Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANATOMIA CRISTALINULUI
PATOLOGIA CRISTALINULUI
Cea mai frecventă patologie a cristalinului este legată de tulburările de transparență ale
acestuia, afecțiune numită CATARACTĂ.
1
● modificări metabolice ale sintezei proteice, cu alterarea metabolismului glucidic și al
proteinelor cristaliniene, care își pierd solubilitatea și precipită, formând opacități.
- CONGENITALE
- DOBÂNDITE:
cristalinului.
2. Cataracta patologică: reprezintă opacifierea cristalinului secundar unor boli sistemice, ex: DZ,
3. Cataracta complicată: - apare secundar unor afecțiuni oculare inflamatorii (keratite infecțioase
2
- corticosteroizii, în administrare generală sau locală îndelungată;
- amiodarona;
- substanțele miotice;
- clorpromazina.
Dacă examenul FO nu se poate efectua nici prin oftalmoscopie indirectă, ecografia oculară
este examinarea care poate pune în evidență existența altor anomalii oculare, ex: dezlipire de retină,
tumori intraoculare.
3
- rezultatele funcționale depind de stabilirea corectă a momentului optim pentru intervenție:
Este cea mai frecventă formă etiologică, legată de modificările fiziologice produse prin
îmbătrânirea cristalinului, fără cauze evidente. Apare după vârsta de 60 ani, iar la 75-85 ani
afectează 90% din populație.Are evoluție progresivă, bilaterală, asimetrică, cu tendință de
opacifiere totală a cristalinului.
Tratament.
4
● când cataracta influiențează negativ activitatea profesională și stilul de viață al
pacientului;