Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing.

Laura Dumitrescu

Capitolul VII – CASA PASIVĂ

DEFINIREA CONCEPTULUI
 "Casele pasive" fac parte din categoria “cladirilor de energie redusa”
 Termenul de “casa pasiva” isi are originea in faptul ca, datorita constructiei
sale speciale, aceasta cladire este putin sensibila din punct de vedere al
confortului termic la modificarile parametrilor meteorologici
 Energia solara incidenta pe suprafata exterioara a cladirii, care patrunde in
interior prin diferite mecanisme de transfer, la care se adauga energia
generata de locatari precum si prin functionarea aparaturii electrice sau
de alta natura, este in mod normal suficienta pentru pastrarea unei
temperaturi interioare confortabile pe toata perioada sezonului rece
 Clasificare clădiri (Germania)
o clădiri care economisesc energie (cerința de încălzire din surse
neregenerabile sub 70 kWh/m2a)
o clădiri cu consum redus de energie (cerința de încălzire din surse
neregenerabile sub 40 kWh/m2a)
o clădiri pasive (cerința de încălzire din surse neregenerabile sub 15
kWh/m2a)
o clădiri autonome energetic (cerința de încălzire din surse
neregenerabile = 0)
 Principalele cercetari privind "casele pasive" se desfășoară la PassivHaus
Institut din Darmstadt
 Conceptul de casă pasivă a apărut in 1990 în Darmstadt, Germania, atunci
când, respectând planurile arhitecţilor Bott, Ridder si Westermeyer, s-a
construit prima locuinţă de acest fel. În prezent, există mii de clădiri pasive
construite în toată Europa, în special în Germania, Austria, Suedia și Elveția –
începând de la proprietăţi private, până la şcoli, fabrici şi birouri. Multe dintre
acestea au fost monitorizate de Passive House Institute din Darmstadt, care a
analizat şi a verificat performanţa acestora. Chiar şi agenţiile guvernamentale
au adoptat standardele de case pasive în elaborarea politicilor; şi Comisia
Europeană a implementat standardul de case pasive. Se estimează că piaţa

1
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

de case pasive va avea creştere pentru că oamenii încep să îşi dea seama de
eficienţa acestui concept.
 Prima Conferinţă Internaţională – “Case Pasive în România”, pe 12
noiembrie 2009, la Sala Palatului din Bucureşti

 aporturile de căldură sunt “pasive”, provenind din iradierea solară prin

ferestre sau alte elemente ale anvelopei, din pământ și din emisiile de căldură
ale echipamentelor și ocupanților
 ferestrele cu geamuri triple cu emisivitate scăzută și tocuri superizolate, care
să asigure un aport solar pasiv echivalând aproape 40% din cerința de
încălzire a spațiului
 anvelopa caselor pasive trebuie să fie excepțională din punct de vedere
termic (U aprox. 0,1 W/m2K), cu evitarea punților termice și a infiltrațiilor
excesive de aer
 schimbător de căldură pentru încălzirea aportului de aer proaspăt, care
transferă căldura de la aerul evacuat (randament peste 80%)
 echipamente casnice cu eficiență energetică ridicată, astfel încât cerința
totală de energie a unei astfel de locuințe să nu depășească 42 kWh/m2a.
Aceasta înseamnă de cel puțin 4 ori mai puțin decât nivelele de consum
specifice ale noilor clădiri proiectate conform standardelor actuale din
țările Europei
 pe o perioadă de 30 de ani, costul total capitalizat nu depășește pe cel al unei
clădiri noi obișnuite, ceea ce înseamnă că aceste case reprezintă o opțiune
eficientă și din punct de vedere al costului

