AL !

V-lea CONGRES NAŢIONAL

DE

RADIOLOGIE

J eu t s m e l ô i
I. RADIODIAGNOSTICUL IN URGENTELE MEDICO-CHIRURGICALE
II. RADIODIAGNOSTICUL Şl RADIOTERAPIA BOLILOR MALIGNE DE SISTEM

RAPOARTE — CORAPOARTE — COMUNICĂRI

[rezumate)

B U C U R E Ş T I , $ f mai - 2 iunie 1973

UHTOHEâ SOCTETATILOR DB STIINTS MEDICALE
DHt
КЕИГВЫСА SOCIALISTA & ОМА NIA
SOCIETATEA HE EADIQLOGIE

AL I T - l e a

CONGPSS HATIOHAL
DE
EADIOIjOGXE

B0CORESTI
31 M l - 2 i u n i e 1973
HADlOßlAGNOöTICUIi III UHÜIÄTF

ÜSUiUO - kjäIUU;<Uli/AXiS

hAiUAii'ÜS
 RADIODIAGNOSTICUL IM TăAUb'ATIiiiiEIiS
CHAiflO-CERSBHAIiS
Conf,DP.I. Eană, Dt.О.Georgesou, D r . û . T i e o f t e ,
Dr.S.Simionescu, Dr. ELoria Be t r è s
C l i n i c e R a d i o l o g i e s S p i t s l u l Colţea ş i Clinir.a
de Neurologie S p i t a l u l C o l e n t i a a , Bucureşvi

F r e c v e n ţ a c r e s c î a d ă cu care s î n t î n t î l a i t e în
practioă traumatismele cranio-cerebrale Îndreptăţeşte o
c u n o a ş t e r e mai amănunţită a a s p e c t u l u i l o r r a d i o l o g i e , î a -
t r u c î t l i t e r a t u r a de s p e c i a l i t a t e î i r e z e r v ă , î n g e n e r a l ,
un s p a ţ i u r e l a t i v p u ţ i n i m p o r t a n t . Acest s t u d i u e s t e cu
a i i i t mai u t i l . c u c i t f i i n d v o r b a de i n t e r e з а r e a unor c e -
s i u n i v i t a l e ale organismului, c l i n i c i a n u l ş i chirurgul
au n a v o i e d e i m p o r t a n t e elements p e n t r u s t a b i l i r e a unui
d i a g n o s t i c p r e c i s , care să o r i e n t e z e , c h i a r i m e d i a t după
a c c i d e n t a t i t u d i n e a , t e r a p e u t i c ă . Aşa s e e x p l i c ă preocupa-
r e a s p e c i a l i ş t i l o r r a d i o l o g i de a d e z v o l t a c o n t i n u semio-
l o g i a r a d i o l o g i c s ş i de a r e z o l v a , î n mod c o n c l u d e n t , Îm-
p r e u n ă cu c l i n i c i a n u l , c a z u r l i a p a t o l o g i c e mai d i f i c i l e .

Abordarea unei probleme, ca e x p l o r a r e a mdio-

l o g i c ă î n t r a u m a t i s m e l e o r a n i o - c e r e b r a l e , nu p o a t e f i f ă -
c u t ă f ă r ă a a a i n t i . c e l p u ţ i n î n t r e a c ă t , a p o r t u l ş i compe-
t e n ţ a unor s p e c i a l i ş t i cu r e nun» î n probleme de e x p l o r a -
r e r a d i o l o g i c ă a c r a n i u l u i normal ş i p a t o l o g i c . C o n t r i b u -
ţ i a acestor s p e c i a l i ş t i la precizarea semiologiei r^dio-
l o g i c e ş i l a i n t e r p r e t a r e a c o r e c t ă a l e z i u n i l o r elemen-
t a r e p r o p r i i p a t o l o g i e i c r a n i o - c e r e b r a l e e s t e de n e t ă g ă -
d u i t ş i c o n s t i t u i e puncte de p l e c a r e f u n d a m e n t a l e , î n
studiul radiologic al craniului.
F i i n d v o r b a de o problemă de шаге i m p o r t a n ţ ă , p i B -
ci-zsrea c o o r d o n a t e l o r e s e n ţ i a l e a l e examenului r a d i o l o g i e
î n u r g e n t e i m p l i c ă , pe de o p q r t e r e a d u c e r e a î n a c t u a l i t a -
t e щ t o t ceea ce putem o b ţ i n e î n p r e z e n t î n a c s s t domeniu,
isir i » de a l t ă p a r t e c u n o a ş t e r e a a' ceen ce t r e b u i e s ă c e -
rem ş i s ă a ş t e p t ă m , î n a c e s t e c a z u r i , d e l a e x p l o r a r e a ra-
diologics.
I n p r i n c i p i u , examenul r a d i o l o g i e рояta f i e f e c -
tuat o r l d e c î t e o r i s t a r e a generală a bolnavului permite
a c e s t l u c r u , liai mult c h i a r , e x i s t ă s i t u a ţ i i c î n d examenul
r a d i o l o g i e devine i n d i s p e n s a D i l , d e o a r e c e o s e r i e d e d i a g -
n o s t i c e u r g e n t e , sub a s p e c t u l n e c e s i t ă ţ i i intervenţiilpr
t e r a p e u t i c e , s î n t greu de s t a b i l a » numai c l i n i c . H e c u r g î n d
l a e x p l o r a r e a r a d i a l o g i c ă , s e r e d u c e mult t i m p u l de p r e -
c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i ş i diminua s u b s t a n ţ i a l incertitu-
dinile ş i dubiile terapeutice.
I n a c e s t s e n s , Kondor, pe b a z a u n e i b o g a t e c a z u i s -
t i c i , demonstrează că r u t i n a , c a r e e v i t ă examenul r a d i o l o -
g i e , c o n s t i t u i e un p e r i c o l p e n t r u b o l n a v . O asemenea c o n -
d u i t ă î l împiedică pe c l i n i c i a n s ă c u n o a s c ă p a t o l o g i a com-
p l e x ă a u r g e n ţ e l o r ş l n u - i p e r m i t e a c e s t u i a в& a p l i c a în
practică o condiţia.-esenţială,necesară,oricărei atitudini
t e r a p e u t i c e adecvate ş i a n u m i n d i v i d u a l i z a r e a c o r e c t ă ş i
i n d i s p e n s a b i l ă a t r a t a m e n t u l u i î n f i e c a r e caz- î n p a r t e .
Dar ca; s ă f i e u t i l î n . t r a u m a t i s m e l e cranio-cere-
b r a l e .examenul r a d i o l o g i e care c o n s t i t u i e p r o t o t i p u l e x -
p l o r ă r i l o r de u r g e n ţ ă , t r e b u i e s ă f i e o î t . s e p o a t e d e .
scurt ş i să evidenţieze modificări elementare precise,în
măsură s ă o r i e n t e z e c o r e c t pe c l i n i c i a n . Oin a c e a s t ă cauza,
examenul s e va l i m i t a s t r i c i ; l a f a p t e l e c a r e e v i d e n ţ i a z ă
e s e n ţ i a l u l , î n t r u c î t î n t r - o u r g e n t ă , e x c e s u l de s u p o z i ţ i i t e -
o r e t i c e , c a ş i t r a t a m e n t e l e "de p r o b ă " , p o t p r i m e j d u i v i a ţ a
b o l n a v i l o r . De asemenea, o r i с o r e a r f i problomele pe c a r e
l e r i d i c ă examenul de u r g e n ţ ă , r a d i o l o g u l t r e b u i e s ă demons-
t r e z e s u p l e ţ e î n alegerea t e h n i c i l o r , p e care s ă le »dapte-
ze l a î m p r e j u r ă r i , i n g e n i o z i t a t e p e r m a n e n t ă , u n e o r i o f a c u l -
t ä t e de i m p r o v i z a ţ i e p r o p r i e c o n d i ţ i i l o r de muncă,cu t o t u l
d i f e r i t a de a t m o s f e r a dé l u c r u o b i ş n u i t ă (a.Porcher).

Pentru a c e a s t a , v o r f i r e s p e c t a t e c î t e v a p r i n c i -
p i i g e n e r a l e ş i anume, e v i t a r e a p i e r d e r i l o r de t i m p ş i a
d e p l a s ă r i l o r multiple sau îndepărtate,examenul radiologie
t r e b u i e s ă s e bazeze pe d a ţ e o b i e c t i v e ş l î n a c e s t sepp s e
va e x e c u t a c i t mai multe r a d i o g r a f i i , p e n t r u a p u t e a o f e r i
e l e m e n t e de d i a g n o s t i c p r e c i s e . P r e z e n ţ a r e anima t o r u l u i
i n s e r v i c i u e s t a de multe o r i o b l i g a t o r i e p e n t r u a menţine
t e n s i u n e a a r t e r i a l ă ş i p u l s u l î n l i m i t e care s ă f a c ă po-
s i b i l e unele examene r a d i o l o g i c » , c u m e î n t s n g i o g r a f i a ş i
pneumoencefalografia.

T r a u m a t i s a s l e c r a n i o - c e r e b r a l a r e p r e z i n t ă 3»5 -
lOşb d i n t o t a l u l t r a u m a t i s m e l o r pe c a r e l a p o a t e s u f e r i un
i n d i v i d , i n c i d e n ţ a l o r maximă f i i n d î n c r e ş t e r e , d i n cauza
a c c i d e n t e l o r de e i r c u l a ţ t e . d i A c e â n ce mai f r e c v e n t e .
Simptomatologia b o g a t ă , î n t î l n i t ă î n d i v e r s e l e c a z u r i de
a c c i d e n t e , a l ă r g i t mult e f e r a d e s o l i c i t a r e a examenului
r a d i o l o g i e ş l a impus d i v e r s i f i c a r e a m o d a l i t ă ţ i l o r de e x -
p l o r a r e dupÄ с о в . ace s t a а е е a d r e s e a z ă d i f e r i t e l o r r e g i u n i
a l e s c h e l e t u l u i . .Drept urmare a a s p e c t e l o r complexe ş l de
l u c r u î n echipă« pe' c a r e l e r i d i c ă f l e c a r e d i n s i t u a ţ i i în
- 3 r t e , s - a a j u n s , î n u n e l e c a z u r i , lg e x t i n d e r e a ş l comple-
t a r e a p r o c e d e e l o r ş i t e h n i c i l o r de examen s t a n d a r d , cu a n -
g i o g r a f i i , f l e b o g r a f i i , s c i n t i g r a f i i , tomoÉjrafii simultane,
care să p e r m i t ă o b ţ i n e r e a de i m a g i n i r a d i o l o g i c s conclu*-:
dente.
F i r e ş t e c ă , l a un t r a u m a t i z a t c r a n i a n l e z i u n e a
nervoasă e s t e d e t e r m i n a t ă . As f a c e î n s ă o mare e r o a r e d a c ă
î n a p r e c i e r e a t r a u m a t i s m e l o r c r a n i o - c e r e b r a l e am i g n o r a
sau subestima l e z i u n i l e o s o a s e a l e craniului.Existenţa
a c e s t o r a p o a t e o f e r i examenului c l i n i c elemente s u p l i m e n -
t a r e , care s ă c e r t i f i c e c o n s e c i n ţ e l e traumatismului,cons-
t i t u i n d , i n unele c a z u r i , p r o b l e m e m e d i c o - l e g a l e de mare
importanţă. Totodată, I n s t a l a r e a l e z i u n i l o r scheletice
poate i n f l u e n ţ a mult c o n d u i t a t e r a p e u t i c ă , s i t u a t i s ş i n a -
t u r a l o r o r i e n t î n d , î n mod h o t ă r î t o r a t i t u d i n e a Imediată
ş i evoluţia ulterioară a leziunilor. Astfel,fracturile
care i n t e r e s e a z ă a r t e r a maningee m i j l o c i e s a u s i n u s u r i l e
durale p r e z i n t ă r i s c u l unei hamoragii e x t r a d u r a l e sau s u b -
d u r a l s , î n t i m p ce f r a c t u r a c a r e comunică cu s i n u s u r i l e
craniene s a u eu u r e c h e a , e v i d e n ţ i a z ă о с я l e p o s i b i l ă de
infecţie.Acelaşi lucru este v a l a b i l ş i pentru f r a c t u r i -
l e cominutlve ale b o l ţ i i c r a n i e n e .
P o s i b i l i t ă ţ i l e ş l l i m i t e l e examenului r a d i o l o -
g i e , p r i v i t e s e p a r a t ş l î n ana a m b l u . a î n t d e t e r m i n a t e de o
s e r i e de f a c t o r i I m p o r t a n ţ i , c e ţ i n d e t s i m p t o m a t o l o g i a
c l i n i c ă , de o r g a n i z a r e a ş l d o t a r e a l a b o r a t o r u l u i - u n d e ur-
mează s ă s e e f e c t u e z e e x p l o r a r e a , d e . g r a d u l d e p r e g ă t i r e a
p e r s o n a l u l u i de B p e c l a l i t e t e , c h e m a t s ă i n t e r p r e t e z e re-
 - 9 -
z u l t a t e l e examenului r a d i o l o g i e .
C î t iiriveşte simptomatologia clinică,radiologul
poate f i s o l i c i t a t să e x p l o r e z e p a c i e n ţ i î n t r e i circum-
s t a n ţ e b i n e d e f i n i t e , ' ş i anuma:
- mari t r a u m a t i z a ţ i « î n comă,cu l e z i u n i osoase
s i t u a t e pe p l a n u l d o i , l a c a r e examenul r a d i o l o g i e t r e b u i e
să înceapăidupă e c h i l i b r a r e a t e n s i u n i i a r t e r i a l e ş i a p u l -
s u l u i , cu examenul a n g i o g r a f i c . d n c f i d o t a r e a s e r v i c i u l u i
permite e f e c t u a r e a l u i f î n t r u c î t sngioyr=2ţia e s t e a b s o l u t
i n d i s p e n s a b i l ă p e n t r u p r e c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i ş i adop-
tarea a t i t u d i n i i t e r a p e u t i c e ; î n absenţa unor c o n d i ţ i i mi-
nime p e n t r u e x e c u t a r e a a n g i o g r a f i e i se v o r e f e c t u a r a d i o -
g r a f i i c r a n i e n e de f a ţ ă , d e p r o f i l ş i î n incidenţa f r o n t o -
s u b o c c i p i t a l s (Worms),fără mobilizarea p a c i e n t u l u i ;

- t r a u m a t i z a ţ i mai p u ţ i n g r a v i , la care d i f e r i -
t e l e t e h n i c i ş i i n c i d e n ţ e vor f i o r i e n t a t e î n f u n c ţ i e de
d a t e l e f u r n i z a t e de l o c a l i z a r e a t o p o g r a f i c ă a . t a b l o u l u i
clinic,ei
- traumatisme craniene minime - соmoţli c e r e -
b r a l e — l a care r a d i o l o g u l va c ă u t a s ă deceleze l e z i u n i
osoase ş i l a n i v e l u l s t î n c i i t e m p o r a l u l u i , c o l o a n e i c e r -
vicale ş i nai ales la n i v e l u l j o n c ţ i u n i i cervico-cceipi-
tale.
Această o r i e n t a r e , с are t r e b u i e adoptată î n e x -
p l o r a r e a r a d i o l o g i c s . s unui t r a u m a t i z a t c r a n i a n , e s t e
o q n e l d e r a t ă f u n d a m e n t a l ă . Plwcînd de l a a p r e c i e r e * că
fiecare bolnav î n p a r t e c o n s t i t u i e un caz o l i n i c , i n d i -
c a ţ i i l e de e x p l o r a r e r a d i o l o g i c vor f i s t a b i l i t e î n mod
d i f e r e n ţ i a t , f i i n d I n d i v i d u a l i z a t e ş l m u l t i p l i c a t e după .
 - le -

simptomatologie b o l n a v u l u i . Dacă a c u z e l e a c e s t u i a indică

o explorare regională precisă,d-»tele radiologics obţinute
î n i n c i d e n t e l e e x e c u t a t e a n t e r i o r c o n s t i t u i e un motiv p e n -
t r u a c ă u t a e x t e n s i a l e z i u n i l o r osoase c m n i e ne e v i d e n ţ i a -
te iniţial.
I n mod s c h e m a t i c , d a t ă f i i n d n a t u r a subiectului
de c a r e ne o c u p ă m , r a p o r t u l d e f a ţ ă s e va r e f e r i l a :
- e x p l o r a r e a o a s e l o r c r a n i u l u i cu a j u t o r u l r a -
d i o g r a f i e i s t a n d a r d , î n s o ţ i t a s a u nu,după c a z , d e examene
c o m p l i m e n t 8 r e f f ă r ă ü i j l o a c e de c o n t r a s t artificial;
- explorarea conţinutului cutiei craniene,utili-
zînd d i v e r s e m i j l o a c e de c o n t r a s t .
In cazul m o d i f i c ă r i l o r traumatice s c h e l e t i c e ra-
d i o g r a f i a c o n s t i t u i e m i j l o c u l p r i n c i p a l de e v i d e n ţ i e r e a
t r a i e c t e l o r de f r a c t u r ă , S t r u c t u r a ş i a r h i t e c t o n i c a com«
p l e x ă a s c h e l e t u l u i c r a n i a n i m p l i c ă , pe l î n g ă o t e h n i c ă
p r e c i s ă , r a d i o g r a f i i de bună c a l i t a t e , c a r e s ă ofere- c l i n i -
cianului ş i chirurgului sufiaiente informaţii semnifica-
tive ş l utile pentru diagnostic.
Se ş t i e e ă , p e n t r u a p u t e a f i e v i d e n ţ i a t ă r a d i o -
l o g i e , o leziune traumatică a s c h e l e t u l u i cranian trebuie
s ă posede c o n t r a s t s u f i c i e n t . ' » « i s t ă l a n i v e l u l c r a i - i l u l u i
clemente s t r u c t u r a l e f i n e , ca c e l e a l e °tmoidiklui,care
f i i n d puţin contrastante implică unele d i f i c u l t ă ţ i î n
e v i d e n ţ i e r e a ş l i n t e r p r e t a r e a t r a i e c t e l o r de f r a c t u r ă . L a
a c e a s t a mai t r e b u i e r e a m i n t i t f a p t u l că f r a c t u r a trebuie
să f i e s u f i c i e n t de l a r g ă ş l c î t mal aproape de f i l m . i a r
f a s c i c o l u l de r a z e X s ă a j u n g ă p e r p e n d i c u l a r pe t r a i e c t u l
de f r a o t u r ă .
 - JUL -

üarea m a d o r i t e t e a a u t o r i l o r s î n t de acord că un
s t u d i u , c î t de g r o s o l a n a l f r a c t u r i l o r c r a n i e n e t n s c e s i t ă ,
i n r a p o r t cu s e d i u l t r a u m a t i s m u l u i , e x e c u t a r e a unui anumit
număr de r a d i o g r a f i i , î n i n c i d e n ţ e d i f e r i t e , ş i anume,o r a -
d i o g r a f i e î n i n c i d e n ţ ă a n t s r o - p o s t e r i o a r ă sau poste r o - a n -
t e r i o a r ă , o r a d i o g r a f i e î n i n c i d e n ţ ă o b l i c ă de f a ţ 5 , f r o a -
t o - s u b o c c i p i t a l ă sau s u b o c c i p i t o - f r o a t w l ă , o r ^ d i o g r ^ f i â î n
I n c i d e n ţ ă a x i a l ă sau s u b a x i a l ă ş l două r a d i o g r a f i i i u in—
c i d e n ţ ă de p r o f i l , d r e p t ş i s t î n g .
Dacă s t a r e a g e n e r a l ă a b o l n a v u l u i p e r m i t e , acssrtje
r a d i o g r a f i i pot f i completate cu a l t e l e î n i n c i d e n ţ e t a n -
g e n ţ i a l e sau cu t o m o g r a f i i . T r a u m a t i z a ţ i i î n comă v o r f i
s u p u ş i u n u i e f o r t de mobilizare minim,examenul r a d i o l o g i e
r e d u e î n d u - e e , a t u n c i с I n i e s t e p o s i b i l , n u m a i l a executarea
unor r a d i o g r a f i i de f a ţ ă , d e p r o f i l ş l f r o n t o - s u b o c c i p i t a »
l ă . U l t e r i o r , e x p l o r a r e a r a d i o l o g i c s poate f i completată
cu un s t u d i u amănunţit a l c r a n i u l u i p e n t r u d e c e l a r e a unor
f r a c t u r i mai d i s c r e t e .
/

Desigur că nu se vn pune problema o b ţ i n e r i i unor

imagini a n a l i t i c e ş l nu vom avea i n t e n ţ i a să pretindem
imagini ou n e t i t a t e ş i cu a c e l a ş i c o n t r a s t ca pe r a d i o -
g r a f i i l e c u r e n t e . Vom avea î n s ă s u f i c i e n t ă g r i j ă , e v i t î n d
r e p e t ă r i l e i n u t i l e , s ă obţinem, de exemplu,la c r a n i u , r a d i o -
g r a f i i l a care s ă putem f a c e a p r e c i e r i comparative a l e
r e g i u n i l o r examinate. I n a c e s t s c o p , p e n t r u a o b ţ i n e ima-
g i n i s i m e t r i c e , i m o b i l i z a r e a b o l n a v u l u i î n timpul exame-
nului radiologie este foarte Importantă.Deseori,radiogra-
f i i l e e x e c u t a t e cu r a z a c e n t r a l ă o r i e n t a t ă o b l i o f a ţ ă de
p l a n u l s a g i t a i a l c r a n i u l u i , pers i t să evidenţiem t r s i e c t e
 - i a -

da f r a c t u r ă a l e c a l o t e i sau b a z e i c r a n i u l u i , o a r e nu a p a r ,

t o t d e a u n a , pe i n c i d e n t e l e c l a s i c e , mai greu de e x e c u t a t î n

.condiţiile bolnavilor accidentaţi.

