Sunteți pe pagina 1din 154

Ecologia populaţiilor

CURS Lector.dr Gabriela Staicu

Gabriela STAICU

1

Ecologia Populaţiilor

Ecologia Popula ţiilor Gabriela STAICU Notiunea de populatie biologică Exemplificări 2

Gabriela STAICU

Notiunea de

populatie biologică

Exemplificări

2

Ierarhia Ecologică Nivele diferite de organizare studiul

3
3

Biosfera

Ecosistem

Comunități

Populația

Organisme-indivizi

Gabriela STAICU

Ecologia populaţiilor definiţii

4
4

Ecologia populaţiilor = ramură a ecologiei care studiază structura şi dinamica

populaţiilor

Populația?

Conceptul factor-efect

Conceptul factor-proces

Relația populație-specie

Gabriela STAICU

Populația în diverse științe

5
5

Termenul "populație" înțeles diferit în diferite ştiinţe:

In demografia umană, populația este o sumă de indivizi dintr-o zona data;

In genetica, populația este un grup de indivizi din aceeași specie, care se pot încrucișa intre ei și care

este izolat de alte grupuri;

In ecologia populației,o populație este un grup de indivizi din aceeași specie care trăiesc în aceeași zonă, în aceelasi timp și se reproduc.

Gabriela STAICU

Utilitatea ecologiei populatiilor

TEORETIC

bagajul genetic este cel mai coerent la nivelul populației

genetic este cel mai coerent la nivelul popula ț iei  cel mai concludent (semnificativ) nivel

cel mai concludent (semnificativ) nivel de organizare al speciei este populația

Studiul ecologiei la nivel de

populație

Gabriela STAICU

 PRACTIC  Ecologia populațiilor => importanta in dezvoltarea biologiei conservării  în special prin
PRACTIC
Ecologia populațiilor =>
importanta in dezvoltarea
biologiei conservării
în special prin dezvoltarea
analizei de viabilitate a
populației prin care este posibil
să fie prevazută probabilitatea pe
termen lung pentru o anumită
specie sa trăiască într-o anumită
zonă a habitatului
Analiza de viabilitate a
populației (Population viability
analysis -PVA) este o metodă ce
analizează legătura dintre specie
și mediul său, pentru a evalua
riscul de dispariție a acesteia,
într-un anumit număr de ani
6

Estimarea numărului de populații dintr-o specie la 10,000 km 2

Grup taxonomic N Număr de populații/10.000km 2 Plante 26 1, 7 Platelmin ț i 1
Grup taxonomic
N
Număr de
populații/10.000km 2
Plante
26
1, 7
Platelmin ț i
1
10
Moluște
4
20
Artropode
19
2, 1
Pești
8
0, 05
Pă s ă ri
11
0, 06
Mamifere
12
5, 6
Reptile
1
0, 01
Amfibieni
3
50
7
Gabriela STAICU

Ecologia populațiilor domenii de

studiu (I)

Ecologia populatiilor ne ajută să ințelegem, explicăm și prezicem abundența, distribuția și variația genetică a speciilor într-un interval de timp dat pentru o specie

anume;

8
8

Variabilele centrale ale ecologiei populațiilor:

Numărul de nașteri;

Numărul de morți;

Numărul de emigranți și imigranți;

3 domenii de studiu în ecologia populațiilor:

Genetica populațiilor;

Dinamica populațiilor;

Interacțiunile populațiilor.

Gabriela STAICU

Ecologia populațiilor domenii de

studiu (II)

Genetica populațiilor studiază modul în care variațiile genetice minore apar, cresc,

9
9

descresc și se mențin și procesele care

induc modificări în acest sens;

Gabriela STAICU

Ecologia populațiilor domenii de

studiu (III)

Dinamica populațiilor studiază modul în care variabilele centrale (nașteri, morți,

10
10

imigrări, emigrări) contribuie la creșterea,

descreșterea sau stabilitatea populației; aceste variabile sunt influențate, într-o arie

dată, de densitatea populației, de

interacțiunile cu alte populații și de către

resursele disponibile.

Gabriela STAICU

Ecologia populatiilor domenii de

studiu (IV)

Interacțiunile populațiilor studiază efectele interacțiunilor în cadrul

11
11

populatiilor unei specii și între specii (ex.

competiție, predatorism, mutualism, comensalism, amensalism) precum și

utilizarea resurselor (ex. prada disponibilă,

apa, lumina).

Gabriela STAICU

Problema centrala a ecologiei

populaţiilor

12
12

Populația?

centrala a ecologiei popula ţ iilor 12  Popula ț ia? D e d u c

Deducerea

caracteristicilor

populaţiei din:

Caracteristicile

indivizilor

Caracteristicile

proceselor

organismelor

individuale

Gabriela STAICU

Axioma principala a ecologiei

populației

13
13

Organismele unei populatii sunt echivalente din punct de vedere ecologic Echivalența ecologică =

același ciclu de viata;

același stadiu al ciclului de viață = aceleași

procese ecologice;

probabilitatea evenimentului ecologic este aceeași dacă organismele sunt puse în aceleași

condiții de mediu.

Gabriela STAICU

Modelarea în Ecologia populațiilor

(1)

14
14
Modelarea în Ecologia popula ț iilor (1) 14 Gabriela STAICU

Gabriela STAICU

Modelarea în Ecologia populațiilor

(2)

15
15

ABSTRACTIZARE-generalizare

INTERPRETARE-elementele componente

(variabilele, parametrii) şi modelul de

comportament pot fi în legătură cu

componentele, caracteristicile şi

comportamentul unui sistem real.

Gabriela STAICU

Strategia de modelare

16
16

Selectează nivelul optim de complexitate; Nu construi un model pe mai mult de 1 an;

Evită tentaţia de a introduce toată informaţia disponibilă în modelul respectiv;

Urmăriţi nişte obiective specifice, nu

încercaţi să faceţi un model universal;

Dacă este posibil, luaţi în considerare modelele deja existente

Gabriela STAICU

Populaţia-ca sistem

17
17

Componentele majore ale populaţiei ca sistem sunt:

Populaţia

Resursele: hrană, adăpost, locuri de

depunere a pontei, spaţiu etc.

Duşmani: predători, paraziţi , patogeni

Mediu: aer, temperatură, compoziţie, variabilitatea acestora în timp şi spaţiu

Gabriela STAICU

DINAMICA SISTEMULUI POPULAŢIONAL

18
18

Conceptul Factor-Efect

Factorii de mediu afectează densitatea populaţiei: când aceşti factori se modifică se modifică şi densitatea populaţiei.

Avantaje: Explicarea cauzală a modificărilor din populaţie Dezavantaje: este util pentru un efect instantaneu din prima fază, dar devine un concept confuz atunci când efectul este determinat de un factor care are şi alte efecte sau daca există o întârziere în manifestarea efectului.

Conceptul Factor-Proces

Factorii de mediu afectează rata de desfăşurare a unor procese ecologice (natalitate-mortalitate) care în final se manifestă printr-o modificare a densităţii populaţiei.

Avantaje: prin aceste concept se pot modela interacţiuni dinamice complexe care au loc între componentele populaţiei,

Gabriela STAICU

In ecologia populațiilor există mai

multe scări de abordare

19
19

Scara spaţială locală (populaţională) este cea în care indivizii din cadrul populaţiei se

deplasează şi interacţionează permanent.

Scara spaţială metapopulaţională este spaţiul în care indivzii se mişcă cu frecvenţă redusă, de

la o populaţie locală la alta, traversînd porţiuni de

habitat nefavorabile.

Scara spaţială geografică se referă la întregul

areal al unei specii.

Gabriela STAICU

Complexul de ecosisteme (I)

20
20

Ecologia complexelor de ecosisteme ia în considerare modificarile in timp și spatiu ale ecosistemelor atunci când studiaza mobilitatea indivizilor si repartiția dinamică a resurselor;

Un complex de ecosisteme este caracterizat prin heterogenitatea sa și nu prin scala spațiala absolută. Un

complex de ecosisteme poate ocupa o zonă geografică

mai intinsă sau mai restrânsă, întinderea ariei ocupate nefiind determinantî în cazul identificării unui complex

de ecosisteme, ci heterogenitatea caracteristicilor.

Gabriela STAICU

Complexul de ecosisteme (II)

“LANDSCAPE”= = Complex de

ecosisteme (în

ecologie)

NU ! “Peisaj”

dr. Gabriela STAICU

21
21

Complexul de ecosisteme (III)

22
22

Ecologia complexelor de ecosisteme include analiza organizării spațio-

temporale a ecosistemelor, a relației

dintre:

Procesele ce se derulează la această scală (dispersia

populatiilor, a indivizilor și a resurselor în timp);

și Modul de organizare spațio-temporală (modelul) a

complexului de ecosisteme (distribuția resurselor).