CONDIȚII
 Conditia necesarului de energie termica pentru incalzire
 Pentru ca o cladire sa poate fi catalogata de catre PassivHaus Institut
din Darmstadt drept “casa pasiva”, necesarul sau de energie
termica destinata incalzirii spatiului de locuit trebuie sa fie mai mic
de 15 kWh/m2a (aceasta cifra corespunde arderii a mai putin de 1,5 l
de benzina/m2a). In acest fel, necesarul de energie pentru incalzirea
unei case pasive este de circa zece ori mai mic decat in cazul unei
case conventionale, proiectata conform standardului german din 1995
privitor la izolatia termica a cladirilor

2
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 Conditia consumului de energie “conventionala”

 O alta limita impusa unei case pasive se refera la consumul total de
energie primara “conventionala” obtinuta, direct sau indirect, din
combustibili fosili (care include energia necesara incalzirii locuinţei,
prepararii apei calde, iluminarii, punerii in functiune a aparaturii
electrice, etc.) ce nu trebuie sa depaseasca 120 kWh/m2a. In cazul in
care proiectul unei locuinte dovedeste ca aceste doua limite energetice
nu sunt depasite, legislatia germana acorda importante facilitati
economice proprietarului. Consumul de caldura masurat al primei case
pasive din Germania (in Wiesbaden, 1992) a fost sub 13 kWh/m2a
 O buna izolare termica si un volum compact
 reducerea pierderilor de caldura catre exterior
 grosimea stratului de izolatie termica a peretilor este de ordinul a 30-40
cm (valoare orientativa, depinde de conditiile climatice ale locului de
amplasare a cladirii si de materialele izolatoare folosite)
 toate elementele opace care constituie anvelopa cladirii au valori ale
coeficientului de transfer termic mai mici de 0.15 W/(m2K)
 sunt folosite de obicei ferestre cu trei randuri de geamuri avand
emisivitate redusa, valoarea coeficientului de transfer termic al
ferestrelor este mai mica de 0.8 W/(m2K), cu toate ca transmitanta
solara a geamului este mai mare de 50%
 O buna orientare a cladirii
 cladirea trebuie orientata tinand cont de traiectoria aparenta a soarelui
si de celelalte aspecte legate de microclimat
 casele pasive dispun de fatade verticale mari prevazute cu ferestre
largi orientate catre sud, lucru ce favorizeaza folosirea judicioasa a
radiatiei solare, evitand in timpul verii supraincalzirea, dar permitand
patrunderea razelor solare in camere in timpul iernii. Partea de nord a
cladirii dispune de ferestre de dimensiuni reduse pentru iluminarea
naturala a incaperilor secundare dispuse in acesta zona a casei (cum
ar fi bucataria, anexele sau vestibulul de intrare)
 O buna etansare
 un sistem foarte bun de izolare pneumatica, obtinut prin folosirea in
timpul constructiei a unor spume (poliuretanice sau de alta natura).
Pierderile de aer prin fisuri si prin interstitii sunt astfel reduse la valori

3
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

orare mai mici de 0.5 din volumul incaperii, pentru o suprapresiune a

aerului din interior de 50 Pa. Pentru furnizarea aerului necesar
respiratiei este intotdeauna necesara existenta unui sistem integrat de
ventilatie
 Recuperarea caldurii
 energia termica ce insoteste aerul viciat evacuat (care este preluat
intotdeauna din bucatarie si din baie) este recuperata partial cu ajutorul
unor recuperatoare de caldura care incalzesc aerul proaspat introdus in
cladire. Astfel se poate recupera pana la 90% sau chiar mai mult din
entalpia continuta in aerul extras din incaperi
 Confort termic
 peretii bine izolati termic, lipsa unor radiatoare termice (corpuri statice)
precum si izolatia termica foarte buna a ferestrelor face ca diferenta de
temperatura dintre peretii oricarei incaperi sa fie redusa, lucru care
creaza un confort termic deosebit.
 Sistem integrat HVAC
 existenta unui sistem mecanic integrat performant de incalzire,
ventilatie si conditionare a aerului este esentiala pentru a garanta o
buna calitate a aerului din interior
 pentru a permite respiratia locatarilor din exterior trebuie adusa o
anumita cantitate de aer
 sistemul de ventilatie poate fi folosit si pentru transportul caldurii
suplimentare, generate eventual de catre un incalzitor plasat in circuit
 sistemul HVAC este axat pe folosirea surselor regenerabile de energie
 in primul rand, pentru micsorarea consumurilor energetice se prevede
utilizarea unui schimbator de caldura plasat in sol. Pe timp de iarna
acesta preia energia termica stocata in pamint si o foloseste pentru
preincalzirea aerului proaspat introdus in locuinta. Vara, aerul preluat
din atmosfera si introdus in locuinta este in prealabil racit, prin trecere
prin acelasi schimbator de caldura
 in al doilea rand, se prevede utilizarea energiei solare pentru
incalzirea apei menajere. Fluidul caloportor este incalzit in captatoare
solare plane iar apoi este directionat catre un rezervor de stocare. Din
acest rezervor este preluata caldura necesara in momentul in care se
doreste apa calda de consum. Tot de aici poate fi preluata caldura si