E x i s t ă , de asemenea, c a z u r i cînd r a d i o g r a f i i l e
executate în incidenţele amintite trebuie completate în
f u n c ţ i e de i n f o r m a ţ i i l e examenului n e u r o l o g i c .
Aşa d e exemplu, î n a i n d r o a m e l e p o s t c o m o ţ i o n a l e Mar-
c a n t e s a u p r e l u n g i t e , f ă r ă semne de l o c a l i z a r e , s e v o r e x p l o -
r a l a b i r i n t u l ş i balamaua oervico-occipitnlă.
Iu, p r e z e n ţ a unui sindrom cortical care probează
l e z i u n i ale a c e s t e i regiuni d i n c r e e r a î n t necesare r a d i o -
g r a f i i t a n g e n ţ i a l e a l e c a l o t e i , c e n t r a t e î n zona c o r e s p u n -
zătoare f o c a r u l u i neurologie.
Iată ş i alte explorări radiologics necesare în
f u n c ţ i e de d a t e l e examenului n e u r o l o g i c .
I n c a z u l u n u i sindrom de f o s ă p o s t e r i o a r ă s a u a
r e g i u n i i c e r v i c a l e s u p e r i o a r e s e va s t u d i a c o l o a n a v e r t e -
brală cervicală ş i joncţiunea cervieo-occii-ttală.Tomogra-
4
f i a a c e s t o r r e g i u n i e s t e d e o s e b i t de u t i l ă ,
l e z i u n i l e n e r v u l u i o l f a c t i v impun e f e c t u a r e a de
tomografii frontale, sagitale ş i orizontale la n i v e l u l et-
moidului.
Pentru l e z i u n i l e n e r v u l u i o p t i c s î n t i n d i c a t e r a -
d i o g r a f i i ş i t o m o g r a f i i î n i n c i d e n ţ a d e s c r i s ă d e Bliese ş i
Hartmann, precum ş i t o m o g r a f i i a l e p o l u l u i p o s t e r i o r a l o r -
bitei.
L e z i u n i l e n e r v i l o r o o u l o m o t a r i impun s t u d i u l f a n -
t e l o r efenoidale,tomografii ale polului p o ş t e l o r al orbi-
tei,precum ş i ale f o s e i cerebrale mijlocii.
L e z i u n i l e de t r i g e nan ne ce a l t ă r a d i o g r a f i i î n te-
 - I n -
c i d e n ţ e l e Stenvers-Chaussé IV, i n d i f e r e n t гяпшгч a t i n s ă , pen-
t r u p r i n a ramură s e v o r i n v e s t i g a f a n t a l e l e a f e n o i d a l e . p e r t -
t r u cea de a doua r a m u r ă , g ă u r i l e mari r o t u n d e , p e n t r u a t r e -
ia ramură, care t r e c e p r i n gaure o v a l ă , s î n t ш е е ^ а г е r a d i o -
g r a f i i î n incidenţa axială.
l e z i u n i l e de nerv f a c i a l ş i acustico-vestibular
pot f l e v i d e n ţ i a t e î n i n c i d e n ţ a Stenvers-Chaussé I I I ,
S c h ü l l e r ^ completate,după caz,cu t o m o g r a f i i a l e r e g i u n i i
p e t r o - m a s t o i d ia DÖ ,
leziunile nervului gloso-farlngian,sagital ş i spi-
n a l îndrumă l a s t u d i u l g ă u r i i r u p t a p o s t e r i o a r e , î n i n c i d e n -
ţ a a x i a l ă ' a ţ p t a sau î n i n c i d e n ţ e l e d e s c r i s e de Chaussé I J ,
Gally Gerard, Border, Burat ş l Boss and sau în c e l e Iniţia-
l e de F i s c h g o l d , P o r c h e r , tâatzger ş l Koraohi.
Pentru l e z i u n i l e c a r e i n t e r e s e a z ă h i p o g l o s u l s î n t
u t i l e radlGgrafii ale canalului condllian anterior, în in-
c i d e n ţ e l e d e s c r i s e de S a l o t t l , B e a n , G a l l y e i Gerard,Jöetkger,
у
û a r y , ЯаскапЬв im,precum ş i r a d i o g r a f i i , urmate de s e c ţ i u n i
t o m o g r a f i c e a l e b a z e i c r a n i u l u i , î n p o z i ţ i a p e n t r u gaura
suptă posterioară.
Abundenţa n o m e n c l a t u r i l o r , c a ş i m u l t i p l e l e I n c i -
denţe u t i l i z a t e p e n t r u s t u d i u l d i f e r i t e l o r s t r u c t u r i o s o a -
se c r a n i e n e , are l a ză, u n e o r i , d l f i o u l t ţ ţ l î n e x p l o r a r e a r a -
diologioă a traumatlzaţillor.
Oe aceea, s î n t p r e f e r a t e p r o i e c ţ i i l e s i m p l e , v e -
r i f i c a i » 'de p r a c t i c a r e d i o l o g i c â . B e c e n t , o ă u t î n d şă s i m p l i -
f i c e l u c r u r i l e , Gordon P a t t e (1970) & propus o metodă geo-
m a t r i c & . î n care c r a n i u l f i i n d o o n e i d e r a t a f i o s f e r ă , r e -
p e r e l e s î n t mâi u ş o r de s t a b i l i t , I a r d i f e r i t e l e i n c i d e n ţ e
 -» 1 * -
e î n t c o d i f i c a t e аде f e l î n c î t e î n t mult mai mult l a î n d e -
mîna c e l u i c a r e execută ş i I n t e r p r e t e a z ă imaginile.
O c i o î t de c l a r e a p a r pe r a d i o g r a f i e traiectele
de f r a c t u r ă , e l e t r e b u i e d i f e r e n ţ i a t e de o î t e v a elemente
anatomioe i m p o r t a n t e . A ş a e i n t : ş a n ţ u r i l e v e n e l o r d i p l o i c . ! ,
c a r e au s e d i u p r e f e r e n ţ i a l ( r e g i u n i l e p a r i e t a l ă ş i f r o n t a -
l ă ) « amprentele a r t e r i a l e (ramura p o s t e r i o a r ă a a r t e r e i
meningee m i j l o c i i s e p r o i e c t e a z ă de p r o f i l p e t u b o r o u l u l
ş e l a r , meningeea m i j l o c i e , î n i n c i d e n ţ a a x i a l ă p r e z i n t ă
t r a i e c t t r a n s v e r s a l * ' î n e t a j u l m i j l o c i u ş l merge s i r e g a u -
r a rotundă m i c ă , amprenta a r t e r e i t e m p o r a l e s u p e r f i c i a l e ) ,
i m a g i n i l e v e n e l o r emlsare ş i a s i n u s u r i l o r v o n o t s e сяге
e î n t c a r a c t e r i s t i c e , cu imnglnea s u t u r i l o r c o r o n a r e , care
apar d a n t e l a t e l a n i v e l u l t a b l e i e x t e r n e ş l c u a s p e c t lini-
a r pe t a b l a internă.
№ r a d i o g r a f i a c r a n i a n ă de f a ţ ă imnginsa suturi-
lor temporo-parieto-ocoipltale, a p a r ca t r a n s p a r e n ţ e li-
n e a r e œ d i n ţ a t e ş i cu d u b l u c o n t u r , i n t e r e a î n d t r a n s v e r -
s a l s t î n c i l e t e m p o r a l e , p r e t e a z ă l a c o n f u z i i cu t r a i e c t e -
l e de f a c t u r ă a l e s o l z u l u i s a u s t î n c l l o r temporale.Sutu-
r i l e ş i o a i c u l i i d i n j u r u l g ă u r i i o c c i p i t a l e e î n t a l t e mo-
t i v e , î n oazul cînd nu s î n t a a a v e r t i z a ţ i , p e n t r u c o n f u z i i
cu t r a i e c t e l e de f r a c t u r ă .
La c o p i l , a p l i c a r e a l n o o r e o t ă a f o r c e p s u l u i d e -
termină, d e s t u l de f r e c v e n t , a ş a - z i s a f r a c t u r ă p l a t » , f ă r ă
f r a g m e n t e , c e r e s e î n s o ţ e ş t e de bematoams s u b d u r a l e , b i l a -
t e r a l . I n a c e s t c a z , t a b l o u l n e u r o l o g i c e s t e mi p u ţ i n e x -
p r i m a t d e c i t l a a d u l t , d e o a r e c e o mare p « r t e d i n f o r ţ a
a g e n t u l u i vulnersfc e s t e p r e l u a t ă ş i compensata d e e l a e -
t i c i t a t e s c r a n i u l u i , f r a c t u r i l e l i n i a r e se deosebesc ş i e l e
î n t r u c î t v a de cele a l e a d u l t u l u i . D a t o r i t ă c r ? c t a r u l u i
nembranos a l o a s e l o r , t r a i e s t u l ' e s t e m^i ci r a p t , s i cu о шдг-
c â t ă t e n d i n ţ ă l e d l a s t a z ă , с ч г е e s t e ce® ш-ii f r e c v e n t ă mo-
f I c a r e p o s t t r a u m a t i c ^ î n t î l n i t ă 1» su£»r (75w d i n
l e r a d i o l o g i c s ) . F r a c t u r i l e i n t r a u t e r i n e , d e s c r i s e în u l t i m u l
t i e p de Alexander ş i Dsvies s î n t produse p r i n depresiune.
Traumatismul I n t e r n t u r t e ş t e c r a n i u l î n t r e promontoriu ş i
s a c r u , î n timpul t r a v a l i u l u i . La a c a ^ s t a c o n t r i o u i e e x i s -
t e n ţ a unor e v e n t u a l e anomalii sau tumori a l e ia 1visu l u i , t u -
mori u t e r i n e , f r a c t u r i a l e oaselor b a z i n u l u i .
Evoluţia r a d i o l o g i c ă a l e z i u n i l o r t r a u m a t i c e
c r a n i e n e v a r i a z ă î n l i m i t e f o a r t e mari ş l e s t e i m p o s i b i l
de p r e c i z a t i n t e r v a l u l de timp n e c e s a r c o n s o l i d ă r i i osoase.
I n g e n e r a l , s e c o n s i d e r ă , că î n c o p i l ă r i e , u n
t r a i e c t de f r a c t u r ă c r a n i a n ă d i s p a r e r a d i o l o g i e în c î t e v a
l u n i , u n e o r i ani.La n d u l ţ i . d i m p o t r i v ă , t r a i e c t u l <Ie f r a c t u -
r ă nu numai că rămîne v i z i b i l z e c i d? i n i , d a r p o ' t e s u -
f e r i importante m o d i f i c ă r i r a d i o l o g i c s datorit?, osteop-?-
t l e i p o s t t r a u r n a t i c e , o a r e comporte forme r a d i o l o g i c e f o a r t e
diverse.
f e r s i e t e n ţ a r a d i o l o g i e » a t r a i e c t u l u i ae f r a c t u -
r ă r i d i c ă î n s ă î n t r e b a r e a dacă l e z i u n i l e s î n t r e c e n t e seu
d i m p o t r i v ă s î n t c o n s e c i n ţ a unul trs'imatism v e c h i .
• C o n s t a t a r e a u n u i t r a i e c t de f r a c t u r ă î n uru<a unui
traumatism nu poate f i pusă totdeauna î n l e g ă t u r ă cu truma-
t i s m u l r e c e n t , ^ i l e p t i c i l , î n s p e o i a l , s î n t p u r t ă t o r i de
t r a i e c t e de f r a c t u r ă cu vechimi d i f e r i t e . H a d i o l o g u l t r e -
buie s ă l e i d e n t i f i c e ş l s ă »firme sau să infirme un t r a u -
 - 16 -
matism c r a n i a n r e c e n t , ceea ce c o n s t i t u i a , u n e o r i , o p r o -
blemă d e l i c a t ă , d i n p u n c t de v e d e r e m e d i c o - l e g a l .
T r a i e c t u l de f r a c t u r ă v e c h e a r e i m a g i n i l e estom-
p a t e . l i o d i f i c ă r i l e de r e z o r b ţ i e . c s r e d e t e r m i n ă a c e s t a s -
p e c t , s e î n s o ţ e s c de o o a r e c a r e l ă r g i r e a i f t a g l n i i . R e z o r b -
ţ i n U n i t e l o r f r a c t u r i i devine r a d i o l o g i e v i z i b i l ă înce-
p î n d d i n săptămîne a t r e i a a t r a u m a t i s m u l u i s a u p o a t e
c h i a r mai devreme ( P s r a c h ) . I n t i m p , c l a r i t a t e a c a r e t r a -
duce a x i s t e n ţ ? u n u i t r a i e c t de f r a c t u r ă p o a t e diminua
p r i n m o d i f i c ă r i de o s t e o g e n e z ă , cu f o r m a r e a de c ă l u ş u r i
se-înantare.
Leziunile traumatica l o c a l i z a t e la n i v e l u l e t -
moidului, s f e n o i d u l u i , t a v n n u l u i o r b i t e i , c a ş i cele care
interesează nucleul l a b i r i n t i c se traduc p r i n t r a i e c t e
f i n e de f r a c t u r ă , ioai ^ r e u de e v i d e n ţ i a t pe r a d i o g r a f i e
dîjcii a c e a s t a nu a f o s t e x e c u t a t ă î n c o n d i ţ i i Ireproşabi-
l e . f e n t r u e v i d e n ţ i e r e a unor а в е т е п е а f r a c t u r i o s i n g u r ă
r a d i o g r a f i e a c r a n i u l u i de p r o f i l , a ş * i cum s e s o l i c i t ă în
marea m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r cu traumatisme craniene,este
i n s u f i c i e n t ă . Trebuie e x e c u t a t e r a d i o g r a f i i î n i n c i d e n ţ e
adecvate p e n t r u f i e c a r e l o c a l i z a r e , î n f u n c ţ i e de s i m p t o -
m a t o l o g i a c l i n i c ă , d e o a r e c e numai a s t f e l s e p o a t e v e r i f l o a
a s p e c t u l normal s a u p a t o l o g i c a l r e g i u n i l o r anatomice r e s -
p e c t i v e . Siemente p r e ţ i o a s e p e n t r u d i a g n o s t i c aduc î n
acoste cazuri s e c ţ i u n i l e t o m o g r a f i c e . Uneori, leziunile
traumatice sinusale se traduc p r i n modificări l o c a l e In-
d i r e c t e . Aşa s î n t o p a c i t ă ţ i l e c a r e a p a r ş i p e r s i s t ă timp
î n d e l u n g a t l a un s i n u s c a r e a n t e r i o r p r e z e n t a a s p e c t ra-
ă i o c r a f i c î n l i m i t e normale. A p a r i ţ i a unor ааеаяпеа modi-
 - 17 -
f i c ă r i s î n t c o n s i d e r a t e ca semn patognomonic p e n t r u o f r a c -
t u r ă de bază de c r a n i o , c h i a r î n a b s e n t a unui a l t sesin c l i -
nic sau radiologic.
l e z i u n i l e t r a u m a t i c e ale segmentului o c c i p i t o -
c e r v i c a l е е a s o c i a z ă f r e c v e n t traumatismelor c r a n i » - c e r e -
b r a l e . liaxile traumatisme f i i n d m o r t a l e , l a r a d i o l o g ajung
traumatismele mai p u ţ i n importante, d e s e o r i monostice.
C o n d i ţ i i l e p a r t i c u l a r e de r e p r e z e n t a r e a elemen-
t e l o r anatomice a l e c o l o a n e i v e r t e b r a l e cer să adaptăm d i -
v e r s e l e procedee e i t e h n i c i r a d i o l o g i c e l a n e c e s i t ă ţ i l e
impuse de e x i s t e n ţ a unor eventuale l e z i u n i t r a u m a t i c e . In
o r i c e c o n d i ţ i i î n s ă , e i c u orioe a p a r a t , o r i e i t de modestă
a s f i p u t e r e a l u i , p u t e a obţine o r a d i o g r a f i e de f a ţ ă ş i
de p r o f i l care s ă ne o f e r e o r e p r e z e n t a r e v i z i b i l ă a s c h e -
l e t u l u i e r a n i a n e a u a coloanei v e r t e b r a l e .Executarea de
r a d i o g r a f i i c e n t r a t e pe un anumit segment v e r t e b r a l , cu
i n t e n ţ i a de a obţine, o e v i d e n ţ i e r e f i d e l ă a c o r p i l o r v e r -
t e b r a l i afectaţi,întîmpină, totuşi, oarecarl d i f i c u l t ă ţ i .
Bsntru a c e a s t a t r e b u i e s ă cunoaştem d i n exausnul c l i n i c »
s e d i u l p r e c i s a l seţgnentulul v e r t e b r a l t r a u m a t i z a t ş i s ă
executăm r a d i o g r a f i a î n d e p ă r t î s d c î t mai mult p o s i b i l t №
b u l de p l a n u l de p r o i e c ţ i e . . Concomitent, - pentru a o b ţ i n e
o e v i d e n ţ i e r e c o r e c t ă , t r e b u i e s ă avem î n vedere d i s p o z i -
ţ i a d e o s e b i t ă в unor c o r p u r i v e r t e b r a l e c e r v i c a l e . c u c s î n t
c e r v i c a l a a d ö u a , e ş a s e a ş i a ş a p t e a , ca r e , p r i n p o z i ţ i a
l o r , nu a p a r bine r e p r e z e n t a t e r a d i o g r a f i a aînd raza cen-
t r a l ă cade p e r p e n d i c u l a r pe c a s e t ă . O r i e n t a r e a p a r t i c u l a r ă
a a c e s t o r v e r t e b r e pe o a r e nu o putem c o r e c t a , d e o a r e c e
t r s u m s t i s s t l i l o r l e s î n t d i f i c i l a m i ş c ă r i î n acest s e n a ,
 - l a -
ne î m p i e d i c ă aă a p r e c i e m d i m e n s i u n i l e r e a l e a l e vertebre-
l o r t r a u m a t i z a t e . Putem e v i t a asemene« d i f i c u l t ă ţ i orien-
t â n d o b l i c r a z e c e n t r a l ă pe c a r e o a d u c e , p e r p e n d i c u l a r l a
c o n t u r u l a n t e r i o r a l v e r t e b r e i . I î e u ş i a s ă obţinem o r e p r e -
z e n t a r e a a c e s t o r v e r t e b r e c î t mai a p r o p i a t ă de cea r e a l ă .
Asemenea r a d i o g r a f i i , cu t o a t e că î n multe o a -
Kuri l a s ă de d o r i t î n c e e a ce p r i v e ş t e c a l i t a t e a ş l n e c e s i -
t ă t i m p mai l u n g p e n t r u a f i e x e c u t a t e , r e u ş e s c s ă o f e r e ,
î n marea m a j o r i t a t e a s i t u a ţ i i l o r , s u f i c i e n t e d a t e p e n t r u
a o r i e n t a pe c l i n i c i a n ş i c h i r u r g a s u p r a a t i t u d i n i i t e r a -
peutice.
In cazurile î n care clinica-sugerează o f r a c t u r ă
ş i examenul r a d i o g r a f i e s t a n d a r d e s t e n e g a t i v s e va r e c u r g e
l a examenul f u n c ţ i o n a l a l c o l o a n e i c a r v l c l e . P e n t r u anali-
za d t e a i l a t ă a d e p l a s ă r i l o r osoase p o t f i u t i l i z a t e liniile
- r e p e r e ; cum s î n t c e l e p r e c o n i z a t e de Mo Gregor,Chamber-
l a i n , Fischgold-Metzger,pentru recunoaşterea d e p l a s ă r i l o r
î n s e n e v e r t i c i l s a u c e l e a l e l u i X h i d g a n t , Waofcenhsim,
p e n t r u d e p l a s ă r i l e a n t e r i o a r e ş i p o s t e r i o a r e . Sxemenul
p o a t e f i completat cu s e o ţ i u n i tomegraf l c e , p r o c e d e u l
permiţând totdeauna c o n c l u z i i i m e d i a t e .
Dacă examenul r a d i o g r a f i e s i m p l u e v i d e n ţ i a z ă
f o a r t e p r e o i s l e z i u n i l e osoase, e l o£eră, Sin schimb,in-
d i c a ţ i i d e s t u l de sumare a s u p r a m o d i f i c ă r i l o r c o n ţ i n u t u -
l u i c u t i e i c r a n i e n e , ' l e z i u n i de oare. d e p i n d e v i a ţ a b o l n a -
vului.
i ş a cum p r a c t i c a d e m o n s t r e a z ă , e x p l o r a r e a radio-
g r a f lefi c o n v e n ţ i o n a l ă e s t e d e o s e b i t de u t i l ă , d a r mp e n t r u
a o b ţ i n * I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e , ea ş l p e n t r u un d l a g -
 - 19 -
поз t i c e x a c t , investigare!? d i r e c t ă a c o n ţ i n u t u l u i c u t i e i
craniene devine absolue ne ces oră.
AcesStn s e poate r e a l i z a e v i d e n ţ i i n d :
- conturul c r e e r u l u i sau ч c a v i t ă ţ i l o r s a l e na-
t u r a l e , cu a j u t o r u l unui mediu de c o n t r a s t gazos (encef a-
l o g r s f i e , ventr i c u l o g r a f i e ) ;
- vaselor cerebrala ( a r t e r i o g r a f i e , f l e b o g r a f i e ) ,
sau
- parenobimul ( s c i n t i g r a f i e ş i echoencefalogra-
mă).
Aşa cum a r a t ă Ars e n i , nu totdeauna e x i s t ă o COD,-
oordanţă d i r e c t ă î n t r e î n t i n d e r e a l e z i u n i l o r anatomice, e v i -
d e n ţ i a t e p r i n pneumoencefalografie ş l simptomatologia c l i -
nică»
Utilizarea lipiodolulul intraventricular se f a -
ce î n mod excepţional»
Ca valoare diagnostică,. î n c e l e mai multe c a -
z u r i , ş l comparativ cu s o i n t i g r e f i e . explorarea v a s e l o r c e -
r e b r a l e e s t e mal p r e c i s ă , . î n s p e o i a l î n ceea ce p r i v e ş t e
natura p r o c e s u l u i p e t o l c g l c (Biber ş i Btieler). Sa s e com-
p l e t e a z ă r e c i p r o c cu s c l n t i g r a f i a ; . A n g l o s o i n t i g r a f i a t r e -
buie u t i l i z a t ă mal a l e s . î n oazurile î n çare a n g i o g r e f l a
nu poate o f e r i . . I n f a r m a ţ i i p r e c i s e , д
, , U l t r a s o n a n o e l ^ I o g r a f l a (echoencef a l o g r a f i a ) a r e
valoare î n determinarea m o d i f i c ă r i l o r l i n i e i mediane d a -
t e de hamatoane sau t u m o r i , care a f e o t e e ^ ă e m i s f e r e l e .
î n a i n t e î n s ă dé a recurge l a una. din t e h n i c i l e
a m i n t i t e pînă a i d , bolnavul; va f i supus unui examen r a -
diograf I c standard.Treţi p r i n aceasta s ă reamintim ş l s ă
subilafiea îneăcdată importanţa ş l chiar- Cul^gstlvlta uâa
 - 2e -

i n v e s t i g a ţ i i l o r r a d i o g r a f i e s comranţ t o n a l e , s t a n d a r d , oa
punct de plecare fundamental î n explorarea rad^ologică a
oricărui accidentat.
Aşa cum p r a c t i c a demonstrează, a t u n c i cînd e s t e
bine executat,, examenul r a d i o g r a f i e e s t e s u f i c i e n t de r e -
v e l a t o r . Bl poate e v i d e n ţ i a a t î t semne r a d i o l o g i c e d i r e o -
t e , l e z i u n i osoase, c î t ş i elemente semeiologice i n d i r e c t e ,
c a l c i f i c ă r i posttraumatic» peridurale sau i n t r a c e r e b r a l e ,
modificări ce traduc o h i p e r t e n s i u n e i n t r a c r a n i a n ă , d e f o r -
mări s t r o f i c e aau h i p e r t r o f i c e , d e v i e r i ale glandei p l n e a -
le c a l c i f i c a t e etc, .
At u b e i cînd a c e s t e date nu s î n t . s u f i c i e n t de con-
cludente, se va recurge, î n f u n c ţ i e de simptomatologia
c l i n i c ă , l a unul d i n procedeele care u t i l i z e a z ă s u b s t a n ţ e
de c o n t r a s t sau la a l t e t e h n i c i .
Sub acest a s p e c t , c a z u r i l e care ajung î n s e r v i -
c i u l de r a d i o l o g i e pentru i n v e s t i g a ţ i i ; l e g a t e de un t r a u -
matism c r a n i a n , se pot î m p ă r ţ i î n i
- traumatisme o r a n i o - c e r e b r a l e uşoare, ce s e
adresează r a d i o l o g u l u i p e n t r u motive c l i n i c e d i v e r s e ; e x a -
msnele simple, ş i l a nevoie s c i n t i g r a f i a , s î n t s u f i c i e n t e ;
- traumatisme grave, care c o n s t i t u i e o u r g e n ţ ă
medico-chlrurglcală; a i c i , examenele cu s u b s t a n ţ ă de con-
t r a s t , a n g i o g r a f i a î n s p e c i a l , a u valoare fundamentală
pentru l o c a l i z a r e a unei c o m p l i c a ţ i i hemorngice;ventrlcu-
l o g r s f i a rămîne o t e h n i c ă de excepţie;
- c o m p l i c a ţ i i neurologice sau p s i h i a t r i c e t a r d i -
ve, care t r e b u i e să formeze un obiect de s t u d i u n e u r o r a -
d i o l o g y , de la caz l a c a z j dacă examenele s c h e l e t u l u i
 - 23. -
cranian nu e s t e s u f i c i e n t , зе va recurge l a examene cu sub-
s t a n ţ e de c o n t r a s t , 1я q n g i c ^ r ş f i e ş i pneumoencefalografjeţ
- traumqtiace o b s t e t r i c a l e ale p r i m e i c o p i l ă r i i ;
î n traumatismele r e c e n t e , d a t e l e r a d i o l o g i c s s î n t p u ţ i n s u -
pe'rpozsbila cu cale ч1е a d u l t u l u i ? la c o p i i mai a ? r i ş i l a
a d u l ţ i , cu l e z i u n i c e r e b r a l e d i n prima c o p i l ă r i e , c a r a c t e -
r u l p o s t t r a u m a t i c al m o d i f i c ă r i l o r p a t o l o g i c e e s t e î a d o e l -
n i c . A s t r e l h s m i a t r o f i a c e r e b r a l ă i n f a n t i l ă ş i higroma au
я c a l a ş i a s p e c t , i n d i f e r e n t de e t i o l o g i a .
In c e l e ce uriaează vom reda î n mod s u c o i n t p o s i -
b i l i t ă ţ i l e examenului r a d i o l o g i e î n a c c i d e n t e l e care a f e c -
tează substanţa cerebrală.
Henatoaul e x t r a d u r a l a s t e d e s t u l de r a r întîlnit,
î n c a i p u ţ i n de V7o din t o a t e c a z u r i l e de traumatisme c r a -
niene ( B u r d j i a n , Websten, i 9 6 0 ) . Este important de d i a g -
n o s t i c a t , deoarece n e t r a t a t are o e v o l u ţ i a f a t a l ă .
Se produce mai f r e c v e n t p r i n r u p e r e a a r t e r e i me-
n i n j e e m e d i i , a i i r a r după l e z a r e a s i n u s u r i l o r d u r a l e . S e
c e l e mai multe o r i e x i s t ă o f r a c t u r ă l i n i a r ă , care t r a v e r -
sează ş a n ţ u l a r t e r e i ne ninge e m i j l o c i i . Uneori, poate apare
f ă r ă f r a c t u r ă sau după traumatisme p e n e t r a n t e .
R a d i o g r a f i a c r a n i a n ă simplă poate e v i d e n ţ i a t r a -
i e c t e de f r a c t u r ă , d e v i e r i ale glandei p l n e a l e calc i f i c a -
t e , de p a r t e a opusă l e z i u n i i .
Diagnosticul de c e r t i t u d i n e s e f a c e a n g i o g r a f i o
a t u n c i cînd constatăm e x t r a v ^ s a r e a s u b s t a n ţ e i de c o n t r a s t
sau d e c o l a r e a u n u i sinus venoa.
Bchoencefalograma a r ^ t ă o d e p l a s a r e a s t r u c t u r i -
l o r nedieoe de p a r t a a opusă l e z i u n i i .
 _ 22 -
Hemetonuil s u b d u r a l эрвге î n u r a a z d r o b i r i i v e n e -
l o r cane merg de l a c r e e r l a s i n u s u r i l e dumle.Contusi?
c e n t r a l ă , nu ruperea m i c i l o r vase ş l a membre l o r -.supra-
ЗвеадЛе p o t determina formarea de c h i a g u r i care s e c o l e c -
t e a z ă î n s p a ţ i u l subdural.Trebula menţionat că a l c o o l i s m u l
cronic ş l u t i l i z a r e a a n t i c o a g u l a n t e l o r pradispun l a hemo-
r a g i i s u b d u r a l e . Hematomul e s t e s i t u a t , de o b i c e i , pe e m i s -
f e r e , î n regiunea p a r i e t a l ă , dar se p o a t e î n t î l n i ş i s u b
l o b u l temporal, î n j u r u l chiasmal, î n f o s a o c c i p i t a l ă . '
Hadiografia c r a n i u l u i poate e v i d e n ţ i a d e v i e r e a
l a t e r a l ă a g l a n d e i p i n 6 a l e c a l c i f i e s t e . Cind glanda p l n e a -
l ă e s t e împinsă î n j o s , hematoaaele s î n t s i t u a t e bilateral,
paresagltal.
îormele c r o n i c a , unola d a t î n d d i n c o p i l ă r i e , s e
î n s o ţ e s c de c a l c i f i c ă r i ş l o s i f i c ă r i j cu deformare c r a n i a -
nă c m o l a t e t e l ă . Deformările craniene omolaterale t r e b u i e
suspeotate ş l de un c h i s t s«u d l v e r t l o u l a r a h n o i d i a n .
Jkngiogra—ia a r a t ă sase avesculnre s i t u a t e , de r e -
g u l ă , î n regiunea p a r i e t a l ă , care e s t e s e d i u l p r e f e r e n ţ i a l
a l benatoamelor s u b d u r a l s . Imagini concludente s î n t o b s e r -
v a t e , mai a l e s , î n c o l e c ţ i i l e mari p e r i d u r a l e , s i t u a t e p a -
r a s s g i t a l , p a r i e t a l , f r o n t a l , o c c i p i t a l sau b a z a i . C î n d zo-
na a v a s o u l a r ă e s t e mică ş i aee margini biconvexe, s i t u a t ă
l a n i v e l u l u n e i f r a c t u r i c r a n i e n e . a s p e c t u l pledează p e n -
t r u un hematom e x t r a d u r a l .
Hematoamele s u b d u r s l e e î n t b i n e e v i d e n ţ i a t e a n -
g l o g r a f i c î n t e z a c a p i l a r ă , mai a l e s pe a n g i o g r a f i a de
faţă.
Imaginea e s t e aceea a unui s p a ţ i u a v a s c u l a r , s i -
 - 29 -
t u a t î n v e c i n ă t a t e a c a l o t e i , de forma u n e i l e n t i l e p l a n -
convexe eau de semilună, î n cazul hematonioelar r e c e n t e ş i
а u n e i l e n t i l e biconvexe sau " î n hamac" ( A r s e u l j , î n hema-
t o a a e l e c r o n i c e . Deplasarea a x u l u i a r t e r i a l median e s t e
o b l i g a t o r i e . Cînd a c e a s t ă d e p l a s a r e nu există,hematomul
aste b i l a t e r a l .
Hematoamele s i t u a t e f r o n t a l s a u o c c i p i t a l a p a r
mai bine e v i d e n ţ i a t e pe a n g i o g r a f i l e x e c u t a t e î n p o z i ţ i i
oblice.
Zonele avasculaxe l o c a l i z a t e l a n i v e l u l b a z e i
c r a n i u l u i , î n e t a j u l p o s t e r i o r s î n t r a r o b s e r v a i , d i n cau-
za m a r i i m o r t a l i t ă ţ i i m e d i a t e a a c c i d e n t a ţ i l o r . Dacă zona
a v a s c u l a r ^ a. hematomulul s u b d u r a l e s t e greu de r e c u n o s -
cut pe o a n g i o g r a f i e v e r t e b r a l ă , de a l t f e l d i s c u t a b i l ă
l a un asemenea bolnav, aceea a be ma t o mulul e x t r a d u r a l , va
f i v i n e e v i d e n ţ i a t ă î n t i m p u l venös, deoarece e l deco-
l e a z ă v i z i b i l r ă s p î n t i a I u l H i e r o f i l s a u s i n u s u l venea
l a t e r a l . Hematomul s e p o a t e î n t i n d e l a e t a j u l supra t e n -
t o r i a l , decolînd sinusul longitudinal superior. 0 f r a o -
t u r ă o c c i p i t a l ă va f a c e «ă căutăm a c e s t semn r a d i o l o g i e
pe t i m p u r i l e venoaee a l e a n g i o g r a f i e l , uneori f o a r t e
tardive.
Dacă zona avaaoulară de Î s p e r i f e r i a c e r e b r a l ă
e s t e c o n s i d e r a t ă c a r a c t e r i s t i c ă u n e i c o l e c ţ i i hematlce
sau l i e h i d l e n e j u x t a d u r a l a , t r e b u i e eă na amintim ş l de
f a p t u l c ă e x i s t ă ş i a l t e procese expansive av»sculaxe
ş i r a d i ö t r a n s p a r e n t e , cum s î n t a f e c ţ i u n i l e r e t r a c t i l e c e -
r e b r a l e ( c o l a p s , a t r o f i e ) care pot r e a l i z a asemenea 1 м -
SiXli
* De asemenea e s t e d i f i c i l de d i f e r e n ţ i a t un he ma-
 - 24 -

tom e x t r a c e r e b r a l subtemporal) de hematomul I n t r a t u m o r a l .

