Sunteți pe pagina 1din 14

 Acesta antica bautura racoritoare preparata la inceputuri

in Tracia dar, si in zona Mesopotamiei cu 8000-9000 de ani in urma,


isi trage numele de la cuvantul persan „buze” care inseamna
„mei”, folosit ca ingredient principal in unele retete de prepararea
acestei bauturi.

Raportat la regiuni, ingredientele principale din care se produce
braga sunt meiul in Turcia, grau macinat cu granulatie mare in
Kirghistan, faina alba de grau in Crimeea, orez macinat grosier in
Turkmenistan iar, in Albania, ingredientul principal esteporumbul
macinat. Alte retete mai mentioneaza ingrediente ca orz, secara, naut
si, chiar paine de secara. Natural, ingredientele fiind diferite, gustul si
modul de servire difera de la tara la tara. In Turcia braga este
cremoasa si dulce si se consuma mai mult iarna, cu scortisoara
presarata deasupra, alaturi de naut prajit. In Bulgaria braga este foarte
consistenta si se bea deseori la micul dejun alaturi de un fel de
placinta numita banita. In Kirghistan, braga se vinde mai ales vara de
catre vanzatori ambulanti, adesea amestecata cu un lapte asemanator
kefirului ceea ce ii confera un gust intepator. In Albania, bragaeste
foarte populara si poate fi gasita in orice magazin care vinde inghetata
sau dulciuri, poate avea un gust ce pleaca de la dulce spre acru in
functie de gradul de fermentare. Braga, prin definitie este o bautura
racoritore dulce-acrisoara, usor alcoolizata, cu o aroma specifica
datorata fermentatiei cerealelor folosite la producerea ei. Gatlejurile
fine, obisnuite cu cole fara de zahar, fante cu gust ca toate fructele la
un loc sau alte sucuri facute din prafuri si culori de vopsea, se vor
scamosa probabil aprioric la gandul acestei antice bauturi racoritoare
care culmea, e foarte sanatoasa fiind bogata in vitaminele A, B, B1, C,
E, acid lactic si enzime, recomandata sportivilor, femeilor gravide,
vegetarienilor si, care poate inlocui cu success produsele lactate. Desi
o forma de braga obtinuta din cereale fermentate, s-a preparat si pe
teritoriul vechii Tracii, in Tarile Romane braga in varianta orientala a
patruns probabil odata cu negustorii armeni, turci, bulgari si albanezi
care erau si negustori de zaharicale orientale
http://www.culinar.ro/articole/culinar-prin-lume/afla-totul-despre-
braga/202/2170/

In Romania vremurilor apuse vanzatorii de braga erau turci, albanezi, aromâni, bulgari si
armeni, porecliti eronat “rumelioti“ (denumire doar pentru turci si bulgari). Tot ei erau
negustori de zaharicale orientale, la mare trecere in randul copiilor, care de cinci parale se
pricopseau cu o cana de braga si dulciuri de vreo doua feluri.
Negustorii, cu figuri si costume de un pitoresc fascinant (“-mintean colorat cu flori de gaitane
negre, salvari de aba, fesuri rosii pe cap, cu ciucure negru, iar in picioare purtand cipici de
opinca vârfuiti în sus” confom descrierii lui George Costescu, autorul volumului de amintiri
“Bucurestiul vechiului regat“), duceau intr-o mana tava dulce si in cealalta mana o donita cu
braga racita cu cate un bulgare de gheata.
Limonagii ca si bragagii isi fabricau bauturile in casele lor. Apa era acrita cu lamaie si colorata
cu zahar ars, apoi racita cu gheata.
Fabricarea bragii a fost preluata si de unitati socialiste, traditia bauturii fiind dusa mai departe
de mesteri turci.