4
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

pentru incalzirea aerului vehiculat de sistemul de ventilatie, in cazul in

care este necesara aceasta interventie
 Solutii energetice pentru “casele pasive”
 orientativ, sarcina termica la o cladire normala este de ordinul a 10 kW
pentru 100 m2 de suprafata locuibila, ceea ce inseamna aproximativ
100 W/m2. Sistemele standard izolate pentru incalzit folosite in Europa
Centrala si de Est sunt aceleasi in peste 80% dintre cazuri; ele constau
in boilere cu apa sau ulei, tevi si radiatoare. Daca sarcina termica a
cladirii este mai mica de 10 W/m2, caldura necesara poate fi transmisa
folosind exclusiv sistemul de ventilatie. Aceasta este ideea esentiala
care sta la baza “caselor pasive”, la care pierderile de caldura sunt
reduse asa de mult incat nu mai este necesar un sistem separat de
incalzire
 prepararea apei calde menajere reprezinta cel mai mare consumator de
energie intr-o "casa pasiva" (circa 80% din totalul necesarului de
caldura). Deoarece aceasta operatie reclama numai asigurarea unor
temperaturi medii, poate fi usor indeplinita prin folosirea surselor
regenerabile de energie, cum ar fi energia solara
 Avantaje financiare pe termen mediu si lung
 o casa pasiva poate fi considerata ca avantajoasa din punct de vedere
financiar, avind in vedere importantele economii de energie precum si
faptul ca investitia necesara pentru constructia unei astfel de cladiri
este cu numai 5% pana la 25% mai mare decit in cazul unei constructii
conventionale.
 Tendinte actuale
 in acest moment efortul principal in ceea ce priveste implementarea
surselor regenerabile de energie se concentreaza asupra imbunatatirii
tehnologiilor, pentru coborarea costurilor acestora. Se doreste in
special cresterea performantelor echipamentelor si reducerea energiei
consumate in functionare, dar si alegerea judicioasa a proceselor, in
functie de conditiile geografice si obiceiurile viitorilor utilizatori

 Probleme generale referitoare la arhitectura:

 se ia in considerare o forma compacta cu o amprenta la sol cat mai
mica

5
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 ferestre mari catre sud; nici o fereastra catre nord

