METODE INTERACTIVE DE PREDARE-

ÎNVĂŢARE A ISTORIEI

Noile cerinţe ale actului educaţional impun restructurarea fundamentală a lecţiei de istorie îndirecţia
folosirii tot mai frecvente a noilor metode interactive de predare – învăţare .Ele schimbă radical rolul
profesorului în clasă, el devenind „moderator” al unor dezbateri de idei şi problemecontroversate ale
istoriei, „susţinător” al motivaţiei şi interesului elevilor pentru istorie, „ghid” alelevilor în procesul de
punere în valoare a abilităţilor personale şi de dobândire de noi competenţe.

Propunând deplasare accentului de la profesor la elevi, noile metode stimulează elevii săînţeleagă mai
bine şi mai profund logica fenomenelor şi faptelor istorice, stimulează formularea deopinii personale
argumentate, încurajează deopotrivă parcursurile personale dar şi spiritul deechipă. contribuie la
formarea de deprinderi şi atitudini durabile.

Capitolul prezintă câteva din aceste metode interactive, FIŞELE TEHNICE(prelucrări şiadaptări din
lucrări de referinţă) ale acestora fiind exemplificate prin APLICAŢII.

BRAINSTORMING
FIŞĂ TEHNICĂ
Definiţie: brainstorming-ul sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multe idei – oricât de
fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o problemă/situaţie enunţată. Este o variantă adiscuţiei
în grup având ca obiectiv, producerea de idei noi sau găsirea celor mai bune soluţii pentruo problemă
de rezolvat prin participarea tuturor membrilor grupului.
Avantaje:
 stimulează creativitatea în grup;
 implică participarea activă a tuturor participanţilor;
 permite exprimarea personalităţii şi eliberarea de prejudecăţi;
 exersează empatia, analiza şi capacitatea de a lua decizii;
 creează emulaţie şi imprimă dinamism.

Etape:
 Faza producţiei de idei:
Alegerea temei şi a sarcinilor. Solicitarea exprimării într -un mod cât mai rapid, în fraze scurte
şiconcrete, fără cenzură a tuturor ideilor – chiar trăsnite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum
vinele în minte, legate de tema în discuţie sau de rezolvarea unei situaţii- problemă conturate înlegătură
cu aceasta. Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart). Anunţarea unei pauze pentru
aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi).
 Faza aprecierii critice a ideilor:
Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care
reprezintă diferite criterii, etc. Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contra argumentarea ideilor
emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici. Selectarea ideilor valoroase, originale
sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. În această etapă se
discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai
variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Sfaturi practice:
 Nu se admit critici;
 Se încurajează producerea a cât mai multor idei;
 Se recomandă preluarea ideilor celorlalţi şi ameliorarea lor.
APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Mari conflicte ale secolului XX

Lecţia:Primul Război Mondial – un nou tip de război
Secvenţa de lecţie: Războiul total
Competenţe specifice:
C 2.1 (recunoaşterea şi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor şi proceselor istorice)
C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric)
Obiective operaţionale:
1. elevii să analizeze conceptul de „război total”, evidenţiind cel puţin două deosebiri faţă de
războaiele precedente;
2. elevii să exprime puncte de vedere argumentate faţă de consecinţele pe care acest nou tip de
război le-a avut asupra populaţiei din spatele frontului.
Valori şi atitudini:
gândire critică şi flexibilă
relaţionare pozitivă cu ceilalţi
rezolvare pe cale non – violentă a conflictelor
Resurse:
a) resurse umane -clasa de elevi
b) resurse de timp -20 de minute
Bibliografie:
Astorri Antonella, Salvadori Patrizia, Istoria ilustrată a Primului Război Mondial , Editura
„RAO”,Bucureşti, 2005
.XXX, Enciclopedie de istorie universală, Editura „ALL”, Bucureşti, 2003.
Scenariul didactic:
Prima etapă
 profesorul scrie pe tablă conceptul de „război total” şi solicită elevilor să enunţe în
maxim 5 minute toate ideile care le vin în minte în legătură cu acest concept.
A doua etapă
 sunt reluate ideile enunţate, grupate pe categorii şi se realizează o analiză critică şi o
evaluare a ideilor;
A treia etapă
 în urma selectării ideilor expuse de elevi şi sub îndrumarea profesorului se ajunge la următoarele
concluzii legate de acest concept:
1.sub aspect economic:
-mobilizarea populaţiei în dezvoltarea capacităţii economice;
-teritoriile ocupate sunt obligate să susţină economic efortul derăzboi al inamicului;
-intervenţia statului în economie
-economie de război;
-război economic
-slăbirea capacităţii economice şi de luptă a adversarului;
-războiul naval
- blocada economică.
2.sub aspect politic:
- angrenarea a numeroase state de partea celor două alianţe;
- state monarhice devin republici;
-desfiinţarea imperiilor multinaţionale.
3.sub aspect social:
 implicarea întregii populaţii femeile, adolescenţii, populaţia din colonii sau muncitorii din
statele
 neutre -angrenarea lor înindustrie şi agricultură;
 folosirea prizonierilor de război în economie;
 raţionalizarea bunurilor de primă necesitate;
  rechiziţii;
 victime;
 propagandă.
4.sub aspect military:
 folosirea tuturor resurselor militare şi umane;
 cercetarea ştiinţifică
 orientată spre producerea de arme noi.