Gabriela STAICU

Complexul de ecosisteme (IV)

modelului covorului 23
modelului
covorului
23

Ecologia complexelor de ecosisteme se caracterizează prin următoarele (Wiens, 1992):

cele mai multe studii au loc la scară largă, complexele

de ecosisteme ocupând de regulă o arie întinsă;

cele mai multe studii sunt descriptive sau conceptuale (caracteristica a disciplinelor de studiu in curs de formare);

este preferată modelarea în locul experimentului, în

special din cauza dificultăților de derulare a experimentelor sau de investigare la această scară;

pe vegetal și a utilizării terenului.

accentul

cade

studierea

Gabriela STAICU

Complexul de ecosisteme (V)

24
24

Ecologia complexelor de ecosisteme este în prezent împărțită în 2 școli de gândire:

americană, caracterizata prin preocuparea

pentru modelare și accentul pus pe caracteristicile biologice;

europeană, caracterizată prin accentul pus pe

mediul construit, inclusiv din cauza faptului că la scară mare ecosistemele neafectate de

antropizare sunt relativ rare.

Gabriela STAICU

Metapopulaţia (I)

25
25

Metapopulația=>

– Grupare de (mai multe) populaţii;

Conectate prin dispersia indivizilor;

Rata de colonizare este mai mare sau cel puţin egală cu

rata locală de extincţie.

Gabriela STAICU

Metapopulaţia (II)

26
26

Persistenţa metapopulatiei depinde de:

– numărul de habitate prielnice

– numărul populaţiilor componente

ratele şi căile de migrare între acestea.

Gabriela STAICU

Populația la nivelul complexelor de

ecosisteme- Metapopulația

Sub-populatia C 27
Sub-populatia C
27

Metapopulația: sumă de interactiuni multiple între

populații

Sub-populatia A

ia: sum ă de interactiuni multiple între popula ț ii Sub-populatia A Gabriela STAICU Sub-populatia B

Gabriela STAICU

Sub-populatia B

Sub-populatia D

Populația la nivelul complexelor de

ecosisteme

Cele mai multe împerecheri -în interiorul unei sub- populații sub-populatia A sub-populatia C sub-populatia B
Cele mai multe împerecheri -în interiorul unei sub-
populații
sub-populatia A
sub-populatia C
sub-populatia B
sub-populatia D

Metapopulația și genetica

Diversitatea genetică este menținută de schimbul de gene dintre sub-populații populatia A populatia C populatia
Diversitatea genetică este menținută de schimbul de
gene dintre sub-populații
populatia A
populatia C
populatia B
populatia D
29
Gabriela STAICU

Metapopulatia și habitatele

Habitat cu cateva zone de cuibarit 30
Habitat cu
cateva zone
de cuibarit
30

Unele habitate sunt mai “potrivite” decât altele

Habitat

Cald si uscat

Habitat

ideal

sunt mai “potrivite” dec ât altele Habitat Cald si uscat Habitat ideal Gabriela STAICU Habitat cu

Gabriela STAICU

Habitat cu multi predatori

Metapopulația-modele

Modelul propus de Levins (1969)

Habitat prielnic 31
Habitat
prielnic
31

Habitat

ocupat

Modelul propus de Levins (1969) Habitat prielnic 31 Habitat ocupat Habitat prielnic Gabriela STAICU Habitat ocupat
Habitat prielnic
Habitat
prielnic

Gabriela STAICU

Habitat ocupat

Metapopulatia-

Modelul propus de Boorman şi Levitt

Dacă o populație are o rată de extincție mare –poate supraviețui prin migrația din alte
Dacă o populație are o rată de extincție mare –poate
supraviețui prin migrația din alte populații
Extinctie
mare
Habitat
rezervor
32
Gabriela STAICU

Utilitatea studiilor

metapopulaționale

Fragmentarea habitatelor se studiaza în cadrul ecologiei complexelor de

33
33

ecosisteme (McGarigal si Cushman, 2002).

Ințelegerea proceselor care conduc la fragmentarea ecosistemelor este utilă

fundamentării măsurilor de protecție a

habitatelor și speciilor.

Metapopulația la nivelul complexelor de

ecosisteme.

Gabriela STAICU

Fragmentarea habitatelor (I)

evoluția

34
34
Fragmentarea habitatelor (I) – evoluția 34 Gabriela STAICU

Gabriela STAICU

Fragmentarea habitatelor (II)-

descriere

35
35

In ecosistemele terestre fragmentarea începe de obicei prin formarea unor lacune sau prin pierderea “colțurilor” habitatului;

Impactul este la început foarte

mic și poate trece neobservat

pentru o vreme;

Pe măsura ce lacunele se extind, habitatul se fragmentează și în

final se poate transforma în

altceva (cum ar fi in suprafețe cultivate).

Gabriela STAICU

Ce anume generează

fragmentarea?

Ceea ce se constituie într-o barieră în calea deplasării indivizilor depinde de

specie;

36
36

O perdea forestiera este un gard sau un coridor?

Cunoștințele despre percepția barierelor de către diferite specii sunt precare;

In cele mai multe cazuri, obiectele

generate (construite) de om se constituie

în bariere și pot genera fragmentare

Gabriela STAICU

Consecintele biologice ale fragmentarii Excluderea și extincția

37
37

Disparitia populațiilor/speciilor în ariile pierdute (deteriorate)=

excluderea inițială Multe specii au populații cu distribuție relativ restransă, cazuri

în care fragmentarea habitatului conduce în cele din urmă la extincția

speciei

Gabriela STAICU

Consecintele biologice ale fragmentarii Efectul de aglomerare

38
38

Cand porțiuni ale habitatului se pierd, populațiile acestora caută să se refugieze

în porțiunile rămase;

Ca urmare, într-o primă fază, abundența crește abrubt;

Creșterea este urmată de o prăbușire puternică a efectivelor, mai ales în cazul existenței unor efecte dependente de

densitate.

Gabriela STAICU

Consecintele biologice ale fragmentarii Efectul de “insularizare”

Ariile restranse nu pot găzdui speciile care au

nevoie de zone largi pentru a trăi - de exemplu râsul are nevoie de 10 - 200km 2

Gabriela STAICU

39
39

Ingineria de-fragmentarii

Porți în garduri pentru animale sălbatice

 Por ț i în garduri pentru animale s ă lbatice  Ecoduct De Woeste Hoeve
 Por ț i în garduri pentru animale s ă lbatice  Ecoduct De Woeste Hoeve

Ecoduct De Woeste Hoeve peste autostrada A50 (Olanda)

 Por ț i în garduri pentru animale s ă lbatice  Ecoduct De Woeste Hoeve

Comunitatea

41
41

Comunitatea=

Mai multe populații aparținând unor specii

diferite

Trăiesc în același loc

In același timp

Interacționeză sau prezintă un potențial de interacțiune

Se reface într-o componentă similară după încetarea acțiunii unor factori perturbatori;

Specia vegetală dominantă caracterizează

comunitatea

Gabriela STAICU

Ecologia comunităților

42
42

Populațiile din specii diferite își împart resursele Reursa= hrană, adăpost (protecție), condiții pentru reproducere

Gabriela STAICU

Principiul excluziunii competititive

43
43

Două specii cu nevoi similare pentru resurse limitate nu pot conviețui în

același loc (unde ar trebui să împartă

acea resursă)

Gabriela STAICU

Există populații și în mediul

marin/acvatic!

44
44
Există populați i și în mediul marin/acvatic! 44 http://www.condorjourneys-adventures.com/images/honduras_reef.jpg

http://www.condorjourneys-adventures.com/images/honduras_reef.jpg

dr. Gabriela STAICU

dr. Gabriela Staicu Distribuția spațială - Structura pe vârste
dr. Gabriela Staicu Distribuția spațială - Structura pe vârste
dr. Gabriela Staicu Distribuția spațială - Structura pe vârste

dr. Gabriela Staicu

Distribuția spațială- Structura pe vârste

Parametrii de stare -

Distribuția spațială

În ce constă utilitatea?

Semnificația ecologică

Conținutul informațional

Parametrii structurali -

Distribuția spațială

a) uniformă

b) randomizată

c) grupată

- Distribu ț ia spa ț ial ă a ) u n i f o r

dr. Gabriela Staicu

c) Distribuția grupată

Ce tip de informații furnizează?

