Sunteți pe pagina 1din 154

Ecologia populaţiilor

CURS
Lector.dr Gabriela Staicu

1
Gabriela STAICU
Ecologia Populaţiilor

Notiunea de
populatie biologică

Exemplificări

2
Gabriela STAICU
Ierarhia Ecologică
Nivele diferite de organizare – studiul

Biosfera

Ecosistem

Comunități

Populația

Organisme-indivizi

3
Gabriela STAICU
Ecologia populaţiilor – definiţii
 Ecologia populaţiilor = ramură a ecologiei
care studiază structura şi dinamica
populaţiilor

 Populația?
 Conceptul factor-efect
 Conceptul factor-proces
 Relația populație-specie
4
Gabriela STAICU
Populația în diverse științe
 Termenul "populație" – înțeles diferit în
diferite ştiinţe:
– In demografia umană, populația este o sumă de
indivizi dintr-o zona data;
– In genetica, populația este un grup de indivizi din
aceeași specie, care se pot încrucișa intre ei și care
este izolat de alte grupuri;
– In ecologia populației,o populație este un grup de
indivizi din aceeași specie care trăiesc în aceeași zonă,
în aceelasi timp și se reproduc.

5
Gabriela STAICU
Utilitatea ecologiei populatiilor
 TEORETIC  PRACTIC

 bagajul genetic este cel mai coerent  Ecologia populațiilor =>


la nivelul populației importanta in dezvoltarea
biologiei conservării

 în special prin dezvoltarea


analizei de viabilitate a
populației prin care este posibil
să fie prevazută probabilitatea pe
termen lung pentru o anumită
 cel mai concludent (semnificativ) specie sa trăiască într-o anumită
nivel de organizare al speciei este zonă a habitatului
populația
 Analiza de viabilitate a
 Studiul ecologiei – la nivel de populației (Population viability
populație analysis -PVA) este o metodă ce
analizează legătura dintre specie
și mediul său, pentru a evalua
riscul de dispariție a acesteia,
într-un anumit număr de ani
6
Gabriela STAICU
Estimarea numărului de populații
dintr-o specie la 10,000 km2
Grup taxonomic N Număr de
populații/10.000km2

Plante 26 1,7
Platelminți 1 10
Moluște 4 20
Artropode 19 2,1
Pești 8 0,05
Păsări 11 0,06
Mamifere 12 5,6
Reptile 1 0,01
Amfibieni 3 50

7
Gabriela STAICU
Ecologia populațiilor – domenii de
studiu (I)
 Ecologia populatiilor ne ajută să ințelegem, explicăm și
prezicem abundența, distribuția și variația genetică a
speciilor într-un interval de timp dat pentru o specie
anume;
 Variabilele centrale ale ecologiei populațiilor:
– Numărul de nașteri;
– Numărul de morți;
– Numărul de emigranți și imigranți;
 3 domenii de studiu în ecologia populațiilor:
– Genetica populațiilor;
– Dinamica populațiilor;
– Interacțiunile populațiilor.

8
Gabriela STAICU
Ecologia populațiilor – domenii de
studiu (II)
 Genetica populațiilor studiază modul în
care variațiile genetice minore apar, cresc,
descresc și se mențin și procesele care
induc modificări în acest sens;

9
Gabriela STAICU
Ecologia populațiilor – domenii de
studiu (III)
 Dinamica populațiilor studiază modul în
care variabilele centrale (nașteri, morți,
imigrări, emigrări) contribuie la creșterea,
descreșterea sau stabilitatea populației;
aceste variabile sunt influențate, într-o arie
dată, de densitatea populației, de
interacțiunile cu alte populații și de către
resursele disponibile.

10
Gabriela STAICU
Ecologia populatiilor – domenii de
studiu (IV)
 Interacțiunile populațiilor studiază
efectele interacțiunilor în cadrul
populatiilor unei specii și între specii (ex.
competiție, predatorism, mutualism,
comensalism, amensalism) precum și
utilizarea resurselor (ex. prada disponibilă,
apa, lumina).

11
Gabriela STAICU
Problema centrala a ecologiei
populaţiilor
 Populația? Deducerea
caracteristicilor
populaţiei din:

Caracteristicile
indivizilor
Caracteristicile
proceselor
organismelor
individuale
12
Gabriela STAICU
Axioma principala a ecologiei
populației
 Organismele unei populatii sunt
echivalente din punct de vedere ecologic
 Echivalența ecologică =
– același ciclu de viata;
– același stadiu al ciclului de viață = aceleași
procese ecologice;
– probabilitatea evenimentului ecologic este
aceeași dacă organismele sunt puse în aceleași
condiții de mediu.

13
Gabriela STAICU
Modelarea în Ecologia populațiilor
(1)

14
Gabriela STAICU
Modelarea în Ecologia populațiilor
(2)
 ABSTRACTIZARE-generalizare
 INTERPRETARE-elementele componente
(variabilele, parametrii) şi modelul de
comportament pot fi în legătură cu
componentele, caracteristicile şi
comportamentul unui sistem real.

15
Gabriela STAICU
Strategia de modelare
 Selectează nivelul optim de complexitate;
 Nu construi un model pe mai mult de 1 an;
 Evită tentaţia de a introduce toată
informaţia disponibilă în modelul respectiv;
 Urmăriţi nişte obiective specifice, nu
încercaţi să faceţi un model universal;
 Dacă este posibil, luaţi în considerare
modelele deja existente
16
Gabriela STAICU
Populaţia-ca sistem

Componentele majore ale populaţiei ca


sistem sunt:
 Populaţia
 Resursele: hrană, adăpost, locuri de
depunere a pontei, spaţiu etc.
 Duşmani: predători, paraziţi , patogeni
 Mediu: aer, temperatură, compoziţie,
variabilitatea acestora în timp şi spaţiu
17
Gabriela STAICU
DINAMICA SISTEMULUI POPULAŢIONAL

Conceptul Factor-Efect
 Factorii de mediu afectează densitatea populaţiei: când aceşti factori se
modifică se modifică şi densitatea populaţiei.

Avantaje: Explicarea cauzală a modificărilor din populaţie


Dezavantaje: este util pentru un efect instantaneu din prima fază, dar devine un
concept confuz atunci când efectul este determinat de un factor care are şi
alte efecte sau daca există o întârziere în manifestarea efectului.

Conceptul Factor-Proces
 Factorii de mediu afectează rata de desfăşurare a unor procese ecologice
(natalitate-mortalitate) care în final se manifestă printr-o modificare a
densităţii populaţiei.
 Avantaje: prin aceste concept se pot modela interacţiuni dinamice complexe
care au loc între componentele populaţiei,

18
Gabriela STAICU
In ecologia populațiilor există mai
multe scări de abordare
 Scara spaţială locală (populaţională) este cea
în care indivizii din cadrul populaţiei se
deplasează şi interacţionează permanent.
 Scara spaţială metapopulaţională este spaţiul
în care indivzii se mişcă cu frecvenţă redusă, de
la o populaţie locală la alta, traversînd porţiuni de
habitat nefavorabile.
 Scara spaţială geografică se referă la întregul
areal al unei specii.

