Sunteți pe pagina 1din 19

4.

Articulatoarele utilizează ca referință:

a. planul Camper
b. axa de masticație
c. planul bazal mandibular
d. planul de la Frankfurt
e. planul lui RICH
R: d
Pag: 28

17.Ligamentele articulației temporo-mandibulare sunt următoarele, cu excepția:


a. ligamentul încrucișat
b. ligamentul temporo-mandibular
c. ligamentul sfeno-mandibular
d. ligamentul stilo-mandibular
e. ligamentul medial
R: a

21. Determinarea relației centrice la pacientul dentat se poate realiza prin următoarele metodele, cu
excepția:
a. Lauritzen-Barrelle
b. Champer
c. Dawson
d. Jankelson
e. Ramfjord
R: b

22. În cadrul metodei Ramfjord de determinare a relației centrice:


a. pacientul este așezat în poziție culcat, cu capul în ușoară extensie, astfel ca bărbia să fie îndreptată în
sus, iar gâtul întins
b. se utilizează miomonitorul
c. pacientul este așezat în fotoliu, relaxat, cu tetierea așezată occipital, iar spătarul la un unghi de 60 -
70°
d. pacientul este sfătuit să sprijine limba în zona anterioară a palatului și ă execute mișcări lente
e. se utilizează jigul anterior
R: c

28. În cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale următoarele rapoarte:


a. în sens vertical, arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
b. în sens sagital, overjet cuprins între 0 – 2 mm
c. în sens transversal, ocluzie psalidodontă
d. în sens vertical, overjet între 0 și 1/3
e. în sens sagital, axa caninului superior se prelungeşte cu axa caninului inferior
R: b

29. Triunghiul lui Spirgi:


a. este echivalent cu long-centric
b. este echivalent cu wide-centric
c. este echivalent cu freedom in centric
d. este echivalent cu spaţiul minim de vorbire
e. este echivalent cu ocluzia habituală
R: c

30. Muşchii responsabili cu dinamica mandibulară sunt:


a. muşchi ridicători: temporal, maseter, pterigoidian intern
b. muşchi coborâtori: digastric, maseter, milohioidian
c. muşchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern
d. muşchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern
e. muşchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern
R:a

10.În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan frontal, în


diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere, cu
excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă stângă
C. deschiderea maximă a gurii

D. poziția cap la cap


E. relația centrică

17. Terapia medicametoasă urmărește ameliorarea simptomelor sindromului disfuncțional cranio-


mandibular prin acțiune asupra:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: C

18. Terapia fizică a disfuncției cranio-mandibulare realizează:


A. reducerea transmisiie senzoriale
B: reducerea inflamației
C. diminuarea, coordonarea și susținerea activității musculare
D. reparații și regenerări tisulare
E. toate cele de mai sus
Răspuns corect: E
28. Bruxismul se poate clasifica în:
A. bruxism nocturn și bruxism diurn
B. bruxism centic și bruxism excentric
C.bruxism primar și bruxism secundar
D: toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: D

1. Limitarea deschiderii gurii ca efect al disfuncției musculare :


A. Apare la tineri
B. Apare dimineața
C. nu se carcterizează prin endfeel elastic.
D. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii
E. nici una dintre cele de mai sus

5. Terapia medicamentoasă a
sindromului disfuncțional
cranio-mandibular se
adresează:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai
sus

Terapia ocluzală a
sindromului disfuncțional
cranio-mandibular :
A. alterează condiția
ocluzală a pacientului
B. poate fi reversibilă

C. poate fi ireversibilă
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

Uzura “ad palatum’’


intereseaza:
A. fata vestibulara a dintilor
maxilari
B. fata palatinala a dintilor
maxilari
C. fata ocluzala a dintilor
maxilari
D. fata ocluzala a dintilor
mandibulari
E. fata vestibulara a dintilor
mandibulari
3.Dintre parametrii
spatiului protetic potential
nu face parte:
a. amplitudinea
b. limitele
c. inaltimea crestei
edentate
d. inaltimea
e. latimea
R:c

4.Raportul optim coroana-


radacina pentru un dinte ce
va fi folosit ca stalp de
punte este de:
a. 1/1
b. 1/2
c. 1/3
d. 2/3
e. 3/2
R:d

7. Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste:


a. solutia Lugol
b. solutia de fluoresceina
c. solutie albastru de metil 10%
d. solutie iodo-iodurata
e. Revelan
R:c

8. Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului:


a. raportul dintre baza pungii si osul alveolar
b. raportul dintre coroana clinica si radacina
c. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar
d. tiparul alveolizei
e. directia fibrelor ligamentare transseptale
R:b

9. Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie:


a. protetica si inflamatorie
b. protetica, inflamatorie si ocluzala
c. protetica si pulpara
d. protetica si parodontala
e. protetica, tumorala si parodontala
12. Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosi nu face parte:
a. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare
b. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta
c. continuitatea septului osos alveolar
d. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma
e. structura uniforma a spongioasei
R:b

13. Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in:


a. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata
b. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie
c. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare
d. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte osoase combinate
e. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte osoase combinate
R:e

15. Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal:


a. se mai numeste si leziune completa
b. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulo-oral
c. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mm
d. se mai numeste si leziune partiala
e. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pefata opusa
R:d

16. Clasificarea lui Meyer se refera la:


a. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent
b. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei
c. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal
d. tipul defectelor angulare
e. gradul de mobilitate dentara
R:a

17. In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie:


a. De tip cuspid-ambrazura
b. Multiple
c. Uniform distribuite
d. De tip cuspid-cuspid
e. Stabile
R: d

22. Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin:


a. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini
b. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate
c. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata
d. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare
e. Cand dintii vecini bresei sunt nanici

27. Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta:


a. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O
b. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial
c. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm
d. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm
e. Mobilitate in ax
R: d

28. Dintre parametrii ocluzali nu fac parte:


a. Cuspizii de sprijin si de ghidaj
b. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill(spee e curba sagitala)
c. Curbura frontala
d. Planul de ocluzie
e. Curba de ocluzie sagitala
R: b

29. Fortele ocluzale reduse nu determina:


a. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie
b. Reducerea numarului trabeculelor ososase
c. Atrofia ligamentului parodontal
d. Ingustarea spatiului ligamentar
e. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare
R: a

30. In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie se clasifica in:
a. 2 grupe
b. 3 subgrupe
c. Nu exista o clasificare
d. 4 grupe
e. 2 clase
R: b

1.Semnele radiologice ale atrofiei ligamentului parodontal prin subsolicitare ocluzală sunt:
a. reducerea numărului de fibre;
b. dispunerea fibrelor paralel cu suprafața radiculară;
c. diminuarea spațiului ligamentar;
d. ligamentul parodontal se dezorganizează;
e. apariția resorbției osoase de tip orizontal;
c – pg. 165

4.Precizați care din următoarele elemente constituie, în cadrul examenului clinic a dinților stâlpi,
factori de prognostic ai restaurării protetice:
a. calitatea controlului plăcii bacteriene;
b. restaurările anterioare;
c. poziția șanțului gingival în condiții de sănătate parodontală;
d. prezența leziunilor carioase;
e. coafajele indirecte;
a – pg. 154

8. Respectarea principiului biologic nu se refera la:


a. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor
b. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica
c. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman
d. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali
e. Cunoasterea parametrilor starii generale
R:b

9. Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze:


a. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm
b. Subgingival 1 mm
c. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival
d. Pe cat posibil supra sau juxtagingival
e. Ecuatorial
R: d

15. Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de :


a. Existenta afectiunilor ATM
b. Morfologia dentara
c. Prezenta dintilor antagonisti
d. Ocluzia dentara
e. Prezenta leziunilor carioase
R: a

17. Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul:


a. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix
b. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix
c. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari
d. Se preteaza la protezarea conjuncta
e. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate
R:c

22. D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta:
a. Sta in picioare
b. Ocupa pozitia 9
c. Ocupa pozitia 4-5
d. Ocupa pozitia 1-2
e. Nu are nici o importanta
R:c

23. Pozitia ergonomica a pacientului presupune:


a. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera
b. Pozitia culcat, perfect orizontala
c. Pozitia culcat, cu corpul la 200 fata de orizontala
d. Pozitia culcat, cu corpul la 300 fata de orizontala
e. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara
R: c

24. In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul:


a. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi
b. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpi
c. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi
d. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi
e. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi
R:b

25. Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit
sub aspect:
a. Ergonomic
b. Estetic
c. Morfologic si functional
d. Socio-economic
e. Uman
R:c

26. Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel ideal:
a. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic
b. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate
c. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte
d. Se prefera temporizarea tratamentului protetic
e. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica
R:b

