Sunteți pe pagina 1din 4

Competenţe subsumate, în ciclul primar, disciplinei Limba şi literatura română/

Comunicare în limba română

Într-o succesiune logică, de la general la particular, sunt reperabile în Programele


pentru disciplina Limba şi literatura română/ Comunicare în limba română:
 competenţele generale;
 competenţele specifice;
la care fiecare cadru didactic trebuie să se raporteze pentru fiecare activitate pe care-şi
propune să o realizeze.

II.1.1. Competenţele generale

Competenţele generale au un grad mare de generalitate, fiind avute în vedere


la un anumit nivel de şcolaritate, pe parcursul mai multor ani de studiu, vizând
formarea/ dezvoltarea anumitor capacităţi, specifice unei discipline.

Astfel, disciplinei Comunicare în limba română îi sunt asociate, în programa


pentru clasa pregătitoare, pentru clasa I şi pentru clasa a II-a, patru competenţe
generale.

Competenţe generale – Comunicare în limba română – clasa


pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a:
 „1. receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute ;
 2. exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
 3. receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute;
 4. redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare” (Programa 2013: 3).

În manieră similară, disciplina Limba şi literatura română are prevăzute – la


clasele a III-a şi a IV-a – următoarele patru competenţe generale, care se înscriu pe
aceleaşi două mari direcţii de acţiune: comunicarea orală şi comunicarea scrisă.

Competenţe generale – Limba şi literatura română – clasele a III-a şi a


IV-a:
 „1. receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare;
 2. exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare;
 3. receptarea de mesaje scrise în diverse situaţii de comunicare;
 4. redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare” (Programa 2014: 3).

1
II.1.2. Competenţele specifice

Competenţele specifice sunt subordonate competenţelor generale, fiind


asociate – progresiv – fiecărui an de studiu.
Astfel, fiecărei competenţe generale îi corespund, pentru fiecare clasă, anumite
competenţe specifice, într-o evoluţie logică, în acord cu ritmul de dezvoltare a
copilului de vârstă şcolară mică.

Vezi, pentru exemplificare, competenţele specifice asociate competenţei generale 4.


redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare/ – pentru cei cinci ani de
studiu din ciclul primar:

Competenţă generală – Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare


Competenţe specifice
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a Clasa a III-a Clasa a IV-a
4.1. Trasarea 4.1. Scrierea literelor 4.1. Scrierea unor 4.1. Aplicarea 4.1. Recunoaşterea
elementelor grafice de mână mesaje, în diverse regulilor de şi remedierea
şi a contururilor contexte de despărţire în silabe greşelilor de
literelor, folosind comunicare la capăt de rând, de ortografie şi de
resurse variate ortografie şi de punctuaţie în
punctuaţie în redactarea de text;
redactarea de text;
4.2. Redactarea unor 4.2. Redactarea unor 4.2. Redactarea unor 4.2. Redactarea 4.2. Redactarea
mesaje simple, în mesaje scurte, mesaje simple, cu unor texte unor texte
contexte uzuale de formate din cuvinte respectarea funcţionale simple funcţionale scurte
comunicare scrise cu litere de convenţiilor de bază care conţin limbaj pe suport de hârtie
mână, folosind vizual şi verbal; sau digital;
materiale diverse 4.3. Redactarea
4.3. Exprimarea 4.3. Exprimarea unor 4.3. Exprimarea unor 4.3. Realizarea unei descrieri tip
unor idei, trăiri idei şi sentimente idei, sentimente, unei scurte portret pe baza unui
personale şi prin intermediul păreri prin descrieri ale unor plan simplu;
informaţii prin limbajelor intermediul elemente din
intermediul convenţionale şi limbajelor mediul apropiat 4.4. Povestirea pe
limbajelor neconvenţionale convenţionale pornind de la scurt a unei
neconvenţionale întrebări de sprijin; secvenţe dintr-o
4.4. Povestirea pe poveste/ dintr-un
scurt a unei film/ desen animat/
întâmplări a unei activităţi/ a
imaginate/ trăite; unei întâmplări
imaginate/ trăite;
4.5. Manifestarea
4.5. Manifestarea interesului pentru
disponibilităţii scrierea creativă şi
pentru transmiterea pentru redactarea
în scris a unor idei de texte
informative şi
funcţionale