Sugestii:
În ultima etapă a aplicării acestei metode poate fi utilizată şi metoda ciorchinelui, profesorul
solicitându-le elevilor să lege ideile prin săgeţi, evidenţiind conexiunile pe care le observă.

ORGANIZATORUL GRAFIC
FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie
: organizatorul presupune esenţializarea unui material informativ care urmeazăsă fie exprimat sau
scris, prin schematizarea sistematizarea şi vizualizarea ideilor.Organizatorul grafic poate fi structurat
pe cinci domenii: comparaţia, descrierea,structurarea pe secvenţe, relaţia cauză –efect, detectarea
problemei şi găsirea soluţiei.
 Avantaje
 eliminarea redundanţei din informaţie;
 structurarea informaţiei;
 reprezentarea vizuală a unor noţiuni, concepte, fenomene:
 facilitatea înţelegerii proceselor şi fenomenelor;
Etape:
Prezentarea temei/problemei şi identificarea domeniului în care se încadrează .opţiunea
asupra tipului de
organizator grafic (tabel, schemă, arbore, diagramă,etc.). Realizareaorganizatorului grafic şi
dezbaterea asupra informaţiei.

Sfaturi utile:
Elevii pot lucra pe grupe propunând diferite formule de organizare grafică a informaţiei.

APLICAŢIE.

Clasaa VII-a
Unitatea de învăţare: Democraţie şi totalitarism 1922-1939
Lecţia:Crize politico-diplomatice
Obiectiv de referinţă:
-să respecte principiile cronologice în prezentări orale şi în scris.
Resurse:
- materiale: manual pentru clasa a VII-a.- umane: Activitate pe grupe.- metoda: organizatorul grafic.- resurse de timp
10 minute
Scenariul didactic:
Profesorul cere elevilor să realizeze o axă cronologică în care să redea reperelecronologice care pun în
evidenţă acţiunile agresive săvârşite de statele fasciste. Axa ar putea să arate similar celei prezentate mai
jos:

1931
  Japonia cucereşte Manciuria
1933
 Germania şi Japonia părăsesc Societatea naţiunilor
1935
 Agresiunea Italiei contra Etiopiei;
 Hitler reintroduce serviciul militar obligatoriu
1936
 Ocuparea zonei demilitarizate renane de către Germania
1938
 martie: anexarea Austriei (Anschluss)
 septembrie: Conferinţa de la Munchen
1939
 aprilie: Italia cucereşte Albania
 august: Pactul Ribbentrop – Molotov
 1septembrie: agresiunea Germaniei contra Poloniei
Se prezintă pe rând fiecare fapt istoric menţionat pe axă.

DISCUŢIA

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie:
Discuţia constă într -un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şide păreri, de critici şi
de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopulexaminării şi clarificării în comun
a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării datelor şi conceptelor, al explorării unor analogii,
similitudini şi diferenţe, al soluţionării unor probleme care comportă alternative. Discuţia cu clasa
este fundamentală pentru învăţarea interactivă, conducând la avansarea unor idei şi receptarea unei
multitudini dealte idei, în acord sau în dezacord cu părerile proprii.
Avantaje:
 Crearea unei atmosfere de deschidere;
 Facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite;
 Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple;
 Optimizarea relaţiilor profesor -elevi;
 Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei;
 Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.

Etape:
Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi discuţiisau pe
parcursul discuţiei); Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc; Prezentarea subiectului cu claritate şi
într -un mod care să încurajeze exprimarea ideilor; Moderareadiscuţiei facilitând exprimarea
punctelor de vedere. Într -o discuţie rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al
elevilor ceea ce presupune încurajarea lor de a se exprima adecvat şi la obiect.
Următoarele acţiuni sunt de natură să faciliteze discuţia:
  Parafrazarea – astfel încât elevul să simtă că a fost înţeles iar colegilor săi să li sefaciliteze
înţelegerea printr -un rezultat esenţializat a ceea ce a fost spus pe larg;
 Verificarea înţelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încâtelevul să
reformuleze ceea ce a spus;
 Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;
 Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara– fără a critica
însă – un punct de vedere nerealist;
 Energizarea discuţiei – folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de poziţii din
partea celor tăcuţi;
 Medierea divergenţelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva
toleranţei,
 Evidenţierea relaţiilor dintre intervenţiile diferiţilor elevi – ceea ce va oferi coerenţă şi
pertinenţă temei de discutat şi comentariilor elevilor, facilitândînţelegerea conceptelor
vehiculate;
 Rezumarea ideilor principale.
Sfaturi practice
De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de aadresa
întrebări stimulative pentru elevi:
-întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns Da/Nu
-întrebări de genul „de ce consideri asta?”, „de ce credeţi….?” (pentru a aprofunda problema pusă în
discuţie)
-„Ce s-a întâmplat?”(o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-şi clarifice perspective asupra problemei
în discuţie)
„De ce s-a întâmplat această?”(se încurajează înţelegerea cauzelor şi a efectelor, sedeplasează
accentul spre căutarea motivelor).
-„Se putea întâmpla şi altfel? Cum?”(se subliniază ideea că acţiunile sunt de fapt rezultatul unei
alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună alternativă)
-„Ce ai fi făcut tu într -o astfel de situaţie? Ce crezi că a simţit persoana respectivă ? Ce ai fi simţit tu
într -o astfel de situaţie?”( elevii sunt antrenaţi să exprime empatic)
-„ A fost corect? De ce?”(sunt întrebări esenţiale pentru stimularea dezvoltării morale la elevi).