 cat mai putine usi exterioare
 o jumatate de acoperis exact spre sud (pentru panouri solare)
 se ia in considerare constructia unui singur corp de cladire
 se ia in considerare construirea unui duplex cu doua sau mai multe
apartamente intr-o singura cladire
 Designul unei cladiri „pasive”, cu ferestre mari sudice, care va fi scaldata de
razele soarelui, trebuie sa ia in considerare si urmatoarele aspecte simple:
Iarna, soarele rasare in sud-est, ramane relativ jos
pe cer la sud apunand la sud-vest. O casa cu
ferestrele mari orientate spre sud beneficiaza
astfel din plin de razele soarelui
Vara in schimb, soarele rasare in nord-est, este
sus pe cer la amiaza si apune in nord-vest.
Razele soarelui cad in mai mare masura pe
acoperis si pe peretii dinspre est si vest, deci
absenta ferestrelor in aceste locuri minimizeaza
efectul cu care soarele verii contribuie la
incalzirea locuintei
 Elementele definitorii ale unei case pasive clasice
 forma geometrică a planului trebuie să fie simplă, de preferat
dreptunghi
 suprafeţe vitrate mari la sud si niciun gol către nord
 cât mai puţine usi exterioare cu putinţă
 o sarpantă în două ape, din care una să bată către sud, pentru o cât
mai mare expunere la soare
 panouri solare pe sarpanta către sud si un bazin de minimum 500 de
litri
 pereţi exteriori bine termoizolaţi
 folosirea de ferestre fixe, cele mobile doar acolo unde este strict nevoie
 panourile de sticlă să fie în trei straturi
 un sistem de ventilare interioară si de împrospătare a aerului
 pompă geotermală (opţional)

6
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 o casa pasiva gaseste si asigura un mediu sanatos de viata in ea

 nu sunt diferente de temperatura in acelasi spatiu - cum este intr-o casa
obisnuita, (unde te trage frigul de jos si ai caldura in partea de sus a camerei).
 exista o temperatura omogena in casa pasiva, extrem de placuta si
confortabila si, in acelasi timp, un aer proaspat in permanenta, asigurat de o
instalatie de ventilatie controlata, care nu trebuie confundata cu aerul
conditionat

Europa
 In Germania s-au construit pana in prezent peste 8.000 de case pasive, iar
cei interesati sa-si construiasca o astfel de locuinta dispun de conditii speciale
de creditare din partea statului german.
 Si austriecii au investit in acest sector, ajungand la peste 1.500 de cladiri
pasive. In Austria exista noua scheme suport pentru acordarea de granturi
sub forma de credite sau stimulente pentru casele care economisesc energie.
 De asemenea, Olanda este un exemplu de buna practica in domeniul
cladirilor economice, aproximativ 50% dintre cladirile lor pasive fiind obtinute
prin reabilitari

România
 Sotii Crutescu, autorii si proprietarii primei case pasive din Romania - 2004
 Se afla in localitatea Burlusi, comuna Ciofrangeni, judetul Arges
 Izolatia s-a facut cu 30 cm de polistiren peste caramida de 38 cm, la interior s-
a pus structura de rigips de 5 cm in care s-a introdus vata minerala de 5 cm -
perete de 80 cm
 Sub casa s-au pus 20 cm de polistiren, la subsol - 25 cm de polistiren
 Ferestrele în trei straturi cu geam low-e şi umplutură de kripton
 Centrala termică pentru încălzire prin pardoseală pe lemne si sistem de
încălzire a aerului cu pompă de căldură clasa A

Casa de la Burluşi se încălzeşte

cu 13 kWh/m2a. O casă obişnuită
consumă 300-400 kWh/m2a

7
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

 In luna noiembrie 2011 au fost inaugurate cele doua case pasive construite in
campusul Universitatii Politehnica din Bucuresti
 Cele doua case pasive fac parte din proiectul „Case pasive adecvate
conditiilor climatice din Romania”, costurile investitiilor ajungand intre 120.000
si 140.000 de euro. Fiecare are cate 140 mp, iar amprenta la sol este de 95
metri patrati.
 Casa pasiva „Vest” este echipata cu o pompa de caldura, panouri fotovoltaice
cu o putere instalata de 3 kW si panouri termice. Consumul de energie
electrica al acesteia este de 4.270 kWh/an si produce 5.250 kWh/an.
 Casa pasiva „Est” este incalzita cu aer ventilat, care, intr-o prima prima treapta
este incalzit intr-un put canadian. De asemenea, casa mai este dotata cu un
recuperator de caldura, panouri fotovoltaice cu o putere instalata de 3 kW,
panouri termice si o mini-turbina eoliana care va produce aproximativ 3.000
kWh/an si care va functiona 1.500 de ore/an. Consumul casei este de 6.412
kWh/an si produce 5.250 kWh/an.