Viață “socială” dezvoltată;

Un anumit comportament legat de reproducere, particularități ale pontei;

Comportament colectiv de apărare, căutare a hranei;

Organismele răspund activ la un mediu heterogen;

Competiția populațiilor între ele.

a) Distribuția uniformă

Ce tip de informații furnizează?

Mediu omogen

Comportament teritorial

Asocierea celor două elemente: mediu și comportament

b) Distribuția randomică

(întâmplătoare)

Apare la nivelul populațiilor cu efective mari, cu mobilitate mare; Fiecare individ se poate afla în orice punct în spațiu = distribuție întâmplătoare

Modalit ă ț i de apreciere  Testarea rapid ă a modelului de distribu ț

Modalități de apreciere

Testarea rapidă a modelului de distribuție spațială:

Coeficientul de dispersie (CD):

CD = SD 2 /M dacă CD << 1 distribuție uniforma dacă CD » 1 distribuție randomizată dacă CD >> 1 distribuție grupată

Structura pe vârste

Structura pe vârste e definită de :

Numărul claselor de vârstă;

Amplitudinea

Distribuția efectivului pe clase de vârstă

Nu întotdeauna este posibil de estimat practic!

Structura pe vârste - Utilitate

Sunt diferențiate ratele proceselor metabolice;

Sensibilitatea la presiunea mediului;

Fecunditatea = potențialul reproductiv;

Numai unde este practic posibil de

estimat!

Structura pe vrâste-variații și distribuție

Amplitudinea variază în cadrul aceleiași specii de la o populație la alta în funcție de parametrii de mediu;

Distribuția efectivului pe clase de vârstă- se pot distinge trei situații distincte:

1 teoretic 2 ipotetic 3 populatiilor naturale

Distribuția indivizilor pe clase de

vârstă – Cazul 1 - teoretic

populația își modifică mărimea exponențial = distribuție stabilă pe clase de vârstă

foarte rar o populație are o structură

stabilă pe clase de vârstă

Distribuția indivizilor pe clase de

vârstă - Cazul 2 - ipotetic

Mărimea populației s-ar prezenta

constantă pe structura sa

rata mortalității = rata natalității

discutată ipotetic, arată compoziția pe vârste la o anumită rată a mortalității

Distribuția indivizilor pe clase de

vârstă - Cazul 3 populații naturale

în raport cu presiunea mediului

proporțiile indivizilor pe clase de vârstă se modifică în limite largi;

distribuția indivizilor pe clase de vârstă

se reprezintă pentru fiecare moment de

prelevare a probelor;

se reprezintă grafic prin piramide ale vârstelor.

Determinarea vârstei

Nrumărul de inele diferențiabile la solzi- cazul peștilor;

Numărul de inele diferențiabile la cochilie-cazul bivalvelor;

Dimensiunea capsulei cefalice-

chironomide;

Numărul de inele de creștere-cazul arborilor.

Determinarea vârstei la bivalve

Bivalvele prezintă de regulă inele distincte – exemplu: determinarea vârstei la Callista chione:

– exemplu: determinarea vârstei la Callista chione : Foto și exempl u: Moura, P, Gaspar, B,

Foto și exemplu: Moura, P, Gaspar, B, Monteiro,C - Age determination and growth rate of a Callista chione population from the southwestern coast of Portugal

AQUATIC BIOLOGY, Vol. 5: 97106, 2009, doi: 10.3354/ab00119, 2009

Utilizarea otolitelor pentru

determinarea vârstei peștilor

o linie = un an

determinarea vârstei pe ș tilor  o linie = un an reprodus după: http://www.education.noaa.gov dr. Gabriela
determinarea vârstei pe ș tilor  o linie = un an reprodus după: http://www.education.noaa.gov dr. Gabriela

reprodus după:

http://www.education.noaa.gov

Structura pe vârste - structura pe

dimensiuni

Structura pe dimensiuni, structura pe

stadii (o alternativă de clasificare la

structura pe vârste sau stadii de dezvoltare)

Nu are o utilizarea prea largă - cazul

oligochetelor

Ciclul de viață (1)

Studiul caracteristicilor ciclului de viață

reprezintă studiul acelor parametri ecologici și evoluționiști care influențează curbele de supraviețuire

Telul “Darwinian” este maximizarea

output-ului reproductiv per ciclu de viață – acest lucru se poate realiza:

fie producând urmii mai rapede și mai

devreme.

fie trăind mai mult.

fie ca o combinație a acestor două strategii.

Ciclul de viață (2)

Semelparitatea

=

Organisme care produc o singura dată progenituri per ciclu de

 

viață

Avantajul= foarte puține resurse sunt utilizate pentru supravietuirea post-reproducere

Iteroparitatea

= Organisme care produc progenituri mai mult decât o dată per ciclu

 

de viață

Avantajul = permite organismelor să aibă mai multe șanse de reproducere in timpul ciclului de viata

Factorul critic ce deosebește aceste 2 strategii (Campbell & Reece, 2002):

= “factorul critic ce deosebeste aceste 2 strategii este rata de supraviețuire

a progeniturilor: dacă șansa de supravieșuire este mică, va fi favorizată reproducerea repetată (iteroparitatea)”

Structura pe vârste-alterantive

Populatiile animale sunt de obicei structurate pe vârstă;

Vârsta nu este atât de importantă la plante dimensiunile lor sunt mult mai

importante; Populațiile de plante sunt structurate pe stadii.

Structura populației - Cazul plantelor

Structura popula ț iei - Cazul plantelor  Stadiile de dezvoltare ale plantelor se bazeaz ă

Stadiile de dezvoltare ale plantelor se bazează pe mărime:

Numărul de frunze Masa

Grosime, diametru

vârstă

la

plante

este

frecvent

imposibil

de

determinat

Structura populației - Cazul plantelor (I)

Plantele au modele de creștere foarte flexibile;

Pot să piardă anumite

părți și se pot reduce de la an la an, pot trece prin ani de hibernare ,

sau pot să nu apară deasupra solului într-un anumit an.

=> stadiile sunt dificil

de identificat

Individ sau populație?

într-un anumit an.  => stadiile sunt dificil de identificat Individ sau populație? dr. Gabriela Staicu

Structura populației-Cazul plantelor (II)

Dinamica:

Plantele

pot

avansa

direct la unele stadii,

pot rămâne în același stadiu sau pot să

existe reveniri anumite stadii.

la

stadii, pot r ă mâne în acela ș i stadiu sau pot s ă existe reveniri

Structura pe vârste -

reprezentare

Structura pe vârste se reprezintă prin piramide ale vârstelor care:

Pot sa previzioneze tendința de creștere a populației; Pot să ajute la planificare/ managementul speciei sau zonei protejate.

Structura pe vârste-modalități de

reprezentare grafică

Structura pe vârste-modalit ă ț i de reprezentare grafică dr. Gabriela Staicu 25
Structura pe vârste-modalit ă ț i de reprezentare grafică dr. Gabriela Staicu 25

Structura genetică a populației

(structura pe sexe)

Unele specii au sexul determinat genic => labilitate în raport cu mediul;

Populațiile speciilor cu sexul determinat genic - fluctuații ale raportului între sexe

(ex. cladocerele).

Structura genetică a populației

(structrura pe sexe)

Raport echilibrat 1:1

Indepărtare de la raportul 1:1 (cazul veveriței) proporția de femele crește pe măsură ce se înaintează în vârstă

Structura genetică a populației

(structura pe sexe)

Structura genetică=polimorfismul genetic

Structura genetică =estimarea cantitativă a ratei transformărilor adaptative +posibilitățile de “răspuns”

ale populației

In studiile de ecologie s-a redus la structura pe sexe, ca expresie a

polimorfismului genetic

Structura genetică a populației -

studiere

Cladocere

Structura genetic ă a popula ț iei - studiere Cladocere dr. Gabriela Staicu 29
Ecologia Populatiilor-M ă rimea populatiei 2015

Ecologia Populatiilor-Mărimea

populatiei

2015

Din cursul trecut-Structura pe varste-La ce e utila? -sunt diferentiate ratele proceselor metabolice; -sensibilitatea la
Din cursul trecut-Structura pe varste-La ce e utila? -sunt diferentiate ratele proceselor metabolice; -sensibilitatea la
Din cursul trecut-Structura pe varste-La ce e utila? -sunt diferentiate ratele proceselor metabolice; -sensibilitatea la

Din cursul trecut-Structura pe varste-La ce

e utila?

