Sunteți pe pagina 1din 16

1 Cât de importante sunt pentru firma dumneavoastră informaţiile despre competitori?

2 Câtă atenţie acordaţi, în cadrul activităţii curente, informaţiilor referitoare la evoluţia condiţiilor macroeconomice?
3 Câtă atenţie acordaţi, în cadrul activităţii curente, informaţiilor referitoare la evenimentele politice?
4 Cât de utilă consideraţi că este pentru dumneavoastră anticiparea evoluţiei mediului de afaceri în care vă desfăşuraţi activitatea?
5 Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a informaţiilor referitoare la evoluţia mediului de afaceri?
6 Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a informaţiilor referitoare la evoluţia cererii şi a ofertei pe segmentele de interes ale pieţei?
7 Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a informaţiilor referitoare la cotaţia acţiunilor firmelor partenere?
8 Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a informaţiilor referitoare la cotaţia acţiunilor firmelor concurente?
9 Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a informaţiilor referitoare la opiniile clienţilor?
10 În ce măsură reuşeşte în prezent managerul unei firme româneşti să desfăşoare singur activităţile de colectare a întregului volum de informaţii referitoare la firmele concurente (existente în surse
publice)?
11 În ce măsură reuşeşte în prezent managerul unei firme româneşti să desfăşoare singur activităţile de analiză a întregului volum de informaţii referitoare la firmele concurente (existente în surse
publice)?
12 Cât de utilă consideraţi că ar fi pentru firma dumneavoastră folosirea unui expert pentru obţinerea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la firmele concurente, în scopul pregătirii unor rapoarte
de informare a top-managerilor?
13 Cât de mult ar creşte eficienţa firmei dumneavoastră în raporturile concurenţiale, dacă în cadrul firmei ar funcţiona un colectiv propriu de lucru specializat în activităţi de intelligence?
14 Cât consideraţi de important ca angajaţii care intră în relaţii directe cu firmele partenere sau concurente să urmeze un curs de intelligence, pentru a-şi dezvolta abilităţile de protejare a anumitor
informaţii (private sau confidenţiale)?
15 Cât de importantă ar fi pentru firma dumneavoastră activitatea unui departament propriu de intelligence?
16 Cât de util ar fi pentru managerii români un ghid practic de intelligence (care să descrie conceptele teoretice de intelligence şi să ofere informaţii despre modalităţile de organizare şi funcţionare a
unui departament propriu de intelligence).
17 Cum credeţi că ar interacţiona un departament propriu de intelligence cu celelalte departamente ale firmei (producţie, marketing etc.)?
18 Firmele cu capital românesc se folosesc de activitatea unor departamente proprii, dedicate, de intelligence?
19 În România există destui specialişti calificaţi în activităţi de protejare şi promovare a intereselor firmei (intelligence)?
20 Cine credeţi că ar trebui să fie, într-o firmă, beneficiarul informaţiilor produse de departamentul propriu de intelligence? (Vă rugăm să bifaţi toate căsuţele relevante)
21 Sunt mai pregătite firmele străine decât cele româneşti în privinţa utilizării unor activităţi organizate de intelligence pentru obţinerea avantajului competitiv?
22 În ce măsură consideraţi că firmele concurente utilizează împotriva firmei dumneavoastră activităţi organizate de intelligence?
23 În ce măsură consideraţi că este permisivă legilaţia română în privinţa utilizări de către firme a unor activităţi organizate de intelligence (pentru protejarea şi romovare propriilor intese în raport
cu firmele concurente)?
24 În ce măsură consideraţi că activitatea firmelor străine concurente, după intrarea României în Uniunea Europeană, vor face necesară creşterea investiţiilor firmei dumneavoastră pentru protejarea
şi promovarea propriilor interese prin activităţi organizate de intelligence?
25 Ce consideraţi mai necesară: înfiinţarea unui departament propriu de intelligence al firmei sau apelarea la serviciile de consultanţă oferite de firme specializate?
26 În cât de multe cazuri v-aţi confruntat cu situaţii în care firmele concurente au obţinut, prin diverse mijloace, informaţii confidenţiale din interiorul firmei dumneavoastră?
27 Care este suma pe care firma dumneavoastră ar fi dispusă să o investească anual pentru funcţionarea unui departament propriu de intelligence (specializat în protejarea şi promovarea intereselor
firmei)
B. Analiza rezultatelor pe domenii de activitate ale Codului CAEN
Întrebarea 1: Cât de importante sunt pentru firma dumneavoastră informaţiile despre
competitori?
Gradul de importanţă al informaţiilor despre competitori diferă de la o activitate la alta.
Repondenţii firmelor din categoria ,,Industria prelucrătoare” sunt de părere că informaţiile
despre concurenţă sunt foarte importante într-un un număr de 87 de persoane, iar importante
pentru 39 de subiecţi. Repondenţii care activează în categoria ,,Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul”, repararea autiovehiculelor” sunt de părere că informaţiile cu privire la analiza
rivalilor sunt foarte importante pentru un număr de 66 de persoane chestionate, iar numărul
celor care văd aceste informaţii ca fiind importante este mult mai mic şi anume 43 de
persoane.
Toate firmele clasificate în funcţie de codul CAEN sunt conştiente de faptul că fără a
lua în considerare concurenţa şi fără a adopta strategii adecvate în acest sens, ele nu vor putea
supravieţui pe piaţă şi nu vor avea o poziţie importantă pe piaţă.