BIBLIOGRAFIE:
Păcurari, O.(coord.) „Învăţarea activă. Ghid pentru formatori”, MEC CNPP,2001
Păcurari, O.,Ţârcă,A., Sarivan, L.,”Strategii didactice inovative-suport de curs”,EdituraSigma,
Bucureşti .,2003
Manea,M., Palade, E.,Sasu,N., „Predarea istoriei şi educaţia pentru cetăţeniademocratică:demersuri
didactice inovative”, Editura Educaţia 2000+, Bucureşti, 2006.
TURUL GALERIEI

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie:

Turul galeriei este o metodă care constă în trecerea în revistă a produselor realizate de elevi expuse
pe pereţii clasei sau pe tablă.
Ea presupune o evaluare interactivă şi profund formativă a realizărilor elevilor realizate individual sau în
grup.

Avantaje:
Stimulează creativitatea individuală sau de grup;
Permite analize comparative şi aplicaţii ale cunoştinţelor în contexte noi;
Creează emulaţie şi dinamism;
Încurajează învăţarea prin cooperare.

Etape:
Alegerea şi lansarea sarcinii de lucru către elevi. organizaţi în echipe de câte 4– 5; elevii
pot materializa rezultatul muncii într -un produs care să ilustreze abordări diferite ale
problemei (lucrare, desen, diagramă, schemă etc.); Expunerea produselor pe pereţiiclasei
într -o galerie; Examinarea şi analiza produselor prin „turul galeriei”. Individualsau în grup elevii
inventariază toate lucrările expuse (luând notiţe şi făcând comentarii).
Unele observaţii sau comentarii pot fi consemnate direct pe lucrările expuse;
Reexaminarea propriilor produse prin comparaţie cu celelalte şi citireacomentariilor făcute pe
produsul lor.

Sfaturi practice
 -Se încurajează abordarea cât mai originală şi creativă a problemei.
 -Produsele pot fi folosite şi în lecţia următoare la momentul verificării.

APLICAŢIE.

Clasa:a VII-a
Unitatea de învăţare:Lumea postbelică şi problemele sale
Lecţia:O lume divizată. Războiul rece
Obiective de referinţă:
 -să distingă cauzele şi consecinţele pe termen scurt şi lung ale unui fapt istoric
 să exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice.
Resurse
- materiale: manual pentru clasa a – VII-a, foi de flipchart, markere;
- umane: activitate pe grupe de 5 sau 6 elevi;- metoda: turul galeriei;
- resurse de timp:35 minute
Scenariu didactic
Profesorul alcătuieşte grupele de elevi şi cere fiecărei grupe să realizeze un produs(sarcină de
lucru) referitoare la Războiul rece:

1. prima grupă: să definească noţiunea de război rece şi să menţioneze cauzele acestuia;

2. grupa II : să realizeze o comparaţie între blocul comunist şi cel capitalist din punctde vedere
economic şi politic;
3. grupa III: să prezinte conflictele din timpul războiului rece;
4. grupa IV: trebuie să realizeze biografia unei personalităţi istorice implicate în acest eveniment
istoric.
 Fiecare grupă îşi realizează produsul pe un poster; posterele sunt expuse pe pereţii clasei;După
expunerea produselor obţinute, fiecare grup examinează cu atenţie produsele celorlalte grupe;
- grupele se perindă de la un produs la altul, discută şi eventual notează
comentariile, neclarităţile, întrebările care vor fi adresate celorlalte
grupe(exemplu:unadintre grupe notează pe posterul grupei I: definiţia şi cauzele
sunt corecte; se cere grupului să alcătuiască un enunţ cu termenul ,,războiul rece”);
După turul galeriei,fiecare grup răspunde la întrebările celorlalţi şi clarifică unele aspecte
solicitate de colegi,apoi îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte;
5. Sugestii:
6. Aplicarea metodei trebuie pregătită din timp.

ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: Metoda constă în trecerea în revistă a ceea ce elevii ştiu despre o anumită
temăşi formularea de întrebărila care se aşteaptă răspunsuri în lecţie.