27. Edentatia partiala este frecvent intalnita:


a. la varsta de 20-40 de ani
b. in perioada dentitiei temporare
c. dupa 40 de ani
d. la femei fata de barbati
e. la persoanele din mediul rural
R: a
29. In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de:L
a. Tesuturile articulare si periarticulare
b. Campul vizual
c. Tesutul parodontal
d. Muschii faciali
e. Campul electomagnetic
R: c

Suprafaţa ocluzală a corpului de punte trebuie să se opună flexiei pri:


A. aspect concav;
B. aspect convex;
C. morfologia cuspidiană corectă;
D. atenuarea morfologiei cuspidiene;
E. îngustarea corpului de punte.

1. Edentaţiile uni sau multi dentare determină:


a. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor
b. denivelarea planului de ocluzie
c. modificări ale ATM
d. disfuncţii mandibulare
e. toate cele de mai sus
corect e – pg.435

5. Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substanţă:


a. grefa epitelio-conjunctivă
b. adiţie de os de la pacient
c. hidroxiapatită
d. biovitroceramică
e. toate cele de mai sus
corect e –pg. 466

6. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:


a. grefa epitelio-conjunctivă

b. biovitroceramica

c. autogrefa

d. os bovin granulat

e. hidroxiapatita
corect a – pg. 467

7. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mai puţin
placa bacteriană:
a. metalul bine lustruit
b. ceramica glazurată
c. polisticlele
d. răţini acrilice
e. compozite
corecta, b –pg.468

10. Corpul de punte semifizionomic în casetă :


a. este metalic pe faţa mucozală
b. este metalic pe faţa orală
c. metalic pe faţa mucozală şi orală
d. metalic pe faţa ocluzală
e. nu are metal aparent
correct c –pg472

16. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice:
a. rezistenţă limitată la rupere
b. rezistenţă limitată la forfecare
c. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice
d. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
e. toate variantele sunt corecte
corect e – pg 443

17. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de :


a. numărul de dinţi stâlpi
b. vârsta pacientului
c. de realizarea tehnologică a scheletului
d.factori ce ţin de placaj
e. toate răspunsurile sunt corecte
corect e .-pg.447

21. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt.


a. refacerea continuităţii arcadelor dentare
b. împiedicarea migrărilor dentare
c. refacerea planului de ocluzie
d. protecşia crestei edentate
e. toate variantele sunt corecte
corect e – pg.435

23.Corpul de punte se modelează cu:


a. suprafeţe convexe în toate sensurile
b. suprafeţe concave în toate sensurile
c.cu suprafeţe plane
d. suprafeţe convexe în sens mezio-distal
e. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral
corect a –pg.452
28. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt:
a. să fie estetice
b. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
c. să respecte ambrazurile cervicale
d.să permită igienizarea
e. toate cele de mai sus
corect e –pg 452

1. Cauza cea mai frecventă a fracturii componentei de placare a scheletului metalic se datorează:
A. acumulării de tensiuni produse de diferenţa dintre coeficienţii de dilatare termică;
B. realizarea incorectă a retenţiilor;
C. lipsei de acoperire completă a componentei metalice;
D. deformărilor elastice excesive ale scheletului metalic;
E. bruxismului;
D – PG.447

1. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie
de cel puțin:
a. 5 μm
b. 15 μm
c. 25 μm
d. 20 μm
e. 10 μm
R: c

2. Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de materiale la


alta, conform schemei:
a. silicon>polieter>polisulfide
b. silicon>polisulfide>polieter
c. polisulfide>silicon>polieter
d. polieter>silicon>polisulfide
e. polieter>polisulfide>silicon
R: d

3. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția:


a. hidrocoloizi reversibili
b. alginat
c. elastomer
d. hidrocoloizi ireversibili
e. siliconi
R: d

4. Proprietățile mecanice relevante pentru materialele de amprentă sunt următoarele, cu excepția:


a. deformația remanentă
b. reproducerea detaliilor
c. rezistența la încovoiere
d. rezistența la tracțiune
e. contracția de priză
R: c

12. Despre amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de sinteză și cu
portamprente individuale sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepția:
a. sunt cele mai rar utilizate

b. au indicații (aproape) universale în protetica fixă


c. se indică pentru proteze parțiale fixe
d. se indica pentru preparații unice sau multiple
e. se pot folosi în una sau două consistențe
R: a

14. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție
este:
a. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
b. amprentarea globală în restaurările compozite
c. amprentarea parcelară în restaurările compozite
d. amprentarea pentru punți adezive
e. amprentarea pentru fațete
R: a

21. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția:
a. este o amprentă globală într-un singur timp
b. utilizează elastomeri în consistențe diferite
c. este o amprentă globală bifazică
d. se pot utiliza și siliconi
e. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili
R: c

23. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele avantaje, cu
excepția:
a. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
b. nu există riscul deformării amprentei
c. este economic și eficient
d. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
e. prezintă un spectru larg de acțiune
R: d

25. Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:


a. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă
b. apariția în timp a fenomenului de îmbătrânire
c. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
d. manipularea dificilă
e. prețul de cost scăzut
R: e
26. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de:
a. 2 min
b. 5 min
c. 10 min
d. 15 min
e. 7 min
R: b

27. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este:


a. ușoară
b. moderată
c. dificilă
d. foarte dificilă
e. moderată spre dificilă
R: a

29. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de:


a. 15 min
b. 1 oră
c. 48 - 72 ore
d. 7 zile
e. 10 ore
R: b

30. Toleranța umidității este excelentă pentru:


a. polisulfuri
b. hidrocoloizii reversibili
c. siliconii de condensare
d. polieterii
e. vinil-polisiloxanii
R: b

1. În metoda antropometrică Wright, de determinare a relaţiei centrice, reperul considerat a avea


valoare fixă, este:
a) distanţa interpupilară;
b) distanţa zygion-zygion;
c) subnazale-nazion;
d) subnazale-ofrion;
e) gnation-ofrion;
a) /

2. Corectarea înălţimii etajului inferior este absolut necesară:


a) în cazul uzurii exagerate a dinţilor restanţi;
b) la pacienţii vârstnici, chiar dacă spaţiul de inocluzie este uşor mărit;
c) dacă spaţiul de inocluzie fiziologică depăşeşte limita maximă admisă – 4 mm;
d) în cazul edentaţiilor întinse, dar cu stopuri ocluzale stabile;
e) când există overbite accentuat;
c) /

3. Precizaţi care din următoarele manevre nu poate fi considerată ca aparţinând metodelor simple de
determinare a relaţiei centrice:
a) reactivarea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
b) inducerea homotropismului lingo-mandibular;
c) manevra Gysi;
d) tehnica Saadoun;
e) stimularea reflexului de ocluzie molară;
d) /

4. Circuitul Renshaw intervine în reglarea tonusului muscular prin:


a) efectul de inhibiţie recurentă;
b) limitarea frecvenţei impulsurilor motoneuronului α;
c) asigurarea unei frecvenţe constante a motoneuronului α;
d) toate răspunsurile de mai sus;
e) nici un răspuns corect;
d) /

5. Relaţia de postură este definită de Lejoyeux ca fiind:


a) poziţia mandibulei atunci când capul este orientat după planul de la Franckfurt, muşchii fiind în stare
de repaos aparent;
b) suma rapoartelor cranio-mandibulare când mandibula se află sub efectul echilibrului tonic antigravific
al musculaturii manducatoare;
c) poziţia habituală a mandibulei cu condilii aflaţi în poziţie neutră, neforţată în cavitatea glenoidă;
d) echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleacă şi ajung toate mişcările mandibulei;
e) nici un răspuns corect;

d) / pg. 691

6. Definiţia şcolii ieşene a relaţiei de postură este:


a) poziţia habituală atunci când pacientul este relaxat, în poziţie ortostatică, condilii fiind centraţi în
cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
b) relaţia mandibulo-craniană stabilită cel mai frecvent atunci când pacientul se află în poziţia ortostatică
sau şezândă, într-o stare de relativă pasivitate;
c) acea poziţie a mandibulei obţinută prin contracţia echilibrată a muşchilor manducatori, care
determină corespondenţa planurilor mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune verticală corectă cu
condilii centraţi în cavitatea glenoidă;
d) plasarea mandibulei în mod fiziologic faţă de baza craniului, ambii condili aflându-se în relaţii
corespunzătoare cu discul lor articular;
e) nici un răspuns corect;
e) / pg.691

7. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este falsă:


a) în realizarea relaţiei de postură intervin ca şi elemente active propietăţile vâsco-elastice ale
complexului muşchi-tendon precum şi ale elementelor articulare şi periarticulare;
b) presiunea barică negativă este suficientă pentru a contracara greutatea mandibulei, chiar şi în cazul
pacienţilor cu edentaţii frontale;
c) factorii muscular şi nervos au rol major în determinarea relaţiei de postură;
d) spaţiul Donders are rol pasiv în realizarea posturii;
e) viciile de postură ale corpului induc modificări ale reperelor posturale;
b) / pg.692, 695

8. Precizaţi care din următoarele afirmaţii este adevărată:


a) impulsurile periferice joacă un rol secundar în reglarea tonusului muscular al muşchilor sistemului
oro-facial;
b) coincidenţa liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feţei reprezintă un reper al relaţiei
de postură;
c) mandibula se află în relaţie centrică numai în timpul deglutiţiei;
d) mandibula se află în relaţie centrică numai la sfârşitul ciclului masticator;
e) toate răspunsurile false;
e) / pg. 694, 695,

9. Alegeţi varianta corectă de răspuns în următoarele situaţii:


a) testul fonetic Silvermann poziţionează mandibula la o dimensiune verticală convenabilă,
b) la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibilă în cadrul determinării relaţiilor
cranio-mandibulare;
c) datorită hipotoniei musculare, la pacienţii vârsnici se acceptă o uşoară diminuare a clearence-ului
ocluzal;
d) metodele antropometrice cu repere preextracţionale sunt cele mai indicate în determinarea relaţiilor
cranio-mandibulare;
e) metoda de dinamică funcţională fonetică înregistrează spaţiul de inocluzie fiziologică folosind teste
fonetice;
a)

10. Metoda bio-feed-back-ului utilizată în determinarea dimensiunii verticale presupune:


a) inducerea relaxării musculare prin autosugestie;
b) obţinerea liniei izoelectrice prin autocontrol;
c) reglarea tonusului muscular prin „self control circuit”;
d) blocarea aferenţelor senzoriale proprioceptive;
e) reducerea frecvenţei de descărcare a motoneuronului γ prin stimularea hipotalamusului anterior;
b / pg.699

11. Determinarea spaţiului minim de articulare fonetică prin metoda Robinson utilizează cuvinte ce
conţin fonemele:
a) „esse”
b) „me”;
c) „fe”, „ve”, plasate la sfârşitul cuvintelor;
d) „fe”, „ve”, plasate la începutul cuvintelor,
e) „ema”;
c / pg. 699

12. Stabiliţi care din următoarele afirmaţii este corectă:


a) utilizarea metodelor amtropometrice este suficientă în determinarea dimensiunii verticale;
b) spaţiul funcţional ocluzal poate fi înregistrat numai prin metode fonetice;
c) utilizarea atât a metodelor antropometrice cât şi a celor fonetice în determinarea celor doi parametri
nu este obligatorie;
d) înregistrarea dimensiunii verticale cât şi a spaţiului funcţional ocluzal impune mai întâi aplicarea
metodelor antropometrice şi apoi a metodei posturale sau a celei fonetice;
e) nici o variantă corectă,
d / pg.700

13. Care din următoarele metode „funcţionale” de determinare a dimensiunii verticale se bazează pe
criteriul de confort:
a) restabilirea armoniei fizionomice;
b) decelarea momentului echilibrării tonicităţii musculare prin simţul tactil al bolnavului;
c) obţinerea închiderii fantei labiale fără efort;
d) metoda deglutiţiei;
e) metoda dinamometrului;
b / pg.700

14. Determinarea relaţiei centrice la pacienţii cu o instabilitate marcată a mandibulei necesită:


a) eliminarea hiperlaxităţii ligamentare;
b) corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos;
c) „redescoperirea” reflexelor de poziţionare centrică,
d) protezare provizorie până la obţinerea echilibrului neuro-muscular;
e) verificarea înregistrării prin mai multe metode până când rezultatele coincid;
e / pg.701

15. Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi:


a) incongruenţa celor două suprafeţe;
b) existenţa unor contacte premature simetrice, opuse direcţiei de glisaj;
c) prezenţa unui contact prematur pe o hemiarcadă;
d) toate variantele de mai sus,
e) nici un răspuns corect,
d/

16. Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie:


a) vor fi eliminate odată cu ramolirea cerii;
b) trebuie căutate totdeauna pe direcţia opusă glisării;
c) necesită reluarea tuturor înregistrărilor anterioare;
d) se datorează unui câmp protetic deficitar;
e) pot fi cauzate de insuficienta relaxare musculară în momentul înregistrării relaţiei centrice;

b / pg.701

17. Precizaţi care din următoarele metode sunt considerate facultative în determinarea relaţiei centrice:
a) manevra condiliană;
b) metoda Patterson;
c) extensia forţată a capului,
d) flexia controlată a capului;
e) manevra maseterină Gysi;

c / pg.702

18. Rolul centrocordul Optow constă în:


a) înregistrarea relaţiei de postură;
b) determinarea ocluziei terminale;
c) măsurarea dimensiunii verticale de ocluzie;
d) determinarea relaţiei centrice;
e) transferul relaţiilor cranio-mandibulare pe articulator;

d / pg.708

19. Glisarea mandibulei spre o poziţie excentrică atunci când pe traiectoria de închidere interferă un
obstacol, reprezintă principiul pe baza căruia funcţionează:
a) autoocluzorul Lende;
b) centrocordul Optow;
c) arcurile faciale;
d) stimulatorul Jenkelson;
e) sistemul N.O.R;

a / pg.708

20 În determinarea relaţiei centrice la pacientul edentat, o primă etapă constă în:


a) refacerea coincidenţei liniilor mediene mandibulară şi facială;
b) stabilirea nivelului şi a orientării planului de ocluzie;
c) refacerea clearence-ului ocluzal;
d) centrarea condililor în cavitatea glenoidă, în poziţie neforţată;
e) stabilizarea mandibulei în raport cu baza craniului;

b / pg.700

27. Care din următoarele teorii, aplicabilă în toate situaţiile clinice, reprezintă contribuţia şcolii ieşene:
a) teoria gnatologică;
b) teoria funcţionalistă;
c) teoria ocluziei miocentrice;

d) teoria ocluziei naturale

e) teoria sferei;

d/

2. Tonusul muscular se reglează prin următoarele mecanisme:


A. circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw
B. aferențe corticale
C. aferențe subcorticale
D. aferențe periferice
E. toate cele de mai sus
Răspuns corect: E,693

3. Înregistrarea grafică a relaţiei centrice se bazează pe analiza cinematică:


a) pe toate cele trei direcţii ale spaţiului;
b) pe distanţa parcursă din poziţia de intercuspidare maximă (IM) în cea de relaţie centrică (RC)
c) în plan sagital,
d) în plan orizontal;
e) pe distanţa corespunzătoare mişcării de rotaţie şi translaţie condiliană;
R: d / pg.59

19. Tehnica manipulării funcţionale se referă la evaluarea muşchilor:


a) fasciculul posterior al temporalului;
b) cefei, limbii şi prevertebrali;
c) numai a pterigoidienilor laterali;
d) numai a pterigoidienilor mediali;
e) atât a pterigoidienilor laterali cât şi a celor mediali;
R: e / pg.85

21. Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul:


a) ultrasonografiei;
b) rezonanţei magnetice nucleare;
c) frecvenţei tripolare;
d) teleradiografiei de profil;
e) radiografiei de ATM;
R: d / pg.88

22. Care din următoarele examene paraclinice reprezintă investigaţia cu cea mai mare popularitate în
gnatoprotetică:
a) electromiografia;
b) pantomografia;
c) mandibulokineziografia;
d) ultrasonografia;
e) cineradiografia;
R: a / pg.88

25. Procedeul Kleinerock reprezintă:


a) o metodă de investigare paraclinică a articulaţiei temporo-mandibulare;
b) o tehnică pantografică;
c) un procedeu de înregistrare a cinematicii mandibulare;
d) înregistrarea mişcărilor funcţionale;
e) modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene;
R: c / pg90
26. Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizată prin unul din următoarele procedee:
a) axiografie;
b) pantografie;
c) kineziomandibulografie;
d) procedeul Kleinerock;
e) tehnica CADIAS;
R: d / pg.90

Despre corelația dintre morfologia ocluzală a dinților, unghiul Bennett și distanța intercondiliană se pot
spune următoarele, cu excepția:
A. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare este valoarea ungiului Bennett
B. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu atât unghiul Bennett este mai mare
C. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful ocluzal trebuie să fie mai șters
D. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților
între traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene

C În cadrul analizei cinematicii


9. mandibulare în plan orizontal, în
diagrama lui Posselt, se pot
recunoaște următoarele repere, cu
excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă
dreaptă(asta nu e)
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. relația centrică