii noi pentru dezvoltarea rețelelor

electrice (next generation grid), realizat cu sprijinul rmei Siemens. Simpozionul și-a propus să pună

în evidență stadiul actual al rețelelor

electrice din România, cu accent pe rețelele de distribuție și să analizeze

digitalizarea stațiilor electrice au fost puse în evidență următoarele 6 aspecte principale:

1) digitizarea la nivelul proce-

selor din stație, în care un rol im- portant îl vor avea sistemele ne- convenționale de măsurare (cordon Rogowski, senzori de câmp electric, transformatoare optice de măsu- rare, divizoare de tensiune) care asigură transferul cu acu-

ratețe a datelor necesare

conducerii proceselor în sistemul informatic al sta- ției oferind, totodată, o re- ducere semnicativă a di- mensiunii echipamentelor de măsurare (în special la utilizarea sistemelor hibri- de de măsurare de tensiu- ne și de curent electric); 2) digitizarea la nivelul stației în care echipamen- tele numerice din stație și soluțiile actuale de prelu- crare a informațiilor permit controlul optimal al proce- selor din stație; 3) securitatea cibernetică ca o condiție esențială pentru a asigura limitarea accesului neautorizat în sistemul informatic al stației, atât a personalului propriu, cât și a unor entități rău intenționate din exteri- or;

4) managementul activelor ca mijloc important pentru obținerea

și specialiști din mediul universitar. oferă posibilitatea trecerii rețelelor performanței în funcționarea stației,

Participarea la lucrările simpozionului

rii proceselor de achiziție de date,

care oferă posibilitatea digitaliiză-

derne, realizarea de echipamente

a sistemelor de comunicație mo-

riția utilizatorilor activi (prosumeri), existența sistemelor informatice și

soluțiile pentru creșterea nivelului de „inteligență“ a instalațiilor elec- trice, pe baza tehnologiilor actuale și a celor în curs de dezvoltare. La lucrările simpozionului au luat parte specialiști din sistemul de dis- tribuție a energiei electrice din Ro- mânia, specialiști din cadrul rmelor care operează în sistemul energetic

transferul acestora, prelucrarea și extragerea comenzilor necesare controlului funcționării sistemului

național și internațional, prezentată de președintele CNR – CME, domnul Iulian Iancu, a pus în evidență pro- vocările, obiectivele de dezvoltare, dar și posibilitățile concrete de atin- gere a acestor obiective. Soluțiile actuale privind reduce- rea amprentei de carbon a instala- țiilor electrice, dezvoltarea surselor regenerabile cu costuri reduse, apa-

De la stânga la dreapta: prof. dr. ing. Ștefan Gheorghe, directorul general executiv al CNR
De la stânga la dreapta: prof. dr. ing. Ștefan Gheorghe, directorul general executiv
al CNR – CME, prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, consilier al CNR – CME
și dr. ing. Iulian Iancu, președintele CNR – CME

electrice spre a treia generație, în care rețeaua electrică este dublată de o rețea informatică care asigu- ră interconectarea informatică și tehnică a tuturor operatorilor de pe piața energiei electrice. Stațiile electrice ca puncte esen- țiale în funcționarea sistemului de energie electrică au cunoscut un in- tens proces de digitalizare pe baza unor tehnologii moderne, cu achizi- ția și prelucrarea semnalelor, extra- gerea informațiilor necesare și tran- sferul deciziilor către echipamentele de lucru. În cadrul discuțiilor privind

internetul obiectelor IoT (internet of things) ind un mijloc ecient de transfer de informații între echipa- mentele din stație; 5) operarea rețelei (grid ope- ration) în condițiile unei stații digi- talizate; 6) programe de inginerie inte- grată (integrated engineering) care permit realizarea ecientă a opera- țiilor de testare a echipamentelor și de integrare în sistemul informatic al stației. Problemele legate de stocarea energiei electrice pe baza tehnologi-

a unor cercetători din cadrul rmei

Siemens a permis cunoașterea mai profundă a preocupărilor și a realiză- rilor unei rme cu contribuții impor- tante pe plan mondial în moderniza- rea echipamentelor și a sistemelor din domeniul energiei electrice. Este adevărat că dezvoltarea rețelelor electrice spre rețele „inteli- gente“ implică eforturi importante în care contextul actual legislativ și po- litic au un rol important. De aceea, analiza detaliată a aspectelor actu- ale din domeniul energetic, pe plan

D Din in a activitatea ctivitatea C CNR NR – – C CME ME nagementul

DDinin aactivitateactivitatea CCNRNR –CCMEME

nagementul activelor (asset mana- gement), managementul sisteme-

ilor actuale, modul concret de imple- mentare a sistemelor de stocare, dar

și unele realizări actuale în dome- Series Compensator), SSSC (Sta- lor de distribuție ADMS (advanced

niu au suscitat un interes deosebit, având în vedere posibilitatea dez- voltării unor soluții eciente pentru valoricarea superioară a surselor regenerabile, dar și pentru aplati- zarea gracului de sarcină. Au fost supuse discuției, în context, aspecte legate de eciența economică, creș- terea ecienței surselor de energie, îmbunătățirea calit