http://www.funromtour.ro/atractii_localitate_252/Braga_
%E2%80%93_a_fost_odata_o_racoritoare..htm
Reface flora intestinală saprofită
Braga se obţine din fermentarea meiului măcinat şi a fost readusă în ţinuturile noastre de
turcii nomazi începând cu secolul al X-lea din Asia Centrală. Este o băutur ă igi enică deşi apa-
re tulbure, mucilaginoasă, coloidală (componentele se află în suspensie aşa cum este şi
sângele nostru, mediul apos intracelular, sau apa structurată coloidal de particulele Fla na-
gan-Coandă), conţine cantităţi mici de alcool rezultat din fermentaţie acidă de tip lactic (mi-
croorganismele cele mai des întâlnite sunt Sacharomices cerevisiae şi Coli saprofit care îi
dau şi aroma particulară, pronunţaţă şi care o face atât de specială). Într-un cen timetru cub
de bragă dulce se găsesc 784500 de germeni, iar într-un centimetru cub de bragă ac ră,
obţinută din bragă dulce, după cinci - opt zile, se g ăsesc 5850000 de germeni care pot reface
flora intestinală saprofită a celui care a folosit tratament cu antibiotice. Unii co mercianţi îi
adaugă din nefericire za harină sau aspirină pentru a se păs tra mai mult timp, suficient cât să
fie vândută. Braga mai con ţine o mulţime de vita mine, minerale, enzime sau fitonutrienţi
proveniţi din seminţele de cereale sau mei iar compoziţia (şi implicit gustul) sunt cu atât mai
mari cu cât apa folosită este mai pură (apa de reţea sau din pânza freatic ă este deja saturat ă
în minerale sau alte componente chimice dizolvate).

http://www.informatiadeseverin.ro/ids2/index.php/sanatate/939-braga-o-butur-
ieftin-i-sntoas.html
A Drink For Winter Nights:
Boza
A sound echoing in the streets reminds us of cold winter
nights in our childhood. With their familiar call of
'Boozaa!' street sellers carrying large metal jugs walk
Istanbul's streets in the evenings, bringing a delicious
traditional drink to our doors. Sadly boza sellers are
becoming rarer today. Boza is a cold drink made from
fermented grain and has a wonderful slightly acidic sweet
flavour. It is a drink of great antiquity, first originating in
Mesopotamia 8000-9000 years ago. The Greek
historian Xenophonrecords that boza was made in
eastern Anatolia in 401 BC, and stored in clay jars that
were buried beneath the ground. This local speciality
remained confined to the region, however, until the
arrival of the Turks, who took to this nourishing drink and
spread it far and wide under the name boza, a word
deriving from the Persian buze meaning millet. Boza
enjoyed its golden age under the Ottomans, and boza
making became one of the principal trades in towns and
cities from the early Ottoman period.

Until the 16th century boza was drunk freely everywhere, but the custom of making the
so-called Tartar boza laced with opium brought the wrath of the authorities down on the
drink, and it was prohibited by Sultan Selim II (1566-1574). In the 17th
century Sultan Mehmed IV (1648-1687) prohibited alcoholic drinks, in which category
he included boza, and closed down all the boza shops. The 17th century Turkish
writer Evliya Çelebi tells us that boza was widely drunk at this time, and that there were
300 boza shops employing 1005 people in Istanbul alone. He also describes a type of
non-alcoholic sweet boza of a milk white colour made for the most part by Albanians.

At this period boza was widely drunk by janissaries in the army. Boza contained only a
low level of alcohol, so as long as it was not consumed in sufficient quantities to cause
drunkenness, it was tolerated on the grounds that it was a warming and strengthening
beverage for soldiers. As Evliya Çelebi explained, 'These boza makers are numerous in
the army. To drink sufficient boza to cause intoxication is sinful but, unlike wine, in small
quantities it is not condemned.'
In the 19th century the sweet and non-alcoholic Albanian boza preferred at the Ottoman
palace became increasingly popular, while the sour and alcoholic type of boza that had
generally been produced by the Armenians went out of favour. In 1876 Haci Salih
Beyestablished a boza shop in the Istanbul district of Vefa, close to the then centre of
entertainment, Direklerarası. This boza, with its thick consistency and tart flavour,
became famous throughout the city, and is the only boza shop dating from that period
still in business today. The firm is now run by Haci Salih Bey's great- great-
grandchildren. Vefa boza, as it is known, is made only from hulled millet, which is boiled
in water and then poured into broad shallow pans. When cool the mixture is sieved, and
water and sugar added.

A small quantity of mature boza is then stirred into each batch, and the mixture left to
ferment. When small bubbles appear, the boza is ready.

Boza is produced in most Turkic regions, but not always using millet. The flavour various
according to the cereal which is used. In Kirghizia, for instance, boza is made with
crushed wheat, in the Crimea with wheat flour, and in Turkmenistan with coarsely
ground rice meal. In a scientific study of boza carried out by the Turkish Science and
Technology Institute for Vefa Bozacisi, the drink was found to be extremely healthy and
nourishing. One litre of boza contains a thousand calories, four types of vitamins A and
B, and vitamin E. During fermentation lactic acid, which is contained by few foods, is
formed, and this facilitates digestion.