Devierea laterală a s t r u c t u r i l o r s a g l t a l e poate l i p s i , d a c ă
"este compensată de a l t e l e z i u n i sau dacă heaatoaiul s e gă-
seşte f o a r t e jos, în fosa cerebrală radie.
Ьа sugar, hematomul subdural r i d i c ă numai î n mod
e x c e p t i o n a l probleme de n e u r o r a d i o l o g i e . Aici, d i a g n o s t i -
cul e s t e r e l a t i v uşor, g r a ţ i e p u n c ţ i e i d i r e c t e p r i n f o n t a -
n e l ă , cînd s e introduc 15-30 o . e . a e r î n cavit-jtea evacua-
t ă . R a d i o g r a f i i l e e x e c u t a t e r e a l i z e a z ă imagini c - i n c t e r i s -
t i c e ale pungilor pneumatice î n care s e recunoaşte convexi-
o
t a t a a b e m i s f e r i c ă , deasupra n i v e l u l u i h i d r o a e r i c .
He matomul subdural cronic a l a d u l t u l u i poate d e -
termina t a b l o u r i c l i n i c e v a r i a t e , a s t f e l că primul exaoen
cu medii de c o n t r a s t poate s ă f i e o e n c e f a l o g r a f i e gazoa-
să f r s o ţ i o n a t ă .
P r i n c i p a l u l semn e n c e f n l o g r t f i c d i r e c t e s t e con-
s i d e r a t , î n aoBst caz, a ş a - z i s a zonă apneum*tic£ f în f o r -
mă de semilună c l a r ă , d e s c r i s ă de Цуке. üa ocupă s p a ţ i u l
ûuoarabnoidlan, î n t r e c o l e c ţ i a sanguină ş i c o r t e x t u l c e -
rebral* A p a r i ţ i a sa s e d a t o r e ş t e c o l a p s u l u i c e r e b r a l de
sub berna tom. I n d i f e r e n t dacă semiluna a e r i c ă a l u i Цуке
e s t e sau nu p r e z e n t ă , î n t o a t e c a z u r i l e de d e c o l a r e l o c a -
l i z a t ă ä suprafeţelor hemisferioe, vizualizate prin i n -
j e c t a r e a de a e r , t r e b u i e s u s p i c i o n a t ă e x i s t e n ţ a unul h e -
matom j u x t a d u r a l .
I n bematomul subdural pot f i \ n f c î l n i t e ş i mo-
d i f i c ă r i pnsumo-encef e l o g m f i c e i n d i r e c t a . Aşa a î n t d i l a -
t a ţ i i l e cavităţilor ventriculare controlaterale,asociate
sau nu cu o b l i c i t a t e a l u i septum lucidum ş i a v s n t r i c o l u -
l u i XXI. 3 s t e vorba de o d i l a t a r e v e n t r i c u l a r f u n c ţ i o n a l ă
,Д s e d i t o r e ş t e c o l a p s u l u i h e u i i s f e r e i sau e s t e determinată
de jena s c u r g e r i i l i o h i d i e n e p r i n o f i c i u l Jionro. Ventricu-
l e l e nomolaterale apar mai mult sau mai p u ţ i n m o d i f i c a t e .
S i e pot f i a n g a j a t e sub coasa c r e e r u l u l , d e p l a s a t ă ş i com-
p r i m a t ă , f a p t care c o n t r a s t e a z ă cu d i l a t a r e a f u n c ţ i o n a l ă
a v e n t r i c u l u l u i de p a r t e a a p u s ă , î n s o ţ i t e de coborîrea ş l
devierea i n t e r n ă a cornului temporal.
Localizările frontale, occipitale, bazele,para-
s a ^ i t a l e s a u ale f o s e i p o s t e r i o a r e nu au o e x p r e s i e pneu-
mografics p a r t i c u l a r ă ş i se comportă ca procese expansive
l n t r a c r a n i e n e . Hare o r i o t e h n i c ă pneumografică permite să
s e recunoască n a t u r a unul epançament sanguin p e r i d u r a l .
jUxistenţa » î n s ă , a urnii t r a i e c t de f r a c t u r ă , corespunzător
f o c s r u l u i n e u r o l o g i c , o r i e n t e a z ă d i a g n o s t i c u l s p r e un be-
rna tom e x t r a d u r a l .
SchoencafBiografia s a u u l t r a s a n e n c e f a l o g r a f i a
e s t e c o n s i d e r a t ă un procedeu r a p i d , simplu ş i ne trauma t i o ,
cu a j u t o r u l c ă r u i a pot f i d e c e l a t e ' schimbările de p o z i ţ i e
a l e s t r u c t u r i l o r l i n i e i mediane. Aşa e s t e c a z u l î n hema-
toamele mari, u n i l a t e r a l e , d e pe c o n v e x i t a t e a u n e i heml-
s f e r e . Aceste " s t r u c t u r i nu e î n t d e p l a s a t a î n caz de hema-
toane b i l a t e r a l e , cu dimensiuni e g a l e .
S c i n t i g r a f i a poete d i a g n o s t i c a un ba ma tom sub-
d u r a l , d a r imaginea nu t r e b u i e confundată cu aceea a unui
bematom a l s c a l p u l u i .
Heaatomul i n t r a c e r e b r a l e s t e mal p u ţ i n f r e c v e n t
d e c î t hematomul s u b d u r a l , d a r mai f r e c v e n t d e c î t hemora-
g i a e p i d u r a l ă . Burdjan ş i Webster (i960) î l . g ă s e s c î n 36
 -ZS-
clln 930 de cazuri de traumatisme oraniene. Apariţia s a e s t e
observată mai a l e s î n r e g i u n i l e f r o n t a l e ş i temporele.mai
' r a r în cerebel.
HSmatomul i n t r a c e r e b r a l e s t e de o b i c e i r e z u l t a -
t u l u n e i c o n t u z i i acute a vaselor sanguine d i n p r o f u n z i -
mea c r e e r u l u l . Bste observat după traumatisme c r a n l o - c e -
r e b r a l e severe* a s t f e l că exananul r a d i o g r a f i e e v i d e n ţ i a -
ză concomitent, ş i o f r a c t u r ă de c r a n i u . M o r t a l i t a t e a e s t e
mare, aproape t o ţ i a c c i d e n t a ţ i i ou be ли toatra pontine mor
în prima z i , spre deosebire de m o r t a l i t a t e a de 46% l a c e i
ou l o c a l i z ă r i î n substanţa albă ( F r e y t a g ) .
Bematoamele I n t r a c e r e b r a l e recente ale a d u l t u l u i
c o n s t i t u i e , de asemenea, o b i e c t u l u n e i e x p l o r ă r i angio-
g r a f l c e de urgenţă, care poate a r ă t a :
- o zonă ava s c u l a r ă i n t r a c e r e b r a l rotundă;
- un sindrom de expansiune r e g i o n a l ă a zonei
avasoulaie, c ă r e i a 1 s e vor preciza mărimea,localizarea
ş i complicaţiile;
- eventuale malformaţii v a s c u l a r e , punct de a p e l
a unei l e z i u n i traumaticei
- eventuale l e z i u n i traumatice asociate,hema-
toame subdurale-homo-hetero-sau b i l a t e r a l e .
Fistula 1 oarotldo-cavernoasă, determinată de un
traumatism c r a n l e - o e r e b r a l închis sau d e s c h i s , s e eviden-
ţ i a z ă numai a n g i o g r a f l c . C o n s t i t u i r e a u n e i s o l u ţ i i de. c o n t i -
nuitate l a nivelul carotidei interne intrecaverno*se,se
t r ă d e a z ă , angiograflc, p r i n prezenţa s u b s t a n ţ e i de con-
t r a s t care extravazează î n l o j a cavernoasă, ş i p r i n i n j e c -
t a r e a i n timp a r t e r i a l precoce a venei o r b i t * r e s u p e r i o a r e .
 - a? -

Angiografia c a r o t i d i a n ă , exanßn de e l e o ţ i e , o f e r ă d a t e asu-

pra c ă i l o r de d r e n a j a l e s î n g e l u l a r t e r i a l ş i concomitant,
asupra c ă i l o r de c i r c u l a ţ i e c o l a t e r a l ă .
R a d i o g r a f i a c r a n i a n ă s i m p l ă poate o f e r i î n a c e e t
c a z , elemente l e g a t e de e v e n t u a l e l e l e z i u n i t r a u m a t i c e , f i -
s u r i , e s c h i l a , p r e z e n ţ a de c a r p i s t r ă i n i sau e x i s t e n ţ a unul
hemoslnus s f e n o l d a l . P a n t a e f e n o i d a l ă sau gaura ovală pot
apare l ă r g i t e .
H i p e r t e n s i u n e a I n t r a c r a n i a n ă care apare secundar
t r a u m a t i s m u l u i determină l a e n g i o g r n f i e o l i p s ă de I nje o-,
t a r e a vaselor, sîngele f i i n d deviat prin catodla externă.
Stopul circulator descris este î n general r e v e r s i b i l , d a -
t o r a t mai des u n u l f a c t o r m e c a n i c . p u r , p r i n h i p e r t e n s i u n e
i n t r s c r a n i a n ă ş i spasm»
Colapsul c e r e b r a l e s t e f r e c v e n t a s o c i a t cu a l t e
l e z i u n i c e r e b r a l e , p r e e x i s t e n t e s a u concomitente. Are o
e x p r e s i e a n g l o g r a f l c ă î n ş e l ă t o a r e ş l una pneumograflcă
particulară.
A n g i o g r a f i a a r a t ă , î n c o l a p s u l l o c a l i s â t , o zo-
nă p e r i c e r e b r a l ă a v a s c u l a r » , a r t e r i a l ă ş i venoasă superpo-
z a b i l ă a c e l e i a a u n u l hematom s u b d u r a l . Are î n s ă o l i m i t ă
I n t e r n ă o n d u l a t ă ş l un p a t I n f e r i o r a d î n c i t . I n c a z u l со»
l a p s u l u i î n t i n s s e observă o zonă ava s c u l a r ă perihe'miafe-
r i c ă î n t i n s ă , cu l i m i t e d e n i v e l a t e s p r e v e r s a n t u l c e r e -
b r a l . Artera c e r e b r a l ă a n t e r i o a r ă nu e s t e d e v i a t ă , c i r c u -
l a ţ i a e s t e î n c e t i n i t ă . Axtgiograma apare anormal de boga-
t ă , eu a r t e r e sinuoase ş i cu i n j e c t a r e a t e r i t o r i u l u i a r -
t e r i a l sau s s i s t e m u l u i b a z a i .
Boaumoencefalografia f r a c ţ i o n a t ă , cu t o m o g r a f i i
 - 1в -

ale f o s e i p o s t e r i o a r e , g r a t a cä q e n i l nu t r e c e î n s i s t e n i l
v e n t r i c u l a r d i n cauza c o l a p s u l u i . S p a ţ i i l e p e r i c e r e c e l o a -
se sînt d i l a t a t e .
Leziunile vasculare pcsttraumatice pot îmbrăca
aspeote v a r i a t e .
Spasmele vasculare l a t r a u m a t i z a ţ i s î n t f r e c v e n -
t e g i la a p a r i ţ i a l o r p a r t i c i p ă u n i i f a c t o r i p r s d i s p o z a n ţ i ,
cum s î n t î r t e r i o s c l e r o z e ş i malformaţiile vasculare conge-
nitale.
Xrombozele s î n t l o c a l i z a t e la msrile a r t e r e , c a r o -
t i d a i n t e r n ă ş i ramurile temporale ale » r t e r e i c e r e b r a l e
medii.
Srombozele c a r a t id ie na pot «рчге după t r a u m a t i s -
me i n t r a orn i e , a c c i d e n t a l e , î n s p e c i a l 1» c o p i i ( F i t n o r ) ,
î n unele c a z u r i de f r s c t u r l de s t î n c ă cu î n s u s t n r e g cana-
l u l u i c a r b t i d i a a (Arseni). Uneori, traumatismele 4tlo-axoi-
dlene pot determina o tromboză a c a r o t i d e i i n t e r n e (New,
Momse).
A r t e r a o g r a f i a a r a t ă o b s t r u c ţ i e completă deasu-
pra o r i g i n i i , îngustare a 1 / 3 medii, cu i r e g u l a r i t ă ţ i a l a
Intimei.
Sin c e l e eapuse s e p o a t e conchide că î n u r g e n ţ e l e
modicele ş l c h i r u r g i c a l e , consecutive traumatismelor c r a -
n i o - c e r e b r a l e , examenul r a d i o l o g i e p r e z i n t ă o importanţă
deosebită, a t î t pentru preolzarea d i a g n o s t i c u l u i , c î t ş i
pentru o r i e n t a r e a a t i t u d i n i i t e r a p e u t i c e .
Fiind un examen r e l a t i v simplu, l i p s i t de o r i c e
p e r i c o l , explorarea r a d i o l o g i c ă î ş i l ă r g e ş t e continuu s f e -
r a de acţiune, f i i n d , p r a c t i c , i n d i c a t ă î n t o n t e s t ă r i l e
de urgenţă l a care s t a r e a g e n e r a l ă a bolnavului permite
a c e s t examen.
 - 29 -

Examenul r a d i o l o g i c t r e b u i e individualizat
s t r i c t l a caz, a d a p t a t l a domeniul p a r t i c u l a r p e n t r u care
sintern c o n s u l t a ţ i . Ta f 1 un examen r a p i d , e x e c u t a t f ă r ă
p i e r d e r e de timp ş l f ă r ă d e p l a s ă r i I n u t i l a , un examen care
s ă nu supună b o l n a v u l unor manevre p e r i c u l o a s e ş l n a j u s t i -
ficate.
Un asemenea examen s o l i c i t ă d i n p a r t e a r a d i o l o -
g u l u i i n g e n i o z i t a t e ş i s u p l e ţ e î n a l e g e r e a ş l adoptarea
unor t e h n i c i ş i procedee de e x p l o r a r e , care u n e o r i , f i i n d
e f e c t u a t e r a p i d , s c a d d i n c a l i t ă ţ i l e I m a g i n i i , cu t o a t e
a c e s t e a , c h i a r î n c a z u r i l e d i f i c i l e , explorarea m d i o l o g i -
că aduce l ă m u r i r i d e o s e b i t de concludente care p e r m i t c l i -
n i c i a n u l u i ş i c h i r u r g u l u i să e v i t e I n c e r t i t u d i n e a ş l du-
biile terapeutice.
? ă r ă î n d o i a l ă , î n cele r e l a t a t e pînă a i c i , «ш
i n t e n ţ i o n a t să punctăm p r i n c i p a l e l e p o s i b i l i t ă ţ i ş l să a r ă -
tăm c î t e v a aspecte pe care l e îmbracă, î n momentul de f a -
ţ ă , r a d i o d i a g n o s t i c u l traumatismelor cranio-roerebrale. Am
d o r i t a s t f e l , aă p r e c i z i a ş l s ă sperăm că am r e u ş i t să a r ă -
tăm c î t de multe d a t e poate o f e r i c l i n i c i a n u l u i ş i c h i r u r -
g u l u i exttaenul n o s t r u ş l p r i n a c e a s t a s ă evidenţiem odată
î n p l u s , c î t de importantă e s t e , p e n t r u p a t o l o g i a medicală,
neuroradlologia .
Ele cînd de l a f a p t u l că ş i î n asemenea s i t u a ţ i i
r e s p o n s a b i l i t a t e a r a d i o l o g u l u i e s t e f o a r t e mare, i a r Im-
p r o v i z a ţ i a e s t e extrem de p e r i c u l o a s ă , t r e b u i e aoordată mal
multă a t e n ţ i e p r e g ă t i r i i a c e s t u i a . Fără a v o r b i de un p e r -
s o n a l medical s u p r a s p e c i e l l z a t , t e r m e n u l f i i n d po*te prea
p r e t e n ţ i o s , e s t e n e c e s a r ca î n c a d r u l p r e g ă t i r i i g e n e r a l e
a medicilor s p e c i a l i ş t i ş i p r i m a r i r a d i o l o g i un l o o a p a r t e ,
ş i p e s t e nu o e l mai p u ţ i n i m p o r t a n t , va t r e b u i s ă f i e r e -
z e r v a t ă problemelor de n e u r o r a d l o l o g l e .
m o r b i d i t a t e a ş i m o r t a l l t p t e a p r i n traumatisme
c r a n i o - c e r e b r a l e , î n c r e ş t e r e de la an la a n , impune de-
asemenea, d o t a r e a cu a p a r a t u r ă s p e c i a l ă p e n t r u i n v e s t i g a -
ţ i i n e u r o - r a d l o l o g l c e ( a n g i o g r a f e ş i c r a n i o g r a f e ) a unor
s e r v i c i i de r a d i o l o g i e din o r a ş e l e mari s a u zone t u r i s -
t i c e eu importяпte aglomerări s e z o n i e r e .

I
радиодиагномгч черепяо-иозго?нх
травыатизчов
лект.А.И.Пзаэ,
« д - р О.£кеордг.йсяу, д - р /Î.'ÎV.VOA.TÊ,
д - р а.Симконеску, д - р Епэна Потря

Благодаря увеличений числа акцидрыто-» / .-.-п .\ г

ч а е э / двизекия, бол л знонность по случаю ч ^ р ~ :: -ш - ' : о з ? о.-' • • :-: тг
йатизмов значительно увеличилась. 'Эхо псло'--?-:1Г? з&г:я,
г.ершить neppcvoTp и скстсмятизацкю v$ipvn ? р а л м л о п ш - ^ о г о
диагностика, ШРЯ ввиду огромное- значение рад'^олог:::; :-
повретдряиг.' п р и ч и н т р а в м а т и з м о м .
При черапно-хозговСч тгав'гаткзче р&цколегу п р е д ъ я в -
ляются три .альтеравтнрч:
Травматик в коматозном состоячпк, у которого KOC^-IV«
повреждений находятся на втором плане, п которому
мк ни it альни о казестигации. Раненому иене г еррьйзяо, кс.гро:-'.у
иогут Б>чь ПРИМЕНЕНЫ РАЗЛИЧНЕЕ ТРХЯИКК, к легко ра;-П;-::: ", У
 - 31-
::cr ? г г г о ну-чо ::i : :?ïb "c-svc-rive ксстье? и -" гтогр •-•
-;Р Г-У -V^'.^r--.;- 3 • î^r-n--. ? -Г.

-J nr-r~-:rj~~ KOIT"'"'КГ

ОС;-:СБ:П--Э р а ^ : : : о г г . С А ; : : : : Р?Н':--СГРЯ„::>: : ... -

Л- с о- _ Г., г . с с я , ' з ч . г - ст- -,

сгальдак Т'^'^тг^гя v. Ă?r c r y '
rc:^, - J7,J~ ис/.оы.гьол а..:-: • • •.
? .-•a^artr..cii-r:-"' ткгсэ осно?,«, г. •:
ГТР'.'ИИ.

Тр^^гч^ - ç> "•'т'" "TYO I"1 " г — т-урт^тгг-" - —.

:'-;'::сго о т г л ' ч .
Ii' 'Г.гО'л' :ir -OŢ-С1-"-"*'-11 ' Г- ç7С''' К"?'.* 7-ТД, '
:: го
Fasolii::? посл-'":г?,е' aiî:.T:s чрлч^тгг с~.г;:ь -т ,с< •
.-•:">::: •/ дгтгй, чяего лесю^Г^ССГД „." •>; -
Б раз?;;"":* Д irr-, т 6:.
зна^мтг? падгелегг-гекг'! гпкг.- ::?к " ?

Псвре"г-к:-:ч по^е^-гк!'" гс^^пнсГ. so.tCic:: •:•:..."

i7;.о-;тг." чгу-гпю:? ; м т н о ^'-чр'-г:- г;-.: rci-o-
эоракп:; в ^ з ^ п о г о ко:-:?г.рста /ггкрвкоэяцгутр.тог^а" " г / ,
1
д-лчой /apj>p::crra:.:::a, ^лркоограг-ыа/ v.ja: ГКГ нргс-: :.':;,::
а :: 8хс-знц".;;.0логг:а-'л-.''£/ за ^-чакгс пар-;-::::.
оЯЦО^Елегра;:'-^ к Со^с" ясг-га о:'"-:тгг]>'с""'"
РГЛИЭТСЯ 'ГЛРЕ vn- V - H ^ C э:,'ат!'ч-;с•"•г., • V ! -.\-.S
 -за-
>

;-ОрОЛО ярТ-рЧСГГ-Й'ХКЩ, "ОГСрРЛ ГГрГ! ЙОЛЬГС"1 Ч'.'.ГГ.Б ?£.!•,:.CPps£i:Ji

П^ЗРОЛЯЙТ д^лчть oîi-ÎÛK::.

"•О ' " " /r^ipTcr-v, СИДРОМ И Т.д./ :ÎO:~ C T Б Г , Т Ь ДИАПС^ТРРОВАЗО

гтрг упот:''Ow.>4-i:î ' кг- * rri.iiv •v.: • -iV

При травматизме костного в мозге, садам важнчи ЯВЛЯ-

ЕТСЯ .'- якла.'мн позво.чсччсгс с т с л ? а .

Карджгейгпграторм--'? / д ч х а т е л ъ я т - / псвр€"Де:-г:.-1, :-.с-тс-
р:-э ..гогут пслиитьоя у сорь":->:с гем-'нсгс, пг;: i::-:To.i?.:.3:it)ii
, чрл^тг-я : "О^" к „Tăriei« г : * ,
p^ïc-" 1:3---cri-i"?: /от".-: ^.ai.-;— -:с:.ел-т/.
Ilpv. ч - а ^ г о ^ н " ? - - ^ з г - д а х , эт:: : -.".'гу-

' LS HâDIODIAKSSSIC DANS LES TBAUMAIISiiSS GfiASIO-

•:.*5Â2aâUX

. Goaf.Dr.1.Benè.DP,0.Georgeäcu, Dr,D,Tlmo£te»
Ifc-S.Simicnaccra, Dr. S l a n a P a t t e e

CLZKl^IB OB HêûI0L0&X3 L'HOPITAL COLTS A SX CLINIQUE

DB XEURGLGûrXS L'HOFIÏAL C0L3KTIN1, BUCAHEST

Las t r a u o a t l o m e s û n a n i o - e é r é b r a u x s o n t t o u j o u r s e n
c r o i s s a n c e a l a cause de l a g?ende f r é q u e n c e des a c c i d e n t s
de r o u t e e t ceux c i nous imposent une b r è v e r é v a l o r i s a t i o n
e t une n o u v e l l e s y s t é m a t i s a t i o n d e s méthodes de d i a g n o s t i c
r a d i o l o g l q u e , c o n c e r n a n t l a grande importance de l a r a d i o -
l o g i e dans l e b i l a n l é s i o n a l .
Bxceptant l e s p l a i e s ouvertes, urgences c b i r u r g i -
 - 33 -
c a l s s , qui as f o n t i t a i c i l a question, pour un radiologue
d e v n t un t r a u m a t i s é c r a n i o - c ^ r é b r a l i l y a t r o i s a l t e r n a -
t i v e s : - l e grand t r a u m a t i s é comateux, dont l e s l é s i o n s
osseuses s o n t sécondaires e t od l ' o n f a i t des i n v e s t i g a -
t i o n s r é d u i t e s , seulement a r i e n t a t i v e s ; - l e traumatisé
moins £rave» od l ' o n peut a p p l i q u e r Ses t e cliniques d i v e r s e s
e t - traumatisme crânien mineur qui impose l a recherche
des e v e n t u e l l e s m o d i f i c a t i o n s osseuses q u ' o n peut pas g é -
néralement d é ^ o n t r é r s u r l e s 5 c l i c h é e s fundamentale s .
Les f r a c t u r e s du crSne. Si l a commotion c é r é b r a -
l e n ' e s t pas t o u j o u r s a s s o c i é e avec des l é s i o n osseuses du
c r â n e , i l y a t o u t e f o i s un c e r t a i n r a p p o r t de p r o p o r t i o n a -
l i t é d i r e c t e . I l y a ôes f r a c t u r e s s i g n i f i c a t i v e pour l e
d i a g n o s t i c ( l e t r a j e t de f r a c t u r e s u r l e s i l l o n , de 1 ' a r t e r e
seningée moyenne) ou pour l e p r o g n o s t i c ( l e s f r a c t u r e s des
s i n u s f r o n t a u x ou de l ' é t h m o i d e ) de l a l é s i o n c é r é b r a l e .
I l y a a u s s i des problèmes médico-légaux va. ce qui concer-
ne un ancien t r a j e t de f r a c t u r e chez un t r a u m a t i s é l d g a r .
Sn t o u t cas on f a i t t o u t d ' a b o r d 5 r a d i o g r a p h i e s ,
d i t e s de b a s e , (une i n c i d é n c e a n t é x o - p o s t é r i e u r e ou p o s t é -
r o a n t é r i e u r e , s e l o n l e c a s , uns oblique de f a c e , l a base
e t l e p r o f i l de d r o i t e e t de gauche ). Bsr r a p p o r t aux n é -
cessités du d i a g n o s t i c e t ->en c o r r é l a t i o n avec le в s i g n e s
c l i n i q u e s , on f e r a d ' a u t r e s i n c i d é n c e s , a u s s i des i n c i -
dences t r a n g e n t i e l l e s e t d e s tomographies pour la vôute
du c r § n e , e t n i n s i que d e s i n c i d e n c e s spéciales régiona-
l e s p o u r l e s s t r u c t u r e s de l a Ъаве. On n ' o u b l i e r a jamais
l'examen minutieux de l a colonne c é r v i c a l a s u p é r i e u r e
s u r t o u t en cas d ' a o c i d e n t s de r o u t e .
 La d i a g a o s t i o r a d i o l o g i q u e suppose une t r é e
bonne connaissance de l 1 a n a t o m i e e t des v a r i a n t e s du
crâne normal.
Les f r a c t u r e s du nouveau-né, dues gu f o r c e p s e t
a u s s i c e l l e s i n t r a - u t é r i n e s (pendant l'accouchement) o n t
une simptomatologie neurologique assez d i s c r è t e , avec d e s
t r a j e t s de f r a c t u r e r e c t i l i g n e s e t une tendance au d i a s -
tasis.
L ' é v o l u t i o n r a d i o l o g i q u e d ' u n t r a j e t da f r a c t u r e
e s t assez v a r i a b l e s d i s p a r i t i o n (chez l ' e f a n t ) , l a p e r s i s -
tence ( q u e l q u e f o i s chez l ' a d u l t e , t r è s f r é q u e n t спез l e s
â g é e s ) . L'Osteopathie posttraumatique ( l a l i s e э з з з и э е ,
condensation atropiiique, h i p é r o s t o s e , o s t e o p a t h i a p o s t -
traumatique mixte, des к i s t e s j s s e u s o s , déformation du
crafle).
L ' e x a œ n r a d i o l o g i q u e a une grande importance
dans l a s u r v e i l l a n c e de l ' é v o l u t i o n e t dans l e d i a g n o s t i c
de c e r t a i n e s complications: i n f e c t i e u s e s ( o s t é i t e s , oto-
mastoidltes~, abces c éir é b r a l , ganréne gasseuse f u l m i n a n t e ) ,
l'emphiséme sous-cutanné, l e céphalhématome, l e c é p h a l h y -
d r o c e l e , du s i n u s p é r i c r a n i e n , des f i s t u l e s avec l i q u i d e
c é p h a l o - r a c h i d i e n , des pneumocéphalias post-traumatiques,
f r a c t u r e s crâniennes p r o g r e s s i v e s de l ' e n f a n t , e t a u s s i de
complications tumoaales ( l e eholéste atoioe l e aucocéle i n -
trasinusal, et kistes osseuses).
Lee l é s i o n s de l ' é n c é p h a l e supposâmes р з г l e
b i l a n radiuiotyLque des r a d i o g r a p h i e s du crâne osseux d é -
v i e n t é v i d e n t e s p a r l ' u t i l i s a t i o n d ' u n e substance de con-
t r a s t e gazeuse (pneumoéncépihalographie ou v e n t r i c u l o g r a -
 - 35 -

p h i e ) ou. iodäo (peur l e s ' v a i s s e a u x c é r é b r a l e s - l ' a r t é r i o -

graphie ou l a p h l é c o g r a p h i e ) , e t a'osai p a r de nouvelles mé-
thodes ( l a s c i n t i g r a p h i c a t l ' e c h o é n c é p h s l o g r a p h i e ) pour
l ' é t u d e d i r e c t e du c e r v e a u . Toutes oes méthodes s o a t com-
p l é i ^ e n t a i r e s e t on peut d i r e que l'echoéncép&alographle e t
s u r t o u t l a s c i n t i g r a p h i c , q u i s o n t en шбоз temps l e s »п<ия
dangereuses, c o a p l é t e n t p a r f a i t e a a n t L ' a r t é r i o g r a p h i e ( q u i
avec une grande fréquence des séquences permet des a p p r é -
ciations fonctionnelles).
Les trauiMtismes des n e r f s c r â n i e n s sont f a c i l e -
ment i d e n t i f i a b l e s par l a découverte d ' u n e l é s i o n usseuse
sur s o n t t r a j e t .
Le hématome e x t r a d u r a l peut ê t r e observé dans
l e s f r a c t u r e s du сгЗяе (presque t o u j o u r s ) , m o d i f i c a t i o n de
1э p o s i t i o n de i.a glande p i n é a l e e t s i g n e s echoéncéphalo-
&гэ L-hiquas.
lie hématose s o u s d u r a l donne l a d é v i a t i o n l a t é r a l e
de l a glande p i r . é a l e ; à 1 ' a r t é r i o g r a p h i e on peut e y i d e a c i e r
una espace sans v a s c u l a r i z a t i o n , m o d i f i c a t i o n s de l a p o s i -
t i o n des v a i s s e a u x de la l i g n e médiane e t 4 l ' o c c a s i o n de
1 ' é n c é p h a l o g r a p h i a un c r o i s s e n t »pneum.«tiqua e t d i l a t a t i o n
du v e n t r i c u l e l a t é r a l opposé. L'echoéncéphalographle p e u t
montrer des d é v i a t i o n s d e s s t r u c t u r e s médianes e t la s c l a -
t i g r a p h i e une zone muette.
Le hématome i n t r a cer é Dre 1 s e c a r a c t é r i s e par une
région s a n s v a s c u l a r i z a t i o n , expansion régionale,, e t on
peut v o i r q u e l q u e f o i s des malformations v a s o u l a l r e s .
l e s hydroiass montrent des s i g n e s osseux l e s i o n e l e
 - 56-
anoienea e t da hématome sous d u r a l . a l'artériographie.
Toutes сев méthodes d ' I n v e s t i g a t i o n nous permet-
t e n t d ' é t a b l i r l e d i a g n o s t i c radi.ologig.ue dans l a s a u t r e s
l é s i o n s eraniénnes a u s s i .
On n ' o u b l i e r a jamais l e s thromboses a r t é r i e l l e s
( d ' a p p a r i t i o n t a r d i v e ou a p r è s traumatisâtes m ine urs J, v e i n -
euse e t l e s communications a r t é r i o - v e i n e u s e pcsttrauma t i -
ques.
Sn ce qui concerne l a moelle é p i n n i ô r e , l ' e x a m e n
de l a colonne v é r t e b r a l e s u i f i t .
b a s l é s i o n s cardiopulmonaires peuvent s u r v e n i t
chez 1«s t r a u m a t i s é e comateux dans un s é r v i c e de réanima-
t i o n . Ce p é r i l nous impose une é t r o i t e s u r v e i l l a n c e r a d i o -
logique pulmonaire. Ou p e u t observer a i n s i :
— l e ohao pulmonaire c a r a c t é r i s é p a r une i n s u f -
f i s a n c e r e s p i r a t o i r e algue e t l ' a p p a r i t i o n quelques j o u r s
aprôs de c e r t a i n e s m o d i f i c a t i o n s pulmonaires l n t e r p z e t é e e
habitualament comme m o d i f i c a t i o n s d'oedème pulmonaire a i g u ,
Pneumopathie, a s p i r a t i o n ;
- l ' i n t o x i c a t i o n pulmonaire ave о u 2 &>nt l e s mo-
d i f i c a t i o n s r a d i o l o g i q u e q u i p a r a i s s e n t 60-72 heures
l ' a d m i n i s t r a t i o n de l a r e s p i r a t i o n a r t i f i c i e l l e avec o x l -
gène t r è s concentré ou p u r i l e s m o d i f i c a t i o n s r a d i o l o g i q u e s
sont superposablee aux a s p e c t s de 1*oedème pulmonaire aigus
- l'oedème pulmonaire aigu e t l e s l n f e o t i o n s pulmo-
naires ont les caractères.habituels.
Sane l e s cas avancés ces l é s i o n s peuvent s ' a s s o -
oier entre e l l e s .
 -У? -