Figura 3. Importanţa informaţiilor despre competitori

Întrebarea 2: Câtă atenţie acordaţi, în cadrul activităţii curente, informaţiilor


referitoare la evoluţia condiţiilor macroeconomice?
Firmele dâmboviţene cu capital românesc pot resimţi influenţe pe termen lung din
partea componentelor macromediului fără ca acestea să-şi manifeste funcţia de control. În
acest sens informaţiile cu privire la evoluţia condiţiilor macroeconomice pot duce la
consolidarea strategiilor cu scopul posibilităţii adaptării la schimbări. 71 de persoane din
categoria ,, Industria prelucrătoare” şi 58 din categoria ,,Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
repararea autovehiculelor” sunt de opinie că firmele acordă multă atenţie volumului de
informaţii referitor la evoluţia condiţiilor macroeconomice; este important de subliniat că din
cele 426 de persoane chestionate nu există nici măcar una care să fie de părerea că firmele
acordă o atenţie foarte puţină sau chiar deloc acestor informaţii.

Figura 4. Atenţia acordată informaţiilor despre macromediu

Întrebarea 3: Câtă atenţie acordaţi, în cadrul activităţii curente, informaţiilor


referitoare la evenimentele politice?
Informaţiile despre evenimentele politice – sub forma revoluţiei, loviturilor de stat şi
alegeri la nivel de Parlament sau de Preşedinţie – sunt percepute de către repondenţii din
cadrul celor 16 categorii de activităţi ca fiind lipsite de importanţă, deoarece ele nu pot
influenţa buna desfăşurare a activităţiilor din cadrul organizaţiilor. Firmele dâmboviţene nu
sunt afectate de shimbările intervenite la nivel de conducător al statului. Din răspunsurile date
de repondenţii sondajului de opinie se constată că majoritatea firmelor în care aceştia îşi
desfăşoară activitatea acordă puţină atenţie evenimentelor politice. Din cadrul factorilor de
macromediul acesta este singurul care nu are relevanţă pentru firme şi, în consecinţă, astfel de
informaţii nu sunt necesare.
Figura 5. Atenţia acordată evenimentelor politice

Întrebările:
4. Cât de utilă consideraţi că este pentru dumneavoastră anticiparea evoluţiei mediului
de afaceri în care vă desfăşuraţi activitatea? şi
5. Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a
informaţiilor referitoare la evoluţia mediului de afaceri?
Evenimentele care se manifestă în cadrul mediului de afaceri şi care duc la creşterea
complexităţii, turbulenţei şi a situațiilor haotice din cadrul mediului impun o anticipare din
partea firmelor în scopul care să se concretizeze în adoptarea unor strategii de mix de
marketing adecvate, dar şi a unor strategii eficace îndreptate spre concurenţă; toate acestea au
drept scop pregătirea firmelor pentru situaţii neprevăzute.