Legislație
DIRECTIVA 2010/31/UE A PARLAMENTULUI EUROPEANȘI A CONSILIULUI din
19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor
 Statele membre se asigură că:
(a) până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi vor fi clădiri al căror
consum de energie este aproape egal cu zero; și
(b) după 31 decembrie 2018, clădirile noi ocupate și deținute de autoritățile
publice sunt clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.
 Statele membre elaborează planuri naționale pentru creșterea numărului de
clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (termen: 9
ianuarie 2013)

8
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

REABILITAREA TERMICĂ

 Majoritatea blocurilor de locuinţe din România, construite după proiecte

elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintă un nivel scăzut de izolare termică
 Reabilitarea termică a blocului reduce factura de întreţinere pe perioada iernii
cu până la 40%
 Pe timp de vară, locuinţele izolate asigură confortul termic fără cheltuieli
suplimentare pentru aerul condiţionat
 În programul reabilitării termice a blocurilor de locuinţe, Uniunea Europeană
asigură o finanţare de 60%, din care 48% - Comisia Europeană şi 12% - din
bugetul de stat, restul urmând să fie acoperit de Consiliul Local şi de cetăţean.

Aceste date sunt pentru un bloc de locuinţe (convenţional) P+ 4E, cu 40

apartamente, având suprafaţa locuibilă de 43,55 mp şi suprafaţa utilă de 56,60 mp.

9
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

Constructiile ecologice, mai ieftine decat s-ar crede

 Investitorii majori in industria imobiliara si marii constructori supraevalueaza
preturile constructiilor verzi cu 300%, se arata intr-un studiu efectuat de
Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabila (WBCSD)
 Sondajul, aplicat pe un esantion de 1.400 de experti din domeniul
constructiilor si imobiliar, releva o diferenta considerabila intre costul real
implicat de ridicarea unei case sustenabile si costul estimat de constructori
 Desi, in realitate, construirea unei case ecologice costa cu 5% mai mult decat
a uneia conventionale, expertii chestionati estimeaza diferenta de cost la 17%,
adica de mai mult de trei ori mai mare.
 Autorii studiului sunt de parere ca aceasta diferenta intre perceptia
constructorilor si statusul real de pret va inhiba dezvoltarea unei piete a
constructiilor eficiente energetic.
 Daca, in ceea ce priveste costurile, respondentii au fost pesimisti, nu acelasi
lucru se poate spune despre estimarea impactului mondial pe care l-ar avea
emisiile de CO2 care provin din sectorul constructiilor.
 Cei intervievati au raspuns ca, in opinia lor, sectorul constructiilor ar fi
responsabil pentru 19% din emisiile totale de CO2. Realitatea este insa alta.
 Nu mai putin de 40% din totalul emisiilor de dioxid de carbon provine din
constructii.
 Realizatorii studiului spun ca acest procent nu este unul static si ca se
asteapta ca variatia lui sa fie ascendenta, mai ales din cauza industriilor
poluante ale Indiei si Chinei
 Studiul arata, de asemenea, ca doar una din sapte persoane dintre cele
intervievate au participat la vreun proiect de realizare a unei cladiri sustenabile
din punct de vedere energetic
 Tara cu cea mai mare implicare in acest domeniu este Germania, unde 45%
dintre respondenti au declarat ca au contribuit la construirea unei case
ecologice, in timp ce China se afla pe ultimul loc, cu doar 5%
 Sondajul realizat de WBCSD este o etapa de inceput a proiectului EEB,
Energy Efficiency in Buildings, al carui scop anuntat este de a ajunge la
performanta de a avea zero emisii nete de CO2 in procesul de constructie si
utilizare a caselor

10
Ingineria Mediului – curs, an II, CCIA S.l.dr.ing. Laura Dumitrescu

11