In the past boza was drunk in crystal glasses with silver mounts, and sprinkled with
ginger, but today it is customary to use cinnamon instead, and to serve boza with
roasted chickpeas.

For readers who would like to make home-made boza to enjoy on cold winter evenings,
here is an easy recipe. All you need is two cups each of bulgur wheat, water and sugar.
Soak the bulgur overnight in water. The following day add two cups of water and cook it
over a medium heat. Pass through a wire sieve, and then stir in two cups of sugar.
Leave to ferment for three days, and when bubbles form on the surface your boza is
ready. Since it is drunk cold you can pour it into mugs immediately and sprinkle with
cinnamon. Put any remaining boza in the refrigerator, where it will keep for several
days.

But if you do not have the patience to wait so long for your boza, then listen out on
winter nights for the cry of 'Boozaa!' ringing through the cold air.

http://www.atamanhotel.com/kitchen/boza.html
Boza (Fermented Bulgur Refreshment)
Ingredients Measure Amount
Bulgur 2 1/6 cups 325 grams
Water 20 2/3 cups 4150 grams
Flour 2 tablespoons 16 grams
Sugar 2 ½ tablespoons 450 grams
Yoghurt ½ cup 50 grams
Dry yeast ¾ teaspoon 5 grams
Vanilla 2 ½ teaspoon 25 grams
Cinnamon 4 ½ teaspoon 45 grams

Servings: 12

Preparation:
Wash the bulgur, drain and place in a large pot, add 12 cups water, cover and let stand overnight
at room temperature. Cook over low heat for about 2 hours. Place in blender and process and
then pass through a strainer and refrigerate. Return the bulgur which is left in the strainer to the
pot, add 7 ¾ cups of water and cook for another hour over low heat. Pass through the strainer
and place in the refrigerate.

Place the flour in a small saucepan and add 2/3 cups of water and cook over low heat until thick,
stirring constantly. Remove from heat, add 2 tablespoons sugar and blend until the sugar melts.
When cooled, add the yogurt. Melt the yeast in a cup of water, let stand for 5 minutes and add to
the yogurt mixture. Let stand in warm environment for 30 minutes. Add the mixture with yeast to
the creamy bulgur and let stand at room temperature for 1-2 days, stirring occasionally. Add the
vanilla and the remaining sugar and stir well until they are wholly dissolved. Serve, sprinkled with
cinnamon. This refreshment can be kept in the refrigerator for 2-3 days.

Nutritional Value (in approximately one serving) :


Energy 242 cal, Protein 3.5 g, Fat 0.5 g, Carbohydrates 57.5 g, Calcium 29 mg, Iron 1.3 mg,
Phosphorus 97 mg, Zinc 1 mg, Sodium 1 mg, Vitamin A 6.9 iu, Thiamine 0.09 mg, Riboflavin 0.05
mg, Niacin 1.16 mg, Vitamin C - mg, Cholesterol 1 mg.

Notes :
Instead of bulgur, it can be prepared with millet or barley or a millet and bulgur combination. A
traditional refreshment, with a history which goes back to very early times. Boza is mainly
consumed during winter months. Best place to buy and drink Boza in Istanbul is "Vefa Bozacisi".