19
Gabriela STAICU
Complexul de ecosisteme (I)
 Ecologia complexelor de ecosisteme ia în considerare
modificarile in timp și spatiu ale ecosistemelor atunci
când studiaza mobilitatea indivizilor si repartiția
dinamică a resurselor;
 Un complex de ecosisteme este caracterizat prin
heterogenitatea sa și nu prin scala spațiala absolută. Un
complex de ecosisteme poate ocupa o zonă geografică
mai intinsă sau mai restrânsă, întinderea ariei ocupate
nefiind determinantî în cazul identificării unui complex
de ecosisteme, ci heterogenitatea caracteristicilor.

20
Gabriela STAICU
Complexul de ecosisteme (II)
 “LANDSCAPE”=
= Complex de
ecosisteme (în
ecologie)
NU ! “Peisaj”

21
dr. Gabriela STAICU
Complexul de ecosisteme (III)
 Ecologia complexelor de ecosisteme
include analiza organizării spațio-
temporale a ecosistemelor, a relației
dintre:

– Procesele ce se derulează la această scală (dispersia


populatiilor, a indivizilor și a resurselor în timp);
și
– Modul de organizare spațio-temporală (modelul) a
complexului de ecosisteme (distribuția resurselor).

22
Gabriela STAICU
Complexul de ecosisteme (IV)
 Ecologia complexelor de ecosisteme se caracterizează
prin următoarele (Wiens, 1992):
– cele mai multe studii au loc la scară largă, complexele
de ecosisteme ocupând de regulă o arie întinsă;
– cele mai multe studii sunt descriptive sau conceptuale
(caracteristica a disciplinelor de studiu in curs de
formare);
– este preferată modelarea în locul experimentului, în
special din cauza dificultăților de derulare a
experimentelor sau de investigare la această scară;
– accentul cade pe studierea modelului covorului
vegetal și a utilizării terenului.

23
Gabriela STAICU
Complexul de ecosisteme (V)
 Ecologia complexelor de ecosisteme este în
prezent împărțită în 2 școli de gândire:
– americană, caracterizata prin preocuparea
pentru modelare și accentul pus pe
caracteristicile biologice;
– europeană, caracterizată prin accentul pus pe
mediul construit, inclusiv din cauza faptului că
la scară mare ecosistemele neafectate de
antropizare sunt relativ rare.
24
Gabriela STAICU
Metapopulaţia (I)

 Metapopulația=>
– Grupare de (mai multe) populaţii;
– Conectate prin dispersia indivizilor;
– Rata de colonizare este mai mare sau cel puţin egală cu
rata locală de extincţie.

25
Gabriela STAICU
Metapopulaţia (II)
 Persistenţa metapopulatiei depinde de:
– numărul de habitate prielnice
– numărul populaţiilor componente
– ratele şi căile de migrare între acestea.

26
Gabriela STAICU
Populația la nivelul complexelor de
ecosisteme- Metapopulația
Metapopulația: sumă de interactiuni multiple între
populații

Sub-populatia A Sub-populatia C

Sub-populatia B

Sub-populatia D
27
Gabriela STAICU
Populația la nivelul complexelor de
ecosisteme
Cele mai multe împerecheri -în interiorul unei sub-
populații

sub-populatia A sub-populatia C

sub-populatia B

sub-populatia D
Metapopulația și genetica

Diversitatea genetică este menținută de schimbul de


gene dintre sub-populații

populatia A populatia C

populatia B

populatia D
29
Gabriela STAICU
Metapopulatia și habitatele

Unele habitate sunt mai “potrivite” decât


altele
Habitat Habitat cu
Cald si uscat cateva zone
Habitat de cuibarit
ideal

Habitat
cu multi predatori
30
Gabriela STAICU
Metapopulația-modele
Modelul propus de Levins (1969)

Habitat
ocupat
Habitat
prielnic Habitat
prielnic

Habitat ocupat
31
Gabriela STAICU
Metapopulatia-
Modelul propus de Boorman şi Levitt
Dacă o populație are o rată de extincție mare –poate
supraviețui prin migrația din alte populații

Extinctie
Habitat mare
rezervor

32
Gabriela STAICU
Utilitatea studiilor
metapopulaționale
 Fragmentarea habitatelor se studiaza în
cadrul ecologiei complexelor de
ecosisteme (McGarigal si Cushman, 2002).
Ințelegerea proceselor care conduc la
fragmentarea ecosistemelor este utilă
fundamentării măsurilor de protecție a
habitatelor și speciilor.
 Metapopulația – la nivelul complexelor de
ecosisteme.

33
Gabriela STAICU
Fragmentarea habitatelor (I) –
evoluția

34
Gabriela STAICU
Fragmentarea habitatelor (II)-
descriere
 In ecosistemele terestre
fragmentarea începe de obicei
prin formarea unor lacune sau
prin pierderea “colțurilor”
habitatului;
 Impactul este la început foarte
mic și poate trece neobservat
pentru o vreme;
 Pe măsura ce lacunele se extind,
habitatul se fragmentează și în
final se poate transforma în
altceva (cum ar fi in suprafețe
cultivate). 35
Gabriela STAICU
Ce anume generează
fragmentarea?
 Ceea ce se constituie într-o barieră în
calea deplasării indivizilor depinde de
specie;
 O perdea forestiera este un gard sau un
coridor?
 Cunoștințele despre percepția barierelor
de către diferite specii sunt precare;
 In cele mai multe cazuri, obiectele
generate (construite) de om se constituie
în bariere și pot genera fragmentare
36
Gabriela STAICU
Consecintele biologice ale fragmentarii –
Excluderea și extincția
 Disparitia populațiilor/speciilor în
ariile pierdute (deteriorate)=
excluderea inițială
 Multe specii au populații cu
distribuție relativ restransă, cazuri
în care fragmentarea habitatului
conduce în cele din urmă la extincția
speciei

37
Gabriela STAICU
Consecintele biologice ale fragmentarii –
Efectul de aglomerare
 Cand porțiuni ale habitatului se pierd,
populațiile acestora caută să se refugieze
în porțiunile rămase;
 Ca urmare, într-o primă fază, abundența
crește abrubt;
 Creșterea este urmată de o prăbușire
puternică a efectivelor, mai ales în cazul
existenței unor efecte dependente de
densitate.

38
Gabriela STAICU
Consecintele biologice ale fragmentarii –
Efectul de “insularizare”
 Ariile restranse nu pot
găzdui speciile care au
nevoie de zone largi
pentru a trăi - de
exemplu râsul are nevoie
de 10 - 200km2

39
Gabriela STAICU
Ingineria de-fragmentarii
 Porți în garduri pentru  Ecoduct De Woeste Hoeve peste
autostrada A50 (Olanda)
animale sălbatice
Comunitatea
 Comunitatea=
– Mai multe populații aparținând unor specii
diferite
– Trăiesc în același loc
– In același timp
 Interacționeză sau prezintă un potențial
de interacțiune
 Se reface într-o componentă similară după
încetarea acțiunii unor factori
perturbatori;
 Specia vegetală dominantă caracterizează
comunitatea
41
Gabriela STAICU
Ecologia comunităților
 Populațiile din specii diferite își
împart resursele
 Reursa= hrană, adăpost (protecție),
condiții pentru reproducere

42
Gabriela STAICU
Principiul excluziunii competititive
 Două specii cu nevoi similare pentru
resurse limitate nu pot conviețui în
același loc (unde ar trebui să împartă
acea resursă)

43
Gabriela STAICU
Există populații și în mediul
marin/acvatic!

http://www.condorjourneys-adventures.com/images/honduras_reef.jpg
44
dr. Gabriela STAICU
dr. Gabriela Staicu

Distribuția spațială- Structura pe vârste


Parametrii de stare -
Distribuția spațială

În ce constă utilitatea?