Figura 6. Utilitatea anticipării evoluţiei mediului de afaceri


68 dintre persoanele chestionate din categoria ,,Industria prelucrătoare” şi 56 din
categoria „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autiovehiculelor” sunt de părere că
este foarte utilă anticiparea evoluţiei mediului de afaceri pentru a nu fi surprinse de
modificările intervenite, iar în acest sens este necesar, potrivit opiniei celor 70 de subiecţi din
categoria „Industria prelucrătoare” şi 50 din categoria „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,
repararea autiovehiculelor” colectarea unui volum suficient de informaţii.
Figura 7. Necesitatea colectării informaţiilor cu privire la evoluţia mediului de afaceri
Întrebarea 6: Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma
dumneavoastră, a informaţiilor referitoare la evoluţia cererii şi a ofertei pe segmentele de
interes ale pieţei?
Informaţiile cu privire la evoluţia cererii şi ofertei permit firmei să se alinieze la nivelul
concurenţei sau chiar să o depăşească, din punct de vedere al capacităţiilor de satisfacere a
nevoilor clienţilor aflate într-o continuă expansiune, dar şi al nivelul preţurilor. Aceste
informaţii stau la baza elaborării de către firme a strategiilor de marketing. Atât în cazul
categoriei „Industria prelucrătoare”, cât şi a celui din categoria „Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntul, repararea autiovehiculelor” repondenţii consideră ca fiind foarte necesară
colectarea volumului de informaţii cu privire la evoluţia cererii şi ofertei; această afirmaţie
este susţinută de un număr de 76 de persoane, respectiv 62 de persoane. Din cele 426 de
persoane chestionate doar una consideră această activitate ca nefiind necesară.

Figura 8. Necesitatea colectării informaţiilor despre evolţia cererii şi ofertei


Întrebările:
7. Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a
informaţiilor referitoare la cotaţia acţiunilor firmelor partenere? şi
8. Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma dumneavoastră, a
informaţiilor referitoare la cotaţia acţiunilor firmelor concurente?
Capacitatea financiară ridicată sau redusă a concurenţilor şi a partenerilor firmei este
redată şi de informaţiile despre cotaţia acţiunilor. Cotaţia acţiunillor partenerilor reflectă
gradul acestora de seriozitate. Din rândul repondenţilor care activează în cadrul firmelor aflate
în categoria C, un număr de 66 de persoane consideră necesară colectarea informaţiilor despre
cotaţia acţiunilor partenerilor, iar 49 de persoane văd necesară colectarea informaţiilor cu
privire la cotaţia acţiunilor concurenţilor.

Figura 9. Necesitatea colectării informaţiilor despre cotaţia acţiunilor partenerilor


Cotaţia acţiunilor partenerilor şi a concurenţilor exste percepută de personalul din
categoria G ca fiind necesară într-un număr de 53 de persoane, respectiv 47 de persoane.

Figura 10. Necesitatea colectării informaţiilor despre cotaţia acţiunilor concurenţilor


Întrebarea 9: Cât de necesară consideraţi că ar fi colectarea, de către firma
dumneavoastră, a informaţiilor referitoare la opiniile clienţilor?
Pe baza opiniei clienţilor firmele îşi pot îmbunătăţii deficienţele cu care se confruntă şi
să transforme punctele slabe în forţe ale firmei. Colectarea de informaţii cu privire la opinia
clientelei este considerată ca fiind necesară atât pentru repondenţii din categoria C (107
persoane sunt de această părere), cât şi pentru cei din categoria G (80 dintre repondenţi). Nici
o persoană chestionată nu a fost de părerea că această colectare de informaţii nu este necesară;
în consecinţă prioritatea firmelor este aceea de a căuta în permanenţă identificarea
necesităţilor clienţilor printr-o informare continuă.