Avantaje:
stimulează gândirea critică ;
încurajează iniţiativa, învăţarea prin descoperire;
valorifică experienţa de cunoaştere anterioară a elevilor în legătură cu diferite teme.
Etape:
Trecerea în revistă a ceea ce elevii ştiu despre tema anunţată. Organizaţi în perechi elevii realizează o
listă de informaţii deţinute despre tema ce urmează a fi discutată;
STIU
VREAU SĂ ŞTIU

AM ÎNVĂŢAT

Notarea în tabelul realizat după modelul de mai sus – în coloana ŞTIU – a tuturor
informaţiilor şi ideilor asupra cărora toată lumea este de acord. Informaţiile pot fi
grupate pe categorii sau domenii; Formularea de întrebări, despre lucrurile, aspectele de care elevii
nu sunt siguri sau despre care ar vrea să afle informaţii noi. Aceste întrebări pot
fi produse de curiozitatea, nevoia de cunoaştere a elevilor sau pot apărea din dezacordul elevilor
privind anumite detalii. Notarea acestor întrebări se realizează pe coloana„VREAU SĂ ŞTIU”; Citirea
textului / a lecţiei; Revenirea la întrebările formulate şi consemnarea la rubrica „AM ÎNVĂŢAT” a
răspunsurilor găsite. Se solicită elevilor evidenţierea altor informaţii găsite în text în legătură cu care
nu au pus întrebări;Revenirea la întrebările rămase fără răspuns şi recomandări cu privire la sursele
ce pot fi consultate pentru găsirea informaţiilor.

Sfaturi practice:
Întrebările rămase fără răspuns pot fi sugestii pentru tema pentru acasă.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Mari conflicte ale secolului XX

Lecţia: România în anii celui de-al Doilea Război Mondial
Secvenţa de lecţie:Campania din Est (1941-1944)
Competenţe specifice:
C5.1 (Construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice);
C5.3 (Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într -un context istoric mai larg românesc, european
sau universal).
Obiective operaţionale:
1. elevii să evidenţieze obiectivul intrării României în război, analizând fragmentul de document ;
2. elevii să identifice etapele participării armatei române în campania din est, utilizând harta
Europei.

Valori şi atitudini:
coerenţă şi rigoare în gândire şi acţiune
gândire critică şi flexibilă
rezolvarea pe cale non-violentă a conflictelor

Resurse:
a) resurse materiale:
harta Europei, documentul 2 ;
b) resurse umane:
perechi de elevi.
c) resurse de timp:
30 de minute
Bibliografie:
Buzatu, Gheorghe, România şi războiul mondial din 1939-1945, Editura Centrul de Istorie şi Civilizaţie
Europeană, Iaşi, 1995.
Kinder, Hermann, Hilgerman, Werner, Atlas de istorie mondială, vol.II, Editura „Rao”,Bucureşti, 2002

Scenariul didactic:
Profesorul realizează un tabel cu următoarea structură pe care îl completează implicându-i pe elevi:
ŞTIU
1. AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL S-A DESFĂŞURAT ÎNTRE ANII 1939-1945, RĂZBOIUL FIIND DECLANŞAT DE
GERMANIA NAZISTĂ ;
2. ÎN VARA ANULUI 1940 ROMÂNIA PIERDE TERITORII,GENERALUL ANTONESCU ESTE NUMIT PRIM –
MINISTRU ,
REGELE C AROL II ABDICĂ LA 6 SEPTEMBRIE 1940 ÎNFAVOAREA FIULUI SĂU MIHAI, GEN.
ANTONESCU PREIA PUTEREA ÎN STAT .
3.SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ DIN ANII 1938-1940:
--DESTRĂMAREA CEHOSLOVACIEI ;
-- PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV;
--OCUPAREA POLONIEI;
--IZOLAREAROMÂNIEI;
--CAPITULAREA FRANŢEI;
--„BĂTĂLIA ANGLIEI”
-- ROMÂNIA ADERĂ LA PACTUL TRIPARTIT,
--PIERDERILE TERITORIALE ALE ROMÂNIEI ÎN FAVOAREA STATELOR REVIZIONISTE
Vreau să ştiu
1. Când a intrat România în Război?
2. Care a fost obiectivul?
3. De ce a intrat de partea Axei?
4. Care sunt principalele operaţiuni militare la care a participat armata română?

Am învăţat
1. profesorul solicită elevilor să analizeze fragmentul de document 2, „Ordinul de zi către
armată al generalului Ion Antonescu – 22 iunie 1941” din care reiese momentul intrării
României în război, precum şi obiectivul urmărit.
 2. motivarea intrării României în război este dat de situaţia politică internaţională în 1938-
1940-
3. cu ajutorul hărţii elevii identifică operaţiunile militare ale armatei române între 1941-
1944

Sugestii
Această metodă se poate aplica şi fără utilizarea unor surse documentare.

BULGĂRELE DE ZĂPADĂ

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie:
metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme / situaţii în
vederea focalizării asupra celor esenţiale.
Avantaje:
stimulează învăţarea prin cooperare şi încurajează consensul;
angajează procese psihice complexe (analiza, sinteză, comparaţie, gândirea critica);
antrenează întreg colectivul de elevi;
dezvoltă capacitatea de negociere şi încurajează exprimarea opiniilor personale.
Etape:
Organizarea colectivului de elevi în grupe de 7 – 8 elevi; Enunţarea temei sau a problemei de
abordat; Notarea de către fiecare elev în parte a ideii exprimate sau a soluţiei găsite pe o bucată de hârtie
(post-it) care este pusă în centrul mesei; Citirea la nivelul fiecărui grup a tuturor ideilor şi repartizarea lor pe o
scară de la 1 la 8. Sunt selectate primele 2 – 3 idei sau soluţii; Reunirea grupurilor la nivelul clasei cu cele 2 – 3 idei
/ aspecte reţinute şi repetarea algoritmului; Reţinerea primelor idei / aspecte / soluţii pe care întreaga clasă le
consideră relevante şi punerea lor în discuţie;

Sfaturi practice:
Bulgărele de zăpadă ca metodă se poate organiza şi prin creştere:abordarea problemei la nivelul colegilor de
bancă, apoi în 4, în 6, în 8 elevi şi reţinerea de fiecare dată – prin negociere – a 2-3 idei comune.