-sunt diferentiate ratele proceselor metabolice; -sensibilitatea la presiunea mediului;

-fecunditatea=potentialul reproductiv

Structura genetica a populatiei  Structura genetica=polimorfismul genetic  Structura genetica =estimarea
Structura genetica a populatiei  Structura genetica=polimorfismul genetic  Structura genetica =estimarea
Structura genetica a populatiei  Structura genetica=polimorfismul genetic  Structura genetica =estimarea

Structura genetica a populatiei

Structura genetica=polimorfismul genetic

Structura genetica =estimarea cantitativa a ratei

transformarilor adaptative +posbilitatile de

“raspuns” ale populatiei

In studiile de ecologie s-a redus la structura pe sexe, ca expresie a polimorfismului genetic

Structura genetica a populatiei Unele specii au sexul determinat genic-labilitate in raport cu factorii de
Structura genetica a populatiei Unele specii au sexul determinat genic-labilitate in raport cu factorii de
Structura genetica a populatiei Unele specii au sexul determinat genic-labilitate in raport cu factorii de

Structura genetica a populatiei

Unele specii au sexul determinat genic-labilitate in raport cu factorii de mediu;

Populatiile acestor specii fluctuatii ale raportului

intre sexe (ex cladocerele)

Structura genetica a populatiei  Raport echilibrat 1:1  Indepartare de la raportul 1:1 –
Structura genetica a populatiei  Raport echilibrat 1:1  Indepartare de la raportul 1:1 –
Structura genetica a populatiei  Raport echilibrat 1:1  Indepartare de la raportul 1:1 –

Structura genetica a populatiei

Raport echilibrat 1:1

Indepartare de la raportul 1:1 labilitate genica

Cum se estimeaza densitatea unei populatiei?  Tehnicile de estimare diferă in functie de organisme;
Cum se estimeaza densitatea unei populatiei?  Tehnicile de estimare diferă in functie de organisme;
Cum se estimeaza densitatea unei populatiei?  Tehnicile de estimare diferă in functie de organisme;

Cum se estimeaza densitatea unei

populatiei?

Tehnicile de estimare diferă in functie de organisme;

Există 2 atribute fundamentale, care afectează şi influenteaza alegerea tehnicii pentru estimarea

populaţiei

Tehnici de estimare a densitatii populatiei Mobilitatea - se bazeaza pe capacitatea de miscare a
Tehnici de estimare a densitatii populatiei Mobilitatea - se bazeaza pe capacitatea de miscare a
Tehnici de estimare a densitatii populatiei Mobilitatea - se bazeaza pe capacitatea de miscare a

Tehnici de estimare a densitatii

populatiei

Mobilitatea

-se bazeaza pe capacitatea de miscare a organismelor

2 atribute
2 atribute

Dimensiunea -animalele/plantele de dimensiuni mici sunt de obicei mult mai abundente

decât animale/plante mari

De ce este nevoie de estimarea densitatii populaţiei?  Estimările de densitate a populaţiei sunt
De ce este nevoie de estimarea densitatii populaţiei?  Estimările de densitate a populaţiei sunt
De ce este nevoie de estimarea densitatii populaţiei?  Estimările de densitate a populaţiei sunt

De ce este nevoie de estimarea densitatii

populaţiei?

Estimările de densitate a populaţiei sunt realizate pentru două motive:

-Cuantificarea rolului ecologic al populatiei;

-Estimările pot permite comparaţii între populaţii diferite în termeni de spaţiu şi de timp.

Densitatea absoluta Nr de indivizi per suprafata/ per volum Important pentru conservare si management 2
Densitatea absoluta Nr de indivizi per suprafata/ per volum Important pentru conservare si management 2
Densitatea absoluta Nr de indivizi per suprafata/ per volum Important pentru conservare si management 2
Densitatea absoluta Nr de indivizi per suprafata/ per volum Important pentru conservare si management 2
Densitatea absoluta
Nr de indivizi per suprafata/ per volum
Important pentru conservare si management
2 abordări generale pentru a
estima densitatea pop

Densitate relativa

Numar comparativ de organisme In cazul a doua zone de marime egale care are un numar mai mare de indivizi?

Masurarea densitatii absolute a unei populatii A. Densitate absoluta numerica=nr de indivizi /unitatea de sup.
Masurarea densitatii absolute a unei populatii A. Densitate absoluta numerica=nr de indivizi /unitatea de sup.
Masurarea densitatii absolute a unei populatii A. Densitate absoluta numerica=nr de indivizi /unitatea de sup.

Masurarea densitatii absolute a unei

populatii

A. Densitate absoluta numerica=nr de indivizi /unitatea de sup. sau volum; Densitate in biomasa=mg.substanta uscata/unitatea de suprafata sau volum; -important! Obtinerea substantei uscate;

-se aplica la specii de pasari teritoriale, specii de

plante din zone restranse.

-metoda de colectare: masurarea unui procent mic de indivizi si folosirea probelor pentru estimarea

marimii populatiei

Densitatea populatiei-forme de exprimare B. Densitate ecologica=nr de indivizi /unitatea de sup. sau volum locuita
Densitatea populatiei-forme de exprimare B. Densitate ecologica=nr de indivizi /unitatea de sup. sau volum locuita
Densitatea populatiei-forme de exprimare B. Densitate ecologica=nr de indivizi /unitatea de sup. sau volum locuita

Densitatea populatiei-forme de exprimare

B. Densitate ecologica=nr de indivizi /unitatea de sup. sau volum locuita de pop. in ecosistem; presupune cunoasterea distributiei, delimitarea gruparilor de indivizi;

C. Densitate relativa=indice de abundenta

Densitatea absoluta  Se utilizeaza 2 tehnice generale de estimare : 1) Folosirea quadratelor; 1)
Densitatea absoluta  Se utilizeaza 2 tehnice generale de estimare : 1) Folosirea quadratelor; 1)
Densitatea absoluta  Se utilizeaza 2 tehnice generale de estimare : 1) Folosirea quadratelor; 1)

Densitatea absoluta

Se utilizeaza 2 tehnice generale de estimare :

1) Folosirea quadratelor;

 Se utilizeaza 2 tehnice generale de estimare : 1) Folosirea quadratelor; 1) Metoda Capture-marcare-recapturare
 Se utilizeaza 2 tehnice generale de estimare : 1) Folosirea quadratelor; 1) Metoda Capture-marcare-recapturare

1) Metoda Capture-marcare-recapturare

Folosirea unitatilor de proba  Numararea tuturor indivizilor din cateva quadrate de marime cunoscuta si
Folosirea unitatilor de proba  Numararea tuturor indivizilor din cateva quadrate de marime cunoscuta si
Folosirea unitatilor de proba  Numararea tuturor indivizilor din cateva quadrate de marime cunoscuta si

Folosirea unitatilor de proba

Numararea tuturor indivizilor din cateva quadrate de marime cunoscuta si extrapolarea numărului mediu de indivizi la întreaga zonă;

Quadrat-o zonă de prelevare de probe de orice formă (poate fi o dreptunghi, triunghi sau un cerc)

3 Cerinţe:

-pop din Quadrat/unitate de proba trebuie să fie determinată exact; -zona de Quadrat/unitate de proba trebuie să fie cunoscută; -unitatile de proba trebuie să fie reprezentative pentru zona; -unitatile de proba tb. realizate prin probare randomizata.