http://www.allaboutturkey.com/icecekler.htm
ZAHĂR RAFINAT (ZAHĂR ALB)
ZAHĂRUL ALB - UN PRODUS VEGETAL PUR?
Zahărul alb este un produs larg utilizat în alimentaţie (este cea mai folosită glucidă) cu o
puritate biologică ridicată (80-99,9% în funcţie de gradul de rafinare), de culoare alb ă, cu
forma cristalină, solubil în apă, ce conţine în totalitate zaharoză. Zahărul rafinat are o
provenienţă exclusiv vegetală (se extrage din sfeclă sau din trestia de zahăr) fiind un
aliment "curat" (nu conţine impurităţi sau substanţe sintetice). Mai mult, zahărul alb se
absoarbe în totalitate şi se metabolizează complet. Pornind de la aceste premize,
cunoscându-se marile deservicii aduse sănătăţii de către acest aliment, dar şi de alte
produse de acest gen, considerăm că este necesar să se reevalueze noţiuni ca: produse
naturale (naturiste), substanţe pure din punct de vedere biologic, produse alimentare f ăr ă
adaosuri, etc.
După părerea noastră, un produs natural, nu poate fi obţinut prin extragerea selectivă a
unor principii active din materia primă din care rezultă. În al doilea rând, substanţele
componete al unui atare produs, trebuie să aibe similtudini în natură. Din acest ă
perspectivă, zahărul rafinat este o materie nenaturală.
ZAHĂRUL ALB - DATE CU PRIVIRE LA COMPOZIŢIE
Rădăcina sfeclei pentru zahăr conţine la maturitate 75% apă şi 25% substanţă uscată, în
componenţa careia 17,5% îi revine zaharozei. Din zaharoza din sfeclă, se ob ţine îin condi ţii
tehnologice speciale, zahărul cristalizat. Fabricarea zahărului constă din eliminarea tuturor
subtanţelor organice străine numite "vătămatoare", mai ales a betainei (substanţă azotată
benefică omului), dar şi al altor substanţe (aminoacizi, celuloză, pectine, săruri minerale,
enzime, rafinoză, etc). Prin această prelucrare, se pierd mai mult de 30 de elemente
chimice şi mai bine de 10 structuri moleculare esenţiale pentru organismul uman.
În forma tehnologică finală, zahărul alb, fie că este tos sau pudră, nu conţine nimic
altceva decât zaharoză.
ZAHĂRUL ALB ŞI ORGANISMUL UMAN
Zahărul alb este un produs extrem de concentrat, o glucidă cu o absorţie foarte rapidă,
caracteristici nespecifice modului de hrănire uman (omul nu este adaptat genetic pentru o
hrană hiperconcentrată cu absorţie imediată). Deoarece zahărul rafinat ajunge aproape
imediat şi în totalitate după administrare în circuitul sanguin sub form ă
de glucoză şi fructoză, ridică brusc glicemia, şi crează un excedent instantaneu de energie.
Acest surplus energetic ce apare ca un şoc, nefiind specific organismului, va fi stocat în
forme de rezervă utilizabile ulterior (grăsimi). Procesul de dezasimila ţie
a monoglucidelor din zahăr se efectuază cu mare o viteză, în scopul de a menţine echilibrul
glucozei în sânge. În urma reacţiilor catabolice macroergice, se degajă un plus de energie
utilizabil în neogeneze (sinteza de noi substanţe, îndeosebi grăsimi-trigliceride). Deorece
aceste sinteze sunt mari consumatoare de energie apare în curând senzaţia de oboselă.
Toate aceste procese biochimice au loc prin prezenţa activă a insulinei
pancreatice.Creşterea bruscă a glicemiei determină o excreţie de şoc a pancreasului
endocrin. Contrarăspunsul insulinic la tendinţa bruscă de creştere a glucozei în sânge,
provoacă o scădere bruscă a glicemiei, care se poate exterioriza prin simptomele
specifice hipoglicemiei.
S-a constat că zahărul rafinat oboseşte, scade voinţa şi potenţa ca rezultat a c ăderilor
energetice înregistrate după un salt brusc.
Prin efectele inhibante asupra invertazei intestinale, zahărul produce dereglaje
intestinale (constipaţie, uneori diaree, tranzit intestinal greoi).
Deşi nu toţi reacţionăm în acelaşi mod după administrarea sa, abuzul de zahăr rafinat s-a
dovedit dăunător tuturor.
Zahărul alb şi multitudinea de produse ce îl conţine stă la baza a numerose afec ţiuni.
Producţia mondială de zahăr a crescut proporţional cu numărul cazurilor de diabet (de
peste 10 ori în ultimii 50 de ani). Zahărul este implicat într-o serie de dereglaje, de la
banala carie dentară la boli mai grave ca osteoporoza, diabetul, hipertrigliceridemia,
obezitatea, nevroza cu toate complicaţiile lor.
ZAHĂRUL ALB - ÎN NICUN CAZ ALIMENT, NICI MĂCAR CONDIMENT, CI MAI
DEGRABĂ UN MEDICAMENT
Proprietăţile zahărului, s-ar părea că sunt mai mult medicinale decât alimentare, cu
indicaţii şi contraindicaţii şi întodeauna cu restricţii cantitative.
În oboseala fizică cauzată de un efort intens, în stările de astenie sau de hipoglicemie,
ridicarea bruscă a nivelului energetic este deosebit de benefic ă. O linguri ţă de zah ăr în
aceste cazuri poate face minuni.
Unele formule fitoterapeutice conţin în structura lor zahăr alb, f ără ca acest lucru s ă fie
surprinzător. Tocmai datorită efectului de transportator rapid dincolo de barierele pere ţilor
intestinelor, unele principii active se pot dovedi mult mai promte, în prezenţa unei cantităţi
mici de zahăr rafinat, mai ales că, inainte de absorbţie se formeaz ă o soluţie siropoas ă cu
mare putere de solubilizare.
Ca aliment, întodeauna zahărul rafinat a fost şi va rămâne nociv.
ZAHĂRUL ALB - SORTIMENT
-zahărul cristal (tos) format din cristale de zaharoz ă neaglomerate
-zahărul cubic format din cristale de zaharoză aglomerate
-zahărul pudra obtinut prin măcinarea zahărului tos
-zahărul candel format din cristale "gigant" de zaharoză
http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_alimentar/index_alimentarZahar_rafinat.html