APLICAŢIE.

Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Constituirea României moderne
Lecţia: Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei
Obiectiv de referinţă:
- să se raporteze critic la opiniile altora şi să
- şi revizuiască propriile opinii înfuncţie de context

Resurse:
- materiale: manual pentru clasa a - VIII-a
- umane: activitate pe grupe de 7-8 elevi-
- metoda: bulgărele de zăpadă
- de timp:20 minute
Scenariu didactic
- Profesorul alcătuieşte grupe formate din 7-8 elevi ;
- Se enunţă tema: Independenţa de stat a României
- Fiecare membru al grupului notează pe un post-it o idee în legătură cu tema anunţată şi o pune
pe centrul mesei. Grupul va avea în centrul mesei 7-8 idei ( exemplu: Chestiunea orientală 1875-
1876, Convenţia româno-rusă, proclamarea independenţei de stat,cucerirea Plevnei, bătălii
 importante din acest război, eroi ai independenţei, prevederileTratatului de la Berlin,
importanţa cuceririi independenţei de stat).
- Sunt citite citeşte toate ideile şi ierarhizate pe o scară de la 1 la 8.. Se vor reţine primele2-3
asupra cărora au căzut de acord toţi membrii grupului.
- Se reunesc toate grupele cu cele 2-3 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul, astfel se
vor reţine doar ideile-aspectele pe care întreaga clasă le considerarelevante.
(exemplu: proclamarea independenţei de stat, cucerirea Plevnei, prevederile Tratatului de la
Berlin)
- Ideile reţinute sunt comentate şi se argumentează importanţa lor.

Sfaturi practice:
- metoda poate fi folosită foarte bine în verificarea cunoştinţelor

CUBUL

Definiţie:
- metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective,
permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Avantaje:
Asigură abordarea complexă şi completă a unei probleme, multiperspectivitatea;
Încurajează munca în echipă la nivel microgrup şi macrogrup;
Antrenează întreaga clasă;
Stimulează gândirea critică,
Stimulează învăţarea prin cooperare.

Etape:
- Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele:
descrie, compară, analizează,asociază, aplică, argumentează;

- Anunţarea temei sau a subiectului pus în discuţie;

- Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând subiectul/tema din perspective
cerinţei de pe una din feţele cubului:
Descrie:
culorile, formele, mărimile, faptele;
Compară: ce este asemănător?ce este diferit?
Analizează:
elementele componente, aspectele de conţinut ;
Asociază:
la ce te îndemnă să te gândeşti? ce idei îţi sugerează?
Aplică:
ce poţi face cu aceasta? la ce ne foloseşte? care sunt învăţămintele?
Argumentează:
pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.
- Împărtăşirea informaţiilor celorlalte grupe şi afişarea
formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei; -Discutarea aspectelor reţinute.

Sfaturi practice:
Cerinţele fiecărei feţe a cubului, pot fi reformulate în funcţie de specificul temei abordate (fapt istoric,
proces istoric).
Anunţarea cerinţelor de lucru se poate face aleatoriu prin rostogolirea cubului pentru fiecare grupă.

APLICAŢIE.

Clasa:a VIII-a
Unitatea de învăţare:Constituirea României moderne
Lecţia:Revoluţia din 1848-1849
Obiective de referinţă:
1. să folosească tehnici de analiză a documentului scris şi a celui iconic;
2. să realizeze tabloul unei perioade istorice identificând schimbările intervenite;
3. să identifice elementele comune şi diferenţele legate de mai multe fapte istorice;
Resurse:
- materiale: manual pentru clasa. a – VIII- a, surse, foi de flipchart, markere;
- umane: activitate pe grupe
- metoda: cubul
- surse de timp:25 minute

Bibliografie:
Culegere de texte -documentele programatice ale revoluţiei române de la 1848-1849.
Scenariu didactic:
- Elevii realizează un cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară,analizează, asociază, aplică, argumentează;
- Profesorul anunţă subiectul pus în discuţie:Revoluţia română de la 1848-1849;
- Clasa este împărţită pe 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva
cerinţei de pe una din feţele cubului;
grupa I să descrie evenimentele revoluţionare de la 1848 din Ţările Române (când a izbucnit
revoluţia, momente importante ale revoluţiei, forţe participante,fruntaşi ai revoluţiei, înfrângerea
revoluţiei);
grupa II să compare revoluţia din Ţara Românească cu cea din Transilvania sesizând asemănările
şi deosebirile dintre cele două evenimente istorice (analiza comparativă a cauzelor, a obiectivelor, a
documentelor programatice, desfăşurarea evenimentelor, sfârşitul revoluţiilor, urmările);
grupa III să analizeze documentele programatice ale revoluţiei de la 1848-1849
(revendicări, caracterul programelor -radical sau moderat, obiective urmărite,caracterul lor plebiscitar).
Se folosesc ca surse fragmente din documentele programatice din spaţiul românesc( exemplu:
Petiţia Naţională, Proclamaţia de la Izlaz, Petiţia proclamaţie, etc
grupa IV asociază revoluţia din Ţările Române cu cele din Europa (elevii trebuie să sesizeze faptul
că revoluţia română a fost parte integrantă din revoluţia general europeană).
grupa V aplică algoritmul revoluţiei (cauze, obiective, forţe participante,izbucnire şi desfăşurare,
programe, importanţă şi urmări) la revoluţia din 1989 din România;
grupa VI să argumenteze importanţa revoluţiei de la 1848-1849 în spaţiul românesc;