-DlAGHÜbTICUIi IN U-aCiEHÏRLE ТОВАСО-КШОТАВЗ

Conf. D r . F l . Barca о, Dr. A. Stan* Dr. P.Bărbuneanu
C l i n i c a de F t l z i o l o g i e - B u c u r e ş t i

e s e n ţ e l e în s f e r a aparatului r e s p i r a t o r c o n s t i -
t u i e e v e n t u a l i t ă ţ i î n c a r e medicul e s t e pus î n s i t u a ţ i a de a
lua и h o t ă r î r e t e r a p e u t i c ă imediată Impusă de simptomatolo-
g i a a l a r m a n t ă a b o l n a v u l u i , de s t a r e a p s i h i c ă a a c e s t u i a '
(unele simptome î l impresionează pe b o l n a v ş i f a m i l i e î n -
t r - u n mod d e s o e b i t - cum e s t e h e m o p t i z i a , mal ales l a p r i -
ma a p a r i ţ i e ) , ae p o s i b i l i t ă ţ i l e de e v o l u ţ i e a b o l i i ; aupă
a p a r i ţ i a eCiestui e p i s o d , de c o m p l i c a ţ i i l e care pot a p e r e ,
precum ş i de p r o n o s t i c u l b o l i i oare p o a t e f i schimbat t o -
t a l i n urma unui a c c i d e n t grav - hemoptizie masivă,pneuao-
t o r a x masiv e t c .
U r g e n ţ e l e pot f i d i f e r e n ţ i a t e după g r a v i t a t e a l o r
în:
- urgenţe majore, cînd i n t e r v e n ţ i a t r e b u i e s ă f i e
promptă ş i e r o i c a ; aşa cum s e i n t î m p l ă î n c a z u l emfizeinulul
malformativ gigant l a non n ă s c u t , î n h e m o p t i z i i m a s i v e , î n
pneumotorax cu v e n t i l , o b s t r u c ţ i e b r o n ş l c ă p r i n corp s t r ă -
in inhalat etc.;
- urgenţe minore, m a n i f e s t ă r i r e s p i r a t o r i i de
importanţă minară oare î n s p ă i m î n t ă Dolnavul, mal a l e s cînd
aper p e n t r u prima d a t ă , aşa cum s î n t p r i m e l e crize de astm
broruşic, h e m o p t i z i i mici î n b r o n ş i e c t a z i i hemoragioe, j u n r
g h i u r i t o r a c i c e î n pneumotoraxul spontan s a u î n e m b o l i i l e
pulmonare.D i a g n o s t i c u l de o a u z a l i t a t e a m a j o r i t ă ţ i i căzu-
r i l o r се ее p r e z l u t ä ca urgenţe e s t e s t a b i l i t c l i n i c p r i n
simptomatologia oarecum patognomonică, examenul r a d i o l o g i e
avînd menire;' de a confirma s u p o z i ţ i a d i a g n o s t i c ă ş i de a
preciza grs de î n t i n d e r e a l e z i u n i i sau i e p o r t n n ţ a a c e s -
teia»
E x i s t ă însă
» c a z u r i numeroase cînd r a d i o l o g u l u i
î i revine s a r c i n a de a e x p l i c a modificarea ce a dat n a ş t e -
r e simptomului сагв a determinat u r g e n ţ a .
De asemenea» r a d i o l o g u l u i i i revine s a r c i n a de a
preciza m o d i f i c ă r i l e ce s e i n s t a l e a z ă după rezolvarea чо-
c i d e n t u l u i precum ş i a complic«viilor ce e v e n t u a l pot чpa-
re.
B e z u l t a t u l i n v e s t i g a ţ i e i r a d i o l o g i c s poate h o t ă -
r î ş i a t i t u d i n e a t e r a p e u t i c ă , r a d i o l o g u l putînd Глее c a t e -
gorisirea urgenţelor în:
- urgenţe medicale, în care terapeu-cica e s t e
pur medicală, i a r a t i t u d i n e a î n continuare e s t e de expec-
tativă ş i
- urgenţe c h i r u r g i c a l e , î n care i n t e r v e n ţ i a chi-
r u r g i c a l ă e s t e o b l i g a t o r i e ş l imediată, de p r e c o c i t a t e a
e l âepinzînd rezolvarea c a z u l u i c î t ş i p r o n o s t i c u l bolna-
vului.
n r g s n ţ e l e toraco-pulmonsie щр 1 ' nu un c a r a c t e r
important de care t r e b u i e să se ţ i n ă seama: multe p r o c e -
se patologice evoluează cu aspect s u b i c u t sau c r o n i c , u n e l e .
din ej.e p u ţ i n d t r e c e nevbservate, nsavînd simptomatologie
u i i n i o ă sau aceasta f i i n d de minimă importanţă, d i a g n o s -
t i c u l punîndu-se cu ocazia unui ехявэп. r a d i o l o g i c de r u -
t i n ă sau de d e p i s t a r e î n masă. I n t r - u n momtnt d a t , p r i n
e v o l u ţ i a p r o c e s u l u i sau p r i n c o m p l i c a ţ i i l e r e a l i z a t e pe '
 - 39 -
elementele anatomice î n v e c i n a t e , se produc accidente une-
o r i extrem da sr»ve sau. c a r e schimbă t o t a l aspectele b o l i i .
Fot f i c i t a t e complicaţii, c a : h e m o p t i z i i majore
p r i n u l c e r a r e a unui vas mai mare de c ă t r e un proces i u f l a -
111 t o r s p e c i f i c sau n a s p e c i f i o , diseminări de s c o l e x i , d u p ă
ruperea unui c h i s t h l d a t i c cu r e t e n ţ i e de membrană,pneumo-
t o r c x s p o n t a n cu supapă p r i n ruperea unei bule de enfizem
subcortical l e e t c . , c o m p l i c a ţ i i care d e v i n elementul p r i n -
c i p a l pe t a b l o u l p a t o l o g i c , maladia de b a z ă t r e c î n d p e n t r u
momentul r e s p e c t i v pe p l a n u l a l d o i l e a .
D a t o r i a medicului ş i n à i a l e s a r a d i o l o g u l u i î n
a c e s t caz e s t e de a e x p l i c a simptomul care я determinat
u r g e n ţ a , t o t o o d a t ă să recunoască ş i c u z » care a dat n a ş -
t e r e simptomului r e s p e c t i v , p e n t r u • se p u t e a preveni pe
mai t î r z i u i n s t a l a r e a unui a l t episod a c u t care să cons-
tituie urgenţa.
Tinînd seama de c e l e de mai s u s , c a t e g o r i s i r e a u r -
' g e n ţ e l o r î n s f e r a a p a r a t u l u i r e s p i r a t o r t r e b u i e să s e f a -
că î n primul rând după simptomul major c l i n i c pe care î l
p r e z i n t ă bolnavul râmînînd ca mai apoi s ă f a c ă ş l o c a t e -
g o r i s i r e după s u b s t r a t u l m a r f o l o g i c ş i dupa cauza i n s t a -
l ă r i i acestor procese.

I . DISBIESA
Cu a s p e c t major, a c u t , ce survine b r u s c ş l î n p l i -
nă s ă n ă t a t e a p a r e n t ă , a t r a g e e t e n ţ i a b o l n a v u l u i , i a r cînd
aceasta devine incomodă o b l i g ă bolnavul s ă s e p r e z i n t e l a
modic.Desigur Că dlspneea e s t e î n s o ţ i t ă ş l de a l t e slmpto-
me c l i n i c e , d a r acestea au un c a r e c t e r secundar, de î n s o -
ţire.
 - 4c -
Diagnosticul d i f e r ă după v î r s t a bolnavului,
A.La un nou n ă s c u t , în primele z i l e după n a ş t e r e poate s u r -
-veni o dispnee marcată, care devine din ce î n ce n a i acută,
?par fenomene de a s f i x i a ş i c o p i l u l moare dacă nu se i n t e r -
vine de urgentă. Diagnosticul e s t a a s d i c i l . ţ i n î n d seam de.
aspectul c a r a c t e r i s t i c a l p r o c e s u l u i , f i i n d vorba de un aa-
fizem malformativ gigant, examenul radiologic confiraînd
d i a g n o s t i c u l ş i p r e c i a î n d importanţa aodif i c ă r i l o r .
a) Smfizemul malf ormativ g i g a n t , maladie c o n g e n i t a l ă , r e c u -
noaşte ca s u b s t r a t morfologic l i p s a unor c a r t i l g g i i b r o n ş i -
ce, r e p l i u r l de mucoasă bronşică, m a l f o r c a ţ i i d e ' s t r u c t u r ă
bronşică care r e a l i z e a z ă un proces de supapă e x p i r a t o r i a
provooînd o h i p e r i n f l a ţ i e i n t e r i t o r i u l pulmonar d e s e r v i t
de oronşin r e s p e c t i v ă . Aerul pătrunde cu u ş u r i n ţ ă în p l ă -
mîn unde se acumulează, naputînd să f i e evacuat, d a t o r i t ă
o b s t r u c ţ i e i produse de c ă t r e s e n t i l u l r e s p e c t i v . T e r i t o r i u l
h l p e r i n f l a t (segment,lob,plămîn), se d e s t i n d e continuu co-
labînd r e s t u l de plămîn î n v e c i n a t , *poi d i s t e n s l a se nwn'i-
f e s t ă pe medlestln pe care î l deplasează s p r e hesiitoracola
s ă n ă t o s . Această colabare a plăiaîhulul î n v e c i n a t , a plămînu-
l u i congener, precum ş i t u l b u r ă r i l e c i r c u l a t o r i i r e a l i z a -
t e p r i n deplasarea m d i a s t l n u l u i ş i compresiunea navelor
cu t u l b u r ă r i hemodlnamice î n c i r c u l a ţ i a de î n t o a r c e r e , v o r
provoca o dispnee marcată, fenomene de snexie ş i moartea
p r i n a s f i x i e » Atitudinea t e r a p e u t i c ă e s t e c h i r u r g i c a l ă s r e -
z e c ţ l e t e r i t o r i u l u i d e s e r v i t de bronşla cu v e n t i l , d u p ă care
s e produce reexpanslunaa plămînulul î n v e c i n a t ş i r e v e n i -
r e a mediastlnului î n p o z i ţ i e normală.
Radiologie Imaginea e s t e c a r a c t e r i s t i c ă : i n hemi-
 - 41 -
t o r a c e l e corespunzător p r o c e s u l u i p a t o l o g i c s e c o n s t i t u i e o
h i p e r t r a n s p a r e n ţ â d i f u z ă pe Î n t r e g h e a i t o r a ce l e , t e r i t o r i i l e
î n v e c i n a t e f i i n d colabate î n t r - u n grad q t î t l e maro î n c î t
•'le devin n i ş t e b e n z i op я ce s u b ţ i r i ce se confundă cu opa-
c i t a t e a s e d i s s t i n u l u i sau a bemidiafragmului. Senonenele de
d i s t e n a l e s î n t p r e z e n t a î n t r - u n grad cu a t î t mai important
cu c î t p r o c e s u l e s t e mai vechi (vechimea p r o c e s u l u i f i i n d
considerată în această s i t u a ţ i e î n z i l e sau c h i a r o r e ) . S e
recunoaşte o c r e ş t e r e a d l a m e t r e l a r h e m i t o r n c e l u l r o s p e c -
. t i v , cu l ă r g i r e a s p a ţ i i l o r intercostale,orizontaUzarea
c o a s t e l o r , c o b o r î r e a hemidiafragmulul cu l i m i t a r e a pînă
la abolirea mişcării acestuia, deplasarea aediast Inului
s p r e be mit or a c e l e s ă n ă t o s , h l l u l pulmonar e s t e împins spre
n e d i a s t i a cu c a r e se confunda.
I n hemitoracele congener se c o n s t a t ă o scădere
a t r a n s p a r e n ţ e i pulmonare p r l n t r - u m proces de c o l a b a r e ,
c î t ş i p r i n c r e ş t e r e a d i a m e t r u l u i v a s c u l a r d a t o r i bă unei
h i p e r c i r c u l a ţ l l pulmonare compensatorii,
b ) T r a i e c t a b e r a n t a l a r t e r e i pulmonare afcînfM- de a s e -
nenea n a l f o r m a ţ l e congenitală c a r e recunoaşte o a a l p o z i -
ţ i e a a r t e r e i pulmonare s t î n g l , c a r e î n a i n t e de a ajunge
l a h l l u l pulmonar t r e c e î n i n e l a n t e r i o r , l a t e r a l ş l pos-
t e r i o r h r o n ş i e l p r i m i t i v e d r e p t e , r e a l i z î n d o compresie
l a n i v e l u l a c e s t e i a . Compresiunea r e s p e c t i v ă produce un
p r o c e s de s t e n o z ă b r o n ş l o ă , precum ş l un proces de a t r o -
f i e a p e r e ţ i l o r b r o n ş l e i p r i m i t i v e care r e a l i z e a z ă un тап-
•cil . e x p i r a t o r . Fenomenul de v e n t i l e s t e mai a c c e n t u a t c î n d
c o p i l u l e s t e î n a r t o s t a t i s m ş i scade sau d i s p a r e cînd co-
p i l u l e s t e c u l c a t . Se m a n i f e s t ă d i n primele z i l e de v i a ţ ă ,
cu o simptomatologie asemănătoare cu a emfizemului шлIfог-
mativ gigant î n s ă î n i n t e n s i t a t e mal mică. Un semn c l i n i c
' c a r a c t e r i s t i c e s t e acela că dispneea ş i cianoza accentua-
t ă apar cînd. c o p i l u l e s t e aşezat î n o r t o s t a t i s m d a t o r i t ă
f a p t u l u i că g r e u t a t e a plămînulul trage pe bronşie ş i măreş-
t e gradul de o b s t r u c ţ i e . Fenomenele se aca&rtuează cu -tila-
p u l , luîsd alura de urgenţă.
Tarepia e s t e c h i r u r g i c a l ă , cu d e g a j a r e a b r o n ş l e i
p r i m i t i v e r e s p e o t i v e , r e z e c ţ i a segmentului bronşie a f e c t a t
snastomoză a capetelor s ă n ă t o a s e . In cazul î n care nu
se i n t e r v i n e t, survine e x i t u s u l .
Badlologic aspectul e s t e asemănător cu я prece-
d e n t e i , cu h i p e r t r a n s p a r e n ţ a d i f u z ă a unui h e m i t o r a c e , f e -
nomene de d i s t e n s i e a organelor învecinate ( g r i l a j c o s t a i ,
hfemidiafragm, msdiastin, amprentă la n i v e l u l p e r e t e l u i езо»
f a g u l u i %ată de compresiunea v e n e i aberante ^ p l â m î n u l con-
gener mal opac d e c î t normal î n t r - u n proces de compensare
c i r c u l a t o r i e . Aspect c a r a c t e r i s t i c e s t e că fenomenele r a -
d i o l o g i c s d e s c r i s e cel p u ţ i n î n primele z i l e scad în. i n -
tensitate sau d i s p a r în d e c u b i t .

Во La copilul mic", dlspnee a apare ca simptom de urgenţă

r e s p i r a t o r i e î n s p e c i a l î n b o l i l e l n f e c ţ i o « s e ale t r a i e c -
t u l u i r e s p i r a t o r superior-angIna, l s r i n g i t n , angine d l f t e -
r i o e care se manifestă sub f o r m t de crup. edeme sau s p a s -
me l a r l n g i e n e î n s o ţ i t e ş i de cianoză, sufoca ţ i e e t c .
• De a c e s t e procese nu ne vom ocupa пэ«vînd un r ă -
sunet r a d i o l o g i e , e l e f i i n d de domeniul e x c l u s i v a l radi-
oului pediatru. .
•Pro ca se d e s t u l de des î n t î l n i t e la a c e a s t ă v î r s -
 - 43 -
üä s l u t î n s ă c e l e c t a t g r i t e :
a) I n h a l ă r i i da c o r p i s t r ă i n i , ü s t e cunoscut f ă p -
t u i ca la a c e a s t ă v î r s t ă c o p i i i • i n t r o d u c î n gură d i v e r s e
u b i a c t s cu care s e joacă, ( o i l e , seminţe e t c . } , gomă da mes-
t e c a t , alimente incomplet m a s t i c a t e pe care l e u i t ă , iar
i n t r - u n moment de n e a t e n ţ i e cînd- s î n t a b s o r b i ţ i dé joaca
f.qc un gest de i n s p i r a ţ i e mal a c c e n t u a t antrenând î n t r a -
i e c t u l bronşie o b i e c t u l r e s p e c t i v . Obiectul p o a t e f l de
asemenea î n g h i ţ i t ş i p r i n t r - u n p r o c e s s p a s t i c s a rămînă î n
e s o f a g . Urmează c h i n t e de t u s e s u p ă r ă t o a r e , apoi î n f u n c ţ i e
de g r a d u l b r o n ş l e i o b s t r u a t e sau a FЭПСПЕПЫОГ bronhospas-
t l c e supraadăugate apare dispneea cu c a r c a t e r major, cia—
nuză ş l c h i a r s u f o c a r e cînd o o i e c t u l e s t e i n h a l a t , sau du-
r e r e a , disfagia cînd obiectul este îngr-iţit. diagnosticul

e s t e pus &e anamneză, dar r a d i o l o g u l u i 1 se cere s a p r e -

c i z e z e l o c u l unde s e g ă s e ş t e c o r p u l s t r e i n i n h a l a t , teri-
t o r i u . ! pulnonar i n t e r e s a t , precum ş i gradul de t u l b u r ă r i
ventilatorii realizate (aţelectazie, hiperinflaţie etc.).
ïïoata aceste elemente .Tcacizate* t e r a p i a cade i n s a r c i n a
OPJr-lat u l u i c a t e t r e b u i e s ă - l e x t r a g ă .
Imaginea r a d i o l o g i c ă d i f e r ă după cum o b i e c t u l a
t o s t i n h a l a t s a u î n g h i ţ i t , dacă a c e s t a e s t e r a d l o o p a c sau
nu ş i î n cazul i n h a l ă r i i dacă r e a l i z e a z ă o o b s t r u c ţ i e t o -
t a l ă sau p a r ţ i a l ă . - .
I u c a z u l i n care o b i e c t u l e s t e i n h a l a t ş l e s t e
r a d l o o p a c , ' va f i pus î n e v i d e n ţ ă r a d i o s c o p i e ş l 1 s e va
p r e c i s e p o z i ţ i a . I n cazul în care nu-este opac,localizarea
s e va f a c e ţ l n î n d seama de p r o c e s e l e secundare r e a l i z a t e
de o b s t r u c ţ i e ( a ţ e l e c t a z i o , h i p e r i n f l a ţ i e ) . Graciai de ob-
s t r u c ţ i e va f i s t a b i l i t " p r i n m a n i f e s t ă r i l e teritoriului
pulmonar t r i b u t a r b r o n ş i e i o b s t r u a t e , a s t f e l î n o b s t r u c ţ i a .
t o t a l ă s e va I n s t a l a d e s t u l de precoce un proсев de a t e l e c -
«

t a z i e , î n o b s t r u c ţ i a p a r ţ i a l ă t e r i t o r i u l pulmonar r e s p e c -
t i v nu va f i a f e c t a t sau va p r e z e n t a un proces de h i p e r -
inf l a ţ l e cînd s e i n s t a l e a z ă un feDonen ue v e n t i l e x p i r a t o r ,
Bronhografia aduce r e i a ţ i i .suplimentare mai a l e s c î n d o b i e c -
t u l inhalat este radiotransparent.
Cina c o r p u l e s t e î n g h i ţ i t ş i e s t e . r a a i o u p s c e l
va f i pus î n e v i d e n ţ ă r a d i o s c o p i e pe t r a s é u l r e s p e c t i v a i
e s o f a g u l u i . I n v e s t i g a ţ i a t r e b u i n a s ă f i e c o m p l e t a t ă ş i de
un t r a n z i t b a r i t a t care p r e c i z e a z ă s i t u a ţ i a e s o f a g i a n ă ' p e
de o p a r t e , i a r pe de a l t ă p a r t e e x i s t e n ţ s Curpului s t r ă i n ,
a t u n c i cînd nu e s t e radioopac.
Ш proces mai dramatic î n care examenul r a d i o l o -
g i e pune î n e v i d e n ţ ă r e z u l t a t e l e t a r d i v e e s t e e e o f a g i t a
p o s t c a u s t l c ă . In primele momente după Ingerarea de c a u s -
t i c e , urgenţa e s t e p u r medicală, d i a g n o s t i c u l f i i n d pun
p r i n anamneză. După un timp îndelungat cînd p r o c e s u l s e
c i c c t r i z s a z ă , se i n s t a l e a z ă t a b l o u l r a d i o l o g i e de e s o f a g
p o s t c a u s t i c care nu mai e s t e u r g e n ţ ă ş i d e c i faoe
obiectul prezentului raport,
b ) S t a f i l o c o c i a pulmonară, proces i n f l a m a t o r acut
poate deveni u r g e n ţ ă i n momentul î n c a r e s u r v i n unele com-
plicaţii.
I n s t s f i l o c o o i a pulmonare apar m u l t i p l e elemente
c a v i t a t e , unele cu s u b s t r a t n e c r o t i c , a l t e l e f u g a c e , r e c u -
noscînd. procese de s u f l e j p r i n v e n t i l e x p i r a t o r b r o n ş l c .
precum ş l empleme p l e u r e l e . Evoluţia a c e s t u i proces e s t e
a c u t ă , examenul r a d i o l o g i e f i i n d n e c e s a r d i a g n o s t i c u l u i ş i
urmăririi evoluţiei,
fîxistă c a z u r i , d e s t u l de f r e c v e n t e ? , cînd s e p r o -
duc fenomene secundare, c o m p l i c a ţ i i c a r e . t r a n s f o r m ă c a z u l
•s
i n t r - o u r g e n ţ ă , l n s t a l î n d u - a e cu p r e c ă d e r e dlspneea ş i c i a -
no2a.
Bate vorba â n s p e c i a l de pneumotoraxul spontan
care s e p o a t e i n s t a l a p r i n ruperea u n e i bule s u b c o r t l c a l e
cu r e a l i z a r e a unui pneumutorax cu l i c h i d , ma s i v , cu fenome-
ne a c c e n t u a t e de d l s t e n s i e , d e p l a s a r e a m s d l a s t l n u l u i , f e -
nomene ce n e c e s i t ă o I n t e r v e n ţ i e m e d i e o - c h i r u r g i c a l a de
u r g e n ţ ă t i n z î n d l a e x s u f l a r e a pneumotoraxulul.
Radiologie s e va c o n s t a t a c ă pe U n g ă a s p e c t u l de
s t a f i l o c o c i e cunoscut a n t e r i o r apare ş i un pneuaotorax ma-
s i v cu l i c h i d , cu m e d l a s t l n d e p l a s a t ş i hß mitorg ce cu dia-,
ce-erele c r e s c u t e *
C . l a v i r a t a a d u l t ă , cu p r e c ă d e r e , u r g e n ţ e l e toraco-pulmo-
nare îmbracă un c a r a c t e r d i f e r i t de c e l e a l e v i r a t e i с о -
v i i â r i e i , e l e repre--entînd î n s p e c i a l c o m p l i c a ţ i i a l e unor
m a l a d i i de cele mai multe u r i c r o n i c e , cunoscute.
Urgenţele c a r e s e m a n i f e s t ă cu aimprom c l i n i c ma-
j o r r e p r e z e n t a t de d i s p n e e s î n t t
a ) astmul b r e n ş i e ţ
b) edemul pulmonar a c a t i
c ) emfizemul l n t e r s t l ţ i a l
a ) Astmul b r o n s l c . maladia c r o n i c ă pe c a r e p a c i e n t u l ş l - o
c u n o a ş t e . Xn perioada cînd apare c r i z a d a t o r i t ă oronho-
spasmulul p a c i e n t u l î ş i adminâstreaisă d r o g u r i l e o e - 1 s t a u
 - 46 -

l a îndemîaă, i i a î n d u - ş i î n t r - u n timp mai mult sau д а ! p u ţ i n

scurt.
Criza de astm bronşic r e p r e z i n t ă atusci
cînd s e i n s t a l e a z ă p e n t r u p r i z e d a t ă ş i c i «lc-з cînd a a -
n i f e s t ă r i i e c l i n i c e ş i dispaeea s î n t a i j u r e , işa cam s e
poate întîmpla -ta i n s t a l a r e a unui p r o c s s a l e r g i c cu L'.ani-
f с s t a r e astmatică.
Examenul r a d i o l o g i e poate f i r e v e l a t o r a t u n c i
cînd se execută f u n c t i o n a l ş i f a r j a a c o d i i r r . i c .
I n criôa de astm bronşic d a t o r i t ă unui procas de
brunhospasm, imaginea r a d i o l o g i c s va f i r e p r e z e n t a t a sta-
t i c de e l e œ n t e de h i p e r i n f l ^ ţ i e pulmonară cu cele douà .
simptoce majore; h i p e r t r a n s p a r e n ţ q ş i fenoaans de d i s t e n -
s i e . î&camenul r a d i o l o g i e l'une ;1опя1 va e v i d e n ţ i a m s ä o r e -
ducere a m i ş c ă r i l o r hemidiaxraïmelor ( n d i o s c o p i e ) un .pro-
ces de " a i r t r a p p i n e " r e p r e z e n t a t p r i n l i p s 9 de o p n c l i ' l e -
re a s p a ţ i i l o r t r a n s p a r e n t e r e t r o c a r d i a c ş i r e t r o s t e r n a l
(de p r o f i l ) i n e x p i r f o r ţ a t , coloanele de pe a i ^ r a f i a puimu-
вдха xn i n s p i r ş i e x p i r f o r ţ a t »semănătoare en t r a n s p a r e n -
ţ a , hemidiarrasnele i n cele doua s i t u a ţ i i cu d e p l a s a r e mi-
nimă, d a r pe chimograria d i s f r a g m a t i c ă t n i n e p i r f o r ţ a t
unda de ascensiune mică ş i cu nişenre paradoxală. După nd-
n d n i s t r a r e a de b r o n b o d i l a t a t o a r e (Wovodrin, Alupent),aspec-
t u l r a d i o l o g i e f u n c ţ i o n a l revine la n o r o a l sau se a m e l i o -
r e a z ă i n f u n c ţ i e ş i de fenomenele de b r o n ş i t ă c r o n i c ă s u -
praedăugate. ''
b) Bdemul pulmonar a c u t . l a c a r d i a c i , i n caz de i n b e l a r e
a c c i d e n t a l a de gaze sau v a p o r i i r i t a n ţ i e t c . , r e p r e z i n t ă '
o u r g e n ţ ă medicală majoră care î n m a j o r i t a t e a c a m u r i l u r
 - 47 -
e s t e üiaQaustiCffCä c l i n i c , эхчшепи1 r a d i o l o g i c c o n f i r ^ î n d
d i a g n o s t i c u l ş i p r e c i z î n d importanţa m o d i f i c ă r i l o r ,
l i адгэ-а m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r , зurv^nind l a v a l -
v u i o p a t i i care i ş i cunosc n r e c ţ i u n a a , s e i n s t a l e a z a datprA-
t a unor cau.se ce a n t r e n e a z ă i n s u f i c i e n ţ a c a r d i a c ă , cu f e n o -
и д з ae 3 t 4 z ä in mica c i r c u l a ţ i e ş i t r s n a u d a t a l v e o l a r .
Imaginea r a l i o i o g i c ă are o dinamică r o e r t e -vie
i u x u n c ţ l e de moosntul î n c a r e e s t e examinat bolnavul.
I n primele moment» aupa i n s t a l a r e a p r o œ s u x u i ş i
uneori c h i a r .cu c i r a c t e r prooromic, s e c o n s t a t ă асееатиэ-
r s a i £ a & i n i i h i l a r e care devine cu d i s e n s i u n i ş i o p a c i t a -
te c r e s c u t ă ( h i l î n f l u t u r e ) . După s c u r t timp s e c o n s t a t ă
creş-cereq a i e s as l u n i l o r r i d u r i l o r a r t e r i a l e , i a r h i l u r i l e
iau un flsyäct de s t a z a , -^mput^te, i n d e g e t de mănuşă. 3 i
a c e s t 4S--5ct a s t e de scur-că. d u r a t ă p e n t r u că imediat apare
a l v e o l i t a exudativa ( cu t r ^ a s u d a t ) ş i edemul i n t e r s t l y i a l
care r e t j l i z c ^ z a a p a r i ţ i a э - u l t i p l a a p - c i t ă ţ i p u n c t i f o r m e ,
sicrunuduxnre ş i n o d u l a r e , de i n t e n s i ü g t e s u b c o s t s l a , cu
contur ç t û r s , cu Tendinţa l a c o n f l u a r e , predominant î n j u -
m ă t ă ţ i l e i n f ă r i u a r e a l e c î m p u r i l o r pulmonare, r e a l i z î n d .
pină l a s f î r ş i t o p a c i t ă ţ i î n t i n s a , u e o m o g e n e , b i l a t e r a l pe
un fond de d e s e n pulmonar î n t ă r i t . De f o a r t e s u l t e o r i ş i
t a b l o u l s e complică cu I n s t a l a r e a unui r e v ă r s a t p l e u r a l Ы -
la"ceral, c a i r a r numai i n d r e a p t a . Aspectul radiologie
puimunar e s t e completat ş i de modificarea s i l u e t e i c a r d i a -
ce care a p a r e c r e s c u t ă g l o b a l de dimensiuni, cu nspect p r e -
dominant m i t r a l .
După t r a t a m e n t u l a p l i c a t , i n a c e a s t ă i p o s t a z ă
e r o i c , îca^in^a radiologics tinde să se normalizeze,nodulil
 - 4в -

d e v i n d-1n ce i n ce mal m i c i , i n t e n s i t a t e a u p a c i t ă ţ i i зедае

p m ä l a d i s p a r i ţ i e , r e v ă r s a t u l p l e u r a l s e r e s o a r b e , i a r as-
p e c t u l d e s e n u l u i pulmonar ş i a h l l u l u l revină 1? normal. Ima-
g i n e a c a r d i a c ă î ş i s c a d e dimensiunile p ă s t r î n d u - ş i t o t u ş i
s i l u e t a modificată.
c ) Bmfizemul i n t e r s t i t i a l c o n s t i t u i e и u r g e n ţ ă m a j o r a , b o l -
n a v u l p r e z e n t î n d u - s e cu dispnee ş l fenomene d e ' s u f o c a v i e e x -
trem de a c c e n t u a t a .
Sete o f o r n a de emfizem î n care o b u l ă s e rupe î n
ţ e s u t u l i n t e r s t i t i a l ş i nu î n c a v i t a t e a p l e u r a l ă , a e r u l f u -
zează de-a lungul t e c i l o r p e r i b r o n h o v a s c u l a r e pîaii l a n i v e -
l u l h i l u l u i , unde nu e x i s t a b a r i e r ă p l e u r i l ă L i t r e ţesutul
i n t e r s t i ţ l a l ţ i ţ e s u t u l conjunctiv mediastinal.
Aerul p ă t r u n d e î n a t m o s f e r a c e l u l o r - ^ r ă s o a s ă a
m e d i a s t i n u l u i , r e a l i z ' î n d ùn pneumomediastin, a p o i p r i n a p e r -
t u r e s u p e r i o a r ă t o r a c i c ă pătrunde î n ţ e s u t u l C9lulo-srăsos
s u b c u t a n a t ş l î n t r e f a s c i c o l e l e musculare t o r c e a l e reall-
zînd un emfizem s u b c u t a n a t . D a t o r i t ă a c e s t u i emfizem s u b -
c u t a n a t p e r e ţ i i t o r a c a l i apar i n f i l t r a ţ i ş i c r e p t i t e a z ă l a
a p ă s a r e , l ă s î n d godeu, regiunea c e r v i c a l ă s e î n g r o a ş ă mult
d a t o r i t ă unei c a n t i t ă ţ i de пег c r e s c u t e acumulate sub e p i -
t e l i u l c u t a n a t , a e r ce compresează l a r i n g e l e , realizînd
s e n z a ţ i a de s u f o c a r e . S t a r e a g e n e r a l ă a b o l n a v u l u i d e v i n e
d i n ce î n ce mai r e a , a p a r ş i t u l b u r ă r i c i r c u l a t o r i i , f a p t
c e - 1 o b l i g ă s ă s e p r e z i n t e de u r g e n ţ ă l a n e d i c . A t i t u d i n e a
t e r a p e u t i c ă e s t e d i f e r i t ă , după Importanţa f e n o m e n e l o r . S e
realizează butoniere cutanate p r i n care aerul din ţ e s u t u l
s u b c u t a n a t e s t e e v a c u a t , i a r dacă fenomenele c l i n i c e c r e s c
î n i n t e n s i t a t e s e impune r e z e c ţ i a b u l e i de eaifizem.
 - -