Zahar Diamant Anuntul are 401 afisari

Click pe imagine pentru marire


Trimite mesaj

Firma DIAMANT ofera clientilor sai:


-Zahar Cristal , ambalat in folie dublu laminata, prin care stralucesc cristalele fine de
zahar !
-Zaharul Cristal, ambalat in saci de 50 kg destinat intreprinderilor care folosesc ca materie
prima zaharul.
-Zaharul Cristal ambalat in pungi de 1 kilogram,
un produs de o calitate exceptionala, ideal pentru uzul casnic.
-Zaharul Cristal la 5 kilograme intr- un ambalaj practic, usor de manipulat si transportat.
-Zaharul pudra ambalat in pungi de jumatate de kilogram,un produs special recomandat
gospodinelor.
-Zaharul pudra la 20 de kilograme recomandat in special laboratoarelor de cofetarie si
patiserie.
-Zaharul cubic de 500 grame, un produs din gama de produse speciale,recomandat
familiei, restaurantelor, cafenelelor si cofetariilor.

http://www.infoaliment.ro/anunt_2746411-Zahar+diamant.html

Ambalaje din material plastic


Principalele tipuri de ambalaje reutilizabile din material plastic sunt: bidoane, butoaie,
containere, navete, lăzi şi paleţi. Ambalajele reutilizabile trebuie să fie mai rezistente
decât
cele de unică folosinţă conform unor norme recunoscute şi menţionate în fişa
ambalajului.
Analiza conformităţii cu cerinţele din SR EN 13 429, pentru navetele din material plastic
destinate industriei panificaţiei şi băuturilor arată că acestea îndeplinesc condiţiile pentru
a fi
considerate reutilizabile. Sistemul de reutilizare folosit la ambalajele din material plastic
analizate, este un sistem în circuit închis.

Ambalaje din material plastic


Evaluarea conformităţii cu cerinţele privind fabricarea şi compoziţia ambalajului din
material plastic, s-a realizat pentru butelia din PET (polietilentereftalat) monostrat,
nereturnabilă.
Ambalajele cu sau fără capac au fost testate pentru determinarea: rezistenţei la
compresiune, la cădere liberă şi la vibraţii.
Analiza conformităţii ambalajelor din plastic, monostrat PET introduse pe piaţă în
România cu cerinţele specifice fabricării şi compoziţiei a condus la următoarele
concluzii:
9 există pe piaţă ambalaje din plastic, monostrat PET cu greutăţi diferite, care
îndeplinesc funcţii identice;
9 caracteristicile materialului ca şi parametrii de fabricare sunt diferiţi de la
producător la producător, funcţie de materialul importat şi parametrii de lucru ai
utilajului de prelucrare;
9 în ultimii 20 de ani, pe plan mondial, greutatea acestui tip de ambalaj s-a redus cu
30 %; Soluţii alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerinţele
europene
13
9 producătorii autohtoni au facut o serie de paşi în îndeplinirea cerinţei legate de
reducerea greutăţii/volumului prin investiţii în reproiectarea matriţelor şi realizare
de noi preforme;
9 logistica reprezintă un punct critic din punct de vedere al cerinţei de reducere a
greutăţii;
Conţinutul de substanţe periculoase în materialul plastic trebuie obligatoriu verificat în
cazul materialului reciclat dacă acesta urmează să fie folosit la fabricarea de ambalaje de
material plastic.
Analiza fluxurilor de fabricare a ambalajelor din material plastic tip PET a evidenţiat
faptul ca o primă soluţie de reducere la sursă reproiectarea respectiv redimensionarea
matriţelor pentru faza de injectare preformă pe linia de fabricaţie existentă, maşina
automată
pentru realizarea preformelor rămânând aceeaşi;