După ce elevii au realizat sarcinile didactice pe foi de flipchart ei prezintă şi comentează

răspunsurile. Forma finală a acestora este afişată pe tablă sau pe pereţii clasei.

ESEUL DE 5 MINUTE

FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie: eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-si adune ideile
legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului, o idee mai clară despre ce s-a întâmplat, în plan
intelectual, în acea oră.

Avantaje:
Oferă feed-back-ul lecţiei;
Creează premisele proiectării activităţii din următoarea oră;
 Încurajează exprimarea personalităţii elevilor;
Stimulează învăţarea activă şi conştientă.

Etape:
- Se cere elevilor să scrie un mic eseu în care să prezinte un lucru pe care l-au învăţat din
lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta. Se
strâng eseurile pe măsură ce elevii au terminat. Trecerea rapidă în revistă şi un comentariu
preliminar cu inventarierea întrebărilor.
Sfaturi practice
- Proiectarea lecţiei următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare:România între democraţie şi autoritarism.

Lecţia:Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică. Constituţia din 1923.
Obiective de referinţă:
1. -să-şi dezvolte încrederea faţă de capacitatea proprie de investigaţie.
2. -să exprime opinii despre personaje şi evenimente istorice.

Resurse:
- materiale: manual pentru clasa a – VIII -a,
- umane – activitate individuală;
- metoda – eseul de 5 minute;
- resurse de timp – 5 minut.
Bibliografie:
- Constituţia din 1923
Scenariu didactic:
- Profesorul cere elevilor să alcătuiască un eseu cu titlul ,,Caracterul democratic al
Constituţiei din 1923”, având în vedere:
 prevedere a Constituţiei din 1923 referitoare la caracterul statului român;
 forma de guvernământ a ţării şi un principiu democratic preluat din Constituţia
din1866 şi înscris şi în cea din 1923;
 două drepturi şi libertăţi cetăţeneşti;
De asemenea :
 elevii trebuie să formuleze o întrebare pe care o au în legătură cu lecţia.
Exemplu:
Ce efect a avut promovarea ţărănimii pe scena vieţii politice?
 Elevii realizează eseurile şi formulează întrebarea; Se strâng eseurile pe măsură ce elevii au
terminat; Se trec rapid în revistă eseurile şi se comentează. Cele mai bune eseuri sunt notate.
Pe tablă se realizează o listă cu întrebările elevilor şi se recomandă ca aceştia să caute
răspunsurile acasă.

Sfaturi practice:
-----Proiectarea lecţiei următoare se poate fundamenta pe întrebările formulate de elevi.
Exemple:
 Care au fost cauzele care au dus la instaurarea monarhiei autoritare a regelui Carol al II-lea?-
 Care a fost atitudinea partidelor faţă de asasinatele săvârşite de legionari?
 Dar atitudinea regelui Carol al II-lea ? etc.
MOZAICUL
FIŞĂ TEHNICĂ

Definiţie:
 Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predareaachiziţiilor
dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Avantaje:
Încurajează încrederea în sine a elevilor;
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului;
Dezvoltarea gândirii logice critice şi independente;
Dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup;
Optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva.

Etape:
Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişăde învăţare
numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere(fragment de lecţie).
Prezentarea succintă a subiectului tratat; Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi
de cunoaştere; Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi
elevii care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup ş.a.m.d.
În cazul în care se lucrează cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr;
Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată
pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda
ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de predare şi materialele folosite
rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte important ca fiecare membru al grupului de
experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai
grupului iniţial; Revenirea în grupul iniţial şi predarea sectiunii pregatite pentru ceilalti membri;
Dacă sunt neclarităţi, se adresează întrebări expertului.Dacă neclarităţile persistă se pot adresa
întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentru sectiunea
respectiva; Dacă persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în continuare; Trecerea în
revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa/ cu toţi participanţii;

Sfaturi practice
Este important de monitorizat predarea pentru ca achiziţiile să fie corect transmise.