 Semnificația ecologică
 Conținutul informațional

dr. Gabriela Staicu 2


Parametrii structurali -
Distribuția spațială

a) uniformă b) randomizată c) grupată

dr. Gabriela Staicu


3
c) Distribuția grupată
Ce tip de informații furnizează?
 Viață “socială” dezvoltată;
 Un anumit comportament legat de
reproducere, particularități ale pontei;
 Comportament colectiv de apărare,
căutare a hranei;
 Organismele răspund activ la un mediu
heterogen;
 Competiția populațiilor între ele.

dr. Gabriela Staicu 4


a) Distribuția uniformă
Ce tip de informații furnizează?
 Mediu omogen
 Comportament teritorial
 Asocierea celor două elemente: mediu
și comportament

dr. Gabriela Staicu 5


b) Distribuția randomică
(întâmplătoare)
 Apare la nivelul populațiilor cu efective
mari, cu mobilitate mare;
 Fiecare individ se poate afla în orice
punct în spațiu = distribuție
întâmplătoare

dr. Gabriela Staicu 6


Modalități de apreciere
 Testarea rapidă a modelului de distribuție
spațială:

Coeficientul de dispersie (CD):


CD = SD2/M
dacă CD << 1 distribuție uniforma
dacă CD » 1 distribuție randomizată
dacă CD >> 1 distribuție grupată

dr. Gabriela Staicu 7


Structura pe vârste
 Structura pe vârste e definită de :
○ Numărul claselor de vârstă;
○ Amplitudinea
○ Distribuția efectivului pe clase de vârstă
 Nu întotdeauna este posibil de
estimat practic!

dr. Gabriela Staicu 8


Structura pe vârste - Utilitate
 Sunt diferențiate ratele proceselor
metabolice;
 Sensibilitatea la presiunea mediului;
 Fecunditatea = potențialul reproductiv;
 Numai unde este practic posibil de
estimat!

dr. Gabriela Staicu 9


Structura pe vrâste-variații și distribuție

 Amplitudinea –variază în cadrul


aceleiași specii de la o populație la alta
în funcție de parametrii de mediu;

 Distribuția efectivului pe clase de vârstă-


se pot distinge trei situații distincte:
 1 teoretic
 2 ipotetic
 3 populatiilor naturale

dr. Gabriela Staicu 10


Distribuția indivizilor pe clase de
vârstă – Cazul 1 - teoretic

 populația își modifică mărimea


exponențial = distribuție stabilă pe clase
de vârstă
 foarte rar o populație are o structură
stabilă pe clase de vârstă

dr. Gabriela Staicu 11


Distribuția indivizilor pe clase de
vârstă - Cazul 2 - ipotetic
 Mărimea populației s-ar prezenta
constantă pe structura sa
 rata mortalității = rata natalității
 discutată ipotetic, arată compoziția pe
vârste la o anumită rată a mortalității

dr. Gabriela Staicu 12


Distribuția indivizilor pe clase de
vârstă - Cazul 3 – populații naturale
 în raport cu presiunea mediului
proporțiile indivizilor pe clase de vârstă
se modifică în limite largi;
 distribuția indivizilor pe clase de vârstă
se reprezintă pentru fiecare moment de
prelevare a probelor;
 se reprezintă grafic prin piramide ale
vârstelor.

dr. Gabriela Staicu 13


Determinarea vârstei
 Nrumărul de inele diferențiabile la solzi-
cazul peștilor;
 Numărul de inele diferențiabile la
cochilie-cazul bivalvelor;
 Dimensiunea capsulei cefalice-
chironomide;
 Numărul de inele de creștere-cazul
arborilor.

dr. Gabriela Staicu 14


Determinarea vârstei la bivalve
 Bivalvele prezintă de regulă inele distincte –
exemplu: determinarea vârstei la Callista chione:

Foto și exemplu: Moura, P, Gaspar, B, Monteiro,C- Age determination and growth rate of a
Callista chione population from the southwestern coast of Portugal –
AQUATIC BIOLOGY, Vol. 5: 97–106, 2009, doi: 10.3354/ab00119, 2009

dr. Gabriela Staicu 15


Utilizarea otolitelor pentru
determinarea vârstei peștilor
 o linie = un an

reprodus după:
http://www.education.noaa.gov

dr. Gabriela Staicu 16


Structura pe vârste - structura pe
dimensiuni

 Structura pe dimensiuni, structura pe


stadii (o alternativă de clasificare la
structura pe vârste sau stadii de
dezvoltare)

 Nu are o utilizarea prea largă - cazul


oligochetelor

dr. Gabriela Staicu 17


Ciclul de viață (1)
 Studiul caracteristicilor ciclului de viață
reprezintă studiul acelor parametri
ecologici și evoluționiști care influențează
curbele de supraviețuire
 Telul “Darwinian” este maximizarea
output-ului reproductiv per ciclu de viață –
acest lucru se poate realiza:
 fie producând urmașii mai rapede și mai
devreme.
 fie trăind mai mult.
 fie ca o combinație a acestor două strategii.

dr. Gabriela Staicu 18


Ciclul de viață (2)
 Semelparitatea
 = Organisme care produc o singura dată progenituri per ciclu de
viață
 Avantajul= foarte puține resurse sunt utilizate pentru supravietuirea
post-reproducere
 Iteroparitatea
 = Organisme care produc progenituri mai mult decât o dată per ciclu
de viață
 Avantajul = permite organismelor să aibă mai multe șanse de
reproducere in timpul ciclului de viata

 Factorul critic ce deosebește aceste 2 strategii (Campbell &


Reece, 2002):
= “factorul critic ce deosebeste aceste 2 strategii este rata de supraviețuire
a progeniturilor: dacă șansa de supravieșuire este mică, va fi
favorizată reproducerea repetată (iteroparitatea)”

dr. Gabriela Staicu 19


Structura pe vârste-alterantive
 Populatiile animale sunt de obicei
structurate pe vârstă;
 Vârsta nu este atât de importantă la
plante – dimensiunile lor sunt mult mai
importante;
 Populațiile de plante sunt structurate
pe stadii.

dr. Gabriela Staicu 20


Structura populației - Cazul plantelor

 Stadiile de dezvoltare ale


plantelor se bazează pe
mărime:
 Numărul de frunze
 Masa
 Grosime, diametru

 vârstă la plante este


frecvent imposibil de
determinat

dr. Gabriela Staicu 21


Structura populației - Cazul plantelor (I)

