Sunteți pe pagina 1din 4

O bar| AB de greutate G Õi lungime 2l este rezemat| într-un sanÛ de lime a conform schiÛei. S| se determine reacÛiunile din punctele de reazem Õi unghiul " pentru poziÛia de echilibru.

reazem Õ i unghiul " pentru pozi Û ia de echilibru. Se elimin | leg |

Se elimin| leg|turile introducând în locul lor forÛele de leg|tur|. Sub acÛiunea forÛelor date Õi de leg|tur| bara se afl| în echilibru. ReacÛiunea din D este perpendicular| pe bar|.

G N = ; N D cos α
G
N
=
;
N
D
cos
α

Se scriu cele trei ecuaÛii scalare de echilibru (în plan):

G l

cos

D cos

N

A

N

N

D

=

α −

α

G

α

N

a

D cos

α

0

=

=

0

0

(

A )

Rezolvând sistemul se obÛine:

A

=

G tg

α

;

cos

α

=

a 3 l
a
3
l

O bar| omogen| de greutate G Õi lungime l este articulat| la cap|tul A Õi rezemat| in B de un perete perfect luciu. Se cere s| se determine reacÛiunile din A Õi B cunoscând unghiul " pentru poziÛia de echilibru.

B cunoscând unghiul " pentru pozi Û ia de echilibru. Se aplic | axioma leg |

Se aplic| axioma leg|turilor înlocuind articulaÛia A Õi reazemul B cu forÛele de legatur|, dup| care se scriu ecuaÛiile scalare de echilibru (în plan):

V = G ; A
V
=
G
;
A



N

G

H

A

V

A

l

2

A

G

H

B

=

=

0

cosα

=

=

N

B

0

N

B

l

sinα

rezultând:

1

2

N

B

=

G ctg

α

;

0

(

A

)

O bar| de lungime 2l Õi greutate G este încastrat| la cap|tul A într-un perete vertical. În cap|tul B este ataÕat un fir petrecut peste un scripete ideal, fir acÛionat de greutatea Q. Ôtiind c| bara este în echilibru s| se determine reacÛiunile din A dac| firul face unghiul " cu bara.

Û iunile din A dac | firul face unghiul " cu bara. Bara are dou |
Û iunile din A dac | firul face unghiul " cu bara. Bara are dou |
Û iunile din A dac | firul face unghiul " cu bara. Bara are dou |
Û iunile din A dac | firul face unghiul " cu bara. Bara are dou |

Bara are dou| leg|turi: una prin fir Õi încastrarea. Scripetele fiind ideal rolul lui mecanic este s| schimbe numai direcÛia firului Õi deci tensiunea din fir va fi egal| chiar cu greutatea Q. Se înlocuiesc leg|turile cu forÛele de leg|tur| Õi se scriu cele trei ecuaÛii scalare de echilibru:

H = Q cosα ; V = G − Q sinα ; A A
H
= Q
cosα ;
V
=
G
Q
sinα ;
A
A

Q

V

A

  G l

Q

2

l

cos

G

α

+

α

H

Q sin

M

A =

0

=

0

=

0

α

A

sin

din care rezult|:

M

A

=

(G

2

Q

)l

sinα

(

A

)

Un cilindru de greutate G Õi raz| r este acÛionat de o forÛ| orizontal| F pentru a trece peste un prag de în|lÛime h. Ôtiind c| între cilindru Õi prag exist| frecare s| se determine forÛa F Õi valoarea minim| a coeficientului de frecare la alunecare : pentru ca cilindrul s| treac| pragul.

la alunecare : pentru ca cilindrul s | treac | pragul. În momentul în care începe

În momentul în care începe s| treac| pragul, cilindrul nu se mai reazem| în A, singura leg|tur| fiind în P, reazem cu frecare de alunecare. Deoarece se cere valoarea minim| a lui :, tendinÛa de alunecare este în jos, deci forÛa de frecare va fi orientat| în sus. EcuaÛiile de echilibru sunt:

va fi orientat | în sus. Ecua Û iile de echilibru sunt:  F + T

F

+

T

cos

α

N

sin

α

=

0

 

T

sin

α

+

N

cos

α

G

=

0

F r

T r

=

0

(

O

)


T

N

µ

de unde rezult|:

 
 

F =

µ

G

µ

sin

α

+ cos

α

sin α µ ≥ 1 + cos α r − h h ( 2 r
sin
α
µ
1
+ cos
α
r
h
h
(
2
r
h
)
2
;
sinα
=
1
cos α
=
2
r
r
h
(
2
r
h
)
h
G
;
µ
r
2 r
h

Se observ| din figur|:

cosα =

F =

, deci