Figura 11. Necesitatea colectării informaţiilor referitoare la opiniile clienţilor

Întrebările:
10. În ce măsură reuşeşte în prezent managerul unei firme româneşti să desfăşoare
singur activităţile de colectare a întregului volum de informaţii referitoare la firmele
concurente (existente în surse publice)? şi
11. În ce măsură reuşeşte în prezent managerul unei firme româneşti să desfăşoare
singur activităţile de analiză a întregului volum de informaţii referitoare la firmele concurente
(existente în surse publice)?
Managerul unei firme româneşti din judeţul Dâmboviţa nu reuşeşte singur să
deăsfăşoare activităţiile de colectare şi de analiză a informaţiilor, deoarece este o muncă
imensă pentru o singură persoană, iar acolo unde este muncă în echipă şi unitate eficienţa este
mai mare. Un număr de 86 de persoane din categoria C şi un număr de 62 din categoria G
sunt de părere că managerul reuşeşte într-o mică măsură să colecteze singur informaţiile,
deoarece timpul nu îi permite acestuia ca, pe lângă atribuţiile pe care le are, să le să realizeze
şi pe acestea.
Figura 12. Reuşita colectării informaţilor despre concurenţă de către manager
În ceea ce priveşte măsura în care acesta reuşeşte să desfăşoare singur activităţiile de
analiză a întregului volum de activităţi persoanele chestionate sunt de opinia că şi în această
situaţie managerul reuşeşte într-o mică măsură (85 de persoane din categoria C şi 61 de
persoane din categoria G).

Figura 13. Reuşita analizei informaţilor despre concurenţă de către manager


Întrebarea 12: Cât de utilă consideraţi că ar fi pentru firma dumneavoastră folosirea
unui expert pentru obţinerea şi prelucrarea informaţiilor referitoare la firmele concurente, în
scopul pregătirii unor rapoarte de informare a top-managerilor?
Expertul pentru obţinerea şi prelucrarea informaţiilor despre concurenţi are ca scop
diminuarea muncii şi economie de timp pentru manager şi pentru toţi membrii de conducere,
însă implică investiţii mai mari ale firmelor. 68 de persoane chestionate din categoria C şi 66
din categoria G consideră utilă folosirea unui expert, în timp ce numărul persoanelor care văd
în expert că ar fi ceva inutil este mic.
Figura 14. Utilitatea folosirii unui expert pentru prelucrarea informaţiilor despre concurenţi
Întrebarea 13: Cât de mult ar creşte eficienţa firmei dumneavoastră în raporturile
concurenţiale, dacă în cadrul firmei ar funcţiona un colectiv propriu de lucru specializat în
activităţi de intelligence?
Colectivul propriu de intelligence implicat în activităţi de protejare şi promovare a
intereselor firmei ar creşte mult eficienţa firmei în raporturile concurenţiale potrivit opiniei
repondenţilor (172 dintre cei care activează în categoria C şi 57 dintre cei care activează în
categoria G), însă există şi persoane care cred că nu ar creşte deloc eficienţa firmelor, dar într-
un număr foarte mic.

Figura 15. Creştere eficienţei în cazul folosirii unui colectiv propriu de intelligence
Întrebările:
14. Cât consideraţi de important ca angajaţii care intră în relaţii directe cu firmele
partenere sau concurente să urmeze un curs de intelligence, pentru a-şi dezvolta abilităţile de
protejare a anumitor informaţii (private sau confidenţiale)? şi
15. Cât de importantă ar fi pentru firma dumneavoastră activitatea unui departament
propriu de intelligence?
Personalul firmei care intră în relaţii strânse cu partenerii şi concurenţii în vederea
dezvoltării capacităţilor de securizare a informaţiilor este important să urmeze îndreptaţi de
către firmă a unui curs de pregătire şi perfecţionare în activităţile de intelligence.