 Plantele au modele de Individ sau populație?


creștere foarte flexibile;
 Pot să piardă anumite
părți și se pot reduce
de la an la an, pot trece
prin ani de hibernare ,
sau pot să nu apară
deasupra solului într-un
anumit an.
 => stadiile sunt dificil
de identificat

dr. Gabriela Staicu 22


Structura populației-Cazul plantelor (II)
 Dinamica:
 Plantele pot avansa
direct la unele stadii,
pot rămâne în același
stadiu sau pot să
existe reveniri la
anumite stadii.

dr. Gabriela Staicu 23


Structura pe vârste -
reprezentare

 Structura pe vârste se reprezintă prin


piramide ale vârstelor care:
 Pot sa previzioneze tendința de creștere a
populației;
 Pot să ajute la planificare/ managementul
speciei sau zonei protejate.

dr. Gabriela Staicu 24


Structura pe vârste-modalități de
reprezentare grafică

dr. Gabriela Staicu 25


Structura genetică a populației
(structura pe sexe)
 Unele specii au sexul determinat genic
=> labilitate în raport cu mediul;

 Populațiile speciilor cu sexul determinat


genic - fluctuații ale raportului între sexe
(ex. cladocerele).

dr. Gabriela Staicu 26


Structura genetică a populației
(structrura pe sexe)
 Raport echilibrat 1:1

 Indepărtare de la raportul 1:1 (cazul


veveriței) – proporția de femele crește
pe măsură ce se înaintează în vârstă

dr. Gabriela Staicu 27


Structura genetică a populației
(structura pe sexe)
 Structura genetică=polimorfismul
genetic
 Structura genetică =estimarea
cantitativă a ratei transformărilor
adaptative +posibilitățile de “răspuns”
ale populației
 In studiile de ecologie s-a redus la
structura pe sexe, ca expresie a
polimorfismului genetic

dr. Gabriela Staicu 28


Structura genetică a populației -
studiere
Cladocere

dr. Gabriela Staicu 29


Ecologia Populatiilor-Mărimea
populatiei
2015
Din cursul trecut-Structura pe varste-La ce
e utila?
-sunt diferentiate ratele proceselor metabolice;
-sensibilitatea la presiunea mediului;
-fecunditatea=potentialul reproductiv
Structura genetica a populatiei
 Structura genetica=polimorfismul genetic
 Structura genetica =estimarea cantitativa a ratei
transformarilor adaptative +posbilitatile de
“raspuns” ale populatiei
 In studiile de ecologie s-a redus la structura pe
sexe, ca expresie a polimorfismului genetic
Structura genetica a populatiei
Unele specii au sexul determinat genic-labilitate in
raport cu factorii de mediu;

Populatiile acestor specii –fluctuatii ale raportului


intre sexe (ex cladocerele)
Structura genetica a populatiei
 Raport echilibrat 1:1

 Indepartare de la raportul 1:1 –labilitate genica


Cum se estimeaza densitatea unei
populatiei?
 Tehnicilede estimare diferă in functie de
organisme;

 Există 2 atribute fundamentale, care afectează şi


influenteaza alegerea tehnicii pentru estimarea
populaţiei
Tehnici de estimare a densitatii
populatiei
Mobilitatea
-se bazeaza pe capacitatea de miscare a organismelor

2 atribute

Dimensiunea
-animalele/plantele de dimensiuni mici sunt de obicei mult mai abundente
decât animale/plante mari
De ce este nevoie de estimarea densitatii
populaţiei?
 Estimărilede densitate a populaţiei sunt realizate
pentru două motive:

-Cuantificarea rolului ecologic al populatiei;

-Estimările pot permite comparaţii între populaţii


diferite în termeni de spaţiu şi de timp.
Densitatea absoluta
Nr de indivizi per suprafata/ per volum
Important pentru conservare si management

2 abordări generale pentru a


estima densitatea pop

Densitate relativa
Numar comparativ de organisme
In cazul a doua zone de marime egale care are un numar mai mare de indivizi?
Masurarea densitatii absolute a unei
populatii
A. Densitate absoluta numerica=nr de indivizi /unitatea
de sup. sau volum; Densitate in
biomasa=mg.substanta uscata/unitatea de suprafata
sau volum; -important! Obtinerea substantei uscate;
-se aplica la specii de pasari teritoriale, specii de
plante din zone restranse.
-metoda de colectare: masurarea unui procent mic de
indivizi si folosirea probelor pentru estimarea
marimii populatiei
Densitatea populatiei-forme de exprimare
B. Densitate ecologica=nr de indivizi /unitatea de sup.
sau volum locuita de pop. in ecosistem; presupune
cunoasterea distributiei, delimitarea gruparilor de
indivizi;

C. Densitate relativa=indice de abundenta


Densitatea absoluta
 Se utilizeaza 2 tehnice generale de estimare :

1) Folosirea quadratelor;

1) Metoda Capture-marcare-recapturare
Folosirea unitatilor de proba
 Numararea tuturor indivizilor din cateva quadrate de marime
cunoscuta si extrapolarea numărului mediu de indivizi la întreaga
zonă;

 Quadrat-o zonă de prelevare de probe de orice formă (poate fi o


dreptunghi, triunghi sau un cerc)
3 Cerinţe:
-pop din Quadrat/unitate de proba trebuie să fie determinată exact;
-zona de Quadrat/unitate de proba trebuie să fie cunoscută;
-unitatile de proba trebuie să fie reprezentative pentru zona;
-unitatile de proba tb. realizate prin probare randomizata.
Colonie de lilieci-potcoava
Rhinolophus hipposideros
Densitatea populatiei-modalitati de
estimare pentru densitatea absoluta
 Determinarea efectivului total-plante, specii de interes
cinegetic

 Estimarea densitatii absolute sau ecologice pe baza prelevarii


probelor
Densitatea relativa-estimare
 Metode indirecte: nr de cuiburi,
ingluvii, estimarea numarului de
probe care contin organisme in
loc sa estimam nr. de org din
fiecare proba-cazul gandacilor de
Colorado, nr. de pelete fecale-
cazul cormoranilor;
 La pesti: numarul de indivizi/100
ore de pescuit
 Estimarea densitatii relative-cazul
capcanelor luminoase, capcane
pt. rozatoare, fileu planctonic;
 Gradul de acoperire al suprafetei
solului de catre o specie de
plante.
Densitatea populatiei-conditii
 Cunoasterea cu exactitate a suprafetei sau a
volumului unitatii de proba;
 Extragerea unitatilor de proba-sa suprinda
heterogenitatea conditiilor de mediu (o combinatie
de extragere randomizata si sistematica);
 Numarul de indivizi din fiecare proba sa fie
determinat cu exactitate;
 Analiza unitara a unitatilor de proba.
Densitatea populatiei-modalitati de
estimare
Estimarea densitatii absolute pe baza prelevarii si analizei probelor:
Principiu
-prelevarea la fiecare moment a n unitati de proba;
-analizand n unitati de proba-se obtin n valori privind numarul de
indivizi din pop/unitatea de proba;
-se extrapoleaza rezultatul privind numarul mediu de indivizi din
pb. la o unitate standard (m2 sau m3)=densitatea medie a populatiei
Densitatea populatiei-modalitati de
Metoda capturare-marcare
estimare
recapturare-aplicata populatiilor cu
mobilitate mare