Aspectul r a d i o l o g i c 1ч început e s t e saur sau n e -

c a r a c t e r i s t i c * diagno3-;icul =e роз t e pune la a p a r i ţ i a pri-
mului 3 i a p t o a c a r a c t e r i s t i c - pneumomediasinul - apoi s e
co=3trst5L i n s t a l a r e a amfizomului s u b c u t a n a t , cu imaginea ca-
r a c t e r i s t i c ă în e v a n t a i a muşch:ior p e c t o r a l i , r e a l i f c a t à
p r i n pătrunderea a e r u l u i p r i n t r e f a s c i c u l e l e mus c a l a r e . I n
cazul r u p t u r i i
unei Ъ'-le de esiflzem î n c v i t a t e s pleur?la,
se realizează t a b l o u l c l i n i c ş i r a d i o l o s i c a l unui рпеидо-
t o r a x spontan, de o g r a v i t a t a mare, d a t o r i t ă b o l i i de f o o l :
e ^ f i a e t u l pulmonar (bronchopneumopatia o b s t r u c t i v e ) ,
I I . HEMOPTIZIA

Âit-ptoa ce impresionează - u i t ша! jüult pe p a c i e n t

ş i f a s l l i a acestuia c a i a l e s cînd ч a p ă r u t pentru prima d a -
t ă , b o l n a v u l c o a s i d e r i n d - o d r e p t un sic.ptom mult mal impor-
t a n t d e c î t disj.nsea.
Hemoptiziile pot f i d i f e r i t e după c a n t i t a t e a lor.
S m t h e n o p t i z i l masive cu e l i m i n a r e a unei c a n t i -
t ă ţ i de p e s t e 5 CO ml, m e d i i sau mici. Chiar spute l e s a n -
g u i n o l e n t e c î n i apar p e n t r u pri^q d=tă a l e r t e a z ă b o l n a v u l
i n c e l mai î a s l t g r a d .
De cauze d i f e r i t e , î n ma j u r i t ä t e a c a z u r i l o r f i i n d
r e z u l t a t u l unor procese n e c r o t i c s pulmonare (cavama TBC,
abcese pulmonare, canoere e x c a v a t e ) » e l e pot apare î n bron-
ş i t e a c u t e p r i n t r - u n p r o c e s de c o n g e s t i e masivă a mucoa-
s e i b r o i i ş i c e , î n b r o n ş l e c t n z i i u s c a t e p r i n ruperea v a s e -
l o r de n e o f o r a e ţ i e de l a n i v e l u l mucoasei bronşice sau a
anevrismelor Hasmussen, sau d a t o r i t ă u n e i d l s c r a z i i s a n -
 - 5® -

giHua ce r e a l i z e a z ă o hemoragie î n masă я v a s e l o r b r o n ş i c e

etc.
Examenul r a d i o l o g i e t r e b u i e s a puna in. e v i d e n t ă
cauza a p a r i ţ i e i hemoptiziei p e n t r u с mai apoi să urmăreas-
că a p a r i ţ i a unor eventuale c o m p l i c a ţ i i (plămînul posthemop-
toic).
a) I n c a z u l cavernelor t u b e r c u l o a s e hemoptizia poate f i r e -
v e l a t o a r e , r e p r e z e n t î n d semnul de alarmă a l unul proces TBC
necunoscut.
jSxamentu. r a d i o l o g i e pune i n e v i d e n ţ ă un i n r i l -
t r a t t u b e r c u l o s excavat c a r e a c o n s t i t u i t cauza d e c l a n ş ă -
r i i hemoptiziei.
b) Abcesul pui mon «иг r e a l i z e a z ă h e m o p t i z i i mai t a r d i v e , după
ce s - a produs vomica ş i î n a c e s t caz d i a g n o s t i c u l de c a u z a -
l i t a t e e s t e cunoscut, examenul r a d i o l o g i e avînd ca scop d e -
celarea unor c o m p l i c a ţ i i .
c) Cancerul pulmonar excavat sau u n s o r i neexcavat ponte f i
r e v e l a t e i e l de c ă t r e hemoptizie oa ş l i n f i l t r a t u l TBC,
ţ l n î n d seama de l i p s a de simptome a a c e s t u i proces, üxame-
n a i r a d i o l o g i c va r e v e l a e x i s t e n ţ a t u m o r i i canceroase,mă-
rimea e i , s i t u a ţ i a e i , precum ş i c e l e l a l t e c a r a c t e r e semio-
logice .
d) Si î n c a z u l h r o n a l e c t a z i a d e x i s t e n ţ a p r o c e s u l u i e s t e c u -
noscută de - mult timp d a t o r i t ă semnelor c l i n i c e de supura-*
ţ i e pulmonară, examenului r a d i o l o g i e revenindu-i'sarcina
de a e l i m i n a s u p o z i ţ i a a l t o r cauze sau c o m p l i c a ţ i i care a r
putea genera hemoptizia. '
e ) Hemoptiziile î n c a d r u l hemosidarozelor constituţionale
san a endomatriozelor pulmonare nu p o t f i c o n s i d e r a t e u r -
 - SI -
genţe, p r i a a l e i n s t a l î n d u - s e din c o p i l ă r i a s i a i a t însoţita
da m o d i f i c ă r i micron, odulo r e b i l a t e r a l cu c a r a c t e r f i b r o s ,
c e l e d i n urmă avînd un c a r a c t e r c i c l i c , catamnial.
Examenului r a d i o l o g i e î i r e v i n e însă s a r c i n a de a
urmări e v e n t u a l e l e c o m p l i c a ţ i i postbemoptice.
Sîngsle ce pătrunde dintr—un vas pulmonar r u p t
î n t r - o b r o n ş i e e s t e e l i m i n a t î n mare p a r t e a f a r ă , î n s ă o
c a n t i t a t e mai mare sau mai mică, î n f u n c ţ i e de importanţa
h e m o r a g i e i , c î t ş i de d u r a t a a o e s t e i a , e s t e a s p i r a t î n bron-
ş i i pînă î n bronţiolele terminale ş i alveole, în I n s p i r a ţ i e .
Aceste p i c ă t u r i de s î n g e . s î n t e l i m i n a t e î n p a r t e p r i n t u s e
r e f l e x ă , I a r o p a r t e rămîn cantonate l a n i v e l u l b r o n ş i o l e -
l o r , re a i i игл d a t e l e c t a z i i l o b u l a r e , i a r dacă p r o c e s u l ce
a produs hemoptizia a f o s t i n f e c ţ i o s , ş i f o c a r e bronho-
pneunonice. i n f e c ţ i o a s e .
Aspectul r a d i o l o g i e a l p l ă m i n u l u l după o hemopti-
zie medie s a u masivă e s t e c e l d e s c r i s sub numele de " p l ă -
mîn posthemoptic 1 * ş i p r e z i n t ă numeroase o p a c i t ă ţ i i p u n c t i -
forme, mlcronodulars ş i n o d u l a r e , de Î n t e ţ i ş i t ä t e predomi-
n a n t s u b c o s t a l ă , cu c o n t u r d i f u z , omogene pe un fond de
desen pulmonar î n t ă r i t , c u contur ş t e r s '(edem l n t e r s t l —
ţ l a l r e f l e x ) . Dinamica a c e s t u i aspect e s t e d i f e r i t ă după
cum s - a produs numai a t e l e c t a z i i l o b u l a r e o r i s - a u i n s t a l a t
ş l p r o c e s e bronhopneumonice. I n prima eventualitate t a b l o u l
r a d i o l o g i e s e va modifica precoce p r i n desobstruar e a b r o n h i -
o l e l o r p r i n e f o r t u r i l e depuse, î n a doua e v e n t u a l i t a t e n o -
d u l l i r e p r e z e n t a ţ i de c ă t r e a ţ e l e c t a z l e s e vor r e s o r b i , pe
cînd c e i r e p r e z e n t a ţ i de p r o c e s e bronhopnaumonice vor r ă -
mîne î n c o n t i n u a r e î n b r ă c î n d dinamica r a ă i o l o g i c ă a pro c e -
s e l o r brohhopneumonice r e s p e c t i v e .

I I I . VOilIOA

Siiipton ce traco î n general neobservat în шчjori-

t a t e a c a z u r i l o r mai a l a s cînd vomica e s t e pu5in însemnată
c a n t i t a t i v , poate reprezenta însă o u z a n ţ ă î n cazul î n c a r e
e s t e î n c a n t i t a t e mare sau cînd e s t a de n a t u r ă p.argzit-îră.
a) Iu abcesul pulmonar nai a l e s gangienoa, vomica sorite f i
masivă depăşind 150-250 ml, uneori r e t i d ă , f.apt ca î n g r i j o -
rează bolnavul ş i - 1 determină s ă se p r e z i n t e l a ЕЙ d i e .
Examenul radiologic va t r e b u i să puna în evidenţă
leziunea sau l e z i u n i l e ce au generat vomica ş l m«- via s s ă
deceleze eventualele diseminări bronhopneumonice ş i ^ t e l e o -
t a z i i lobulare determinate de a s p i r a ţ i a unor mici p i c a t u r i
de puroi eliminate p r i n vomica.
b j 0 urgentă majoră medico-chirurzicală o c o n s t i t u i e i n s ă
vomica r e a l i z a t ă p r i n ruperea unui c h i s t h l d a t i c . Diagnos-
t i c u l este medical, anamnöza, c a r a c t e r u l l i c h i d u l u i d i n vo-
mica elucidîndu-1.
Bxàmenului r a d i o l o g i e î i revine s a r c i n a de э cons-
t a t a dacă c h l s t f t l a f o s t complet evacuat Sau daca лалЬгапа
p r o i i g e r ă a f o s t r e t e n t l o n a t â , binocunoscut f i i n d f » ; : t u i că
r e t e n ţ i a de membrană î n t r - u n c h i s t h i d ° t i c r u p t c o n s t i t u i e
o urgenţa c h i r u r g i o a l ă majoră, ţinîndu-se seama de p o s i b i -
l i t a t e э d i s e m i n ă r i i de s c o l e x l , precum ş l de a p a r i ţ i a su—
p u r a ţ i e i pulmonare secundarei

17. JUNGHIUL Т0ДАС1С

Simptom oare poeţi Z 9 p r e 9 n t 9 o ur^efiţă medico-»
 - 53 -
c h i r u r g i c a l ă c î n d a s t e da I n t e n s i t a t e nare ş i n a i alea cînd
ac i n s t a l e a z ă î n s t a r e de s ă n ă t a t e a p a r e c t ă . Intensitatea
j a r e a l u l u i poate f i extrem de mare ducînd u n e o r i pînă l a f e -
nomene de i n s u f i c i e n ţ ă r e s p i r a t o r i e , f a p t ce determină b o l -
navul sa s e p r e z i n t e la medic.
J u n g h i u l de i n t e n s i t a t e maze a p ă r u t f ă r ă vre-o
cauză a p a r e n t ă poate f i î n t î l a i t în:
a ) pneumotoraxul spontan}
b ) i n r ă r c t u i . pulmonari
c) hernia i n t r a toracică,

a ) Pneumotoraxul scontan. s e i n s t a l e a z ă î n p l i n ă s ă n ă t a t e
a p a r e n t ă c î n d o bulă de emfizem cunoscută sau necunoscută
s e rupe îa. c a v i t a t e 9 p l e u r a l ă , Durerea sub forma de jungţil
are un c a r a c t e r major î n ha a l t o r a c e l e i n t e r e s a t , însoţită
de <iispnee marcată, dispnee ce s e accentuează cu timpul,pe
măsură ce c a n t i t a t e a de a e r d i n c a v i t a t e a p l e u r a l ă c r e ş t e ,
\

p u t î n d apare fenomene de s u f o c a ţ i e , cînd pneumotoraxul• s - a

c o n s t i t u i t cu v e n t i l .
D i a g n o s t i c u l e s t e m e d i c a l , î n bemitoracele r e s p e c -
t i v i n s t a l î n d u - s e o h i p e r s o n o r i t a t e marcată.
&:aiLenului r a d i o l o g i c î i xevine s a r c i n a de a con-
f i r m a d i a g n o s t i c u l , dar mai a l e s de a a p r e c i a amploarea f e -
nomenelor, r e s p e c t i v c a n t i t a t e a de. a e r a cumulată, e x i s t e n ţ a
e v e n t u a l ă a u n e i c a n t i t ă ţ i de l i c h i d , precum ş i gradul f e -
nomenelor de d l s t e n s i e , î n s p e c i a l a l d e p l a s ă r i i msdias-
ţinulul*
Ss va c o n s t a t a e x i s t e n ţ a unei h l p e r t r a n s p a r e n ţ e
î n he mit ora c e l e r e s p e c t i v е й l i p s a d e s e n u l u i pulmonar,
p l ă i î n u l c o l a b e t spre a e d i a s t i n mai mult sau mal p u ţ i n , Sn
 - 5*-
ţ u n a ţ l e de c a n t i t a t e a de a e r c î t ş i d e f a p t u l d a c ă . s î n t
p r e z e n t e sau ou b r i d e , aderenţe c a r e s ă se opună p r o c e s u -
l u i de c o l a b a r e . Aoeaată simptomatologie s e î n s o ţ e ş t e şl
de fenomene de d i s t e n s i e r e p r e z e n t a t e p r i n l ă r g i r e a s p a -
ţ i i l o r i n t e r c o s t a l e * coborîrea dlafragmului ş i deplasarea
m e d l a s t l n u l u i s p r e hemitoracele b o l n a v .
Bxamenul r a d i o l o g i e d i n ^ a i c va putea d i f e r e n ţ i a
pneumotoraxul s p o n t a n d e s c h i s cu comunicarea l a r g ă plaur*—
l ă de c e l cu supapă: pe c î n d , î n p r i m u l caz m s d i e a t i n u l е е
va d e p l a s a î n i n s p i r a ţ i e s p r e h e m i t o r a c e l e s ă n ă t o s ş i va
r e v e n i î n e x p i r a ţ i e , i a r hemidiafragmele vor avea ' a c e l a ş i
s e a s de d e p l a s a r e , b i n e î n ţ e l e s cu a m p l i t u d i n i d i f e r i t e
( c e l d i n he.mitoraoela p a t o l o g i c cu a m p l i t u d i n e mult d l mi-
n n a t ă ) , î n a l d o i l e a caz (pneumotorax cu s u p a p ă ) medias-
t l n u l va. p r e z e n t a o d e p l a s a r e i n v e r s ă - s p r e h e m i t o r a c e -
l e p a t o l o g i c î n i n s p i r a ţ i e 1er h e m i d i a f r a g m e l e v o r p r a z e p -
t a o mişcare î n b a l a n ţ ă . Rieumotoгаxul spontan p o a t e s ă
complice că a p a r i ţ i a u n u i l i c h i d ( h e m a t i e , p u r u l e n t sau
s e r o s ) care complică imaginea r a d i o l ' o g i c ă p r i n a p a r i ţ i a
unui n i v e l o r i z o n t a l , mobil de î n ă l ţ i m e v a r i a b i l ă î n f u n c -
ţ i e de c a n t i t a t e a de, l i c h i d e x i s t e n t ,
b j I n f a r c t u l pulmonar r e z u l t a t a l u n e i embolii pulmonare,
a t u n c i c î n d axe o slmptoma';o1 oglé. c l a s i c ă p r e z i n t ă ca
prim simptom r e v e l a t o r Junghiul. solemn, u n e o r i e t î t de
I n t e n s î n c î t b o l n a v u l a r e s e n z a ţ i e d e s u f o c a r e . Jie a b i a
după c i r c a 24 o r e , v « apare s p u t a hamoptică de c u l o a r e '
r o ş u - î n c h i s maroniu, ou c h e a g u r i , d a c ă t a b l o u l c l i n i c
este tipic. ' '
Oînd t e r i t o r i u l i n f a r o t i z a t e s t e I m p o r t a n t ş i
 - 55 -

simptomatologia e l i n i c ă ş i în priciul rind junghiul e s t e

f o a r t e intens,, cazul devins o urgenţă.
5 1 î n a c e s t caz, anamneza ş i эха ms n u l c l i n i c c a r e
i
d e s c o p e r ă f l e b i t e , i n f l a m a ţ i i v a s c u l a r e , f r a c t u r i ale o a s e - •
l o r l u n ^ i p o t puna d i a g n o s t i c u l . Sxamaaulul r a d i o l o g i e ş i
d-э d=ita чее -ззгэ î i r e v i n e s a r c i n a de a confirma d i a g n o s t i c u l
c l i n i c ş i de a p r e c i z a d i m e n s i u n i l e t e r i t o r i u l u i infarctizat.
I n c o n t i n u a r e va u r m ă r i e v o l u ţ i a p r o c e s u l u i c a r e p o a t e f i
spre rezoluţie, f i o r o z ă s a u excava r e .
Imaginea r a d i o l o g i c s , d i f e r ă după r ă s t i m p u l s c u r s
de 1« i n s t a l a r e a p r i m e l o r simptome c l i n i c e ş i p î n ă l a e f e c -
tuarea ei.
I n p r i m e l e o r e imaginas r a d i o l o g i c ^ p o a t e f i n e g a -
t i v ă , c e l s u i t să з е r e c u n o a s c ă un v o a l d i s c r e t , fosfete g r e u
de é r e c i z a t ca l o c a l i z a r e ş i î n t i n d e r e cu baza s p r e g r i l a j u l
c o s t a l . Cu t i m p u l Imaginea d e v i n e d i n - c e î n ce mai bine v i -
z i b i l i i ş i in cnzul cînd a s p e c t u l r a d i o l o g i e e s t e clasic,se
va c o n s t a t a o o p a c i t a t e t r i u n g h i u l a r ă cu v î r f u l î n h l l de
i n r a r i s i t a t e sub c o s t a l ă , ' cu. c o n t u r u r i ş t e r s e , omogenă s a u
s t r ă b ă t u t ă de i & a s i n i v a s c u l a r e mai i n t e n s o p a c e . La a c e a s -
t ă l a p i n s se p o a t e adăuga ş i o c r e ş t e r e a d i m e n s i u n i l o r şi
i n t e n s i t ă ţ i i o p a c i t ă ţ i i h i l u l u i , c a r e p o a t e l u a a s p e c t de
h l l aeputat. <
I n a f a r a a c e s t e i i m a g i n i " c l a s i c e " i n f a r c t u l poa-
t e s ă s e p r e z i n t e sub forma u n e i o p a c i t ă ţ i r o t u n j i t e , r o -
t u n d e saii ova 1чre s a u a m u l t i p l e o p a c i t ă ţ i n o d u l a r e cu a s -
p e c t e x s u d a t i v , ( a t u n c i c î n d v a s e l e e m b o l i z n t e au f o s t de
c a l i b r u mic).
c ) H u r t i g i n t r a t e e g a t t e ü nu r e p r e z i n t ă î n marea m a j o r i t a t e a
 - 56 -
cazurilor o u r g e n ţ ă . Ba з е i n s t a l e a z ă o r i i n s i d i o s s i e s t e
d e s c o p e r i t ă l a un examen de r u t i n ă ( î n s p e c i a l h e r n i i l e
M a t a l e sau uneori c e l e p r i n f a n t a l u i 1лгеу) s a u s e i n s t a -
l e a z ă î n urca unui traumatism (de c e l e mai^multe o r i p r i n
p l ă g i ) cînd urgenţa e s t e r e p r e z e n t a t ă de t r a u m a t i s m , h e r n i a
f i i n d doar o c o m p l i c a ţ i e însoţitoare.
S î n t î n s ă cas.uri ( d e s t u l de г т е ) cînd după anu-
mite e f o t t u r i se c o n s t i t u i e h e r n i i i n t r a t o r a c i c e transdia-
f r a g m a t i c e care dau n a ş t e r e l a j u n g h i u r i extrem de i n t e n s e ,
ce o b l i g ă bolnavul s ă s e p r e z i n t e "de u r g e n ţ ă " l a medic.
Examenul r a d i o l o g i e e s t e c e l c a r e p r e c i z e a z ă
d i a g n o s t i c u l , s t a b i l i n d l o c u l , i m p o r t a n ţ a h e r n i e i ş i even-
t u a l complicaţiile însoţitoare.
In cazul unei h e r n i i a colonului p r i n t r - o f a n -
t ă a hemidlafragmului Btîng s e va c o n s t a t a o imagine de
t r a n s p a r e n ţ ă c r e s c u t ă cu h a u s t r e ş l u n e à r l cu n i v e l e de
l i c h i d c e - ş i m o d i f i c ă î n ă l ţ i m e a u n e o r i sub e c r a n , d e a s u p r a
d i a f r a g m u l u i oare c o n s t i t u i e un c o l e t ( d i a g n o s t i c d i f e r e n -
ţ i a l cu r e l a x a r e a d i a f r s g m n t i c a ) . D i a g n o s t i c u l de p r e c i -
zie î n s ă î l f a c e i r i g o s c o p l a c a r e p r e c i z e a z ă p r e z e n ţ a c o -
lonului în torace.
H e r n i i l e de iuszenter p r i n t r - o f a n t ă ? a hemidla-
f r a g m u l u i d r e p t s î n t mai гвге ş i mai p u ţ i n zgomotoase,dar
ele. s î n t semnalate î n c l i n i c ă . I n c a z u l a c e s t o r t e r n i i
examenul' r a d i o l o g i c pune î n e v i d e n ţ ă o o p a c i t a t e n e r e g u -
l a t ă ce s e s i t u e s a ă l a baza d r e a p t ă , r e t r o s t e r n a l s a u
u n e o r i cantonată î n i n t e r l o b i .
D i a g n o s t i c u l e s t e d e s t u l de d i f i c i l ş i e s t e p r e -
c i z a t doar după e f e o t u a r e a u n u l pneumoperltonsa s e u p r i n
toracfetomla.
Pneuinoperitonsul та p r e c i z a de asemenea dacă s a -
c u l b e r n i a r e s t a i n t e g r u , sau dacă e s t e r u p t a t î t el,cît
ş l f o i t a pleurală p a r i e t a l ă - î n această ultimă s i t u a ţ i e ,
cînd s e e f e c t u e a z ă рпешяореrltoneul s e va i n s t a l a e i un
pneumotorax p r i n comunicarea c e l o r două c a v i t ă ţ i .