Figura 16. Importanţa specializării angajaţilor în intelligence


66 dintre repondenţii din cadrul categoriei C, respectiv 66 de repondenţi din categoria
G consideră ca fiind important ca personalul firmei să facă training în domeniul intelligence,
iar în ceea ce priveşte gradul de importanţă acordat de către firmă existenţei unui departament
propriu de intellligence pentru toţi repondenţii din activităţiile structurate de CAEN este
important.

Figura 17. Importa existenţei unui departament propriu de intelligence


Întrebarea 16: Cât de util ar fi pentru managerii români un ghid practic de intelligence
(care să descrie conceptele teoretice de intelligence şi să ofere informaţii despre modalităţile
de organizare şi funcţionare a unui departament propriu de intelligence).
Ghidul practic de intelligence menit să ofere informaţii despre acest concept relativ nou
pentru firmele dâmboviţene este considerat util de către 75 de persoane care activează în
categoria C şi de către 76 de persoane din categoria G, iar numărul celor care văd acest ghid
ca fiind inutil este nesemnificativ.

Figura 18. Utilitatea editării unui ghid practic de intelligence


Întrebarea 17: Cum credeţi că ar interacţiona un departament propriu de intelligence cu
celelalte departamente ale firmei (producţie, marketing etc.)?
Potrivit părerilor subiecţilor, departamentul de intelligence ar funcţiona bine în relaţie
cu celelalte departamente deja existente: Marketing, Producţie, Cercetare-Dezvoltare,
Financiar-Contabil, Resurse-Umane, însă numărul celor care sunt de această părere diferă de
la categoria C – 49 de persoane, iar în categoria G – 73 de persoane.

Figura 19. Modul posibil de interacţiune al departamentului de intelligence cu celelalte


departamente
Întrebarea 18: Firmele cu capital românesc se folosesc de activitatea unor
departamente proprii, dedicate, de intelligence?
Firmele cu capital românesc se folosesc într-un număr mic de departamentele de
intelligence, potrivit opiniei repondenţilor – 73 de persoane din categoria C şi 59 de
persoane din categoria G. Acest lucru se explică prin faptul că firmele sunt rezervate faţă de
lucrurile noi, faţă lucruri care nu au întotdeauna rezultatele scontate.

Figura 20. Ponderea firmelor româneşti care folosesc departamente proprii de intelligence
Întrebările:
19. În România există destui specialişti calificaţi în activităţi de protejare şi promovare
a intereselor firmei (intelligence)? şi
21. Sunt mai pregătite firmele străine decât cele româneşti în privinţa utilizării unor
activităţi organizate de intelligence pentru obţinerea avantajului competitiv?
Specialiştii în protejarea şi promovarea intereselor firmei de pe piaţa dâmboviţeană se
folosesc de aceste activităţi, dar foarte puţin (54 de persoane din categoria C şi 44 din
Categoria G sunt de această părere).

Figura 21. Specialişti calificaţi in intelligence


Repondenţii din cadrul tuturor activităţiilor consideră mult mai pregătite firmele străine
în comparaţie cu cele româneşti în activitatea de utilizare a departamentului de intelligence,
în vederea obţinerii avantajului competitiv (85 de persoane din categoria C şi 58 şin categoria
G).
Figura 22. Gradul de pregătire al firmelor străine în activitatea de intelligence
Întrebarea 20: Cine credeţi că ar trebui să fie, într-o firmă, beneficiarul informaţiilor
produse de departamentul propriu de intelligence? (Vă rugăm să bifaţi toate căsuţele
relevante)
Informaţiile furnizate de către departamentul de intelligence sunt în beneficiul tuturor
membrilor cu funcţie de conducere. Acest lucru este susţinut de 79 de persoane din categoria
C şi 69 din categoria G.