Principiu:
- O populatie are marimea N .
pp ca au fost capturate M
organisme marcate si eliberate
in pop. ; dupa un timp au fost
capturate n organisme, m
marcate;
m/n=M/N; N=nM/m (indicele
Licoln)
Densitatea populatiei-modalitati de
estimare
Metoda capturare-marcare-recapturare

Conditii:
1. In perioada dintre eliberare si recapturare nu au loc intrari si
iesiri de ind;
2. Probabilitatea capturarii sa fie aceeasi pentru toti indivizii;
3. Marcarile sa nu se piarda;
4. Prelevarea probelor si marcarea trebuie sa se realizeze in
intervale scurte de timp;
5. Indivizii marcati se raspandesc la intamplare in interiorul
populatiei
Densitatea populatiei-modalitati de
estimare
Metoda Jolly-Seber- recapturare multipla
Principiu:
un lot de indivizi este capturat marcat si eliberat in pop.
la fiecare interval de timp la care se face estimare, pop. va
fi formata din ind. marcati si nemarcati.
Dinamica populatiei

Natalitate Mortalitate
Marimea
Imigrare populatiei Emigrare
Factori care afecteaza dinamica populatiei
 Natalitatea – nr. de indivizi nascuti intr-o anumita
perioada
 Fertilitatea – nr. de indivizi care s-au nascut si au
supravietuit ca adulti

 De ce se face o astfel de distinctie?


Factori care afecteaza dinamica populatiei
 Mortalitate – procentul de indivizi din populatie
care mor intr-un an.
 Mortalitate naturala – moarte cauzata de
predatorism, boli, accidente etc.
 Mortalitate indusa – moarte cauzata de vanatoare
sau pescuit. Termen artificial, inclus in
predatorism.
Factori care afecteaza dinamica populatiei
 Mortalitatea totala depinde de capacitatea de
suport a habitatului -carrying capacity
 Cauza mortalitatii nu schimba mortalitatea totala

surplus productiv – numarul de animale care pot fi


“scoase” fara a afecta populatia
Dispersia-terminologie
 Imigratia+emigratie=dispersie
 Dispersia: miscare intr-un singur sens a indivizilor in afara spatiului
lor de trai;
 Migratie: sinonima cu dispersia pentru geneticieni si entomologi,
dar are inteles diferit pentru ornitologi (miscare sezonala).
 Dispersie natala: miscarea indivizilor din spatiul de baza intr-un
spatiu in care sa se reproduca;
 Dispersia adultilor in afara perioadei de imperechere/incercarilor
de imperechere;
 Dispersie activa vs. Dispersie pasiva;
• Phylopatrie: tendinta indivizilor de a sta in zona in care s-au nascut
“home area”, pentru hranire sau reproducere.
Stadii ale dispersiei
Emigrare Transfer Imigrare-
colonizare

Presiune sociala
Calitatea habitatului Selectia habitatului/imprinting
Dependenta de densitate Coridoare Atractie conspecifica
Evitarea consanvignizarii Comportament de cautare Ingradire sociala
Concurenta pentru Risc de moarte
parteneri de reproducere
Contextul complexului
de ecosisteme
De ce are loc dispersia ?
 Cauze imediate:
 Agresiune intrapopulationala,calitatea
habitatului,densitate intraspecifica,
ectoparaziti, starea fizica a indivizilor,
schimbul de gene congenital
• Cauze esentiale (profunde):
 Evitarea consagvinizarii
 Concurenta pentru parteneri sexuali
 Competitie pentru resurse
Dispersia modele si ipoteze -cazuri
 Greenwood-observatiile arata ca in cazul
mamiferelor masculii realizeaza dispersie in timp
ce in cazul pasarilor femelele realizeaza dispersie.
 Greenwood-porneste de la ideea ca diferenta intre
modelele de dispersie intre mamifere si pasari se
datoreaza diferentelor sexuale in privinta
competitiei intrasexuale pentru resurse rezultand
din sistemul predominant de imperechere
Dispersia -ipoteze
Pasari
Mamifere Sistem defensiv in care
Sistem defensiv de imperechere resursele si teritoriul sunt
in care masculii competitioneaza conditii primare pentru a obtine
pentru accesul la femele accesul la femele

Favorizeaza dispersia Favorizeaza dispersia


masculilor deoarece ei cauta femelelor, aceasta permitand
femele accesibile femelelor sa aleaga masculii
(si resursele lor)

Femelele Philopatrice
Masculii Philopatrici beneficiaza
beneficiaza de pe urma
de familiarizarea cu zona natala
familiarizarii cu zona natala
Factori care afecteaza dinamica populatiei
 Diferentierea masurii in care dispersia influenteaza diferit
dinamica populatiei fata de natalitate si mortalitate:
 Metoda Krebs-se reduce suprafata ecosistemului la suprafata
unui patrat alcatuit din 4 patrate mai mici;
-ratele de emigrare si imigrare sunt de 2 ori mai mari in patratele
mici fata de aria totala
-pt. compartimentul A- rata mortalitatii (q)+rata emigrarii (EA)=g
-pt. compartimentul a –rata mortalitatii (q)+rata emigrarii (EA)=h
-h-g= (EA)
Ecologia Populațiilor - Modele de
creștere a populației
2015
Modele de cresterea populatiei
 Model populational=estimare matematica a
modului in care se “comporta” populația;
 Plecand de la un set de parametrii, se pot face
predictii cu privire la populatie;
 Sunt folosite pentru a stabili limita de
recoltare/colectare.
Creșterea populațiilor
2 tipuri de creștere:

 A) Creșterea exponențială
 apare in absenta factorilor limitativi
 B) Creșterea logistică
 apare in prezenta unor factori limitativi
Creșterea exponențială
 Este cel mai simplu model de crestere;
 Previzioneaza rata de crestere sau de scădere a
oricarei populatii cand ratele de crestere/moarte
sunt constante in timp;
 In modelul exponential, nr. de nașteri, morți,
procesele de emigrare si imigrare au loc continuu;
 Este o aproximare foarte bună pentru marea
majoritate a populatiilor biologice.
Model exponential
∆ N/∆T=bN-dN
Unde:
-b este rata de nașteri per capita;
-d este rata de indivizi morți per capita
-se ignoră imigrarea și emigrarea
dN/dT=rN (unde r este rata de crestere instantanee;
r=b-d)
Modele matematice-modelul exponential
 Porneste de la ideea ca orice populatie poate
sa creasca ca nr de indivizi intr-o serie
geometrica

Cand t este mare , ecuatia poate fi aproximata cu o functie exponentiala:

Nt = N0ert
Se pot aproxima 3 modele:
-Populatia scade exponential (r < 0)
-Populatia creste exponential (r > 0)
-Populatia nu se schimba (r = 0)
Modelul exponențial- ipoteze