Ambalaje din material plastic


Evaluarea beneficiilor şi costurilor reducerii la sursă în cazul flacoanelor din
polietilentereftalat (PET) de 0,5 l şi 1 l s-a făcut având în vedere două etape de reducere a
greutăţii cu câte 15 % (în total reducerea greutăţii analizată este de 30 %). Rezultatele
financiare în ambele etape sunt bune, riscurile fiind legate de eventuala creştere a
costurilor
materiilor prime.
9 Valoarea de investiţie aferentă derivă din reproiectarea respectiv
redimensionarea matriţelor pentru faza de injectare preformă pe linia de fabricaţie
existentă;
maşina automată pentru realizarea preformelor fiind aceeaşi;
9 Beneficiile din punct de vedere al impactului asupra mediului rezultă din
economia de resurse (materii prime, energie) şi din reducerea emisiilor de NOx, SO2,
CO2;
9 Pentru o tonă de produs finit economia de materie primă PET este de 180 kg
dacă se aplică prima reducere a greutăţii şi de 336 kg după cea de a doua reducere a
greutăţii.
Analiza costurilor şi a beneficiilor obţinute prin reducerea cantităţii de materie primă
utilizată la acelaşi volum de fluid îmbuteliat, prin folosirea preponderentă când este
posibil a
flaconului cu capacitatea de 5 l, în locul flaconului de 1 l (eventual şi a altor capacităţi 1,5
l, 2
l, 2,5 l cu flaconul cu capacitate de 5 l).
9 Evaluarea beneficiilor s-a făcut având în vedere o reducere a consumului de
materii prime la acelaşi volum de produs ambalat (prin scăderea numărului de flacoane
utilizate pentru îmbutelierea aceluiaşi volum de lichid);
9 Beneficiile din punct de vedere al impactului asupra mediului rezultă din
economia de resurse (materii prime, energie electică, gaz natural) şi din reducerea
emisiilor
de NOx, SO2, CO2; Soluţii alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu
cerinţele europene
31
9 Pentru volumul de produs ambalat analizat de 50 l, reducerea consumului de
materie primă este de 26 g/1 kg de materie primă;
Beneficiul utilizării materialelor plastice biodegradabile (pe bază de polimeri sintetici şi
naturali) derivă reducerea costurilor (polimerii din categoria petrochimică au un preţ de
4-5
ori mai mare) şi din reducerea impactului asupra mediului prin economie de resurse
petrochimice, diminuarea intervenţiei în peisaj, păstrarea destinaţiei terenurilor agricole,
realizarea unui bilanţ avantajos al bioxidului de carbon în natură etc.
9 Realizarea şi utilizarea de material plastic biodegradabil este fezabilă, asigurând
rezultate financiare bune, raportul cifra de afaceri/valoare investiţie fiind de circa 8:1;
9 Varianta FBB –folie parţial biodegradabilă pe bază de polietilenă şi amidon este
mai fezabilă, dar varianta FBA - folii total biodegradabile pe bază de alcool polivinilic şi
amidon, asigură biodegradabilitatea totală în mediu a foliilor;
Analiza tehnico-economică în cazul reciclării deşeurilor de ambalaje din mase plastice
evidenţiază faptul că reciclarea chimică implică cheltuielile cele mai mari. Reciclarea
mecanică are costuri ceva mai mici iar cea mai eficientă valorificare este cea energetică.
Incinerarea maselor plastice în amestec cu cărbunele este cea mai avantajoasă (la
incinerarea maselor plastice fără alt adaos costurile cresc datorită instalaţiilor de
neutralizare
a emisiilor de gaze)
Obţinerea materialului plastic reciclat, materie primă secundară, implică cheltuieli de
sortare, triere limitată, condiţionare (mărunţire/ tocare), valorificare a materialului
obţinut.
Pentru a evalua eficienţa procedeului de reciclare ales costurile materiilor prime
secundare
obţinute trebuie raportate la preţurile materiei prime virgine.
Pe plan mondial cei mai importanţi reciclatori sunt marile firmele producătoare de
ambalaje din materiale plastice care îşi reciclează propriile deşeuri. Procedeul de reciclare
utilizat depinde de legislaţia ţării în care aceasta se face şi de tipul subproduselor de
reciclare (toxicitatea acestora).
http://mediu.minind.ro/ambalaje.pdf