Sunteți pe pagina 1din 3

Se considera sistemul de 2 bare din figura.

Bara AB de lungime l si greutate P este


articulata in A si simplu rezemata cu frecare in B, coeficientul de frecare la alunecare fiind µ .
Bara OA identica ca lungime si greutate este articulata in O si A. Cunoscand unghiurile α si β
pentru pozitia de echilibru la limita a sistemului sa se determine reactiunile din O, A si B.

Se separa barele din sistem si se introduc fortele date si de legatura, apoi se scriu ecuatiile de
echilibru si se ataseaza relatia pentru frecarea din B:
⎧ H A − TB = 0
⎪ N − P+V = 0
(bara AB)⎪⎨ P(l 2 cosα ) − N B l cosα −A T l sin α = 0 ( A)
⎪ B B
⎪⎩ TB = µ N B
⎧ HO − H A = 0

(bara OA)⎨ VO − P − V A = 0
⎪ P(l 2 cos β ) + H l sin β − V l cos β = 0 ( A)
⎩ O O

Rezolvand sistemul rezulta:

µP
H A = H O = TB =
2 (1 + µ tgα )
P
NB =
2 (1 + µ tgα )
⎡ 1 ⎤
V A = P ⎢1 − ⎥
⎢⎣ 2 (1 + µ tgα ) ⎥⎦
P⎛ µ tgβ ⎞
VO = ⎜ 1 + ⎟
2⎝ 1 + µ tgα ⎠

Se considera sistemul format dintr-un cilindru de greutate P, raza r si o bara de greutate


G si lungime 2 l. Cilindrul este articulat in O de bara si este rezemat cu frecare in B pe o suprafa
ta orizontala. Bara este simplu rezemata fara frecare in A si face unghiul α cu verticala. Sa se
determine coeficientul de frecare la alunecare µ si la rostogolire s din punctul B astfel ca
sistemul sa ramana in echilibru. Se neglijeaza frecarea din articulatia O.

Se separa corpurile inlocuind legaturile cu fortele de legatura. In B trebuie introduse frecarea de


alunecare T si momentul frecarii de rostogolire Mr opuse tendintelor de alunecare si de
rostogolire.
Se scriu ecuatiile de ehilibru (in plan) pentru fiecare corp in parte si se adauga relatiile pentru
frecari in cazul cilindrului:

⎧ TB − H O = 0
⎪ N − P−V = 0 ⎧
⎪⎪ B O HO − N A = 0

( cilindru) ⎨ M r − H O r = 0 ( B) (bara OA) ⎨ VO − G = 0
⎪ TB ≤ µN B ⎪ G l sin α − N 2l cosα = 0 ( O)
⎪ ⎩ A
⎪⎩ M r ≤ sN B
Rezolvand sistemul astfel obtinut din relatiile pentru frecari rezulta:

G tgα G tgα
µ≥ ; s≥ r
2( P + G ) 2( P + G )