Sunteți pe pagina 1din 4

Ludwig Mies Van der Rohe (1886-1969)

- este adeptul identitatii totale intre forma si constructie, a unei arhitecturi pure - prin lipsa oricarui decorativism
si prin promovarea sinceritatii expresiei arhitecturale

- arhitect perfectionist, care a ridicat ideea perfectiunii la rang de principiu, atent la detalii pana la desavarsire, el
sustinea ca: “Dumnezeu se afla in detaliile (God is in details)” arhitecturii

- in lucrarile sale exista un control al fiecarei combinatii de elemente constructive si in consecinta nimic nu este
lasat la intamplare

- a devenit promotorul zelos al industrializarii considerand ca aceasta este “nodul problemei” in arhitectura
moderna

- el va fi cel care va sustine ca intr-o arhitectura de calitate “Mai putin inseamna mai mult - Less is more”. El a
adoptat acest motto pentru a descrie succint o metoda de a aranja numeroasele componente necesare ale unei
cladiri pentru a creea o impresie de simplitate extrema

- in Germania in activitatea sa de inceput el a fost influentat de catre arhitectii expresionisti, treptat orientandu-
se catre o arhitectura rationalista

- in Germania a fost directorul scolii Bauhaus de la Dessau in perioada 1929-1933, succedandu-i lui Walter
Gropius

Proiect birouri Friedrichstrasse (Berlin, 1921)

- constructie realizata complet din sticla

- prezinta un colt afirmat pentru a fi expresiva

- legat de genul acesta de arhitectura Mies Van der Rohe spune ca trebuie sa obtii "maximum de efect cu
minimum de mijloace"

- toate sloganele lui sunt un fel de slogane ale minimalismului, numele lui se leaga de minimalism

Monument Karl Liebknecht si Rosa Luxemburg (Berlin, 1926)

- monument pentru victimele revolutiei

- sunt prezente simbolurile socialismului - secera si ciocanul


Casa de caramida (1923)

- se observa purele principii DeStijl - elementarismul, desfacerea in planuri care definesc spatii, spatiul fluid;
constructia nu e cutie, DeStijl promova spargerea cutiei

- fereastra totdeauna intra intr-un perete care se prelungeste din interior in exterior

Planul de ansamblu si bloc de locuințe, Expo Weissenhof (Stuttgart, 1927)

- un modul cu o scara si 2 apartamente - unul mai mare si unul mai mic, foarte simplu cu o linie de structura pe
mijloc

- proiecteaza scaunul Weissenhof cu aceasta ocazie, realizat din tuburi de otel (cu design)

Pavilionul Germaniei la Expo Barcelona (1929; reconstruit 1986)

- unul dintre cele mai moderne proiecte din expozitie, realizat in stilul DeStijl

- nu se distinge interiorul de exterior, datorita planurilor mobile de sticla

- planurile sunt independente de structura

- elementele structurale sunt minimale, de otel, in cruce

- peretii glisanti langa structura, iar structura aproape ca nu este perceptibila

- perete de onix - textura - prezneta si prin marmura, travertin

- si in acest caz a proiectat un fotoliu, numit scaunul Barcelona

Casa Tugendhat (Brno, 1930)

- reface ideea unui spatiu imens, liber

- accesul in casa este pe sus, iar cladirea este pe o panta si la partea de jos se afla gradina

- in partea de jos a casei este un spatiu complet liber

- se observa ca este un arhitect modern care lucreaza cu spatii

- Mies Van der Rohe a facut usi de jos si pana sus, el nu dorea perete cu usa, el vroia elemente

- toata casa e un mecanism, spre gradina - ferestre mari - 3x5 m, fotosensibile (se inchideau la culoare cand batea
soarele), mecanismul de glisare inca functioneaza
- aerul conditionat mai functioneaza

- imediat dupa razboi a fost nationalizata si a functionat ca si spital pentru copii; in sala mare se faceau exercitiile
de sanatate - foarte interesant ce inseamna igienismul arhitecturii moderne, arhitectura de spital

Casa Farnsworth (Fox River, Ill., 1946-50)

- apare o noua eticheta pusa de Mies - "trebuie sa poti sa faci arhitectura din aproape nimic" - in sensul ca sunt 2
planuri cu structura de-o parte si de alta si in rest sticla

- daca lucrezi cu aproape nimic constructiile trebuie sa fie perfecte dpdv tehnologic

- toate lucrarile lui sunt tehnologic de o foarte mare acuratete

Philip JOHNSON - a fost discipolul lui Mies Van der Rohe

Glass House (New Canaan, Conn., 1949)

- inspirata dupa casa lui Mies

- nu e chiar acelasi lucru, planul e pus direct pe pamant

- mobilierul de Mies

- pt ca nu sunt pereti tablourile sunt puse pe picioare

Philip Johnson, Muzeul e artă al Institutului Munson-William-Proctor

(Utica, NY, 1955-1960)

- replica la un muzeu pe plin, cu marmura, imitand structura diafragmei

Chicago Federal Center (Chicago, 1964; 1974)

IBM Building (cu C. F. Murphy Ass., Chicago, 1973)

- ambele repeta ideea de la Seagram Building

Noua Galerie Naționala (Berlin, 1962-68)

- este o singura hala, spatiu complet liber

- minimalism conceptual
Illinois Institute of Technology Campus (Chicago, 1939-1958)

Crown Hall, Illinois Institute of Technology (Chicago, 1952-56)

- una din cladirile importante ale campusului si apartine colegiului de arhitectura

- este un mare spatiu gol, cu structura de otel vizibila

Blocuri de apartamente Lake Shore Drive (Chicago, 1948-51)

- exemplu important pt ca se poate compara tipul de modernism american si european

- tot bare - in europa sunt din beton si asezate pe orizontala; americanii le pun pe verticala si sunt din metal

Seagram Building (cu Ph. Johnson, New York, 1958)

- spre deosebire de toti speculatorii americani care au un teren si il ridica, jumatate din teren l-au cedat - plaza
america - cedat pt ca propria sa monumentalitate se afirma in acest fel; stai si te uiti si vezi arhitectura
tehnologica; accentueaza monumentalismul minimalist, pur tehnologic

- stalpii de metal

S-ar putea să vă placă și