Colonie de lilieci-potcoava Rhinolophus hipposideros
Colonie de lilieci-potcoava Rhinolophus hipposideros
Colonie de lilieci-potcoava Rhinolophus hipposideros
Colonie de lilieci-potcoava Rhinolophus hipposideros
Colonie de lilieci-potcoava
Rhinolophus hipposideros
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare pentru densitatea absoluta  Determinarea efectivului total-plante,
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare pentru densitatea absoluta  Determinarea efectivului total-plante,
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare pentru densitatea absoluta  Determinarea efectivului total-plante,

Densitatea populatiei-modalitati de

estimare pentru densitatea absoluta

Determinarea efectivului total-plante, specii de interes

cinegetic

Estimarea densitatii absolute sau ecologice pe baza prelevarii probelor

Densitatea relativa-estimare  Metode indirecte: nr de cuiburi, ingluvii, estimarea numarului de probe care contin
Densitatea relativa-estimare  Metode indirecte: nr de cuiburi, ingluvii, estimarea numarului de probe care contin
Densitatea relativa-estimare  Metode indirecte: nr de cuiburi, ingluvii, estimarea numarului de probe care contin

Densitatea relativa-estimare

Metode indirecte: nr de cuiburi, ingluvii, estimarea numarului de probe care contin organisme in loc sa estimam nr. de org din

fiecare proba-cazul gandacilor de

Colorado, nr. de pelete fecale- cazul cormoranilor;

La pesti: numarul de indivizi/100 ore de pescuit

Estimarea densitatii relative-cazul

capcanelor luminoase, capcane pt. rozatoare, fileu planctonic;

luminoase, capcane pt. rozatoare, fileu planctonic;  Gradul de acoperire al suprafetei solului de catre o

Gradul de acoperire al suprafetei solului de catre o specie de

plante.

capcane pt. rozatoare, fileu planctonic;  Gradul de acoperire al suprafetei solului de catre o specie
Densitatea populatiei-conditii  Cunoasterea cu exactitate a suprafetei sau a volumului unitatii de proba; 
Densitatea populatiei-conditii  Cunoasterea cu exactitate a suprafetei sau a volumului unitatii de proba; 
Densitatea populatiei-conditii  Cunoasterea cu exactitate a suprafetei sau a volumului unitatii de proba; 

Densitatea populatiei-conditii

Cunoasterea cu exactitate a suprafetei sau a volumului unitatii de proba;

Extragerea unitatilor de proba-sa suprinda

heterogenitatea conditiilor de mediu (o combinatie de extragere randomizata si sistematica);

Numarul de indivizi din fiecare proba sa fie determinat cu exactitate;

Analiza unitara a unitatilor de proba.

Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Estimarea densitatii absolute pe baza prelevarii si analizei probelor:
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Estimarea densitatii absolute pe baza prelevarii si analizei probelor:
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Estimarea densitatii absolute pe baza prelevarii si analizei probelor:

Densitatea populatiei-modalitati de

estimare

Estimarea densitatii absolute pe baza prelevarii si analizei probelor:

Principiu -prelevarea la fiecare moment a n unitati de proba; -analizand n unitati de proba-se obtin n valori privind numarul de indivizi din pop/unitatea de proba; -se extrapoleaza rezultatul privind numarul mediu de indivizi din pb. la o unitate standard (m 2 sau m 3 )=densitatea medie a populatiei

Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda capturare-marcare recapturare-aplicata populatiilor cu mobilitate
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda capturare-marcare recapturare-aplicata populatiilor cu mobilitate
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda capturare-marcare recapturare-aplicata populatiilor cu mobilitate

Densitatea populatiei-modalitati de

estimare

Metoda capturare-marcare recapturare-aplicata populatiilor cu mobilitate mare

recapturare-aplicata populatiilor cu mobilitate mare Principiu : - O populatie are marimea N . pp ca

Principiu:

- O populatie are marimea N . pp ca au fost capturate M organisme marcate si eliberate

in pop. ; dupa un timp au fost

capturate n organisme, m marcate; m/n=M/N; N=nM/m (indicele Licoln)

Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda capturare-marcare-recapturare Conditii: 1. In perioada dintre
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda capturare-marcare-recapturare Conditii: 1. In perioada dintre
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda capturare-marcare-recapturare Conditii: 1. In perioada dintre

Densitatea populatiei-modalitati de

estimare

Metoda capturare-marcare-recapturare

Conditii:

1. In perioada dintre eliberare si recapturare nu au loc intrari si

iesiri de ind;

2. Probabilitatea capturarii sa fie aceeasi pentru toti indivizii;

3. Marcarile sa nu se piarda;

4. Prelevarea probelor si marcarea trebuie sa se realizeze in

intervale scurte de timp;

5. Indivizii marcati se raspandesc la intamplare in interiorul populatiei

Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda Jolly-Seber- recapturare multipla Principiu: un lot de indivizi
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda Jolly-Seber- recapturare multipla Principiu: un lot de indivizi
Densitatea popu la tiei-modalitati de estimare Metoda Jolly-Seber- recapturare multipla Principiu: un lot de indivizi

Densitatea populatiei-modalitati de

estimare

Metoda Jolly-Seber- recapturare multipla Principiu:

un lot de indivizi este capturat marcat si eliberat in pop.

la fiecare interval de timp la care se face estimare, pop. va

fi formata din ind. marcati si nemarcati.

Dinamica populatiei Natalitate Imigrare Marimea populatiei Mortalitate Emigrare
Dinamica populatiei Natalitate Imigrare Marimea populatiei Mortalitate Emigrare
Dinamica populatiei Natalitate Imigrare Marimea populatiei Mortalitate Emigrare

Dinamica populatiei

Natalitate

Imigrare

Dinamica populatiei Natalitate Imigrare Marimea populatiei Mortalitate Emigrare

Marimea

populatiei

Dinamica populatiei Natalitate Imigrare Marimea populatiei Mortalitate Emigrare

Mortalitate

Emigrare

Factori care afecteaza dinamica populatiei  Natalitatea – nr. de indivizi nascuti intr-o anumita perioada
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Natalitatea – nr. de indivizi nascuti intr-o anumita perioada
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Natalitatea – nr. de indivizi nascuti intr-o anumita perioada

Factori care afecteaza dinamica populatiei

Natalitatea nr. de indivizi nascuti intr-o anumita perioada Fertilitatea nr. de indivizi care s-au nascut si au supravietuit ca adulti

De ce se face o astfel de distinctie?

Factori care afecteaza dinamica populatiei  Mortalitate – procentul de indivizi din populatie care mor
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Mortalitate – procentul de indivizi din populatie care mor
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Mortalitate – procentul de indivizi din populatie care mor

Factori care afecteaza dinamica populatiei

Mortalitate procentul de indivizi din populatie care mor intr-un an. Mortalitate naturala moarte cauzata de predatorism, boli, accidente etc. Mortalitate indusa moarte cauzata de vanatoare sau pescuit. Termen artificial, inclus in predatorism.

Factori care afecteaza dinamica populatiei  Mortalitatea totala depinde de capacitatea de suport a habitatului
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Mortalitatea totala depinde de capacitatea de suport a habitatului
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Mortalitatea totala depinde de capacitatea de suport a habitatului

Factori care afecteaza dinamica populatiei

Mortalitatea totala depinde de capacitatea de suport a habitatului -carrying capacity Cauza mortalitatii nu schimba mortalitatea totala

surplus productiv numarul de animale care pot fi

“scoase” fara a afecta populatia

Dispersia-terminologie  Imigratia+emigratie=dispersie  Dispersia : miscare intr-un singur sens a indivizilor in
Dispersia-terminologie  Imigratia+emigratie=dispersie  Dispersia : miscare intr-un singur sens a indivizilor in
Dispersia-terminologie  Imigratia+emigratie=dispersie  Dispersia : miscare intr-un singur sens a indivizilor in

Dispersia-terminologie

Imigratia+emigratie=dispersie

Dispersia: miscare intr-un singur sens a indivizilor in afara spatiului lor de trai;

Migratie: sinonima cu dispersia pentru geneticieni si entomologi, dar are inteles diferit pentru ornitologi (miscare sezonala).

Dispersie natala: miscarea indivizilor din spatiul de baza intr-un spatiu in care sa se reproduca;

Dispersia adultilor in afara perioadei de imperechere/incercarilor

de imperechere;

Dispersie activa vs. Dispersie pasiva;

Phylopatrie: tendinta indivizilor de a sta in zona in care s-au nascut

“home area”, pentru hranire sau reproducere.

Stadii ale dispersiei Emigrare Presiune sociala Calitatea habitatului Dependenta de densitate Evitarea consanvignizarii
Stadii ale dispersiei Emigrare Presiune sociala Calitatea habitatului Dependenta de densitate Evitarea consanvignizarii
Stadii ale dispersiei Emigrare Presiune sociala Calitatea habitatului Dependenta de densitate Evitarea consanvignizarii

Stadii ale dispersiei

Emigrare

Stadii ale dispersiei Emigrare Presiune sociala Calitatea habitatului Dependenta de densitate Evitarea consanvignizarii
Stadii ale dispersiei Emigrare Presiune sociala Calitatea habitatului Dependenta de densitate Evitarea consanvignizarii

Presiune sociala Calitatea habitatului Dependenta de densitate

Evitarea consanvignizarii

Concurenta pentru parteneri de reproducere Contextul complexului de ecosisteme

Transfer

de reproducere Contextul complexului de ecosisteme Transfer I m i g r a r e -

Imigrare-

colonizare

de ecosisteme Transfer I m i g r a r e - colonizare Coridoare Comportament de
de ecosisteme Transfer I m i g r a r e - colonizare Coridoare Comportament de
de ecosisteme Transfer I m i g r a r e - colonizare Coridoare Comportament de

Coridoare Comportament de cautare Risc de moarte

Selectia habitatului/imprinting

Atractie conspecifica Ingradire sociala

De ce are loc dispersia ?  Cauze imediate :  Agresiune intrapopulationala,calitatea habitatului,densitate
De ce are loc dispersia ?  Cauze imediate :  Agresiune intrapopulationala,calitatea habitatului,densitate
De ce are loc dispersia ?  Cauze imediate :  Agresiune intrapopulationala,calitatea habitatului,densitate

De ce are loc dispersia ?