 Reproducere continua
 Toate organismele sunt identice (de exemplu nu ia
in considerare structura pe varste)
 Mediul este constant in timp si spatiu (de exemplu:
resursele sunt nelimitate).
Modelul exponential- Aplicatii
 Microbiologie (cresterea bacteriilor),
 Refacerea populatiilor decimate,
 Roirea insectelor,
 Cresterea populatiilor la speciile introduse,
 Pescuit (predictia dinamicii pestilor).
Cresterea exponențiala a populatiilor
(1)
 Populatia creste in conditii ideale si
fara limitari, cat de repede se poate
 In acest caz, se maximizeaza diferenta
dintre rata natalitatii si rata mortalitatii
 Acest tip de crestere este o
caracteristica a populatiei si nu a
mediului in care traieste
 Astfel, in cele mai multe medii de
viata, chiar ideale, populatia nu este
capabila sa atinga maximul de crestere,
ci doar sa prezinte o curba de crestere
exponentiala
Cresterea exponențială (2)
 Cresterea Exponentiala
 Natalitatea excede mortalitatea
 Natalitatea si mortalitatea sunt
independente de dimensiunea populatiei
 Se neglijeaza migratia

 Când se intampla in natura?


 Specii invazive
 Habitat uniform
 Lipsa pradatorilor
 Lipsa bolilor
 Arie nelimitata
Cresterea logistica a populațiilor (1)
Cresterea exponentiala nu poate
dura la nesfarsit- mai devreme
sau mai tarziu populatia isi va
atinge limitele in mediul dat =
cresterea este logistica (adică
limitata)
Rata de crestere = r
Capacitatea de Suport = K =
numarul maxim de indivizi care
poate fi sustinut de resursele
date (o asimptota)
Cresterea logistica a populatiilor (2)
Cele mai multe populatii sunt constrinse de
limitarea resurselor.
Figura prezinta cresterea exponentiala (verde) si cea
logistica (albastru), in care populatia este
intotdeauna mai mica decat cea suportabila K.
Cand populatia este mica prin comparatie cu
populatia suportabila (capacitatea de suport)
forma celor doua curbe este practic la fel;
altfel spus limitarile nu conteaza la aceste
valori mici
Daca insa numarul indivizilor populatiei se apropie
K, curbele se indeparteaza, iar in cazul
cresterii logistice cu cat ne apropiem de K,
rata de crestere r scade catre zero
Modelul logistic
 Modelul de crestere logistica se bazeaza pe
’capacitatea de suport’
 K=capacitatea de suport
 N=numarul de indivizi din populatie la un moment
de timp;
 dN/dT=rmax N(K-N)/K;
Raspuns
 Cand N=K, dN/dt=0
 De asemenea cand N este mic, dN/dT-aproximativ
rmax
 Cand N>K populatia scade.
Cresterea logistica a populatiilor (3)
 Capacitatea de suport (K)
 Populatia subzista pe o cantitate finita de resurse, si pe masura ce populatia se aglomereaza,
fiecare individ are acces la o parte din ce in ce mai redusa a resurselor. In final, exista un
numar limita e indivizi ce sunt suportati de un habitat dat =capacitatea de suport (K)
 Definitia capacitatii de suport = dimensiunea maxima stabila pe care un mediu dat o poate
suporta o perioada relativ lunga de timp
 Capacitatea de suport- K este o proprietate a mediului respectiv (si nu a populatiei sau
speciei!) si care este variabila in timp, sub influenta modificarii resurselor disponibile pentru
populatia in cauza
 Astfel, va exista intotdeauna un numar maxim de indivizi suportabili de catre un mediu dat,
fara ca sa apara o degradare a conditiilor, care sa faca imposibila supravietuirea unui numar
suplimentar de indivizi in acel mediu.
 Matematic, aceasta se exprima prin ajungerea la zero a ratei de crestere a populatiei (r) atunci
cand se atinge capacitatea de suport (K) - curba exponentiala de forma literei J se trasnsforma
intr-o curba de forma literei S
Fluctuațiile populațiilor
 Erupție – un salt numeric urmat de o scădere bruscă

 Imprevizibilă, dar are loc de regulă când vremea, hrana și


condițiile de adăpost sunt toate ideale
Ciclurile populațiilor
 Creștereași descreșterea populațiilor
urmează un ciclu multianual

 Adesea și relațiile dintre prădător și pradă


urmează un ciclu, dar nu întotdeauna
Pulsațiile nivelului populațional
Factori independenți / dependenți
de densitate

 Factorii fizici cum ar fi vremea imprevizibilă,


curenții de apă, condițiile limitative din punct de
vedere chimic sau poluarea pot afecta populația
independent de mărimea sa;
 Factorii biotici cum ar fi competiția, paraziții sau
prădătorii acționează adesea ca factori dependeți
de densitate (adică sunt mai importanți la densități
mai ridicate)
Selectiile populatiilor: K, r
Populatiile ideale se pot clasifica in ce priveste ecuatia de crestere logistica:
 Populatii k-selectate (populatii de echilibru)
 Cele care maximizeaza si mentin numarul de indivizi pentru capacitatea de suport K
 De obicei se intilnesc in medii stabile
 Ex: gorilele
 Populatii r-selectate (populatii oportuniste)
 Cresterea este rapida, dar capacitatea de a mentine un numar mare de indivizi la
capacitatea de suport este scazuta
 De obicei in medii instabile
 Ex: flora spontana
Populatii k si r selectate

r K
Mediu instabil, independent de densitate Mediu stabil, interactiuni dependente de densitate
Dimensiune redusa a organismului Dimensiune mare a organismului
Energia folosita pentru realizarea indivizilor este scazuta Energia folosita pentru realizarea indivizilor este ridicata
Sunt produsi multi urmasi Sunt produsi putini urmasi

Maturitate timpurie Maturitate tarzie , de obicei dupa o perioada lunga de ingrijire parentala

Speranta de viata redusa Speranta de viata ridicata


Fiecare individ se produce doar o data Fiecare individ se produce mai mult de o data
Tabele de viata
 Procesele ecologice sunt specifice varstei (sau
stadiului) organismelor => trebuie analizate in
functie de stadiul din ciclul de viata
 Inregistrarea proceselor ecologice pe grupe de
varsta = “tabele de viata”
 Tipuri de tabele de viata:
 Pe grupe de varsta
 Pe stadii (din ciclul de viata)
Tabele de viata

(elaborare si interpretare)
Tabele de viata- elaborare
 In tabelele de viata se listeaza rata de supravietuire (sau de
mortalitate) in functie de varsta
 Se poate lista in mod asemanator rata de reproducere in functie de
varsta
 Din considerente de utilizare ulterioara mai simpla, cel mai des se
folosesc tabele de acest tip pentru femele
 In natura mortalitatea si reproducerea depind de mai multi factori:
densitatea populatiei, pradatori etc.
 Prin tabelele de viata este ilustrata relatia dintre varsta si rata de
supravietuire- prin interpretare tabelul poate da indicii asupra
impactului acestor factori asupra evolutiei numerice a populatiei
Modul de realizare a unui tabel de viata
1) Numaram indivizii care mor (dispar) la fiecare varsta => exprimam proportia
supravietuitorilor in procente, la fiecare varsta ;
2) Repetam numaratoarea si/sau utilizam esantioane suficient de mari pentru a
surprinde o evolutie medie, probabila a supravietuirii
3) Avand un numar suficient de indivizi numarati, putem exprima rata de mortalitate
ca o probabilitate de a muri (disparea) la o anunmita varsta = tabel de viata

