Sunteți pe pagina 1din 1

Piotr Ilici Ceaikovski (Pyotr Ilyich Tchaikovsky sau Peter Ilyich Tchaikovsky in engleza) a fost unul dintre cei

mai mari
compozitori rusi ai secolului al XIX-lea, opera sa reprezentand o imbinare intre romantismul occidental si traditia muzicala rusa.
La varsta de numai 5 ani incepe sa studieze pianul, dat fiind ca ambii parinti erau iubitori de muzica. Cu toate ca avea o
inclinatie aparte pentru muzica, tanarul Piotr a fost indrumat de catre familia sa catre o cariera in magistratura. Asadar,
urmeaza cursurile colegiului de jurisprudenta si ocupa un post de secretar la Ministerul Justitiei.
In 1862, la varsta de 22 de ani, se hotaraste sa devina muzician profesionist, iar in cursul anului urmator isi paraseste
slujba si incepe sa studieze muzica cu compozitorul, pianistul si dirijorul Anton Rubinstein.
Intre 1866 – 1877 este numit profesor de teorie muzicala la Conservatorul din Moscova, care era condus in acea perioada
de compozitorul Nikolai Rubinstein.
In 1868, Ceaikovski intra in relatii cu „Grupul celor cinci”, din care faceau parte cei mai importanti muzicieni rusi ai
vremii: Mili Balakirev – conducatorul grupului, Alexandr Borodin, Nikolai Rimski-Korsakov, Modest Musorgski si Cesar
Cui si, in mod straniu, tocmai aceste legaturi sunt cele care il determina sa se indrepte catre Occident.
In anul 1876, Nikolai Rubinstein il pune in legatura cu distinsa si foarte bogata doamna Nadejda von Meck, care va
deveni confidenta si mecena lui, fara ca ei sa se fi intalnit vreodata. Dar schimbul regulat de epistole intre compozitor si
admiratoarea lui, de-a lungul a 14 ani, cat au durat relatiile dintre ei, ne permite sa observam incetul cu incetul aceasta
idila insolita. Sumele pe care ea le punea periodic la dispozitia lui Ceaikovski l-au pus la adapost de orice problema
financiara, astfel incat, in 1877, el ii dedica Simfonia a 4-a, în fa minor, op. 36.
In 1881 este premiat de tarul Alexandru al II-ea, iar in 1888, succesorul său Alexandru al III-lea, pentru care
scrisese Marsul Incoronarii, ii ofera o generoasa pensie pe viata.
La varsta de 53 de ani moare, in scurt timp dupa prima auditie a Simfoniei a 6-a în Si minor Patetica op.74, fiind victima
a unei epidemii de holera care macina tot orasul Sankt Petersburg. Insa unii biografi cred ca el a fost fortat sa se sinucida
decat sa fie implicat intr-un scandal (homo)sexual in care era inglobat si un membru al familiei regale. Ilustrul
compozitor a beneficiat de funeralii nationale si a continuat sa fie pretuit ca un simbol al muzicii simfonice din Rusia.
Ceaikovski a participat, dupa Leo Delibes, la restaurarea muzicii de balet, care va deveni o opera de avangarda, odata cu
Sergei Diaghilev.

Evenimente biografice:
7 mai 1840 – s-a nascut la Votkinsk, in Rusia;

4 martie 1877 – a avut premiera mondiala baletul „Lacul lebedelor” („Лебединое Озеро”), coregrafia
de Julius Reisinger, la Moscova, in Rusia;

29 martie 1879 – a avut premiera opera „Evgheni Oneghin”, pe un libret de Konstantin Silovski (dupa un
roman de Alexandr Sergheevici Puskin), la Conservatorul din Moscova, in Rusia;

15 ianuarie 1890 – a avut premiera mondiala baletul „Frumoasa din padurea adormita” („Спящая
красавица”), pe un libret de Ivan Vsevolojski, (bazat pe basmul „Frumoasa din padurea adormita” de Charles
Perrault), la Sankt Petersburg, in Rusia;

7 decembrie 1890 – a avut premiera opera „Dama de pica”, pe un libret de M. Ceaikovski si P. Ceaikovski
(dupa povestirea „Dama de pica” a lui Alexandr Sergheevici Puskin), la Sankt Petersburg, in Rusia;

18 decembrie 1892 – a avut premiera mondiala baletul „Spargatorul de nuci” („Щелкунчик,
Șcelkuncik”), coregrafia de Marius Petipa (dupa versiunea lui Alexandre Dumas a basmului „Spargatorul de
nuci ai regele soarecilor” de E.T.A. Hoffmann), la Sankt Petersburg, in Rusia;

6 octombrie 1893 – a murit la Sankt Petersburg, in Rusia.