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare: Epoca luminilor

Lecţia:Critica societăţii; noi principii şi valori în societate
Secvenţa de lecţie: Ideile iluminismului politic
Competenţe specifice:
C 1.2 (formularea de argumente referitoare la un subiect istoric);
C 4.2 (aprecierea valorilor trecutului prin raportarea la actualitate).
Obiective operaţionale:
1. elevii să identifice cel puţin patru principii fundamentale ale gândirii social – politice
iluministe , analizând fragmentele de document puse la dispoziţie pe fişele de lucru;
2. elevii să exprime puncte de vedere argumentate în legătură cu rolul principiilor iluministe în
evoluţia societăţii.
Valori şi atitudini:
gândire critică şi flexibilă
relaţionare pozitivă cu ceilalţi
antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor
de predicţie a schimbărilor
Resurse:
a) resurse materiale:
 fişe de lucru care cuprind câte un fragment de document şi câtedouă cerinţe la care elevii
trebuie să răspundă după analizarea fragmentului de document;
b) resurse umane:
 6 grupe a câte 4 elevi;
c) resurse de timp:
 30 de minute (din care 10 minute pentru studierea fragmentelor de document şi formularea
răspunsurilor în cadrul grupurilor de experţi,
 10 minute explicarea în cadrul grupurilor iniţiale,
 10 minute alocate evaluării prin sondaj a cunoştinţelor însuşite).

Bibliografie:
Hof, Ulrich Im, Europa luminilor , Editura Polirom, Iaşi, 2003.

Scenariul didactic:
Etapa I-
 se formează 6 grupe cooperative a câte 4 elevi; fiecare elev din grupă primeşte câte ofişă de
expert (vezi fişa de expert).

Etapa II-
 elevii care au studiat aceeaşi fişă se grupează în „grupuri de experţi”, rezolvândîmpreună
sarcinile de lucru de pe fişa de expert, formulând un răspuns comun pentrufiecare din ele în
maxim 10 minute.

Etapa III -
 se întorc în grupurile iniţiale şi prezintă pe rând rezultatele cercetării.

Etapa IV
 evaluarea.

FIŞE DE EXPERŢI:

Fişa nr. 1

„Omul s-a născut liber, dar pretutindeni e în lanţuri ... Ordinea socială este un drept sfânt care stă la
temelia tuturor celorlalte. Totuşi acest drept nu vine nicidecum de la natură, ci este întemeiat pe
convenţii.
A renunţa la libertatea ta înseamnă a renunţa la calitatea de om, la drepturile umanităţii,chiar la
datoriile tale. Dacă este dificil ca un stat mare să fie bine guvernat, este şi mai greu ca el să
fie bine guvernat de un singur om.
Voinţa generală poate dirija singură forţele statului ... Poporul supus legilor poate fiautorul acestora ...
Puterea legislativă aparţine poporului şi nu-i poate aparţine decât lui”.
(Jean Jacques Rousseau,Contractul social)
Cerinţe:
1. Ce principiu fundamental privind organizarea statului poate fi identificat în acest fragment de
document?
2. Stă acest principiu iluminist la baza regimurilor democratice actuale? Argumentaţi.
 Fişa nr. 2

„Orice act de autoritate al unui om faţă de altul, care nu izvorăşte dintr -o necesitate
absolută, este tiranic. Justiţia este legătura necesară pentru menţinerea intereselor individuale unite şi
fără de care oamenii s-ar întoarce la barbarie. Toate pedepsele care depăşesc această necesitate sunt
injuste. Scopul pedepsei este să-l împiedice pe răufăcător să vatăme în continuare societatea şi să-i
împiedice pe alţii de a comite un rău similar.
Fărădelegile sunt prevenite prin certitudinea-şi nu prin severitatea – pedepsei. Este mai bine să
prevenim crimele decât să le pedepsim.
Vreţi să preveniţi o crimă? Faceţi legi clare şi simple. Acestea nu trebuie să favorizeze o
anumită clasă socială. Legile, şi numai ele, trebuie să fie temute. Oamenii înrobiţi sunt mai cruzi şi
mai vicioşi decât cei liberi! Lăsaţi libertatea să fie ajutată de cunoaştere!”
(Cesare Beccaria,Crimă şi pedeapsă)
Cerinţe:
1. Ce principiu modern pune în discuţie Cesare Beccaria?
2. Este o necesitate privarea de libertate? În ce condiţii poate fi ea acceptată?

Fişa nr. 3

„În fiecare stat există trei feluri de puteri: puterea legislativă, puterea executivă şi puterea juridică sau
judecătorească. Prin cea de-a treia putere, magistratul pedepseşte infracţiunile sau judecă diversele
conflicte dintre cetăţeni. Atunci când puterea executivă şi cea legislativă se reunesc într -o singură
persoană, nu mai există libertate deoarece ne putem teme că această persoană ar putea face legi
tiranice şi apoi să le pună în practică abuziv.Dacă puterea juridică ar fi deţinută împreună cu puterea
legislativă, controlul asupra vieţii şi libertăţii cetăţenilor ar fi arbitrar deoarece judecătorul ar fi şi
legiuitor. Dacă
puterea juridică ar fi îmbinată cu puterea executivă, judecătorul ar putea deţine forţa unui opresor.”
(Montesquieu, Despre spiritul legilor )
Cerinţe:
1. Identificaţi principiul modern invocat de autor în ceea ce priveşte organizarea statului.
2. Identificaţi 3 argumente în susţinerea acestui principiu.