Figura 23: Beneficiarii rezultatelor activităţii departamentului de intelligence


Întrebările:
22. În ce măsură consideraţi că firmele concurente utilizează împotriva firmei
dumneavoastră activităţi organizate de intelligence? şi
23. În ce măsură consideraţi că este permisivă legislaţia română în privinţa utilizări de
către firme a unor activităţi organizate de intelligence (pentru protejarea şi romovare
propriilor intese în raport cu firmele concurente)?
Concurenţa apelează într-o mică măsură la activităţiile de intelligence. Această părere
este susţinută de un număr de 62 de persoane din categoria C şi 69 de persoane din categoria
G. Acest lucru se explică prin faptul că ideea de intelligence este relativ nouă, iar pe de altă
parte implică un nivel ridicat de investiţii.

Figura 24. Gradul de utilizarea a activităţii de intelligence de către concurenţi


Legislaţia românească la nivel local şi naţional (legi, decrete, ordonanţe) este permisivă
privind utilizarea activităţilor de intelligence: 80 de persoane din categoria C şi 61 de
persoane din categoria G consideră acest lucru.

Figura 25. Permisivitatea legislaţiei române în privinţa activitaţii de intelligence


Întrebarea 24: În ce măsură consideraţi că activitatea firmelor străine concurente,
după intrarea României în Uniunea Europeană, vor face necesară creşterea investiţiilor firmei
dumneavoastră pentru protejarea şi promovarea propriilor interese prin activităţi organizate de
intelligence?
Ca urmare a aderării României la UE, activitatea firmelor străine care au pătruns pe
piaţa românească impune o creştere susţinută a investiţiilor firmelor româneşti: peste 50%
dintre repondenţii din categoria C şi G sunt de această părere. Deoarece firmele străine fac
investiţii în activităţile de intelligence este necesar ca şi firmele româneşti să se alinieze
aceluiaşi trend, pentru câştigarea unor avantaje competitive.

Figura 26. Gradul de influenţă al concurenţilor străini asupra investiţiilor in domeniul de


intelligence
Întrebarea 25: Ce consideraţi mai necesară: înfiinţarea unui departament propriu de
intelligence al firmei sau apelarea la serviciile de consultanţă oferite de firme specializate?
Dintre alternativele firmelor – înfiinţarea unui departament propriu de intelligence sau
apelarea la serviciille unui consultant – doar repondenţii din categoria C şi G consideră
oportună apelarea la un consultant, în timp ce un număr mic de repondenţi aleg ca soluţie
înfiinţarea unui departament propriu de intelligence

Figura 27. Alternative: departament propriu de intelligence sau consultanţă externă


Înterbarea 26: În cât de multe cazuri v-aţi confruntat cu situaţii în care firmele
concurente au obţinut, prin diverse mijloace, informaţii confidenţiale din interiorul firmei
dumneavoastră?
În ceea ce priveşte confruntarea firmelor cu situaţiile în care concurenţii se află în
posesia unor informaşii confidenţialev, doar câteva firme au trecut prin această situaţie
neplăcută: 60 de persoane din categoria C, respectiv 48 de persoane din categoria G afirmă
acest lucru.

Figura 28. Situaţii în care concurenţii au obţinut informaţii confidenţiale

Înterbarea 27: Care este suma pe care firma dumneavoastră ar fi dispusă să o


investească anual pentru funcţionarea unui departament propriu de intelligence (specializat în
protejarea şi promovarea intereselor firmei)?
În ceea ce priveşte suma pe care o firmă ar fi dispusă să o investească anual pentru
funcţionarea unui departament propriu de intelligence, aproape toate persoanele chestionate
au ales cea mai mică valoare: între 0 şi 100000 de euro.

Figura 29. Investiţii posibile în crearea unui departament de intelligence