 In teoria probabilitatilor, in mod conventional, aceasta probabilitate de supravietuire


se exprima prin numere intre 0 (zero) si 1 (unu)
 “Ecuatia” de conservare a indivizilor (!) Numarul de indivizi “intrati” in
numaratoare= numarul de indivizi morti (disparuti) + numarul de supravietuitori = >
avand rata de mortalitate putem afla rata de supravietuire si invers
 Ipoteza simplificatoare : nu exista migratie !
Tabel de viaţă - exemplu
Exemplu (ipotetic) – Tabelul de viaţă la o populaţie de vulpi:
Probabilitatea
Varsta, ani de supravietuire la varsta x
a) Alegem un eşantion de 100 de indivizi din 1000 număr total (x)
(lx)
al populaţiei- alegem numai femele;
0 1.000
b) Observăm esantionul până mor toate vulpile din eşantion, 1 0.845
numarind in fiecare an câte au murit (evident, stim automat şi
2 0.824
cate mai traiesc din esantionul respectiv);
3 0.795
c) Notam in procente cate au murit in fiecare an (din esantion!); 4 0.755
5 0.699
d) Alegem mai multe esantioane sau repetam experimentul;
6 0.626
e) Astfel avem un numar suficient de vulpi pentru a surprinde 7 0.532
evolutia numarului (dimensiunii) populatiei in timp => 8 0.418
probabilitate de a supravietui la o anumita varsta;
9 0.289
f) Reprezentam in tabel varstele (de exemplu pe ani) si 10 0.162
probabilitatea de a supravietui pana la acea varsta = tabel de 11 0.060
viata

Probabilitatea de supravietuire este inversul probabilitatii de a muri


(disparea).
Tabele de viata pe stadii de viata
 Tabelele de viata in functie de stadiul de dezvoltare se
alacatuiesc in urmatoarele situatii:
 Ciclul de viata este impartit in stadii distincte (de exemplu: ou,
larva, pupa si adult la insecte)
 Ratele de supravietuire si de reproducere depind mai mult de
stadiul organismului respectiv decat de varsta calendaristica
 Distributia pe varste la un moment dat nu conteaza, este
irelevanta
 Astfel de tabele se folosesc in special pentru insecte si alte
nevertebrate terestre.
Proprietati specifice ale tabelelor de viata pe stadii

 Nu exista nici o referinta la timpul calendaristic- acest


lucru este foarte util la organisme poikilotherme.
 Ciclul de viata al moliei din exemplu depinde de
temperatura dar tabelul de viata alcatuit este relativ
independent de temperatura.
 Procesele ce conduc la moarte pot fi individualizate (de
exemplu –numarul de morti dupa cauza mortii: pradatori,
boli etc) = > relevanta mai mare in ce priveste explicatia
biologica a ciclului de viata respectiv, fata de tabelele pe
varste.
Tabel de viata pe stadii (la molie-Lymantria dispar L.)
Factorul de Numarul initial de Numarul de Mortalitatea Supravietuir
Stadiul Valorile k [-ln(s)]
mortalitate insecte morti (M) e (s)
Ou Pradatori, etc. 450.0 67.5 0.150 0.850 0.1625
Ou Paraziti 382.5 67.5 0.176 0.824 0.1942
Larve I-III Dispersie, etc. 315.0 157.5 0.500 0.500 0.6932

Larve IV-VI Pradatori, etc. 157.5 118.1 0.750 0.250 1.3857

Larve IV-VI Boli 39.4 7.9 0.201 0.799 0.2238

Larve IV-VI Paraziti 31.5 7.9 0.251 0.749 0.2887

Prepupe Desiccatie, etc. 23.6 0.7 0.030 0.970 0.0301

Pupe Pradatori 22.9 4.6 0.201 0.799 0.2242

Pupe Altele 18.3 2.3 0.126 0.874 0.1343

Adulti Sex ratio 16.0 5.6 0.350 0.650 0.4308

Adulti femele 10.4

TOTAL 439.6 97.69 0.0231 3.7674


Valorile K (K=-ln s)
 Valoarea K este un alt mod de a masura mortalitatea
 Valorile K se pot aduna, pe cand valorile M (mortalitatea) si s (supravietuirea) –
NU!
 )!
 K (boala + pradatori) = K (boala) + K (pradatori)
 Folosind valorile din tabel, se aduna valorile K pentru cei doi factori de mortalitate
Curbele de supravietuire

(tipuri)
Curbele de supravietuire (1)
Curba de supravietuire de tip I
 Unele organisme “investesc” foarte mult in
fiecare noua generatie si ca urmare rata
supravietuirii la varste mici este ridicata

 Deoarece indivizii tind sa moara dupa o


curba exponentiala, din cauza accidentelor
si pradatorilor, adesea este o buna strategie
ca reproducerea sa aiba loc mai degraba la
inceputul vietii decat spre sfarsitul ei.

 Asemenea strategie se complica daca


fecunditatea individuala creste cu varsta.

 Speciile la care maximul de fecunditate se


intalneste la inceputul vietii, platesc faptul
acesta prin scaderea capacitatii de a
supravietui perioade mai lungi
Curbele de supravietuire (2)
Curba de supravietuire tip II
 Scaderea este exponentiala, rata
mortalitaii fiind egala pentru toate
cohortele
 Forma curbei pe graficul
semilogaritmic este linia dreapta
 Indivizii populatiilor care prezinta o
astfel de curba nu imbatranesc si se
nasc cu toate caracteristicile unui adult
ex. hydra
 Indivizii dispar mai ales in accidente
sau prinsi de pradatori
Curbele de supravieţuire (3)
Curba de supravietuire tip III
 Organismele “investesc” putin in
noua generatie, rezultind o rata
scazuta a supravietuirii la varste
mici, ceea ce se compenseaza prin
producerea unui numar ridicat de
indivizi
 Organismele acestea prezinta o
scadere minima a ratei de natalitate
cu varsta, daca supravietuiesc
primelor stadii ale vietii
 Exemple: broastele testoase marine
si copacii
 Aceste specii au o rata ridicata a
mortalitatii in tinerete dar daca
supravietuiesc tineretii, vor produce
cu atat mai multe progenituri cu cat
vor trai mai mult
Ecologia populaţiilor
CURS
Reglaje și funcții

Lector.dr Gabriela Staicu

1
dr. Gabriela Staicu
Reglajul prin efecte directe ale
factorilor climatici
 Variațiile vremii  impact direct asupra
dinamicii populaționale
 Variațiile climatice  modificări în serie în
mediul abiotic;
 Factorii climatici  dispersia și mărimea
populațiilor
 Schimbările climatice afectează:
 Modelul de dispersie
 Modelul de creștere
 reglajele stării populației
2
Dr. Gabriela STAICU
Efecte ale factorilor climatici
asupra populațiilor de insecte
 Variațiile regimului temperaturii viteza de
reproducere și de creștere, voltinismul și
rata de supraviețuire
 Diapauza, mortalitea de iarnă, zborul și
dispersia
 Dezvoltarea și reproducerea