Cauze imediate:

Agresiune intrapopulationala,calitatea

habitatului,densitate intraspecifica,

ectoparaziti, starea fizica a indivizilor, schimbul de gene congenital

Cauze esentiale (profunde):

Evitarea consagvinizarii

Concurenta pentru parteneri sexuali

Competitie pentru resurse

Dispersia modele si ipoteze -cazuri  Greenwood-observatiile arata ca in cazul mamiferelor masculii realizeaza
Dispersia modele si ipoteze -cazuri  Greenwood-observatiile arata ca in cazul mamiferelor masculii realizeaza
Dispersia modele si ipoteze -cazuri  Greenwood-observatiile arata ca in cazul mamiferelor masculii realizeaza

Dispersia modele si ipoteze -cazuri

Greenwood-observatiile arata ca in cazul mamiferelor masculii realizeaza dispersie in timp

ce in cazul pasarilor femelele realizeaza dispersie.

Greenwood-porneste de la ideea ca diferenta intre modelele de dispersie intre mamifere si pasari se datoreaza diferentelor sexuale in privinta competitiei intrasexuale pentru resurse rezultand

din sistemul predominant de imperechere

Dispersia -ipoteze Mamifere Sistem defensiv de imperechere in care masculii competitioneaza pentru accesul la femele
Dispersia -ipoteze Mamifere Sistem defensiv de imperechere in care masculii competitioneaza pentru accesul la femele
Dispersia -ipoteze Mamifere Sistem defensiv de imperechere in care masculii competitioneaza pentru accesul la femele

Dispersia -ipoteze

Mamifere

Sistem defensiv de imperechere

in care masculii competitioneaza

pentru accesul la femele

Favorizeaza dispersia

masculilor deoarece ei cauta femele accesibile

Femelele Philopatrice beneficiaza de pe urma familiarizarii cu zona natala

Pasari

Sistem defensiv in care resursele si teritoriul sunt conditii primare pentru a obtine accesul la femele

Favorizeaza dispersia femelelor, aceasta permitand femelelor sa aleaga masculii

(si resursele lor)

Masculii Philopatrici beneficiaza

de familiarizarea cu zona natala

Factori care afecteaza dinamica populatiei  Diferentierea masurii in care dispersia influenteaza diferit dinamica
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Diferentierea masurii in care dispersia influenteaza diferit dinamica
Factori care afecteaza dinamica populatiei  Diferentierea masurii in care dispersia influenteaza diferit dinamica

Factori care afecteaza dinamica populatiei

Diferentierea masurii in care dispersia influenteaza diferit dinamica populatiei fata de natalitate si mortalitate:

Metoda Krebs-se reduce suprafata ecosistemului la suprafata unui patrat alcatuit din 4 patrate mai mici; -ratele de emigrare si imigrare sunt de 2 ori mai mari in patratele mici fata de aria totala -pt. compartimentul A- rata mortalitatii (q)+rata emigrarii (E A )=g -pt. compartimentul a rata mortalitatii (q)+rata emigrarii (E A )=h -h-g= (E A )

Ecologia Popula ț iilor - Modele de cre ș tere a popula ț iei 2015
Ecologia Popula ț iilor - Modele de cre ș tere a popula ț iei 2015
Ecologia Popula ț iilor - Modele de cre ș tere a popula ț iei 2015

Ecologia Populațiilor - Modele de

creștere a populației

2015

Modele de cresterea populatiei  Model populational=estimare matematica a modului in care se “comporta” populaț
Modele de cresterea populatiei  Model populational=estimare matematica a modului in care se “comporta” populaț
Modele de cresterea populatiei  Model populational=estimare matematica a modului in care se “comporta” populaț

Modele de cresterea populatiei

Model populational=estimare matematica a modului in care se “comporta” populația; Plecand de la un set de parametrii, se pot face predictii cu privire la populatie; Sunt folosite pentru a stabili limita de recoltare/colectare.

Cre ș terea popula ț iilor 2 tipuri de cre ș tere:  A) Cre
Cre ș terea popula ț iilor 2 tipuri de cre ș tere:  A) Cre
Cre ș terea popula ț iilor 2 tipuri de cre ș tere:  A) Cre

Creșterea populațiilor

2 tipuri de creștere:

A) Creșterea exponențială

apare in absenta factorilor limitativi

B) Creșterea logistică

apare in prezenta unor factori limitativi

Cre ș terea exponen ț ial ă  Este cel mai simplu model de crestere;
Cre ș terea exponen ț ial ă  Este cel mai simplu model de crestere;
Cre ș terea exponen ț ial ă  Este cel mai simplu model de crestere;

Creșterea exponențială

Este cel mai simplu model de crestere;

Previzioneaza rata de crestere sau de scădere a

oricarei populatii cand ratele de crestere/moarte

sunt constante in timp;

In modelul exponential, nr. de nașteri, morți,

procesele de emigrare si imigrare au loc continuu;

Este o aproximare foarte bună pentru marea

majoritate a populatiilor biologice.

Model exponential  ∆ N/∆T=bN -dN Unde: -b este rata de na ș teri per
Model exponential  ∆ N/∆T=bN -dN Unde: -b este rata de na ș teri per
Model exponential  ∆ N/∆T=bN -dN Unde: -b este rata de na ș teri per

Model exponential

∆ N/∆T=bN-dN Unde:

-b este rata de nașteri per capita;

-d este rata de indivizi morți per capita

-se ignoră imigrarea și emigrarea

dN/dT=rN (unde r este rata de crestere instantanee;

r=b-d)

Modele matematice-modelul exponential  Porneste de la ideea ca orice populatie poate sa creasca ca
Modele matematice-modelul exponential  Porneste de la ideea ca orice populatie poate sa creasca ca
Modele matematice-modelul exponential  Porneste de la ideea ca orice populatie poate sa creasca ca

Modele matematice-modelul exponential

Porneste de la ideea ca orice populatie poate sa creasca ca nr de indivizi intr-o serie geometrica

poate sa creasca ca nr de indivizi intr-o serie geometrica Cand t este mare , ecuatia

Cand t este mare , ecuatia poate fi aproximata cu o functie exponentiala:

N t = N 0 e rt

Se pot aproxima 3 modele:

-Populatia scade exponential (r < 0) -Populatia creste exponential (r > 0) -Populatia nu se schimba (r = 0)

Modelul exponen ț ial- ipoteze  Reproducere continua  Toate organismele sunt identice (de exemplu
Modelul exponen ț ial- ipoteze  Reproducere continua  Toate organismele sunt identice (de exemplu
Modelul exponen ț ial- ipoteze  Reproducere continua  Toate organismele sunt identice (de exemplu

Modelul exponențial- ipoteze

Reproducere continua Toate organismele sunt identice (de exemplu nu ia in considerare structura pe varste) Mediul este constant in timp si spatiu (de exemplu:

resursele sunt nelimitate).

Modelul exponential- Aplicatii  Microbiologie (cresterea bacteriilor),  Refacerea populatiilor decimate, 
Modelul exponential- Aplicatii  Microbiologie (cresterea bacteriilor),  Refacerea populatiilor decimate, 
Modelul exponential- Aplicatii  Microbiologie (cresterea bacteriilor),  Refacerea populatiilor decimate, 

Modelul exponential- Aplicatii

Microbiologie (cresterea bacteriilor),

Refacerea populatiilor decimate,

Roirea insectelor,

Cresterea populatiilor la speciile introduse,

Pescuit (predictia dinamicii pestilor).