' X
X X

Un c a p i t o l extrem, de i m p o r t a n t a l u r g e n ţ e l o r t o -
raco-pulmonare e s t e c e l r e p r e z e n t a t de traumatisms.
Frecventa traumatismelor t o r a c i c e e s t e î n c o n t i -
nuă c r e ş t e r e d a t o r i t ă multor f a c t o r i , . d i n t r e care mai a l e s
c i r c u l a ţ i a r u t i e r ă ş i I n d u s t r i a l i z a r e a . Orice traumatism
d i r e c t sau i n d i r e c t l a n i v e l u l t o r a c e l u i poate s ă pună î n
o r i c e moment e l e v o l u ţ i e i după a c c i d e n t problema diagnos-
t i c u l u i v i t a l , ţ i n î n d seama do l i p s a d e concordanţă î n t r e
gradul leziunilor parietale ş i intensitatea tulburărilor
cardiorespiratoril.
Examenul'radiologie t r e b u i a aă r e c u n o a s c ă :
- organele ş i ţ e s u t u r i l e traumatizateţ
- importanţa le z i u n i l o r ; .
- î n t i n d e r e a l e z i u n i l o r e.i
- e x i s t e n ţ a c o m p l i c a ţ i i l o r , date ce p o t s t a -
b i l i atitudinea terapeutică.
Problemele cele mal Importante ca d i a g n o s t i c
r a d i o l o g i e s î n t r i d i c a t e de următoarele eapeota :
- voletela toracice;
- r e v ă r s a t e l e serobeawtlce pleuropulmonaret
- rupturile arborelui bronşicţ
 - 58 -
- traumatismele c^rdio-paric*rdicé.
Voigteis c o s t a l e . Orice a s o c i e r e de l = E i u n i c o s t a l e s a u
s t e r n o c o s t a l o u n t , s a u b i l a t e r a l e care î n t r e r u p ă continui-
t a t e a ş i suprimă r i g i d i t a t e a p e r e t e l u i t o r a c i c constituie
un v o l e t p a r i e t a l t o r a c i c . iJacă s o l u ţ i a de c o n t i n u i t a t e
osoasă i n t e r e s e a z ă unul s a u ambele h e a i t o r a c e , v o l s t e l e p o t
f i u n i l a t e r a l e » b i l a t e r a l e s a u complexe,
1 . V u i e t e l e u n i l a t e r a l e racuaoso urinfitonrele v a r i e t ă ţ i :
a ) v o i e t e l e l a t e r a l e ş i чп t e r o l a t e r a l e ce s e pot c o n c l i c a
ş i cu f r a c t u r i de c l a v i c u l ă ş i impact i n t r a t o r t e i с a l umă-
rului;
b) volete posterioare ş i
c ) semivolete a n t e r o l a t e r a l e ,
2 . Vole t e l e b i l a t e r a l e s t e r n o c o a t a l e à i i t e r i o a r e , foarte
das generata de a c c i d e n t e p r i n v o l a n u l autove h i c u l e l o r .
3 . Volete complexe
a) volete anterioare ş i l a t e r a l e recunoscînd e x i s t e n ţ a
u n u i v o l e t l a t e r a ş de f i e c a r e hemitorace ca d e l i m i t e a z ă
un a l t r e i l e a v o l e t a n t e r i o r s t e r n o c o s t a l )
b ) v o l e t e cu f ă r î m i ţ a r a a o s o a s ă , cu p u l v e r i z a r e c o s t a - -
l ă ce suprimă r i g i d i t a t e a t o r a c i c ă î n t r - o mare măsură.
Examenul r a d i o l o g i e t r e b u i a s ă p r e c i z e z с e x i s -
t e n ţ a ş i l o c a l i z a r e a , dar mal a l e s . a s p e c t u l v o l s t u l u i ,
3 . Havărsatele In-fcra t o r a c i c e post t r a u m a t i c e . Trebuie d e - '
p i e t a t e r a p i d c l i n i c ş i mai " l a s r a d i o l o g i e , ş t i u t f i i n d
c ă e l e generează, i n m a j o r i t a t e a c a a u r l i o r , gr??ve d e z e -
chilibre cardiorespiratorii,
- Bevărsaţele a e r i e n e . Prezenţa de a e r , l a un
t r a u m a t i z a t i n p l e u r ă , m a d i a s t i n s a u î n zonele s u b o u t a -
a s t e , presupune e x i s t e n ţ a unei s o l u ţ i i , de. c o n t i n u i t a t e a
c ă i l o r aeriene (alveole, bronhiole, bronşii).
- Bieumotoraxul t r a u m a t i c poate f l de d i f e r i t e
s r a d e , de l a acumularea u n e i c a n t i t ă ţ i miel, ce s e poate
r e s o r b i î n c î t e v a z i l e , pînă l a a c u m u l ă r i sub presiune., com-
p r e s l v e care cola bea ză p l a m î n u l , due l a împingerea mediae-
t i n u l u i de p a r t e a c o n t r a l a t e r a l s ( d e p l a s a r e a m e d i a s t i n a l ^ )
i - p u n î n d metode t e r a p e u t i c e de. u r g e n ţ ă ( p u n e ţ l i : e v a c u a t o a -
r e , d r e n a j e e t c . ) » Bieumomediastinnl ş l mai a l e s pneumoto-
r a x u l t r a u m a t i c s u f o c a n t s î n t c o n s e c i n ţ a u n e i comunicări
l a r g i b r o n ş i c e ( r u p t u r ă b r o n ş i c ă ) s a u a u n u i mecanism de
s u p a p ă . Aerul c a r e s e acumulează î n c a v i t a t e a p l e u r a l s e l
î n madia t i s , f u z e a să., f i e p r i n a p e r t u r e s u p e r i o a r ă t o r a c i -
că s p r e teza g î t u l u i , f i e p r i n t r - o s o l u ţ i e de c o n t i n u i t a t e
p a r i e t a l ă î n ţ e s u t u l c e l u l a r subcutanat, gpnerînd e a f i z o -
mol p a r i e t a l c a r e p o a t e . l u a , î n . u n e l e c a z u r i , aspecte mons-
truoase.
- Bieumomadiastlnul g e n e r e a z ă , î n c a z u r i l e , cînd
e s t e voluminos, pe l i n g ă fenomene de i n s u f i c i e n ţ ă r e s p i r a -
t o r i e p r i n compresiune pe c o n d u c t e l e . b r o n ş i c e . ( ş l mai a l e s
pe p o r ţ i u n e a memvra.ioasă a t r a b e e i ) , fenomene de compre-
s i u n e pe.^vasele m a r i , mai cu seamă pe s i s t e m u l cav supe-
r i o r , ducînd l a s t a 7 ă venoasă cu t u l b u r ă r i cardio-circula-
t o r l i Importante r
- B e v ă r s a t e l e sanguine .
Semotoraxnl se c o n s t i t u i e p r i n acumularea de s i n -
ge î n c a v i t a t e a p l e u r a l ă c o n s e c u t i v ă r ă n i r i i v a s e l o r m i c i
sau s u n o r v i s c e r e l n t r a t o r ^ c i c e . De f o a r t e multa o r i , e x i s -
t ă a s o c i e r e a d e plouro-pneumotorace t r a u m a t i c , î n c a r e m p -
t u ş i l e parenchiœului pulmonar p o t f i nrlaim s a u î n t i n s e ,
r e f a c e r e a r a p i d ă a l i c h i d u l u i hemoragie după p u n c ţ i e , i n -
•dloînd o terapeutică activă,, chirurgicală.
Hemotoraxul poate evolua f i e c ă t r e r e s o r b ţ i e , f i e
c ă t r e o blocare a h e m i t o r a o e l u i ou s î n g e î n c h e g a t s a u , mai
das« d e f i b r i n a t , f i e c ă t r e o r e a c ţ i e s e r o f i b r l n o n s ă s a u
purulentă u l t e r i o a r ă .
Imaginea r a d i o l o g i c ă e a t e aceea a u n u i r e v ă r s a t
l l c h i d i c i î n marea c a v i t a t e s a u a u n e i i c a g i n i mixte h i -
dro s e r i c e , dacă î n c a v i t a t e a p l e u r a l ă a p ă t r u n s ş l a e r .
Hemomediaatlnul e s t e I n f i l t r a r e a d i f u z ă cu s î n g e
a ţ e s u t u l u i c o n j u n c t i v m e d i a s t i n a l . M a t e să se producă
f i e i z o l a t ( i n c a r e caz s e b ă n u i e ş t e r u p t u r a s a u f i s u r a
a unul v a s mare sau c h i a r f i s u r ă de a o r t ă ) , f i e că
s e produce a s o c i a t cu un hemotoraz sau be шоре r i c a r d .
S I s e î n s o ţ e ş t e , c î n d e s t e voluminos, de i . iomene
de compresiune m e d i a s t i n a l ^ . Cu c î t sindromul de compre-
s i u n e m e d i a s t i n a l ă e s t e mai precoce,, ou a t â t g r a v i t a t e a
e s t e mei mare.
Urmărirea a t e n t ă a e v o l u ţ i e i r a d i o l o g i c s - a a c e s -
t u i hemomediaatln dă i n d i c a ţ i i p r e c i s e asupra oportunităţii
i n d i c a ţ i i l o r c h i r u r g i c a l e , î n a c e s t e c a z u r i f i i n d vorba
f i s de f i s u r i a l e a o r t e i , f i e de r u p t u r i a l e unor vene
mediastinals.
Hemopéricardul s e c o n s t i t u i e p r i n acumularea de
s î n g e î n i n t e r i o r u l s a c u l u i p e r l c a r d i c . S î n s e l e adunat p o a -
t e p r o v e n i f i e d i n l e z i u n i a l e p e r e ţ i l o r c o r d u l u i (de o b i -
c e i . l e z i u n i a t r i a l e ) , f i e din vasele perioardice.
" Se p o a t e i n s t a l a un hemoperlcard compreaiv ce dă
n a ş ţ e r e fenomenului d e "tamponadă c a r d i a c ă " cu i n s u f i c i e n -
ţ ă h l p o d i a s t o l i c ă secundară p r i n compresiune c a r d i a c ă *
Orientarea radiologics e s t e hotărâtoare, puncţia
cardiacă-salvatoare.
- S a m r s a t a l a пЫЧпада (chllOtÖraXUl pC^SttmU-
m a t i c ) e s t e d a s t u l d e r a r î n t î l n i t . -^ste c o n s e c i n ţ a unei
l e z i u n i traumatice a canalului t o r a c i c ş i c o n s t i t u i e o p r o -
blemă d i f i c i l ă de d i a g n o s t i c d i f e r e n ţ i a l î n c a z u l trauma-
t i s m e l o r t o r a c i c e , ^acă după r e p e t a t e p u n c ţ i l , l i c h i d u l ap
r e f a c e , are aspect' o p a l e s c e n t , s e va s u s p e c t a un c h i l o t o -
r a x t r a u m a t i c , o r i e n t î n d u - s e i n v e s t i g a ţ i i l e î n vederea p r e -
c i z ă r i i acestui diagnostic*
üxaaenul r a d i o l o g i e va p r e c i z a e x i s t e n ţ a ş i mai
ales gradul acestei complicaţii.
I
C. S u p t u r i l e a r b o r e l u i traheb—bronslc>
S u p t u r i l e p a r e n c h i m u l u l pulmonar ş i a unor b r o n h i i mici
s î n t o b s s r v a t e î n t r a u m a t i s m e l e t o r a c i c e v i o l e n t e , f i e ca
urmare a unei p l ă g i p r i n t r - o c o a s t ă f r a c t u r a t ă , f i e ca u r -
mare a u n e i h l p e r p r e s i u n i i n t r a pulmoпя r e f o a r t e mari care
s e produce î n momentul c o m p r e s i u n i i p l ă m î n u l u i î n t r e co-
loana v e r t e b r a l ă ş i g r i l a j u l s t e m o - c o s t a l , î n t i m p u l
t r a u m a t i s m u l u i . Se produce o a e r o m g i e de I n t e n s i t a t e v a -
r i e b i l ă , a s o û i a t a c u hemoragie de asemanea v a r i a b i l ă , ge-
n e r î n d hemopneumotoracele t r a u m a t i c cu c o n s e c i n ţ e l e sale:
emfizem s u b c u t a n a t de i n t e r n i t ä t e v a r i a b i l ă , emfizem me-
diastinal, insuficienţă cardlaţespiratorie prin efectele
m e c a n i c e , • c o m p r e s i v e , asupta oomplexului cordio—vascular
şl' mediastinal. '
- B u n t u r l l s - t r a h e s - t e t t n a l o e pot i n t e r e s a tra-
 - 62 -
tees* b r o n ş l i l e p r i n c i p a l e , 1оЪаге sau segmentare „ S î n t
urmarea unor traumatisme t o r a c i c a v i o l e n t e , însoţindu-se
de pneumotorax ş i pneumomediastln de' i n t e n s i t a t e mare,ce
Iffifinn t r a t a m e n t c h i r u r g i c a l i m e d i a t , Examenul bronho s c o -
pie este obligatoriu.
I n a l t e o a z u r i , r u p t u r i l e b r o n ş i c e p o t evolua
f ă r ă semne a l a r m a n t e , e l e f i i n d d e s c o p e r i t e t a r d i v p r i n
a s p e c t e l e r a d i o l o g i c e de a t e l e c t a z i e ş i o b i e c t i v i t a t e prin
bronhoscopie ş l b r o n h o g r a f i e .
Be p e r a r e s de u r g e n t ă a a c e s t o r r u p t u r i b r o n ş i c e
p r i n o p e r a ţ i i esonomlce de t i p u l b r o n h o a n a s t o m o z e l o r , r e -
prezintă o a c h i z i ţ i e recentă foarte valoroasă a c h i r u r g i e i
conservatoare a a r b o r e l u i t r a b e o - b r o n ş i c ,
I n unele c a z u r i , r u p t u r i mici a l e t r a h e è l , cu
c o n t u z i a e s o f a g u l u i ( s t r i v i t e pe coloana v e r t e b r a l ă ) p o a -
t e conduce l a formarea u n e i f i s t u l e t r a h e o - e s o f a g i e n e
posttraumatlce.
Xraumatismle cardlo-pericardice s î n t d e s t u l d e
f r e c v e n t e ş l d e g r a v i t a t e maximă. Generează taemopericard
( u n e o r i cu tampanadă c a r d i a c ă ) ş l hemopaeunotorax sau n u -
mai hemotorsx. . -
L e z i u n i l e e s o f a g u l u i . E s o f a g u l e s t e mai r a r
s e d i u l unor l e z i u n i t r a u m a t i c e , l e z a r e a s a e s t e de o e x - •
c e p ţ l o n a l ă g r a v i t a t e , d u c î n d l a fenomene de m a d i a f l t l n i t ă
s e p t i c ă ş i p l e u r e z l e p u r u l e n t ă , a t u n c i c î n d l e z i u n e a nu
e s t » cunoscută ş l t r a t a t ă c h i r u r g i c a l î n p r i m e l e 24 o r e .
Hal f r e c v e n t s î n t l e z i u n i l e , e s o f a g u l u i , ea uiv-
m a » a e x t r a g e r i i de c o r p i s t r ă i n i ou p e r f o r a ţ i e e s o f a -
giană ş l medlastinită consecutivă.
 - 62 -
Traumatismele d i a f r a g i a u l u i . Lazare я d l e f r a g m u l u i
cu. o c a z i e unul trauma t i s mtor."cic, e s t e d e s t u l de f r e c v e n t
î n t î l n i t ă a z i . Ca ş l î n p l ă g i l e toraco-abdomiziale,soluţia
de c o n t i n u i t a t e l a n i v e l u l d i a f r a g m u l u l , poate f i de d i -
f e r i t e dimensiuni ş i poate să g e n e r e z e h e r n i i l e d i a f r a g -
matice p o s t t r a u m a t i c e ce s e p o t i n s t a l a , r a p i d , s e p o t s t r a n -
g u l a p r e o o c e , sau p o t apare t a r d i v , după un i n t e r v a l de
timp v a r i a b i l .
Rănirile diafregmului, s î n t î n ţ î l n i t e r a r în
t i m p de p a c e , f i i n d c o n s e c u t i v a p l ă g i l o r p e n e t r a n t e abdo-
m i n o - t o r a c i c e sau t o r a c o - a b d o m i n a l e . F o a r t e r a r e s î n t r ă n i -
r i l e d l a f m ^ i m i l u l p r i n fragmente d e . c o a s t e I n t r a u m a t i s m e -
le toracice.
La a p a r i ţ i a be m i i l o r t r a u m a t i c e , pe l î n g ă b r e -
şa d i a f r a g m a t i c ă ( s o l u ţ i a de c o n t i n u i t a t e ) c a r e are t e n -
d i n ţ a s ă rămînă d e s c h i s ă , mai c o n t r i b u i e t
- a s p i r a ţ i a toracică p r i n presiunea negativă
pleurală|
- p r e s i u n e a p o z i t i v ă abdominală c a r e p o a t e f i
luărxtâ p r i n c o l e c ţ i i l e a e r i e n e ş i sanguine*
Organele h e r n i a t e p o t f i : c o l o n u l t a a n s v s r a ,
s t o m a c u l , e p i p l o m u l , s p l i n a » anse s u b ţ i r i e t c *
Complicaţia cea mai r e d u t a b i l ă e s t a b a r n i a d j a -
r r a g m a t i c ă s t r a n g u l a t ă p o s t t r a u m a t i c a . Această complica-
ţ i e p o a t e f i p r e c o c e , l œ d l a t după traumatism, ( r a r ) , mai
frecvent tardivă, ^ste r e a l i z a t . a s p e a t ù l c l a s i c al oclu-
z i i l o r î n a l t e . î n c a z u l dx>angulării s t o m a c u l u i . Di"зпоэti-
c u l t r e b u i e .за ţ i n ă seama de c o n t e x t u l c l i n i c ş i de anoma-
l i i l e r a d i o l o g i c s , impunind o p e r a ţ i a de u r g e n t ă .
/
 - в* -

X X
I n s f î r ş l t , un u l t i m c a p i t o l счге e s t a de o im-
portantă deosebită pentru d i a g n o s t i c u l v i t ^ l , reprezentând
o u r g e n ţ ă majoră e s t e a c e l a l c o m p l i c a ţ i i l o r tor-co-pulmo-
n a r e p o s t - o p e r a t o r l i . Se r e f e r ă î n s p e c i a l 1» t r e i compli-
c a ţ i i extrem de grave care. t r e b u i e d i a g n o s t i c a t e î n c e l mai
s c u r t timp ş i l u a t e măsurile t e r a p e u t i c e cele ùiai e r o i c e ş i
anume г
a ) d i s e m i n ă r i l e bronhopneumoniceţ
b) aţeleсta a i l l e i
c) c a v i t ă ţ i l e pleurale reziduale.
a) iMa»m<nările bronhnpneumonice s e i n a t r î l e n z ă după i n t e r -
v e n ţ i i î n s f e r a f s r i n g o - l a r i n g i a n ă , pulmonară ş i mai a l e s
a t r s c t u s u l u i d i g e s t i v . <>alea de diseminare e s t e cu a a e r i a -
n ă , bematogenă s a u l i m f a t i c ă , r e a l l z î n d î n ' f i n a l r o c a r e
bronhopneumonice diseminate î n ambele cîmpurl pulmonare cu
un ta.blou c l i n i c a c u t care poate s ă pună î n p e r i c o l v i a ţ a
bolnavului.
Imaginea r a d i o l o g i c s «a t r e b u i să pună î n e v i d e n -
ţ ă e x i s t e n ţ a p r o c e s u l u i , e x t i n d e r e a l u i ş i mai a l e s d i n a -
mica l u i - i n timp, u r m ă r i r e a i m ? g i n i i e f e c t u î n d u - s é u n e o r i
o d a t ă pe z i , sau c h i a r .nai d e s .
Vor f i puse î n e v i d e n ţ ă o p a c i t ă ţ i micronodulare
ş l n o d u l a r e d i s e m i n a t e î n ambele cîiapuri. pulmonare cu c a -
r a c t e r e exsudative» cu t e n d i n ţ ă l a c o n f l u a r e ş i c h i a r l a
u l o e r a r e , t o a t e pe un f o n d de d e s e n pulmonar î n t ă r i t .şi
h i ţ u r i de s t s s ă , u n e o r i amputate. D i f e r e n ţ i e r e a t r e b u i e
f ă c u t ă cu p l ă m î n a l de s t a z ă , l u a g i n e a f i i n d f o a r t e asemă-
 - 65 -
nätoare.
b) A t e l e c t a z i i l e pulmona r e jcrin.tr—un p r o c e s do o b s t r u c ţ i e
r o a l i z a t de s e c r e ţ i i brongice î n c a n t i t a t e mult crwacutä
d a t o r i t ă u n u i fenomen d e ' i r i t a ţ i e c o s t - a n e s t e z i e , p r e c u m şi
p i ' i n t r - u n p r o c e s re £ l e x care r e q i i z a a z f i o o b s t r u c ţ i e î n
s e c t o r u l b m n ş i i l o r de c a l i b r u m i c .
Aceste m o d i f i c ă r i t r e c î n m a t u r i t a t e a cazurilor
•neobservate c l i n i c , t e r i t o r i i l e o b a t r o a t e f i i n d de mică i a -
i - o r t ? r . ţ ă . Aici t r e b u i e s e m n a l a t ă î n s p e c i a l stelectazia
a i s c o i d - î l ă ? l ; < i s c h n e r după I n t e r v e n ţ i i l e pe t o r a c e ş i ab-
domen,
jfccistă c a z u r i de o b s t r u c ţ i e a unor b r o n ş i i de c a -
l i b r u n a i c a r e cu i n t e r e s a r e a u n u i t e r i t o r i u important
( s e j a n t , ю Ъ , s a u c h i a r p l ă m î n ) , c u r e a l i z a r e a unor mo-
d i f i c ă r i c l i n i c e zgomotoase, c a r e p o t c h i a r pune problema
v i a b i l i t ă ţ i i b o l n a v u l u i . I n a c s 3 t caz de s'obstrua r e a p r i n
a s p i r a ţ i e bronşică este absolut necesară, Intervenţia res-
p e c t i v ă constituind, o urgenţă majoră.
A s p e c t u l r i d i o l o s i c a s t e a c e l a c l a s i c de a t e l e o -
t a z i s cu o p a c i t a t e s i fenomene de r e t r a c ţ i a pe un t e r i t o -
r i u s i s t e m a t i z a t î n o b s t r u c ţ i a b r o n ş i i l o r m^ri s ^ u de opa-
/
c i t i i ţ i m i c r o n o d u l a r e ş i n o d u l a r e d i f i c i l da d i f e r e n ţ i a t d e
n c d u l i i bronho-pnaumonici î n c a z u l n t e l e c t a z i i l o r lobulare,
с ) C a v i t a t i l - a p l e u r a l e r e z i d u a l e după roze с ţ i i pulmonare,
n a i alas p r i n f i s t u l e bronşice î n r e z e c ţ i i l e atipice,pot
c o n s t i t u i UTipnţs majore c î n d c a n t i t a t e a de a e r e s t e mare
ş l mai a l e s c î n d a c e a s t ă c a n t i t a t e c r e ş t e permanent.Conş-
t i d u i n d u - s e o u r g e n ţ ă m a j o r ă s e impune . i n t e r v e n ţ i a chirur-
gicală pentru ăxuflarea acestei cavităţi.
 - 66 -

IaaginDa r a d i o l o s i o à e s t a ceg g unui рпзшао'Ьопзс

cu h i p e r t r n a s p a r a n ţ â ş i f e n o î s n e âe d i s t s m s i s ,

РкН'-ггГЛО£:;АГЕОП?ЯКА ПРИ ТОРАКО-

ЮЛЫШАДЫШ акстршчосш
Доп. л-р к л . S аркан, д-р А.Птал, д - р Р.г.эрбуняау

Физиологическая клиника
Бухарест

Экстренности в области дыхательного аппарата есщ-а?-

лявт возможности, при которых необходимо назначать ш м а -
лен но лечение, чтобн спасти гкзнъ больного или ирелятство-
вать появления яекоторнх осложнений, иногда очень тязе^гнх.

По виду необходимого лечения извесгнч медицинские и

хирургические экстренности. Существуют случая когда они
внзвани осложнением патологического процесса, являющегося
важней фактором, которчи нужно принимать во в и т а н и е .

По своей симптомэтологии экстренности могут оать

распределен» следующий образом:

1 . Одшгса встречается при мальформативной г и г а н т с к о й

эмфиземе, аберрантном тракте левой легочной артерии у н о в о -
рожденных , при ингаляции инородного т е л а , стацмлокопии л е г -
к и е у детей, оронхмальнов а с т к е , остром отвке. л е г к и х , и н т е р -
сятпиальяой эмфизене у взрослнх.

ü . Кровохарканье появляется при изъязвлениях,

ванннх туберкулезной каверной, абсцессе л ё г к о г о , .раке л е г -
к о г о , бронхоактаэиях в т . д . В а г н о наблвдать з а р е н т г е н о в -
с к и м аспектом л ё г к о г о после кровохарканья.
 в? -

3 . Рвота наблюдается при легочннх нагноениях и п р о -

рыв алия э х и н о к о к к а л е г к и х .

4 . Боль в груди сопровождает спонтанный пневмото-

ракс , инфаркт л ё г к о г о , и внутригрудную грыжу.

, Травмы грудной к л е т и могут осложниться переломен

ребер, вкутригруднни ш п о т е в в н и е м , разрнвон трахео-<5рон-
хиального д е р е в а , поражением пищевода, сердечно-перикар-
диалыгаме и диаФрагиалБными травмами.

Наконец, изучена послеонерадионяне дахательнне эк-

с т р е н н о с т и , представленное бронхолегочннми дисееминациямн,

ателектазата и остаточками плевральннми полосияют.

Рентгеновскому исследовании принадлежит задача р а с -

познать повреждение, е г о распространенность и значение,

направлять до некоторой степени лечение и следить з а д и -

намикой во времени.

HADIODIAGNOÜIS IM' THORACü-ЯШ.»BABY E.ïiSGEKCIES

Assistant-professor Fl.carcan, A. S t a n , P. B ä r b u n e a n u
C l i n i c of T u b e r c u l o s i s - Bucharest

Emergencies of t h e r e s p i r a t o r y apparatus require

pn immediate t r e a t m e n t i n o r d e r t o save t h e p a t i e n t ' s life

o r t o p r e v e n t t h e o c c u r r e n c e of c o m p l i c a t i o n s v h i c h are

sometimes e x t r e m e l y severe.

There are medical and s u r g i c a l emergencies ac-

cordlnd to t h e necessary treatments. The e m e r g e n c y c o u l d

a l s o be r e p r e s e n t e d b y a p ° t h o l o £ i c - p r o c e s s complication,

s i n c e t h e main f a c t o r t o be c o n s i d e r e d i s t h e complication
 ^Ce-
ln I t s e l f .
According t o t h e i r m a j o r symtoma e m e r g e n c i e s con
"be c l a s s i f i e d as f o l l o w s :
1 . Dyspnea - met w i t h i n счзе of s l a n t a n l f o r -
c a t i v e emphysema, a b e r r a n t l e f t - p u l m o n a r y a r t e r y i n new-
b o r n , i n h a l e d f o r e i g n body, pulmonary s t a p h y l o c o c c i d i s e a s e
i n c h i l d , b r o n c h i a l asthma, a c u t e pulmonary edema, inter-
s t i t i a l emphysema I n » d u l t .
2. Hemoptysis - found i n u l c e r a t i o n s due t o a
t u b e r c u l o s i s c a v i t y , pulmonary a b s c e s s , pulmonary c a r c i -
noma, b r o n c h i e c t a s i s e t c . The h e m o p t i c - l u n g X - r ° y i m s e is
q u i t e important t o be f o l l o w e d u p .
3 . Vomica - met w i t h i n pulmonary s u p p u r a t i o n s
and h y d a t i c c y s t s .
4 . Chest p a i n - accompanying t h e s p o n t a n e o u s
pneumothorax, pulmonary i n f a r c t a t i o n and I n t r a t h o r a c i c
hernia*
Thoracic trauma can be complicated w i t h r i b
f r a c t u r e s , intrathoracic- effusions, tracheo-bronchlal rup-
t u r e s , p e r i c a r d i a l t r a u m a , esophagus i n j u r i e s and diaphragm,
trauma.
P o s t o p e r a t i v e r e s p i r a t o r y emergencies r e p r e s e n t e d
by bronchopulmonary d i s s e m i n a t i o n s , a t e l e c t a s e s and r e s i -
d u a l p l e u r a l c a v i t i e s are * l s o s t u d i e d .
X-ray a s s a y should r e c o g n i z e t h e l e s i o n e x t e n t
and importance, c o n t r o l t h e t h e r a p e u t i c a l regimen, and f o l -
low up t h e l e s i o n dynamics.
 - 69 -
5A ÜI0IIIA---1 CüTICUL IH иааЗйТЗЕЕ GABÜIG-VASCULAKE.
Conf J r . D / ; :<iulescu
Clinica radiologics Cluj

0
£ - e n ţ j l e medicale s î n t s t ă r i p a t o l o g i c e i n c e r e
t u l b u r a r e a f a o c t i o n a l ă a u n u i organ sau s i s t e m e s t e e t î t
de i n t e n s a i n c i t puae in. p e r i c o l v i a ţ a b o l n a v u l u i . Această
a t a r e i m p l i c ă două a s p e c t e de u r g e n ţ ă l a f e l de importare
t e : c e l n i d i a g n o s t i c u l u i ş i c e l a l t r a t a m e n t u l u i . Timpul,
I n a s t f e l de s t a r e , e c M v a l e a z ă cu v i a ţ ă s a u moarte. Se. î n -
ţ e l e g e d a c i de ce p e n t r u d i a g n o s t i c u l s t ă r i l o r de u r g e n ţ a
33 гэс^г^е l a un minimum de simptome ş i / s a u semne c a r e d s u
de i n f o r m a ţ i e . P r a c t i c a de f i e c a r e - z i , cu memori-
zarea d a t e l o r - p o z i t i v e , m i j i a n c e l e t o t mai bune de l n v e s -
t i ă a ' j i e , i n v â ţ â minte l e ş i c u n o ş t i n ţ e l e s c o a s e d i n g r e ş e l i -
l e ccmisa, d i n c o n f r u n t ă r i l e a n a t o m o - e l l n i c e , ş i d i n согь-
f r u n x a r i l a d a c e l o r c l i n i c e cu d a t e l e e x p l o r ă r i l o r morfo-
f u n c j i o n a l e d i v e r s e , au d a t p o s i b i l i t a t e a s ă s e «cumuleze
un număr ьлге de i n f o r m a ţ i i p r i v i n d dia-^noBticul d i v e r s e -
l o r s t ă r i de urgenţă- m e d i c a l ă ş i , d i n a c e s t bogat m a t e r i a l
f a p t i c . , эй s e d e s p r i n d ă f o r m u l a r e a unor c r i t e r i i de d i a g -
n o s t i c . Apreciind, pe de o p a r t e f r e c v e n ţ a ca care d i v e r -
s e l e simptomo ş i / a au. semne .se î n t î l a e s c î n d i v e r s e l e etfiM.
de u r g e n ţ a ş i , pe de a l t ă p p r t e , ponderea - importantă -
poate c a l i t a t e a - pe CIPS a c e s t e a l e au î n p r e c i z a r e a
d i a g n o s t i c u l u i s - a u î n t o c m i t un f e l de " c o d u r i " de mare
u t i l i t a t e în formularea r a p i d a , urgentă, a d i a g n o e t i c u l u i .
S i t u a via s e p r e z i a t à î n c e l l e i mod î n a p l i c a r e a de u r g e n -
ţă a tratamentului corespunzător.
 - 7o -
P r i n t r e c r i t e r i i l e de d i a g n o s t i c - a l ă t u r i de
d a t e l e c l i n i c e - un r o l . i m p o r t a n t î l are examenul r a d i o l o -
g i e . Locul ş i v a l o a r e a a c e s t u i a î n f o r m u l a r e a d i a g n o s s i c u -
!