2
Literatura de specialitate subliniază, în general, „structura interioară a
competenţelor ca finalităţi: cunoştinţe, abilităţi, atitudini” (Ardelean, Mândruţ 2012:
16), elemente ce pot fi exemplificate/ particularizate – în planul comunicării în limba
maternă (aici, limba română) – prin:
(a) cunoştinţe „de vocabular, gramatică funcţională [reguli gramaticale] şi
funcţii ale limbii (acte de vorbire)”, „cunoaşterea principalelor modalităţi de
interacţiune verbală, a diferitelor tipuri de texte literare [epice, lirice, dramatice] şi
non-literare [articole, afişe etc.], a principalelor caracteristici ale diferitelor stiluri şi
registre de limbă [formal, ştiinţific etc.] şi a întregului evantai de forme ale limbajului
şi ale comunicării, în funcţie de situaţie” (Recommandation 2006: 14);
(b) deprinderi/ abilităţi „de a comunica, oral şi scris, într-o diversitate de situaţii,
de a-şi monitoriza şi adapta comunicarea în funcţie de context”, „de a distinge şi
folosi diferite tipuri de texte, de a căuta, a culege şi a procesa informaţia, de a folosi
resurse, de a-şi formula şi exprima, oral şi scris, argumentele, într-o manieră
convingătoare, în funcţie de context” (Recommandation 2006: 14);
(c) atitudini: „o atitudine pozitivă pentru dialog constructiv şi critic; aprecierea
calităţilor estetice şi dorinţa de a le promova; interesul pentru comunicarea cu
ceilalţi”; „conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi; necesitatea de a
înţelege şi de a utiliza limbajul într-un mod pozitiv şi responsabil în plan social”
(Recommandation 2006: 14; vezi şi Norel 2010: 21-22; Sâmihăian, Norel 2011: 19-20
etc.).

II.1.3. Elemente vizate la nivelul unei lecţii – „finalităţi de învăţare”

Fiecare lecţie presupune realizarea anumitor „finalităţi de învăţare, [...]


formulări care se apropie de ceea ce am numi «sarcini şi activităţi de învăţare»”
(Mândruţ 2012: 30; Ardelean, Mândruţ 2012: 82-83).
Este vorba despre o serie de operaţii (simple şi/ sau complexe) pe care elevii le
vor avea de efectuat în timpul unei lecţii: de exemplu:
- definirea unei anumite părţi de propoziţie;
- clasificarea elementelor dintr-o clasă semantico-gramaticală (clasificarea – după
anumite criterii – a substantivelor, a pronumelor etc.);
- exemplificarea anumitor componente ale unui sistem;
- redactarea de texte prin raportare la o sarcină de tip literar/ nonliterar/ gramatical
etc.;
- reconstituirea unui puzzle din elemente subsumate unui text literar/ nonliterar;
- completarea unui text lacunar cu elementele literare/ gramaticale etc. indicate;
etc.

De exemplu, pentru o lecţie de predare-învăţare, respectiv pentru una de consolidare,


având ca subiect Substantivul, la clasa a IV-a, pot fi avute în vedere:
 definirea substantivului;
 identificarea, prin subliniere, a substantivelor dintr-un text dat;
 diferenţierea substantivelor comune de substantivele proprii;
 precizarea genului şi a numărului unor substantive date;
 utilizarea diferitelor tipuri de substantive, la diverse genuri şi numere, în
enunţuri proprii;

3
 analiza morfologică şi sintactică a substantivelor din texte date;
 explicarea valorii expresive/ stilistice a unor substantive din texte date/
construite etc.

Pot fi valorificate, în formularea acestor finalităţi, verbe de tipul: a adapta, a


apăra, a aplica, a aprecia, a argumenta, a clarifica, a clasifica, a combina, a
concluziona, a defini, a demonstra, a deriva, a descompune, a descrie, a desemna, a
determina, a discrimina, a distinge, a enumera, a eticheta, a explica, a folosi, a
generaliza, a identifica, a ilustra, a indica, a justifica, a judeca, a măsura, a numi, a
propune, a reconstrui, a reda, a redacta, a relata, a schimba, a scrie, a separa, a
stabili, a susţine, a transforma, a utiliza etc.

Sintetizând elementele prezentate anterior, problematica elementelor vizate


prin disciplina Limba şi literatura română/ Comunicare în limba română poate fi
reprezentată, grafic, astfel:

Competenţe generale
- prevăzute în programe
- grad mare de generalitate
- elaborate pentru o anumită disciplină,
pentru mai mulţi ani de studiu
- optimizarea realizării comunicării orale şi scrise

Competenţe specifice
- prevăzute în programe
- elaborate pentru un anumit an de studiu
- reflectare a progresiei elementelor vizate
de la un an de studiu la altul

„finalităţi de învăţare”
- elaborate de către profesor, pentru fiecare lecţie

Figura 2. Schema vizate prin disciplina Limba şi literatura română/ Comunicare în limba
română