Cresterea exponen ț iala a populatiilor (1)  Populatia creste in conditii ideale si fara
Cresterea exponen ț iala a populatiilor (1)  Populatia creste in conditii ideale si fara
Cresterea exponen ț iala a populatiilor (1)  Populatia creste in conditii ideale si fara

Cresterea exponențiala a populatiilor

(1)

Populatia creste in conditii ideale si fara limitari, cat de repede se poate

In acest caz, se maximizeaza diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii

Acest tip de crestere este o caracteristica a populatiei si nu a mediului in care traieste

Astfel, in cele mai multe medii de viata, chiar ideale, populatia nu este capabila sa atinga maximul de crestere,

ci doar sa prezinte o curba de crestere

exponentiala

ideale, populatia nu este capabila sa atinga maximul de crestere, ci doar sa prezinte o curba
Cresterea exponen ț ial ă (2)  Cresterea Exponentiala  Natalitatea excede mortalitatea  Natalitatea
Cresterea exponen ț ial ă (2)  Cresterea Exponentiala  Natalitatea excede mortalitatea  Natalitatea
Cresterea exponen ț ial ă (2)  Cresterea Exponentiala  Natalitatea excede mortalitatea  Natalitatea

Cresterea exponențială (2)

Cresterea Exponentiala

Natalitatea excede mortalitatea

Natalitatea si mortalitatea sunt independente de dimensiunea populatiei

Se neglijeaza migratia

Când se intampla in natura?

Specii invazive

Habitat uniform

Lipsa pradatorilor

Lipsa bolilor

Arie nelimitata

in natura?  Specii invazive  Habitat uniform  Lipsa pradatorilor  Lipsa bolilor  Arie
Cresterea logistica a popula ț iilor (1) Cresterea exponentiala nu poate dura la nesfarsit- mai
Cresterea logistica a popula ț iilor (1) Cresterea exponentiala nu poate dura la nesfarsit- mai
Cresterea logistica a popula ț iilor (1) Cresterea exponentiala nu poate dura la nesfarsit- mai

Cresterea logistica a populațiilor (1)

Cresterea exponentiala nu poate dura la nesfarsit- mai devreme sau mai tarziu populatia isi va atinge limitele in mediul dat = cresterea este logistica (adică limitata) Rata de crestere = r Capacitatea de Suport = K = numarul maxim de indivizi care poate fi sustinut de resursele date (o asimptota)

crestere = r Capacitatea de Suport = K = numarul maxim de indivizi care poate fi
Cresterea logistica a populatiilor (2) Cele mai multe populatii sunt constrinse de limitarea resurselor. Figura
Cresterea logistica a populatiilor (2) Cele mai multe populatii sunt constrinse de limitarea resurselor. Figura
Cresterea logistica a populatiilor (2) Cele mai multe populatii sunt constrinse de limitarea resurselor. Figura

Cresterea logistica a populatiilor (2)

Cele mai multe populatii sunt constrinse de limitarea resurselor. Figura prezinta cresterea exponentiala (verde) si cea logistica (albastru), in care populatia este intotdeauna mai mica decat cea suportabila K.

Cand populatia este mica prin comparatie cu

populatia suportabila (capacitatea de suport) forma celor doua curbe este practic la fel; altfel spus limitarile nu conteaza la aceste valori mici Daca insa numarul indivizilor populatiei se apropie K, curbele se indeparteaza, iar in cazul cresterii logistice cu cat ne apropiem de K, rata de crestere r scade catre zero

K , curbele se indeparteaza, iar in cazul cresterii logistice cu cat ne apropiem de K,
K , curbele se indeparteaza, iar in cazul cresterii logistice cu cat ne apropiem de K,
Modelul logistic  Modelul de crestere logistica se bazeaza pe ’capacitatea de suport’  K=capacitatea
Modelul logistic  Modelul de crestere logistica se bazeaza pe ’capacitatea de suport’  K=capacitatea
Modelul logistic  Modelul de crestere logistica se bazeaza pe ’capacitatea de suport’  K=capacitatea

Modelul logistic

Modelul de crestere logistica se bazeaza pe ’capacitatea de suport’

K=capacitatea de suport

N=numarul de indivizi din populatie la un moment

de timp;

dN/dT=rmax N(K-N)/K;

Raspuns  Cand N=K, dN/dt=0  De asemenea cand N este mic, dN/dT-aproximativ r max
Raspuns  Cand N=K, dN/dt=0  De asemenea cand N este mic, dN/dT-aproximativ r max

Raspuns

Raspuns  Cand N=K, dN/dt=0  De asemenea cand N este mic, dN/dT-aproximativ r max 

Cand N=K, dN/dt=0

De asemenea cand N este mic, dN/dT-aproximativ

rmax

Cand N>K populatia scade.

Cresterea logistica a populatiilor (3)  Capacitatea de suport ( K )  Populatia subzista
Cresterea logistica a populatiilor (3)  Capacitatea de suport ( K )  Populatia subzista
Cresterea logistica a populatiilor (3)  Capacitatea de suport ( K )  Populatia subzista

Cresterea logistica a populatiilor (3)

Capacitatea de suport (K)

Populatia subzista pe o cantitate finita de resurse, si pe masura ce populatia se aglomereaza, fiecare individ are acces la o parte din ce in ce mai redusa a resurselor. In final, exista un numar limita e indivizi ce sunt suportati de un habitat dat =capacitatea de suport (K)

Definitia capacitatii de suport = dimensiunea maxima stabila pe care un mediu dat o poate

suporta o perioada relativ lunga de timp

Capacitatea de suport- K este o proprietate a mediului respectiv (si nu a populatiei sau speciei!) si care este variabila in timp, sub influenta modificarii resurselor disponibile pentru populatia in cauza

Astfel, va exista intotdeauna un numar maxim de indivizi suportabili de catre un mediu dat, fara ca sa apara o degradare a conditiilor, care sa faca imposibila supravietuirea unui numar

suplimentar de indivizi in acel mediu.

Matematic, aceasta se exprima prin ajungerea la zero a ratei de crestere a populatiei (r) atunci cand se atinge capacitatea de suport (K) - curba exponentiala de forma literei J se trasnsforma intr-o curba de forma literei S

Fluctuațiile p opula țiilor  Erupție – un salt numeric urmat de o scădere bruscă
Fluctuațiile p opula țiilor  Erupție – un salt numeric urmat de o scădere bruscă
Fluctuațiile p opula țiilor  Erupție – un salt numeric urmat de o scădere bruscă

Fluctuațiile populațiilor

Erupție – un salt numeric urmat de o scădere bruscă

Erupție – un salt numeric urmat de o scădere bruscă  Imprevizibilă, dar are loc de

Imprevizibilă, dar are loc de regulă când vremea, hrana și condițiile de adăpost sunt toate ideale

Ciclurile popula țiilor  Cre șterea și descreșterea populațiilor urmează un ciclu multianual  Adesea
Ciclurile popula țiilor  Cre șterea și descreșterea populațiilor urmează un ciclu multianual  Adesea
Ciclurile popula țiilor  Cre șterea și descreșterea populațiilor urmează un ciclu multianual  Adesea

Ciclurile populațiilor

Creșterea și descreșterea populațiilor urmează un ciclu multianual

descreșterea populațiilor urmează un ciclu multianual  Adesea și relațiile dintre prădător și pradă

Adesea și relațiile dintre prădător și pradă urmează un ciclu, dar nu întotdeauna

Pulsațiile nivelului populațional
Pulsațiile nivelului populațional
Pulsațiile nivelului populațional

Pulsațiile nivelului populațional

Pulsațiile nivelului populațional
Factori independen ți / dependen ți de densitate  Factor ii fizici cum ar fi
Factori independen ți / dependen ți de densitate  Factor ii fizici cum ar fi
Factori independen ți / dependen ți de densitate  Factor ii fizici cum ar fi

Factori independenți / dependenți de densitate

Factorii fizici cum ar fi vremea imprevizibilă, curenții de apă, condițiile limitative din punct de

vedere chimic sau poluarea pot afecta populația

independent de mărimea sa;

Factorii biotici cum ar fi competiția, paraziții sau prădătorii acționează adesea ca factori dependeți de densitate (adică sunt mai importanți la densități

mai ridicate)

Selectiile populatiilor: K, r Populatiile ideale se pot clasifica in ce priveste ecuatia de crestere
Selectiile populatiilor: K, r Populatiile ideale se pot clasifica in ce priveste ecuatia de crestere
Selectiile populatiilor: K, r Populatiile ideale se pot clasifica in ce priveste ecuatia de crestere

Selectiile populatiilor: K, r

Populatiile ideale se pot clasifica in ce priveste ecuatia de crestere logistica:

Populatii k-selectate (populatii de echilibru)

Cele care maximizeaza si mentin numarul de indivizi pentru capacitatea de suport K

De obicei se intilnesc in medii stabile

Ex: gorilele

Populatii r-selectate (populatii oportuniste)