Uni î n t r - o u r g e n ţ ă medicală v n r i a z ă f e r t e m u l t : de l a
aproape i n d i s p e n s a b i l cum e s t e î n t r - o o c l u z i e intestina-
l ă l a aproape f ă r ă v a l o a r e d e o s e b i t ă cum e s t e î n t r - u n i n -
f a r c t m i o c a r d i c , un a c c i d e n t v a s c u l a r c e r e b r a l , o h i p e r -
t e n s i u n e a r t e r i a l ă p a r o x i s t i c ă s a u o c r i z ă t i r e o t o x i c ă . Sub- ,
l i n i e m că e s t e vorba de d i a g n o s t i c u l p o z i t i v a l u n e i s t ă r i
de u r g e n t ă ş i nu d e p r e c i z ă r i l e d i a g n o s t i c e p o s i b i l e după
t r e c e r e a p e s t e ' s t a r e a de u r g e n ţ ă (cum a r f i c o r o h a r o g r a f i a ,
anglografia cerebrală, retropneumoperitoneul e t c . p e n t r u a
a m i n t i doar u l t i m e l e s t ă r i de u r g a n ţ ă c i t a t e mal s u s ) , I n
a c e l a ş i context s u b l i n i e m c ă p r i m a t u l î n f o r m u l a r e a d i a g -
n o s t i c u l u i s t e r i i , de u r g e n ţ ă î l au d a t e l e e x a m e n u l u i c l i -
n i c ş l că r e s t u l m i j l o a c e l o r de i n v e s t i g a ţ i e (biologică,
hemodiasmică, r a d i o l o g i c s ) v i n d o a r s ă completeze, să d i -
f e r e n ţ i e z e ş l să c l a r i f i c e d o t e l e d i a g n o s t i c u l u i într-o
s t a r e de u r g e n ţ ă m e d i c a l ă .
I n lumina a c e s t o r c o n s i d e r a ţ i i g e n e r a l e ş i de pe
p o z i ţ i a i e r a r h i z ă r i i m i j l o a c e l o r de d i a g n o s t i c î n t r - o u r -
g e n ţ ă medicală vom a n a l i z a , î n c e l e ce urmează, a p o\r t u l ,
l o c u l ş i v a l o a r e a examenului r a d i o l o g i e î n d i a g n o s t i c u l
p r i n c i p a l e l o r urgenţe ale a p a r a t u l u i cardio-vascixlar.
Insuficienţa v e n t r i c u l a r ă s t i n g ă se manifestă p r i n
astm c a r d i a c sau edem pulmonar.
Astmul.. c a r d i a c : i n s t a l a r e b r u s c ă a u n e i s t ă r i de
d i s p o s e en c a r a c t e r i n s p i r a t o r . S u r v i n s ' î n c u r s u l - n o p ţ i i
s a u după prima o r ă de s o m l a b o l n a v i i cu a f a c ţ i u n i c a r e
 - 71 -
ье r e p e r c u t a a s u p r a v e n t r i c u l u l u i s t i n g cashipertensiune,
ataroaclorosa, loaluni aortlce etc.
S x ^ i n s r s g r a d l o l o ^ i c ă nu a s t e a b s o l u t n e c e s a r ă
:-i d ' - s e c r l n i c i - o s i b i l a d i n cauza t i n p u l u i s c u r t î n c a r e
t r e b u i e a c ţ i o n a t ş i d i n cauză că b o l n a v u l nu poate f i mo-
b i l i z a t . Cel mal des-examinarea r a d i o l o g i c ă s e f a c e întîm-r
p l ă t o r . Examenul r a d i o l o g i c c o n s t ă î n e f e c t u a r e a de r a d i o -
g r a f i i , d e s e o r i l a p a t u l b o l n a v u l u i . Semnele r a d i o l o g i c e
o b ţ i n u t e c o n s t a u î n s t a z ă pulmonară, precum ş i sénae a l e
? f o c ţ i u n i i de b?.ză.
C o n c l u z i i l e examenului r a d i o l o g i e s î n t v a l o r o a s e
c e n t r u p r e c i z a r e a a f e c ţ i u n i i d e bază.
Sdemul рпТшпп^р; i n s u f i c i e n ţ ă v e n t r i c u l a r ă s t i n -
gă a c u t ă m a n i f e s t a t ă p r i n d i s p n e e f o a r t e a c c e n t u a t ă cu c a -
r a c t e r i n s p i r a t o r , p o l i p n e e , c l a n o z ă , t u s e cu e x $ e o t o r a -
ţ i e serospumoasă r o z a c e e . Examenul o b l s c t i v e v i d e n ţ i a z ă
existenţa* r a l u r i l o r c r e p i t a n t » diseminate pe î n t r e a g a arie
pulmonară; l a n i v e l u l c o r d u l u i d e s e o r i , pe l î n g ă semnele
a f e c ţ i u n i i de teză, s e p e r c e p e r i t m ăe g a l o p . Survine î a
a c e l e a ş i c o n d i ţ i i ca ş i a s t m u l c a r d i a c f i i n d etapa a v a n s a -
tă a acestei stări clinice.
- Se1 e f e c t u e a z ă , r a d i o g r a f i i l a p a t u l b o l n a v u l u i , c u
' ''
ayarate' mobile, deoarece b o l n a v u l nu p o a t e f i m o b i l i z a t . S e
n o t e a z ă voctlaraa ç î m p ù ï i l o r pulmonare, mai a c c e n t u a t ă în
r a s i u n i l e h i l a r e ş i p e r i b i l a r e , v o l l e r e ce s e p i e r d e d i f u z
c ă t r e p e r i f a r i a , Ifaeîspea s a t e omogenă. Aspectul e s t e c u -
n o s c u t aub termenul de " a r i p i de f l u t u r e " , d e ş i d e s e o r i в е -
ра с t e l e . c a s î n t s i m e t r i c e , v o a l a r e * f i i n d mal mare î n t r - o
 - 72 -
p a r t e , ? î r f u r i l e ş i b a z e l e e î n t c l a r e î n cala mai ; . ü l t e c a -
z u r i } ее pot vsdea î n s ă ş i b o l n a v i l i счге a i e s î n t ор-чзЗ-
figte.
Unsori v o a l a r e a c î m p u r i l o r pulnona-re e s t a r - 3 l ? t l v
neomo^enă f i i n d produsă de o p a c i t ă ţ i de i n t e n s i t a t e 3labü
micro— i i . nacronodulare care c o n f l u e a z ă .
Vasele h i l a r e spar mai l a r ^ i ş i mii o ţ a c e . S p a ţ i u l
i n t e r c 4 r d i o v 9 S c u l a r e s t e d i s p ă r u t . Aspectul r a d i o l o g i e se
m o d i f i c ă î n c î t e v a ore î n urma t m t a z a n t u l u i .
Datele anamnezei ş i a l e е х ш з - u l u i c l i n i c sînt
s u f i c i e n t e p e n t r u d i a g n o s t i c . Exaice^ul r a d i o l o g i e vl::s să
a t e s t e â x i a t e n ţ n edemului pulmonar ş i sti p r e c i ' z e - э ^ f î - c ţ i u -
nea c a r d i a c ă î n c a d r u l căruia s - a produs a d e a u l .
Un a l t t i p de edem pulmonar, p r i n t u l b u r ă r i h e s o -
dinamice, e s t e c e l î n t t l n i t î n s t e n o z e sitral<~, C l i n i c s u r -
vine aupă e f o r t u r i ş i a r e simptoms ş i зэппе гззешапа/со-чге
cu edemul pulmonar d i n i n s u f i c i e n ţ a v e n t r i c u l a r ă stîn^ă
acută *
B x i s t ă edem pulmonar c a r e nu e s t a c o n s e c i n - ? u n e i
t u l b u r ă r i hemodinamice de i n s u f i c i e n ţ ă v3:vfcricul-»rë s t i n g ă
a c u t a , c i e s t e e x p r e s i a unor t u l b u r ă r i de p e r m e a b i l i t a t e
l a n i v e l u l membranei a l v e o l a r e d a t o r i t ă uher f a c t o r i t o x i -
i n f e c ţ i o ş i . I n a c e s t e c a z u r i -examenul r a d i o l o g i e a l p l ă -
n î n i l o r f u r n i z e a z ă acela a ş i d a t e , î n s ă 1ч n i v e l u l c o r d u l u i ,
nu s e e v i d e n ţ i a z ă m o d i f i c ă r i p a t o l o g i c e ;
Cordul pulmonar a c u t ' ( i n s u f i c i e n ţ a v e n t r i c u l a r ă ,
dreaptă acută).
Ca a s p e c t c l i n i c de u r g e n ţ ă s e î n t î l n a ş t e Ln em-
b o l i a pulmonară. C l i n i c p r e z i n t ă cu j u n e ţ i t o r - c i c î n -
 - 72 -
s o ţ i i ; da d i s p n e e , d i s c r e t ă c i ^ a o z ă ş i e x p e c t o r a ţ i e sero-
s-aaî;uinolentU, v î s c o a s ă , a d o r e n t ă . йраге de o b i c e i l a b o l -
n a v i i cu t r o n b o T l s b i t e profunde a l e memhrelor aau a l e ali-
cului basin.
jâxqaeirul o b i e c t i v e v i d e n ţ i a z ă seninele t r o m b o ţ l » -
b i t e i » ian la n i v e l u l p l a n i n i l o r l i p s a o r i c ă r o r semne c l i -
n i c e , s a u o zonă - mai f r e c v e n t l a baza h a m i t o r a c e l u i
d r e p t - cu r a l u r i c r e p i t a n t » ş l r e a o ţ l e p l e u r a l ă . Simpto-
matologia c l i n i c ă se aseamănă шее o r i pină la i d e n t i f i c a r e
cu cea a i n f a r c t u l u i miocardic. I n a c e s t e forme p r e c i z a -
r e a d i g i n c s t i c u l u i s e f a c e cu a j u t o r u l •îxamenului e l e c t r o -
c a r d i o g r a f i e ş i mai a l e a <= examenului r a d i o l o g i e .
C o d i f i c ă r i l e c r d i o ' c e c o n s t a t a t e depind de mări-
mea I n f a r c t u l u i pulmonar; î n i n f a r c t e l e mici c o r d u l nu
e s t e m o d i f i c a t r a d i o l o g i e , î n i n f a r c t e l e a s r i s e poate
c o n s t a t a o umplere sau bombară a a r c u l u i I I s t i n g ' produs
de d i l a t a <;1з c o n u l u i ş i t r u n c h i u l u i a r t e r e i pulmonare
с a r e apar m ă r i t e . I n c a z u r i l e cu e v o l u ţ i e f a v o r a b i l ă î n
c î t a v a s i l e p i n ă l a c î t e v a săptămâni m o d i f i c ă r i l e a s p e c -
t u l u i n d i o l o r i i c d i s p a r , c o r d u l r e v e n i n d la f o r m a i n i ţ i a -
lă.
Embolia pulmonară
Embolia pulmonară e a t e cea mai f r e c v e n t ă cauză de
cord pulmonar a c u t d a t o r i t ă d i l a t ă r i i ş i i n s u f i c i e n ţ e i
v e n t r i c u l a r e d r e p t e acute.;, Oauaele c e l e n a i f r e c v e n t e e l e
e m b o l i e i pulmonare, s î n t : t r o m b o f l e b i t e l e , intervenţii
c h i r u r g i c a l e , c a r d i o p a t i i ce. n e c e s i t ă repaus î n d e l u n g a t ,
sau a f e c ţ i u n i o i e t e t r i e a l e .
Un embol mio î n t r - u n p l ă m î n normal poate s ă nu
 - 74 -

d e a n i d un simptom c l i n i c ş i s ä nu f i a v i z i b i l r a d i o l o g i c ,
l e examinarea c u r e n t ă , r a d i o g r a f i i l a p a t u l b o l n a v u l u i .
S-a d e s c r i s (Wastermark) p r e z e n ţ a u n e i zone p a -
renchimatous e clare datorită diminuării vnsculariznţiei în
t e r i t o r i u l e m b o i i z a t . Deşi a c e s t . s e m n , т е o justificare
f i z i o p a t o l o g l c ă , s e g ă s e ş t e r a r . Mol nu l-^m c o n s t s t . i t
nieiodafcă.
Dacă s e urmăreşte cu a t e n ţ i e d e s e n u l pulmonar
vascular se poate constata o accentuare я tr^i^ei vasculare
c o n t r o l a t e r a l e , p r o b a b i l produsă de o c a n t i t a t e mai мм
de s î n g a care c i r c u l ă î n t r - u n p a t v a s c u l a r r e d u s .
E f e c t u a r e a de a r t e r i o g r a f i i pulmonara p a r a i t e a p r e -
c i e r e a e x a c t ă a v a s u l u i o b s t r u â t , mărimea l u i ş i t e r i t o r i u l
infarctat.
Semnele r a d i o l o g i c s a l e i n f a r c t u l u i pulmonar î n
s t a d i u l a c u t s e p o t î m p ă r ţ i a s t f e l : m o d i f i c ă r i parenchima-
toase, pleurale ş l diafjfogmatiee.
M o d i f i c ă r i l e î n c î m p u r i l a pulmonare: op*citiri,
hemisfarlce sau t r i u n g h i u l a r 1оочliante în cîmpurila
pulmonare, c e l mai des. f ă r ă conexiune cu h i l u l , î n c o n t a c t
cu o s u p r a f a ţ ă p l e u r a l ă . O p a c i t a t e a poate f i rotundă,ova-
l a r ă sau î n r a c h e t ă ; se poate s p r i j i n i pe r e g i u n e a d i a f r s g -
matică e x t e r n ă l a d i s t a n ţ ă de radiastin.
/ "
Uneori o p a c i t a t e a;

e s t e v i z i b i l ă î n f u n d u l ' d e s a c c o s t o d i a f regm-ntic. S - a u
d e s c r i s o p a c i t ă ţ i î n bandă, de d i f e r i t e g r o s i m i , d i s p u s e
o r i z o n t a l l a n i v e l u l l o b i l o r i n f e r i o r i . Se c o n s t a t ă d i l a -
t a r e a a r t e r e i pulmonare de p a r t e a i n f a r c t u l u i . Se p o a t e
vedea u n e o r i d i l a t a r e a raiaurei a r t e r e i % l l a r e care merge
î n zona i n f a r c t a t ă ş l care s e t e r m l n ă b r u s o ş i emite çîto—
 - 75 -
va vase m i c i c e merg c ă t r e zona o p a c ă . I n f a r c t e l e pulmoaaae
s î n t mal dese î n l o b i i i n f e r i o r i ş l mai a l e s î n l o b u l i n f e -
r i o r drept-,
Codificările pleurale constau în c o l e c ţ i i pleura-
l e de o b i c e i p u ţ i n abundente «• U n e o r i c o l e c ţ i a pleurals mas-
chează i n f a r c t u l . Oupă unele s t a t i s t i c i p l é u r e z l a s e a s o -
c i a z ă i n f a r c t u l u i pulmonar î n t r - u n p r o c e n t de 53-56%.
Modificările diafragmatice s î n t produse-de r i d i c a -
r e a h e m i d i a f m g m u l u l de p a r t e ? i n f a r c t u l u i ş i h i p o m o b i l l t » -
te la mişcările respiratorii.
Tamponada c o r d u l u i
I n anumite s i t u a ţ i i de hemopericard s a u exsudât
abundent î n c a v i t a t e a p e r i c a r d i c ă s e poate r e a l i z a o inaur-
f i c i e n ţ ă h i p o d i a s t o l i c ă v e n t r i c u l a r ă d r e a p t ă * I n a s t f e l de
c a z u r i v e n t r i c u l u l d r e p t avînd o m u s c u l a t u r ă ' m a l s l a b ă ş i
f i i n d mai s u b ţ i r e d e c î t v e n t r i c u l u l ' s t î n g e s t e p r a c t i c t u r -
t i t ' de c a n t i t a t e a d e l i e h i d d i n p e r i c a r d »
C l i n i c se m a n i f e s t ă p r i n j e n ă î n c i r c u l a ţ i a de î n - -
t o a r c e r e , d e c i s t a z ă î n venele c a v e .
Examenul r a d i o l o g i e nu a r a t ă o c r e ş t e r e însemnată
a d i m e n s i u n i l o r c o r d u l u i . Dacă s e compară f i l m e l e o b ţ i n u t e
cu c e l e a n t e r i o a r e s e c o n s t a t ă s c h i c b a r e moderată î n mări-
mea ş i c o n t u r u l c o r d u l u i . r sine a superioară d r e a p t ă a pe-
d i c u l u l u i v a s o u l a r e s t e l ă r g i t ă ş l e s t é produsă de vena
cavă s u p e r i o a r ă d i l a t a t ă . B i l s a ţ i i l s s î n t a b s e n t e d a t o r i t ă
compresiunii Inimii. H ă m î n i i s î n t clari.

I n f a r c t u l miocardic
Infarctul ffiiocsrdle c o n s t i t u i e una d i n t r e u r g e n ţ e l e '
m a j o r e a l é m è d i c i n i i contemporana, c o n s t i t u i n d cauza de
 - 76 -

moarte s u b i t ă î n f o a r t e multe, c a z u r i . C l i n i c s e c a r ^ c t e r i -
zeeză p r i n t r - o d u r e r e v i c l e n t ă î n regiune« p r s c n r d i - c ă , în
s o ţ i t ă de s t a r e de ş o c . ' A l t e o r i s e n r n l f e s t ă d o e r p r i n s t a
r e a de şoc sau p r i n f e n o s s a a de i n s u f i c i e n ţ ă ' v a n t r i c u l n r ă
s t î n g ă a c u t ă , t u l b u r ă r i p a r o x i s t i c e de r i t m s .44 шр.егЪе s u -
b i t ă . S a t e l e ananmazei ş i a l e examenului f i .tic оо'гооогчге
cu m o d i f i c ă r i l e e l e c t r o c a r d i o g r a f i c e s î n t , do retiulü, s u -
f i c i e n t e pentru precizarea J di^snos ticului».
V >,
Examenul r a d i o l o g i e , ca a d j u v a n t n i c e l o r l a l t e
m i j l o a c e de d i a g n o s t i c , no.ite aduce p r e c i z ă r i p r i v i n d s t a -
r e a f u n c ţ i o n a l ă a miocardului ş i a 'plâmînilor,. I s e d i a t dup
i n s t a l a r e a i n f a r c t u l u i , - l n i ^ a , s e poate d i l a t a rapid,radio-
g r a f i i l e e f e c t u a t e comparate-cu c e l e - » n t e r i o T e , " a n t ă
pce a s t a . Dacă v e n t r i c u l u l s t î r . g devins i n s u f i c i e n t т»и
edemul pulmonar, c a r e e s t e Dine e v i d e n ţ i a t pe. r a d i o g r a -
f i i l e t o r a c i c e . S^a d e s c r i s proieminenţ« vene 1er pulaorm-
r e în l o b i i s u p e r i o r i ş i proieminenţa a n r i i n i i literale
d r e p t e a s i l u e t e i c a r d i a c e , сэ o c o n s e c i n ţ ă inf?rctului
a c u t . (Zatucbni ş i ilussbaum,l963). Acestea s î n t semno a l e
i n s u f i c i e n ţ e i c a r d i a c e ş i s e p o t . g ă s i î n o r i c e formă de
i n s u f i c i e n ţ ă c a r d i a c ă . I n c î t e v a z i l e ( 2 - 7 z i l é ) . d e In
debut marginea v e n t r i c u l a r ă s t i n s ă c a r e e s t e s è d i u l c e l
mâi f r a e v e n t a l i n f a r c t u l u i , p o a t e a r ă t a o . p r o e m i n e n ţ ă
î n d r e p t a t ă l a t e r a l ; a c e a s t ă proeminenţă p o e ţ e că . c r e a s c ă
î n ţ i m p . Бе poate c o n s t a t a . p e o »numită zonă a c o n t u r u l u i
v e n t r i c u l u l u i s t î n g d e v i a ţ i i a p u i ş aţ i i l o r î n s e n s u l unor
p u l s a ţ i i paradoxe ( m i ş c ă r i î n d r e p t a t e î n a f a r â î n t i m p u l
s i s t o l e i , c o n t r a s t î n d cu m i ş c ă r i l e d i n j u r u l a c e s t e i
a r i i care s î n t î n d r e p t a t e î n ă u n t r u ) s a u a l i p s e i p u l s a -
 - 77 -
ţ i i l o r . C e r c e t ă r i klœoawfiee s a u e l e c t r o k i m o g r a f i c e au a -
v i d e n ţ i a t : a s t f e l da semne î n 70% d i n c a z u r i , urmărind p u l s a -
ţ i i l e t l a p î n d e l u n g a t s - « c o n s t a t a t că a l e p o t p e r s i s t a
t i s p de a n i de z i l e . Aceasta a permis unor a u t o r i (Zodiav
ş i Belyaeva) s ă ' a f i r m e ca f u n c ţ i a normală n u e niciodată
complet r e s t a b i l i t ă î n zona de i n f a r c t .
După t r e c e r e q s t ă r i i de u r g e n ţ ă i n u n e i a forme d e
I n f a r c t mic ca r d i c s e i n d i c ă e f e c t u a r e a c a r o n a r o g r a f i e l pen-
tru -racizarea sediului obstacolului ş i furnizarea datelor
necesare i n t e r v e n ţ i e i chirurgicale.'
Examenul' r a d i o l o g i a p o a t e f u r n i z a elemente n e c e -
s a r e p r e c i z ă r i i d i a g n o s t i c u l u i de p e r f o r a r e a S e p t u l u i p r i n
i n f a r c t miocardic ( ş u n t s t î n g a d r e a p t a ou î n c ă r c a r e d r e e p -
t ă f a s c c i a t e fenomenelor de. i n s u f i c i e n ţ ă c a r d i a c ă ) ş i , în
c o n s e c i n ţ ă , p e r m i t e i n d i c a ţ i a i n t e r v e n ţ i e i c h i r u r g i c a l e de
urgenţă.
ffsricarditele acute
Sl^ptomele s u b i e c t i v e : d u r e r e a ş i d i a p n e e a ş i sem-
n a l e o b i e c t i v e : f r e c ă t u r a p e r i c a r d i c ă , permit î n o a r e a ma-
j o r i t a t e a c a z u r i l o r s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i de p e r i c a r -
dită.
Bxhranul radiologic nu a r a t ă m o d i f i c ă r i d e o s e b i t e
î n p e r i c a r d i t a u s c a t ă ; s e pot î n t i l n l m o d i f i c ă r i d e ampli-
t u d i n e -si formă a l e p u l s a ţ i i l o r c a r d i a c e care s î n t inter-
p r e t a t e , de " " i i a u t o r i ca f i i n d produse de m i o c a r d i t a oara
însoţeşte pericardita.
I n . p e r i e s r d i t e l e e x s u d a t i v e cu o c a n t i t a t e .mal
mare Ле l i c h i d ( p e s t e 800 ml) a s p e c t u l r o d i o l e s i c a l c o r -
d u l u i e s t e c a r a c t e r i s t i c . Apare m ă r i r e a umbrei c o r d u l u i
 - *e -

c a r e i a lin a s p e c t c l a s i c c u n o s c u t " î n c a r a f ă " î n s e n s u l c ă

p e d i c u l u l v a s c u l a r apare s c u r t ş i l ă r g i t î n c o n t r a s t cu
o p a c i t a t e a o a r d i â c ă m ă r i t ă . S i l u e t a c n r d i a c ă e s t e mult v o -
luminoasă ş i adesea s i m e t r i c ă . Se c o n s t a t ă d i m i n u a r e a sau
d i s p a r i ţ i a p u l s a ţ i i l o r c a r d i a c e . Vena cavă s u p e r i o a r ă
e s t e mult d i l a t a t ă . Hemidiafra^mul d r e p t e s t e mii s u s a i - .
t u a t f i i n d împins de f i c a t u l m ă r i t p r i n s t a z ă retrogradă.
Margine a S t i n g ă a' i n i m i i ponte d e v e n i r e c t i l i n i e . H;;mînii
s î n t c l a r i . Se p o t g ă s i î n u n e l e c a z u r i a l t e l e z i u n i c a :
c o l e c ţ i i p l e u r a l e , pneumotorace e t c . .Deşi sambele r i d i o -
ixigice s î n t e v i d e n t e , d e s e o r i î n c r e ş t e r e a » c u t ă а l i c h i -
d u l u i î n p e r i c a r d d i a g n o s t i c u l r a d i o l o g i e s e f a c e greu d e -
o a r e c e nu s e c o n s t a t ă î n t o t d e a u n a o m o d i f i e n r e . p r o n u n ţ a t ă
a c o n t u r u l u i c a r d i a c , p e d i c u l u l c a r d i a c nu e s t e e v i d e n t
s c u r t a t , i a r u n g h i u r i l e c a r d l o f r e n l c e nu s î n t m o d i f i c a t e .
I n a c e s t e c a z u r i c r e a r e a u n u i pneumopericard după p u n c ţ i e
p e r i c a r d i c ă p e r m i t e d i a g n o s t i c u l . . Urmărirea î n timp a p u l -
s a ţ i i l o r c a r d i a c e p o a t e a r ă t a sob.lmbări î n a m p l i t u d i n e a
a c e s t u i semn de mare I m p o r t a n ţ ă p e n t r u di= j o s t l e . I n u n e -
l e c a ş u r i m o d i f i c ă r i l e a s p e c t u l u i c o r d u l u i l a schimbarea
p o z i ţ i e i bolnavului ajută diagnosticul. Injectarea intra-
venoaftă de b i o x i d de carbon* b o l n a v u l f i i n d î n d e c u b i t la-
t e r a l c t î n g , e v i d e n t i e ză marginea a t r i u l u i d r e p t s a r e d a c ă
d e p ă ş e ş t e grosimea de 5 a n e s t e s u s p e c t ă de p e r l c a r d i t ă .

Miocardita acută, se manifestă c l i n i c p r i n a s t e -

nie pronunţată, p a l p i t a ţ i i , dispnee ş i uneori dureri pre-
c a r d i a c s . La examenul o b i e c t i v c a r a c t e r i s t i c e s t e modif 1 -
oarea a m p l i t u d i n i i zgomotelor ş i a p a r i ţ i e t u l b u r ă r i l o r .
 - 79 -
d i r i s c , uneori s a р о з t e i a s - o l - î i n s u f l e i s - - s c a r d i a c a con-
j;-3tiv-i еда ş c c u l c^rdiogen.
Hediolo.jic зе po3ta c o n s t a t s •swrir'sţ o p a c i t ă ţ i i
c a r d i a c e , s n i ^ r n i i b v z i , c o r d u l apàrînd t u r t i t pe d i a -
m.« Sa R i v e r i s rud^caraa v o l u a u l u i c a r d i a c în. insţira—
!
7i3 p r o f u n d ă . In obsei. v a ţ i i l i i n o a s t r e nu gm c o n s i s t a t
a c ^ s - 39:2c.,. Ei^o^r^f i c s e urmăresc puia 3 g i i l e c a r e p o t p r é -
senta m o d i f i c ă r i p a t o l o g i c e . I n c a z u r i l e cu c o r d î n l i m i -
t s n e r v a l e ay.a^snul r ^ d i o l o s i c nu -?duce un a p o r t diagnos-
t i c u l u i , dor p o r n i t e e v i d e n ţ i e r e a * l t c r nfsc*;iuni, Uraä-
rlr-.d ccc-portafaq c o r d u l u i c i n m i o e r d i t e 1-r p r o b e l e Val-
c.-îivîţ ş i ..iillar a c c o n s t a t â t cà î ş i modifică fo^.r~e p u ţ i n
i'ci'-.i ş i v c l i î ' U i , з;_гз d e o s e b i r e de c o r d u l normal care se
га d i f i c i î n l i r o n s i i . m i î n s e n s u l m i c ş o r ă r i i î n Valsalva ş l
~ _ r i r i i î n :.'iller.. xa a c ^ s t sens c o n s t a t a r e a u n u i cord
'-.•"rix; e r ă î ţ i E'0-j.ifIcă f o i r t e p u ţ i n d i i i = a s i u n i l e ş i f o r -
na In probele Vals »Iva ş i i - ü l l e r poste f i un semn de d i a g -
nostic radiologie î n mioc?rdite.
i e n t r u diagnosticTil d i f e r e n ţ i a l î n t r e m i o c a r d i -
t ü ţ i r o r i c i r d i t ä un r o l i m p o r t a n t î l joacă ? p 2 a c i e r e a
с i r c u l . i V i e i pulEon^re, pe e r e - n o i o urmărim рэ f i l m e
rr,diosr->fice î n 7->ISfllva ş t i ü i l l e r .
E l v i -tensiunea a r t e r i a l ă paroxistici
Hipertensiunea T t s r i a l ă e s t e o bo*lă r e l a t i v
r a s p î i i d i t ă l i n o i ş i îmbracă v e r i s t e aspecte de u r g s n ţ ă
1 л d i с a I e cn: e n c e f a l o p a t i e h i p e r t e n s i v ă , insuficienţa
v e n t r i c u l a r ă s t i n g ă a c u t ă , i n f a r c t u l miocardic ş i h i p e r -
tensiunea a r ţ a r i a l ă p a r o x i s t i c ă , i'entru examenul r a d i o l o -
g i e v i n î n d i s c u ţ i e a s p e c t e l e le .sate de i n s u f i c i e n ţ a ven-
 ~ 8a -

t r i c u l a r ă s t i n g ă a c u t ă , d i n i n f a r c t u l m i o c a r d i c ş i cea d i n
hipertensiunea a r t e r i a l ă paroxistică..
H i p e r t e n s i u n e a a r t e r i a l ă p a r o x i s t i c ă se m a n i f e s -
t ă p r i n c r i z e î i : c a r e t e n s i u n e a - » r t e r i a l ă c r e ş t e b r u s c de
l a v a l o r i normale sau uşor c r e s c u t e 1ч v i o r i f o a r t e m=>ri,
f e lingă c e f a l e e a intensă ş i paloare-bolnavul poste p r e -
zenta fenomene de i n s u f i c i e n ţ ă c o r o n a r i a n ă , insuficienţă
/

c a r d i a c ă sau;fenomene de e n c e f a l o p a t i e hipertensivă.Criza
d u r e a z ă de l a minute l a o r e ş l s e t e r m i n ă b r u s c f i i n d u r -
mată de c e l e a i i multe o r i de p o l l u r i e .
Examenul r a d i o l o g i e î n c r i z ă f u r n i z e a z ă d a t e re-
l a t i v p u ţ i n e î n s e n s u l că p r e c i z e a z ă s t a r e a c o r d u l u i ş i a
v a s e l o r , m o d i f i c a t e c o r e s p u n z ă t o r cu d u r a t a ş i v a l o a r e a
t e n s i u n i i a r t e r i a l e a b o l n a v u l u i . **e c o n s t a t ă ventriculul
s t î n g m ă r i t î n d i v e r s e g r a d e . î n a p r e c i e r e a g r a d u l u i de
m ă i i r e a v e n t r i c o l " . l u i s t î n g n o i u t i l i z ă m t r e i gmde:^ra*>
d u l i : v e n t r i c u l u l s t î n g u ş o r m ă r i t - î n OAS v e n t r i c u l u l
s t î n g poate ajunge pînă l a coloana v e r t e b r a l ă ; gradul II;
v e n t r i c u l u l a t i n g m ă r i t - î n OAS v e n t r i c u l u l s t î n g d e p ă -
şeşte colèans v e r t e b r a l ă ; gradul I I I : v e n t r i c u l u l s t î n g
mult m ă r i t , e l d e p ă ş e ş t e c o l o a n a ş l m ă r e ş t e g l o b a l c o r d u l .
Corespunzător a c e s t o r g r a d e apreciem ş i i n d i c l i e cardio-
t o r s c i c î n d i f e r i t e l i m i t e pe r a d i o g r a f i a FA*
0 mare i m p o r t a n ţ ă a r e examinarea r a d i o l o g i c s în
precizarea etiologiei hipertensiunii a r t e r i a l e paroxisti-
c e : a s t f e l h i p e r t e n s i u n e a a r t e r i a l ă dă o r i g i n e endocrină
î n t î l n i t ^ S n a f e c ţ i u n i a l e glandei corticosupr4rcraale . I a
a c e a s t ă f o r m ă de h i p e r t e n s i u n e , e x p l o r a r e a r a d i o l o g i c ă a
 - 81 -
^l^-ij-jlor r,U£rsi4J .nl-3 ţsri.'.l ăf.-;. şi cona icutiv

cratai-e'Atul c h i r u r g i c a l , feni e v i d e n ţ i e r e a suçnror.?la—

lor folosiri a s o c i a t a : : : : . . ; r i n supradozsjUrotro-

I."surop3ri"c?r_-3iilţi c^iiOr-r-fii.

A n a v r i s a u l d i s ее-int
CI l a i c b u t u l f o r a S r i i u n u i ?n-2vriöm, sg awnifee—
tü. briisc p r i n t r - o durere rs-crost-îrrwlă p u t i r n i c â ş i c o l i p s ,
Лс---iSu^ f-.co 04 eicsxir.ar.î:» r a d i o l o g i c s s ă nu s e pontă f a c e
cifsu oîr.d s t £=сэ -j3te œ s ^ t i s f ä e s t o ^ r a , d i n c i u z s greutăţii
a.- T a--:rr.i:in b o l n a v u l .
in:: v r i s ю l e diseca a t e î ş i au o c i j i n a = c e l Eai dos
Lrx a o r t i ig й-,-; г.Лол t ă 1ч ci;;iva cm, deţsuprrj v a l v e i . a o r t i c e
i a чо:' сл t o n c i c ä l i n g ă or i s ins я a r t e r e i suoclavicule-
re stîiLji.
3?diOjr?fia toracică po-te arăta o l ă r g i r e э pedi-
c u l u l u i v = 2 c u l ? r ţ a c c o s t ä x K r i r e are v a l o a r e n u i n i dr>cö com-
I.-r-'t.ä cu i ţ i m n a t u r i o ^ r o so c o n s t a t a ^ r i r a a r e c e n t ă a
!
pr; d i c u i u l u i v?sc -il-=r.. Ь.-гц: г:".-* ^ o r t e i po«te f i n e r e g u l a t ă ,
liilsn.TÜl« a o r t e i s î n t ЛL minix-to s i u a b s e n t a . 3a o b s e r v i
î n üejI-з un. i m p o r t a n t d3 -ii" поз t i c r a d i o -
l o g i e ! un turui I i n i n t o r i o r u l op-citat; 1.1 pro-Iusa de a o r t a
Irlv^i-jb.» i n ста că s t i r s a b o l n a v u l u i p : ; r a i t e se ;>04t3 u -
tiliî.fl i n t r ^ v o n o i s ă icatcdă с яг- dă s i ? s e n t e
î n olus i-.Hntfu C i i ^ i i o s t i c .
de Î s c h a n i a t a r i f a r i e s ^cutä
c a r a c t e r i z a t . p r i n durere a t r o c e , paloare,ră-
cire , cu oLidpariţi*. p u l s u l u i « " t r a m i t ă ţ i i af с e t a t e . O b l i - .
-ersrca o r t e r a i i i i ^ c c ro*?lizQ=ză sindromul L a r i c h e .
 - зг -

Examinarea r a d i o l o g i c s . e s t e f o i r t a importantei p e n -
t r u p r e c i z a r e a s e d i u l u i o b s t a c o l u l u i , ever,tuf>l p o n t r u p r e -
c i z a r e a s t ă r i i c i r c u l a s i e i sub o b s t a c o l ç i я. c i r c u l a ţ i e i
c o l a t e r a l e . A r t a r i o g r s f i a « s t e œ t o d a p r i n c i p a l ă de d i a g -
n o s t i c . se e f e c t u e a z ă c î t a n i r e p e d e de In i n s t a l a r e a f e -
пошзпеЮГ c l i n i c e . Aspectul r a d i o l o g i e e s t e c^cturistic.
Su c o n s t a t a un s t o p r e g u l a t , b i n e d e l i m i t a t , pe care îl
f a c e s u b s t a n ţ a opacă 1ч n i v e l u l o b s t a c o l u l u i . Concomitent
se urmăreşte c i r c u l a ţ i a c o l a t e r a l ă ş i î n cTZurile tinde
e x i s t ă c i r c u l a ţ i e sub o b s t a c o l . S o i , î n a i n t e a injectării
s u b s t a n ţ e i opace i n j e c t ă m , i n t r a a r t e r i a l s u b s t a n ţ e v«»sodi-
l g t a t o a r e cu s c o p u l de - combate spasmul v 4 j e l o r c o l ? t a r = -
l e ş i a vedea a s t f e l c i r c u l a ţ i . » » c a s t o r v®se.