Fişa nr. 4

„Egalitatea naturală este cea care există între toţi oamenii prin alcătuirea naturii lor.Această egalitate
este principiul fundamental libertăţii. Egalitatea naturală se întemeiazădeci pe alcătuirea naturii
umane comună tuturor oamenilor care se nasc şi mor în acelaşichip. Fiindcă natura umană este
identică la toţi oamenii, este limpede că în virtuteadreptului natural fiecare trebuie să-i stimeze şi
să-i trateze pe ceilalţi ca pe fiinţe care îisunt natural egale, adică oameni ca şi el.”
( Enciclopedia sau Dicţionarul raţional al ştiinţelor, artelor şi meseriilor )
Cerinţe:
1. Identificaţi principiul modern invocat de autor.
2. Acest principiu iluminist stă la baza regimurilor democratice actuale? Argumentaţi.

Sugestii
 Feed-back-ul se poate realiza utilizând metoda ciorchinelui, profesorul având astfel
posibilitatea de a verifica dacă elevii şi-au însuşit corect şi complet cunoştinţele esenţiale
pentru acest subiect.
SINELG

FIŞELĂ TEHNICĂ

Definiţie:
Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii(SINELG) -----
este o modalitate de codificare a textului ce permite celui care învaţă să asculte, să citească şi
să înţeleagă în mod activ şi pragramatic un anumit conţinut. Ca metodă este tipică pentru etapa de
realizare a sensului ( învăţare, comprehensiune). Se folosesc ca bază de plecare pentru lectura /
ascultarea textului, cunoştinţele anterioare aleelevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare.

Avantaje:
Facilitează munca în echipă;
Valorifică cunoştinţele anterioare ale elevilor;
Asigură învăţarea conştientă;
Angajează procese psihice complexe (analiza, sinteza, comparaţia).

Etape:
În timpul lecturii / ascultării elevii marchează în text (sau notează pe hârtie):
 cunoştinţeleconfirmate de text ( √ );
 cunoştinţele infirmate / contrazise de text (- );
 cunoştinţele noi,neîntâlnite până acum ( + );
 cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ( ?).
După lectură informaţiile se trec într -un tabel:
√
-
+
?
Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de către perechi /
grupuri profesorului care le centralizează într -un tabel similar pe tablă;Cunoştinţele incerte pot
rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Sfaturi practice:
 Se poate folosi cu mult succes la analiza documentelor scrise

APLICAŢIE.

Unitatea de învăţare:Unitate şi diversitate în România Mare

Lecţia:Unificarea politică şi administrativă
Secvenţa de lecţie:Constituţia din 1923
Competenţe specifice:
 C2 (descrierea şi analiza informaţiilor dintr -un document istoric în contexte variate).
Obiectiv operaţional:
1. elevii să identifice principalele prevederi ale Constituţiei din 1923, analizând fragmentul dat;
Valori şi atitudini:
 înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi cafactor de predicţie a schimbărilor
 stimularea interesului pentru lecturi şi simulări istorice

Resurse
a) resurse materiale:
1. „Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi” –
2. Manual de istorie;
 3. Programa scolara;
b) resurse umane:
 clasa de elevi;
c) resurse de timp:
 20 de minute.
Bibliografie:
Focşăneanu, Eleodor, Istoria constituţională a României: 1859-1991, ediţia a II-a revizuită, Editura
Humanitas, 1998.

Scenariul didactic:
 Elevilor li se solicită să citească cu atenţie fragmentul de lecţie din manualul şcolar –
 „Constituţia din 1923” – şi să marcheze pe marginea textului semnele specifice enunţate mai
sus.
 Profesorul specifică că această Constituţie preia aproape jumătate din articolele Constituţiei
din 1866, motiv pentru care solicită elevilor ca în analizarea informaţiilor din acest text să
facă apel la cunoştinţele însuşite anterior.
După finalizarea lecturării fragmentului de lecţie se realizează următorul tabel pentru
amonitoriza ideile care reies din text şi a gradului de înţelegere al acestora :

√
----independenţa,unitatea şisuveranitatea naţională
------menţine principiul separaţiei puterilor în stat: puterea legislativă: rege – Parlament;
puterea executivă: regele prin intermediul guvernului;
puterea judecătorească: instanţe, Curtea de Casaţie şi Justiţie
----drepturi şi libertăţi cetăţeneşti

+
----- votul universal ----- dreptul de vot îl aveau toţi cetăţenii de la 21 de ani în sus;
------naţionalizarea zăcămintelor miniere, precum şi bogăţiile subsolului de orice natură.
-
-----proprietatea are funcţie socială – este posibilă exproprierea cu despăgubire pentru cauză de
utilitate public;
?
---interesele colectivităţii primează asupra celor individuale-
----semnificaţia noţiunii de utilitate public;
Sugestii
Metoda poate fi aplicată şi pe un fragment de document, şi nu numai pe un fragment delecţie aşa
cum a fost prezentată mai sus.

--------------------------------------------------------nota
Acestea sunt câteva exemple de cum ar putea fi completat un astfel de tabel, întrucât semnele care apar pe
marginea textului pot diferi de la elev la elev în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi de gradul înţelegerii acestora.
Ceea ce pentru un elev poate fi o noutate, pentru un altul poate fi o informaţie deja cunoscută.