Cresterea este rapida, dar capacitatea de a mentine un numar mare de indivizi la capacitatea de suport este scazuta

De obicei in medii instabile

Ex: flora spontana

Populatii k si r selectate r K Mediu instabil, independent de densitate Mediu stabil, interactiuni
Populatii k si r selectate r K Mediu instabil, independent de densitate Mediu stabil, interactiuni
Populatii k si r selectate r K Mediu instabil, independent de densitate Mediu stabil, interactiuni

Populatii k si r selectate

r

K

Mediu instabil, independent de densitate

Mediu stabil, interactiuni dependente de densitate

Dimensiune redusa a organismului

Dimensiune mare a organismului

Energia folosita pentru realizarea indivizilor este scazuta

Energia folosita pentru realizarea indivizilor este ridicata

Sunt produsi multi urmasi

Sunt produsi putini urmasi

Maturitate timpurie

Maturitate tarzie , de obicei dupa o perioada lunga de ingrijire parentala

Speranta de viata redusa

Speranta de viata ridicata

Fiecare individ se produce doar o data

Fiecare individ se produce mai mult de o data

Tabele de viata  Procesele ecologice sunt specifice varstei (sau stadiului) organismelor => trebuie analizate
Tabele de viata  Procesele ecologice sunt specifice varstei (sau stadiului) organismelor => trebuie analizate
Tabele de viata  Procesele ecologice sunt specifice varstei (sau stadiului) organismelor => trebuie analizate

Tabele de viata

Procesele ecologice sunt specifice varstei (sau stadiului) organismelor => trebuie analizate in

functie de stadiul din ciclul de viata

Inregistrarea proceselor ecologice pe grupe de varsta = “tabele de viata”

Tipuri de tabele de viata:

Pe grupe de varsta Pe stadii (din ciclul de viata)

Tabele de viata (elaborare si interpretare)
Tabele de viata (elaborare si interpretare)
Tabele de viata (elaborare si interpretare)

Tabele de viata

(elaborare si interpretare)

Tabele de viata- elaborare  In tabelele de viata se listeaza rata de supravietuire (sau
Tabele de viata- elaborare  In tabelele de viata se listeaza rata de supravietuire (sau
Tabele de viata- elaborare  In tabelele de viata se listeaza rata de supravietuire (sau

Tabele de viata- elaborare

In tabelele de viata se listeaza rata de supravietuire (sau de mortalitate) in functie de varsta

Se poate lista in mod asemanator rata de reproducere in functie de

varsta

Din considerente de utilizare ulterioara mai simpla, cel mai des se folosesc tabele de acest tip pentru femele

In natura mortalitatea si reproducerea depind de mai multi factori:

densitatea populatiei, pradatori etc.

Prin tabelele de viata este ilustrata relatia dintre varsta si rata de supravietuire- prin interpretare tabelul poate da indicii asupra

impactului acestor factori asupra evolutiei numerice a populatiei

Modul de realizare a unui tabel de viata 1) Numaram indivizii care mor (dispar) la
Modul de realizare a unui tabel de viata 1) Numaram indivizii care mor (dispar) la
Modul de realizare a unui tabel de viata 1) Numaram indivizii care mor (dispar) la

Modul de realizare a unui tabel de viata

1)

Numaram indivizii care mor (dispar) la fiecare varsta => exprimam proportia

2)

supravietuitorilor in procente, la fiecare varsta ; Repetam numaratoarea si/sau utilizam esantioane suficient de mari pentru a surprinde o evolutie medie, probabila a supravietuirii

3)

Avand un numar suficient de indivizi numarati, putem exprima rata de mortalitate

ca o probabilitate de a muri (disparea) la o anunmita varsta = tabel de viata

In teoria probabilitatilor, in mod conventional, aceasta probabilitate de supravietuire se exprima prin numere intre 0 (zero) si 1 (unu)

“Ecuatia” de conservare a indivizilor (!) Numarul de indivizi “intrati” in

numaratoare= numarul de indivizi morti (disparuti) + numarul de supravietuitori = > avand rata de mortalitate putem afla rata de supravietuire si invers

Ipoteza simplificatoare : nu exista migratie !

Tabel de v iaţă - exemplu Exemplu (ipotetic) – Tabelul de via ţă la o
Tabel de v iaţă - exemplu Exemplu (ipotetic) – Tabelul de via ţă la o
Tabel de v iaţă - exemplu Exemplu (ipotetic) – Tabelul de via ţă la o

Tabel de viaţă - exemplu

Exemplu (ipotetic) Tabelul de viaţă la o populaţie de vulpi:

a)

Alegem un eşantion de 100 de indivizi din 1000 număr total al populaţiei- alegem numai femele;

b)

Observăm esantionul până mor toate vulpile din eşantion, numarind in fiecare an câte au murit (evident, stim automat şi

cate mai traiesc din esantionul respectiv);

c)

Notam in procente cate au murit in fiecare an (din esantion!);

d)

Alegem mai multe esantioane sau repetam experimentul;

e)

Astfel avem un numar suficient de vulpi pentru a surprinde

evolutia numarului (dimensiunii) populatiei in timp => probabilitate de a supravietui la o anumita varsta;

f)

Reprezentam in tabel varstele (de exemplu pe ani) si probabilitatea de a supravietui pana la acea varsta = tabel de

viata

Varsta, ani

Probabilitatea de supravietuire la varsta x

(x)

(lx)

0

1.000

1

0.845

2

0.824

3

0.795

4

0.755

5

0.699

6

0.626

7

0.532

8

0.418

9

0.289

10

0.162

11

0.060

Probabilitatea de supravietuire este inversul probabilitatii de a muri (disparea).

Tabele de viata pe stadii de viata  Tabelele de viata in functie de stadiul
Tabele de viata pe stadii de viata  Tabelele de viata in functie de stadiul
Tabele de viata pe stadii de viata  Tabelele de viata in functie de stadiul

Tabele de viata pe stadii de viata

Tabelele de viata in functie de stadiul de dezvoltare se alacatuiesc in urmatoarele situatii:

Ciclul de viata este impartit in stadii distincte (de exemplu: ou,

larva, pupa si adult la insecte)

Ratele de supravietuire si de reproducere depind mai mult de stadiul organismului respectiv decat de varsta calendaristica

Distributia pe varste la un moment dat nu conteaza, este

irelevanta

Astfel de tabele se folosesc in special pentru insecte si alte

nevertebrate terestre.

Proprietati specifice ale tabelelor de viata pe stadii  Nu exista nici o referinta la
Proprietati specifice ale tabelelor de viata pe stadii  Nu exista nici o referinta la
Proprietati specifice ale tabelelor de viata pe stadii  Nu exista nici o referinta la

Proprietati specifice ale tabelelor de viata pe stadii

Nu exista nici o referinta la timpul calendaristic- acest lucru este foarte util la organisme poikilotherme.

Ciclul de viata al moliei din exemplu depinde de temperatura dar tabelul de viata alcatuit este relativ independent de temperatura.

Procesele ce conduc la moarte pot fi individualizate (de exemplu numarul de morti dupa cauza mortii: pradatori, boli etc) = > relevanta mai mare in ce priveste explicatia biologica a ciclului de viata respectiv, fata de tabelele pe

varste.

Tabel de viata pe stadii ( la molie- Lymantria dispar L.) Stadiul Factorul de Numarul
Tabel de viata pe stadii ( la molie- Lymantria dispar L.) Stadiul Factorul de Numarul
Tabel de viata pe stadii ( la molie- Lymantria dispar L.) Stadiul Factorul de Numarul

Tabel de viata pe stadii (la molie-Lymantria dispar L.)

Stadiul

Factorul de

Numarul initial de insecte

Numarul de

Mortalitatea

Supravietuir

Valorile k [-ln(s)]

mortalitate

morti

(M)

e (s)

Ou

Pradatori, etc.

450.0

67.5

0.150

0.850

0.1625

Ou

Paraziti

382.5

67.5

0.176

0.824

0.1942

Larve I-III

Dispersie, etc.

315.0

157.5

0.500

0.500

0.6932

Larve IV-VI

Pradatori, etc.

157.5

118.1

0.750

0.250

1.3857

Larve IV-VI

Boli

39.4

7.9

0.201

0.799

0.2238

Larve IV-VI

Paraziti

31.5

7.9

0.251

0.749

0.2887

Prepupe

Desiccatie, etc.

23.6

0.7

0.030

0.970

0.0301

Pupe

Pradatori

22.9

4.6

0.201

0.799

0.2242

Pupe

Altele

18.3

2.3