3
Gabriela STAICU
Reglajele populațiilor de insecte
prin factori climatici
 Creșterea temperaturii în iarnă (zona temperată)
–  efect pozitiv - specii cu rezistență redusă la temperaturi
scăzute
– efect negativ - specii ce necesită o temperatură cât mai
scăzută iarna
 Seceta prelungita  modelul de migrație (ex lăcusta
de deșert - Schistocerca gregaria) se poate modifica
radical
 Modificările în regimul precipitațiilor  efect diferit
asupra populațiilor de insecte ce trăiesc pe rădăcini și
se hrănesc cu plante.
4
Gabriela STAICU
Reglajul prin efecte directe
ale factorilor biotici
 Relația pradă = interacțiune între populații:
– mortalitatea direct indusă
– comportamentul și modul de viață al prăzii
 Comportamentul de evitare a prădătorului
=> scăderea timpului afectat hrănirii,
modificarea teritoriilor de hrănire
 Impactul prădătrilor - diferit în funcție de
selectivitatea pentru anume pradă
5
Gabriela STAICU
Reglajul prin acţiunea globală a
« factorilor » de mediu
 Acidificarea oceanelor
 se adaugă la:
– Pierderea habitatului
– Supraexploatarea
– Schmbările climatice
– Poluarea
 coralii de apă rece –
- vulnerabili la acidificare
6
Gabriela STAICU
Reglajul prin mecanisme
interne populaţionale
 Abilitatea de dispersie - capacitatea de migrare
între fragmentele de habitat - sansele de a găsi
parteneri de reproducere.
 Gradul de specializare - dependența de o
singură sursă de hrană sau capacitatea de a folosi
mai multe
 Viteza de reproducere
 Longevitatea

7
Gabriela STAICU
Reglajul la nivel populațional
prin factori intrinseci
 necesită prezența unor mecanisme  Factori abiotici cu impact
comportamentale ce împiedică sau direct
măcar întârzie creșterea mărimii  Procese de reglare
populației înainte de a atinge
limita de hrană
 predicția structurii și dinamicii
populaționale se poate realiza și
cu o informație relativ restrânsă
asupra biologiei și  Echilibrul dinamic al
comportamentului animalelor efectivului numeric de
respective indivizi ai populaţiei =
proces autoreglator
 un ciclu de viață ar trebui văzut ca
o serie de adaptări strategice la
nivel de supraviețuire de grup, și dinamica populaţiei = rezultatul
nu ca o adaptare individuală schimbării efectivului numeric al
populaţiei

8
Gabriela STAICU
Teoria sintetică a reglajului
 PRINCIPIU  MODALITATE

Mecanismele de reglare acționează  Autoreglare - pe baza capacității


atât din interiorul populației cât și din de autoreproducere a populației +
exterior, fiind sau mecanisme de mijkoace proprii de apărare
autoreglare, sau mecanisme exogene.  Autoreglarea = selecția
intrapopulațională
– dacă rata natalității depășește o
anumită mărime, nimicirea
indivizilor din aceeași specie
Mecanismele de reglare sunt devine intensivă
unilaterale, deoarece limitează în – dacă rata mortalității scade la un
mod activ numai creșterea nivel suportabil, intensitatea
efectivului selecției se reduce
 Reglare - efect întârziat.

9
Gabriela STAICU
Rolul populaţiei în desfăşurarea
fluxului de energie; bugetul
energetic al populaţiei
 Decizia cu privire la investirea
disponibilului de energie în • Investiția energiei în
supraviețuire vs. investirea în reproducere –variabilă
reproducere • Plantele sălbatice ierboase
perene: 15-20%
 Trebuie investit în reproducere în • Plantele anuale cultivate:
acest sezon sau trebuie amânat până 30-40%
în sezonul următor? • Șopârlele: 7-9%
 Bilanțul energiei în reproducere = • Salamandrele: până la 48%.
energia stocată în materialul de reproducere
+ energia ce ar trebui utilizată în alăptare,
în îngrijirea puilor sau descendenților și alte
asemenea.
10
Gabriela STAICU
Caracteristici generale în
analiza ciclurilor nutrienților
 Rata de descompunere este influențată de
temperatură, umiditate și compoziția
chimică
 Plantele și animalele pot modifica
distribuția și ciclurile de nutrienți în
ecosisteme
 Diverși factori perturbatori cresc scurgerea
de nutrienți din ecosistemul perturbat

11
Gabriela STAICU
Rolul populaţiei în circulaţia nutrienţilor
 Ciclul azotului
Disponibilul de azot reprezintă un important factor limitativ al
producției primare din mediile terestre și marine.
 Ciclul carbonului
O parte din carbon parcurge ciclul cu rapiditate, ca urmare a
schimburilor dintre organisme și atmosferă, în timp ce o altă
parte rămâne în forme indisponibile lungi perioade de timp (în
roci ce conțin carbonat, soluri).
 Ciclul fosforului
Spre deosebire de carbon și azot, ciclul global al fosforului nu
include un parcurs atmosferic semnificativ, cea mai mare parte a
fosforului se găsește în minerale și în sedimentele marine.
12
Gabriela STAICU
Rolul populaţiei în circulaţia
nutrienţilor- exemple
 In cazul fitoplanctonului, compoziția pe
specii și înflorirea depind de forma sub
care nutrienții se află, ca și de abundența
lor
 Viermii din solul unei păduri formează
humusul, proces ce cunoaște însă forme și
manifestări diferite în funcție de stadiul în
care se află pădurea

Gabriela STAICU 13
Rolul macroalgelor în circuitele
nutrienților
 Eliminarea oxigenului din cauza descompunerii
macroalgelor plutitoare influențează comunitățile
de macronevertebrate
 Macroalgele reprezintă și un agent alt reglajelor
la nivel populațional în habitatele acvatice:
cantități mari de fosfor sunt eliberate în timpul
descompunerii algelor, ca și cantități ridicate de
carbon în cazul porțiunilor de alge inactive din
punct de vedere al fotosintezei

14
Gabriela STAICU
Fluxurile de nutrienți între medii
 Efemeroptere - populațiile sunt influențate de utilizarea
terenului, în special de fluxurile de nutrienți modelate de
procese naturale dar și antropice
 Populațiile diverselor macronevertebrate din râuri
demonstrează că nivelul de nutrienți depinde de
organisme autotrofe (alge, bryophyte și macrofite), ca și
de descompunători heterotrofi (fungi și bacterii)
 Creșterea și activitatea organismelor autotrofe pot fi
limitate de disponibilitatea nutrienților anorganici, ca și
de lumină și de stabilitatea substratului
 Aceste procese paralele ce se desfășoară la nivelul
populațiilor modelează fluxul nutrienților
15
Gabriela STAICU
Populația = nivel de organizare

16
dr. Gabriela STAICU

S-ar putea să vă placă și