Р^ТГЯЧл'й-^НОС'ЖА ГР;г Г viH0-CorT.l

С Г0ЧН0С7.:Т

Л. ^ . ^ " К У

Врачабкче срочности е о т ь патологические состо.-кг./:,

пр:' KdŢopHî iyHKUVопальное нар^тнряк? любого еггака :;л.ч с::с-
т т ш сганорихоч настолько сглояа^нячм, что ^гроя-аег
больного. Это состояние заключает в себе два ОДИНАКОВО

:ШУ. аспекта срочности: диагностика и лощение. в д и а г н о с т ?

•парную роль имеет рентгенологическое исследование.
При сердечной астме ррнтгйяологическов исследований
делается у коаки больного. Рентгенологические изменения бы-
вают : лЗгочннй с т ? з и сииптоын есноваого заоол*рани*.
.чЭгочгг-'й отйк рентгенологически внражается помутнением
 - 82 -
лёгочных полей более усиленно в гилвсннх и перигилюсннх
областях. Помутнение мояет бкть гомогенное и относительно
ингомогенное, вызванное микро и макромодулярными непрозрач-
ностями, сливаюаимися.
^нтг<=>нологические симптома лёгочного инфаркта в о с -
трой стадии следующие: а / гемисферные или утловяе непрозрач-
ности на лвгочнух полях чаше без соединения с гелюсои, с о -
прикасаясь с плевральной поверхностью. Очен» частая локали-
зация в нижних долях; б / расширение лёгочной артерии на
сто{ок9 инфаркта ; в / плевральное коллекции в небольшой к о -
лп«естче иногда скрывают инфаркт ; г / повышение генидиа-
b.parim на стороне инфаркта.
Ори шюкардическом инфаркте, рентгенологические и с -
слр^орйнкя, сделанное у койки больного, показывает расшире-
ние ^ р д ц а ; э т о расширение мояно оценить т о л ь к о после пол-
гад'огргнмях, сдрланиих р?.ныпе, при инфаркте и после
аг-кгз. Ирг ассоциации инфаркта с левой вентрикулярной
недостаточностью появляется лёгочнкй о т ё к , Рэнтгенологлчееки
не следуя ИгЦ|£ркт в сsоси разркткк, замечается на левой в е н -
гг.ккуяяркой ггчштш?, являющейся самым честил; местом иэдаркта,
ü'-icTyп, втаодяпхл из контура. На определенной зоне контура
левого келудочк.а констатируется такте отсутствие пульсаций '
пли парадокс альике пульс ацик. .
При зксудатннх перикардитах рентгенологический а с -
ii:KT сердца характерен увеличением сердечной непрозрачности
ç сокращением сосудистой коазеи /аспект " г р а ц л н а " / . Сердеч-
йне пульсации ослабляются или прекраиаются. Верхняя полая
acria расширена. Легкие яркие.
 Острый ииокардит такие в«знвапт уэ^л/чен:!-:? терд^чнс
непрозрачности, хорошо зауечасаой при ^кггелслйгич.-с^о!-
пс следов аник, С-.РДЦе показывается da д^а^рйГц».
ьрк пробе Зальсезк к ТАЛЕРА ССРДЦ:. ХЗ'.ТК.-ПТ СЗС-J .CA:;;

ГУЛГСНОП И перигклясное очертании у е к д ^ а ^ т е ч ,

I
cîiunrovH лчгоччого с т а з а .

Рннтгечологкчоскоо пссл^доррние пр:' .г^рс1-'..-;. з:;сЛ-.:о.'1

артериальной гкпертэнт"! уточняет с cor о«;' 1 - -•••рд'еа ;т сгг,,.,^
Чаце х о н с т г т и р у с п я угелк-т-hïî~ л е в о г о ,гс-лудс~:-:а. ^ля бе
OOb'" ктивной оц<~нкк сто'ТС-:.: ; ^.•••".I'ISHEH coro • „._о:г:(:. ....
мсня^.». три степени: I ст^^-'хь : ь ;:<'
л ь ч е а , при п ^ у о д н е - к с т о - л ^ о к noj'CüGHi-;»; :..с-'--.>т -ъ го
1СКОЧНКК. I I степень : л^з'-л • елу^оче:-: , пр:. . -
передне-:косс-л?вой поло*'0'г:;г. orivpf!'ает позронеч.-*::?:. oi
пень : Л-:бул >-члудоч-к сильно у - п р л ^ е к , п р ;
.чоео\: полс~:лкки oneperatsT пез^оночн:::-: г , л ~ ; о „2*-:.
Г Г
"-IR.P'T З-^ДЦО В Ц ЛС:. .

Ъ пароксизиальнчг артериальных г:-.П'?ртекз:'.чг,

7.£01<ых при заболевании хортнкой?дпоч^-шо:-: .?.ол?-зм г.ла,
г;1Чьско(? м-^л^ДО^ан^е этих :~е.кйз ПОЗРОЛЧ?Г уст?.коз::г j
костяку.

При расслапвзювдй ан'.-рргз'.'н груднач р'-^т^г-яог;::.:.;

показывает расшар^ние сосудистой зспск ; это увглкH'-LÎ -O
iüTGCT значение только з е л к , с~;;Егг::вая с cv.~:ra"~v. ţ z ^ i c r j i i
'.дааи, констатгруется недавне-? упеличенк*) со?уд-:стс.м1 -;o.-::-:v.
Граница аортк бывает ног:} ар:и:ъио2. Ba^avii э.|-"-,":нт при р а -
дкологк т !°ской диагностики t-сть няблвд^нпе т^нналя внут!1:
э
поп^озрачнеети, «з?&яяого ргзттроа^ои г. орт oii.
 - es -

iipK ocïrcli : pi!..'"I !'.•-:•-3i£0.'. p^f, г.

... : : •:: Т - :,;ÎP v . „г-* ке ţc:s • . -
. ..•y-r-r; . - - п - ^ , . и ' - . . ы, ?«з:.о
ц:;ркуляц;:я.

HAÜlOüIAüHOSia IM CARDIO-VASCULAS üiiiERGENClJäS

A s s i s t e n t ^ p r o f e s s o r D Hădulescu, M. D.

«•edieal э т а r g e n c i e e a r e p a t h o l o g i c a l c o n d i t i o n s
y
i n which the f u n c ţ i o n a l d i s t u r b a n c e s of an o r g a n o r system
are s o severe t h a t the p a t i e n t ' s l i f e I s jeopardized.Such
a c o n d i t i o n i n v o l v e s two u r g e n t a s p e c t s of e q u a l i m p o r t a n c e :
d i a g n o s i s and t r e a t m e n t . Among o t h e r c r i t e r i a of d i a g n o s i s ,
r a d i o l o g i c examination plays an Important.part.
X - r a y e x a m i n a t i o n i n c a r d i e o asthma o f t e n con-
s i s t s i n r a d i o g h r a p h s p e r f o r m e d a t t h e b e d s i d e . The r a d i o -
l o g i c f i n d i n g s a r e pulmonary s t a s i s and s i g n s of t h e f u n d a -
mental p r i m a r y d i s e a s e .
I n pulmonary edema t h e r e i s a shadowing of t h e
l u n g f i e l d s which I s йоге marked i n t h e h i l ? r nnd p e ' r h i l a r
a r e a s . T h e shadows may be homogenous and r e l a t i v e l y non-ho-
mogenous produced b y micro—and macro n o d u l a r opacities
which are m e r g i n g .
The R o e n t g e n o l o g i c s i g n s i n -tăie a c u t e s t a se of
pulmonary i n f a r c t i o n a r e : a ) a n g u l a r o r h e m i s p h e r i c a l o p a -
c i t i e s In the l u n g f i e l d s , u s u a l l y without connection with
t h e h i l u m , i n c o n t a c t w i t h a p l e u r a l area and commonly
l o c a t e d i n t h e l o w e r l o b e s t b ) d i l a t a t i o n of t h e pulmonary
 - 86 -

s r t e r y on t h e s i d e of t h e i n f a r c t i o n ; c ) not v e r y abundant
p l e u r a l c o l l e c t i o n s concealing t h e i n f a r c t i o n i n c e r t a i n
c a s e s : t h e hemiydiaphragm i s r a i s e d on t h e i n v o l v e d s i d e .
I n myoradial i n f a r c t i o n , t h e r a d i o g r a f i a p e r f o r -
med a t the bedside may evidence an enlargement of t h e h e a r t ;
t h i s enlargement may be e v a l u a t e d only on complete s e r i e s
of radiographs performed b e f o r e , d u r i n g , and a f t e r t h e oc-
curence of the I n f a r c t i o n . When t h e i n f a r c t i o n i s accompa-
n i e d tţy t h e i n s u f f i c i e n c y of t h e l e f t v e n t r i c l e t h a n я
pulmonary edema o c c u r s . I f we r a d i o l o g i ' c l l y f o l l o w - u p an
i n f a r c t i o n i n p r o g r e s s we may s e e я prominence emerging from
t h e oontour l i n e , a prominence on t h e l e f t v a n t r i c u l i r b o r -
d e r , t h e commonest s e a t of t h e I n f a r c t i o n . On a c e r t a i n
grea of 'che contour of t h e l e f t v e n t r i c l e , t h e absence of
p u l s a t i o n s or p a r a d o x a l p u l s a t i o n s mny be s e e n a s w e l l .

The X-ray appearence of t h e h e a r t i n p e r i c a r d i a l

e f f u s i o n s i s c h a r a c t e r i z e d by an i n c r e a s e of t h e h e a r t
shadow and a s h o r t e n i n g of the v a s c u l a r r e d i c l o . Heart -
p u l s a t i o n s are diminished o r v a n i s h e d . The s u p e r i o r von a
cava i s anlarged. The lungs are c l e a r .
Acute m y o c a r d i t i s may l i k e w i s e с "use *>n i n c r e a s e
of t h e h e a r t o p a c i t y Whic£.. i s c l e a r l y seen a t X-ray e x a -
m i n a t i o n . The h e a r t l i e s f l a t on t h e diaphragm qnd does
n o t change i t s shape when submitted t o V a l s a l v a and i . ü l l o r
t e 3 t a . The h i l a r and p e r i h i l a r l i n e s are marked and t h e r e
are s i g n s of pulmonar s t a s i s .
Radiologic examinations i n p a r o x i s t i c a l arterial
h y p e r t e n s i o n shows more a o u r a t e l y t h e c o n d i t i o n of t h e h e a r t
 -87 «

and v e s s e l s « One may o f t e n n o t i c e an e i a r a s m e n t of t h e l e f t

v e n t r i c l e . T o a s s e s more a c c u r a t e l y the e x t a n t of the e n l a r -
gement of t h e l e f t v e n t r i c l e ,wa have used t h r e e degrees si
a t d e g r e e : l e f t v e n t r i c l e s l i g h t l y enlarged. In LAO mey,.
r e a c h t h e s p i n a l column; I l n d d e g r e e : t h e l e f t veçjbriôïe ••'•
e n l a r g e d I n LAO p a s s e s beyond t h e column; 1'IInd degree : t h e
l e f t v e n t r i c l e g r e a t l y e n l a r g e d , i n LAO p a s s e s beyond t h e
column b u t i n t h e same time makes appear l a r g e r the h d ? r t
a s a Whole,
I n p a r o x i s t i c a l h y p e r t e n s i o n s , encountered I n
d i s e a s e s of t h e c o r t i c p s u p e r z e n a l g l a n d s , t h e X-ray e x a -
m i n a t i o n makes t h e d i a g n o s i s p o s s i b l e ,
lia d i s s e c t i n g aneurysm, t h o r a x radiography may
show an e n l a r g e m e n t of t h e v a s c u l a r p e d i c l e ; such e n l a r -
gement i s a£ importance o n l y i f a r e c e n t enlargement of
t h e v a s c u l a r p e d i c l e i s b e i n g n o t i c e d when compared w i t h
t h e r a d i o g r a p h s p r e v i o u s l y t a k e n . The b o r d e r of t h e a o r t a
oay ne i r r e g u l a r . An i m p o r t a n t e l é a a n t f o r t h e Radiologic
d i a g n o s i s i s ,the f i n d i n g , of a t u n n e l i n s i d e t h e shadow
caused by t h é ' . e n l a r g e d a o r t a .
I n t h e syndrome of s c u t e p e r i p h e r i c Ischemia
a r t e r i o g r a p h y i s of p a r t i c u l a r Importance i n order t o
a c c u r a t e l y determine t h e s i t e of t h e o b s t a c l e of t h e c i r -
c u l a t o r y s t a t e aud p o s s i b l y of t h e c o l l a t e r a l c i r c u l a t i o n .
 HADIODIAGNOÖTIGUIt ABL'ObEwUbUI AGUï
Gonf . Dr. В. Popescu, Dr. С, l ă r g i n e anu, Dr. S , Must a ,Дг, L.
Dimitriu, Dr.F.Grădinaru,Dr,I.Hoşală,Dr.C.:Fopeseu

C l i n i c a de Hadiologie S p i t a l u l D r , C a r o l D a v i l l a

Abdomenul a c u t r e p r e z i n t ă e n t i t a t e a cea mai f r e c -

vent . j a t î l n i t ă î n u r g e n t e l e medtco-chirurgicale.
El cuprinde t o a t e sindroamale e r e se p e t r e c î n
regiunea abdominală ş i care I m p l i c ă î n m a j o r i t a t e a c a z u r i -
l o r i n t e r v e n ţ i a c h i r u r g i c a l ă de u r g e n ţ ă .
Examenul r a d i o l o g i e s - a Impus mai greu ş i mai
t î r z i u î n explorarea a c e s t o r s u f e r i n ţ e d a t o r i t ă f a p t u l u i
că l a început « r e l a ţ i i l e o f e r i t e e r a u mai p u ţ i n c o n c l u d e n t e ,
i a r c h i r u r g i i se bazau mult -pe examenul c l i n i c .
In ultimele decenii, prin, dezvoltarea metodelor
ue examinare ş i ? p o s i b i l i t ă ţ i l o r t e h n i c e , examenul r a d i o -
logie ş i - a dovedit u t i l i t a t e a ş i s - i iapus.
De f a p t , examenul r a d i o l o g i e , î n cqzul abdomenului
acut,, t r e b u i e s ă confirma d i a g n o s t i c u l prezumtiv c l i n i c ,
să a j u t e io a l e g e r e a uneia d i n p u ţ i n e l e p o s i b i l i t ă ţ i a l e
diagnosticului d i f e r e n ţ i a l .
I n ciuda e r e i a n t i b i o t i c e l o r , abdomenul a c u t r e -
p r e z i n t ă o problemă g r a v ă dacă nu s - a i n t e r v e n i t l a timp
-O
ş i d e c i nu 3-я d i a g n o s t i c a t p r e c o c e , iä important de a s e
tace d e c i o depis sare precoce î n a i n t e de a se î n t r e p r i n d e
un t r a t a m e n t e f i c a c e .
A f e c ţ i u n i l e c a r e p o t duce l a abdomen acut ş î n t
v a r i a t e , , dar pot f i g r u p a t e î n c î t e v a sindroaree:
 - 89 -
- sindromul de i r i t ? ţ i e peritoneală
-sindromul ocluziv
- sindromul hemoragie
- s i n d r o c u l de t o r s i u n e ч o r c a n e l o r normale sau
a tumorilor
- sindromul de p a n c r e a t i t ă hsmoragică a c u t ă
Un t a b l o u asemănător de abdomen a c u t apare Lnsä
ş l i n s u f e r i n ţ e extraabdominale : i n f a r c t m i o c a r d i c , pneumo-
n i e , pleureaia diafragmatică, ecbolle pulmonară,colibă re-
nală etc.
Sindromul de l r i t a ţ i e p e r i t o n s a l ă , de f a p t cel
t-ai f r e c v e n t , зе d i t o r e ş t e i r i t n ţ i e i s e r o a s e i p e r i t o n e a l e
ş i з е î n t î l n o ş t e de r . r e d i l s c ţ i e î n u l c e r u l p e r f o r a t ş i -»poi
cu f r e c v e n ţ ă mni r e d u s ă î n c o l e c i s t i t * » -acută, a p e n d i c i t ă
acută e t c .
Sindromul o c l u z i v a s t e g e n e r a t de î n t r e rupe гея
t r a n z i t u l u i normal î l c o n ţ i n u t u l u i i n t e s t i n a l i n c r - u n «nu-
mit s e ^ s e n t . Acest sindrom e s t e cunoscut ş i sub denumirea
da i l e u s ş i poate Îmbrăca foruri a c u t ă s a u f o r ç a cronică

intermitentă.
Forma a c u t ă — s e produce p r i n v o l v u l u s , s t r a n g u -
lare sau invaginare.
J o r a a c r o n i c ă - poate îmbrăca a s p e c t u l de i l e u s
mecanic sau dinamic.
In p r i m u l caz po<$ta f i g e n e r a t de t u m o r i i n t e s t i -
n a l e , b r i d e sau t o r s i o n ă r i de a n s e ,
Parma d i n a m i c ă ( i l e u s p a r a l i t i c ) ap^re după i n -
t a r - r e n ţ i i c h i r u r s i c a l e pe abdonan, traumatisme abdominale,
c o l i c i геця1е-etc.
 -я-
ВУДШАППТ r a d i o l o g i c d i f e r ă d i n p u n c t de v e d e r e
a l t e h n i c i i s i modului de e x a m i n a r e , după s i m p t o m a t o l o -
gia c l i n i c ă a bolnavului. In general, radiodiagnosticul ab-
domenului a o û t îmbracă t r a i f o r m e :

- Hadiodiagnosticul f ă r ă pregătire
- R a d i o d i a g n o s t i c u l cu p r e g ă t i s e
- SLisma b a r ± t a t ă
I n p r i m u l caz ae e v i d e n ţ i a z ă c l a s i c e l e nivele
h i d r o a e r i c e , c a r e r e p r e z i n t ă semn c o n c l u d e n t de o c l u z i e
i n t e s t i n a l ă . A s p e c t u l a c e s t o r n i v e l e d i f e r ă , d u p ă cum s î n t
s i t u a t e pe a n s e l e i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e , s a u pe «insele i n -
testinului gros.
Nu e s t e mai p u ţ i n a d e v ă r a t că e x i s t ă veritabile
o c l u z i i f ă r ă n i v e l e h i d r o a e r i o e e v i d e n t e , s a u cu n i v e l e
h i d r o ţ i e r i c e r e d u s e ca mărime ş i m«i g r e u de pus î n e v i -
denţă.
I n i n t e r v e n ţ i i l e abdominale s e f o r m e a z ă u r s o r i
a b c e s e s u b f r e n i c e care s e t r a d u c p r i n Imagine h i d r o a e r i c ă ,
de o b i c e i u n i c ă ş i v o l u m i n o a s ă , d a t o r i t ă unei. c o l a с t i l
piogazoase s a u c h i e r mici n i v e l a M d r o a e r i c e , uneori greu
de d e c e l a t î n i n t e r i o r u l u n e i o p a c i t ă ţ i s u b d i e f r a g m a t i c e .
Alt element r a d i o l o g i e e s t e a p a r i ţ i a p-eumoperi-
t o n e t t u l care evidenţiază adesea e x i s t e n ţ a u n e i - p e r f o r a ţ i i
в u n u l organ c a v i t a r .
D e j > b i c e l imaginea faïèifarmă reapeativă apare
mai evidenta-sub d i a f r a g m u l d r e p t ş i r a r e o r i e s t e de dioenr-
s i u n i mari.
I n a l d o i l e a oaz, r a d i o g r a f i a cu s u b s t a n ţ ă de
c o n t r a s t p o s t e pune c e l mai a d e s e a d i a g n o s t i c u l d e u l c e r .
 -91-
Âşa după cum s e ş t i e , nu r a r e o r i ea nu ponte e v i d e n ţ i a cau-
za h e m o r a g i e i , d a t o r i t ă e d e n u l u i mare la n i v e l u l n i ş e i , ,re-
. e n ţ ă de r e s t u r i a l i m e n t a r e , c h i a g u r i de s î n g e e t c .
Clisma b a r i t a t ă poate f i x a d i a g n o s t i c a i do inva-
g i n e ţ i e d a t o r i t ă d i v e r s e l o r c a u z e , s a u d i a g n o s t i c u l do neo-
plasm ş i u n e o r i ea p o a t e r e p r e z e n t a chi?r un m i j l o c t e r a -
p e u t i c . In plus f a ţ ă de i c e o t e t s h n i c l o b i ş n u i t e , axnironul
r a d i o l o g i e i n t e r v i n e î n p r e c i z a r e a cauzelor abdomenului
a c u t ş i p r i n examenele care s e e f e c t u e a z ă p e n t r u organele
r e t r o p e r i t o n e a l s , s a u p e n t r u organele tor-co-pleuro-me-
diastino-pulaonare.
I n i c e s t e c a z u r i , examenul r a d i o l o g i e i n . j r v i n e
p r i n excluderea unor n f a c ţ i u n i extr»abdo;niji'>le зэи Ьогэсо-
i-leuro-шэ d i a s t i n o - p u l m o n a r e .
O b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e pe b o l n a v i i intern.--;! i n
u l t i i a i i 5 m l î n C l i n i c a C h i r u r g i c a l ă au e v i d 3 n < i a ~ л е : э -
s i t a t c a ş i чрог-tul examenului r i d i o l o g i c î n p r e c i s i m
diagnosticului ciuzal.
I n a c e s t sens, m i j o r i t я t e i b o l n a v i l o r cu s i n -
drom abdominnl a c u t au p r e z e n t a t , f i e i a r g i n s de pne:.imo-
ç a r i t o n e u , i m ^ ä i n i h i d r o a e r i c e , m o b i l i t a t e redusă n d i i -
f r a m e l o r ş i m o d i f i c ă r i pleuro-pul&osw r e ,
.Considerăm că asupra modif i c u r i l o r pleuro-pulao-
n a r e t r e b u i e ah ne oprim mai m u l t , f i i n d c ă semnele r e s p e c t i -
ve au o v a l o a r e d e o s e b i t ă ş i . s î n t î n g e n e r a l mai p u ţ i n
u r m ă r i t e ş i cunoscute».
Branşamentele p l e u r a l e r a r e , dar p o s i b i l e s e p o t
p r e z e n t a sub' două formen
- pleurezia marii сivită î i
 - » -

- pleure zia diafragmstică.

Cercetarea p i e u r e z l e i d i a f r a ^ a « t i c e p r i n incidenţe
S p e c i a l e pcatö e v i d e n ţ i a o mică c a n t i t a t e de l i c h i d în s i -
nus care a r p u t e a îndruma d i a t s a o s t i c u l ,
M o d i f i c ă r i l e p a r e n e h i m a t o a s e , de лаедапеа r n r e , p o t
îmbrăca a s p e c t e v a r i a t e t r a d u s e p r i n o p a c i t ă ţ i segmentare
p r ä s e n t e mai a l e s p a r a c a r d i a c ş i b a z a i .
Aceste o p a c i t ă ţ i p o t r e p r e z e n t a a t e l e c t a z i i (re-
f l e x e ) în majoritatea cazurilor ş l traduc d i r a c t зindroaul
de i r i t n ţ i e p e r i t o n e a l ă sau dc p r o c e s e de v a c i n ä t n t e (sub-
diafra^imtic).
t o d i f i c ă r i l e d i a f r a g c w t i c e s e pot t r a d u c e p r i n
două seiane r a d i o s c a p i c e - a s c e n s i u n e a d i a f r - i j c i u l u i ç i d i -
minuarea cursei diafraGmatice.
Diminuarea e x c u r s i i l o r t o r a c i c e se î n t i l n e ç f c a c a i
f r o event î n c a z u l a b c e s e l o r , s u b f r e n i c s , an ş i î n c a z u l
pe r f o r a ţ i i l o r ga s t r i c e .
Examenul r a d i o l o g i c s s t e f u n d q a e n t n l ş i e s t e p r e f e -
r a b i l de a s e f a c e r a d i o g r a f i i î n i n s p i r ş i e x p i r f o r ţ a t ,
examenul d l g r ^ f i c a r putea s ă o f e r e r e l a ţ i i l a f o l dc e x a c -
t e asupra m o b i l i t ă ţ i i c u t i e i t o r a c i c e , c î t ş i r e l i g i i nsu-
p r a c a p a c i t ă ţ i i v i t a l e r e s p i r a t o r i i n? ce s т е ş i netului
operator.
I n multe c a z u r i de o c l u z i e i n t e s t i n a l ă , e x a m e n u l ndio-
lOäjic ponte s t a b i l i n i v e l u l l a c a r e 3-я. produs obstacolul;
f o l o s i n d i n g e n e r a l numai metodele c l a s i c e de e x a m i n a r e .
. I n a c e s t s e n s , considerăm că a c e s t e a t r e b u i e s ă urmeze
după o anumită schema:
- examenul de bază rumine examenul s i m p l u a l t o r a c e -
 l u i ş i abdomenului, e f e c t u a t î n p i c i o a r e , u r ' m ă r i n -
du- s e cu 4 t 4 n ţ i e m o b i l i t a t e a d i a f r a g m p t i o i l , a s p e c -
t u l s i n u s u r i l o r c o s t o d i ^ f r n g n p t i c e ş l prezenţa
e v s r . t u ^ l e l o r imagini h l d r o a e r i c e s a u pneumope-
ritoneuţ
- c e l de a l d o i l e a moment - examenul ba r i t e t -
t r e b u i e e f e c t u a t numai î n anumite c o n d i ţ i i ş i adesea ou s u b -
s v r n ţ ă opacă s t e r i l ă . S u b s t a n ţ a opacă b n r i t a t ă poate f l f o -
l o s i t ă î n i n s t i t u ţ i i l e s p i t a l i c e ş t i cu p r o f i l c h i r u r g i c a l ,
undo e x i s t ă p o s i b i l i t a t e a u n e i i n t e r v e n ţ i i c h i r u r g i c a l e de
urgenţă}
- clisma b a r i t » t ă a r e i n d i c a ţ i i mal r e s t r î n s e , d a r
f o a r t e u t i l e » t î t pentru precizarea sediului
s t e n o z e i , c î t ş i u n e o r i p e n t r u r o l u l său t e r a -
peutic.
In g e n e r a l , î n t o a t e c ° z u r l i e de abdomen acut o a r e
i m p l i c ă c e l EBI adesea o r e z o l v a t e u r g e n t ă , examenul r a d i o -
l o g i e treDuie sa f i e s c u r t ş l s& e v i d e n ţ i e z e m o d i f i c ă r i l e
elementare p r i n c i p a l e care s ă orienteze precizarea diagnos-
ticului.
Concomitent,examenul r a d i o l o g i e t r e b u i e să е е
adapteze s i t u a ţ i i l o r d i f e r i t e , sargînd pînă la exaţeifterea
examenului î n s a l a de reraLimare.Bentru a c e l a ş i motiv c o n s i -
derăm că se c o n t r a i n d i c ă t e h n i c i l e t r a u m a t i s a n t e p e n t r u b o l -
n a v ş i mai a l e a t e h n i c i l e cu d u b l u c o n t r a s t p r i n i n s u f l a r e a
sau d i ş t e n s i a prin d i f e r i t e t e h n i c i a stomacului, i n t a s t i s u -
l u i sau c o l o n u l u i .
îmbinarea examenului m d i a cop i c cu r a d i o g r a f i i î n
d i f e r i t e i n c i d e n ţ e ş i p o z i ţ i i e s t e de un r e a l f o l o s .
' Dacă examenul urmează o metodică care d e f a p t ее
o b ţ i n e p r i n p r a c t i c ă , s e p o t e v i d e n ţ i a o s e r i e de m o d i f i c ă r i
c a r e r e p r e z i n t ă r e p e r e , i m p o r t a n t e . Uricum,exaaßnul r - j ù i o l o -
ч
S i c poate s c o a t e î n e v i d e n t ă «.specte «norma La 1= n i v e l u l ab-
domenului, poate u n e o r i i n d i c * e t i o p a t o s e n i o ş i - r e s p o c t i v -
cauza s u f e r i n ţ e i .
l i m i t e l e examenului r a d i o l o g i e t r e b u i a s с cunoscu-
t e de c l i n i c i a n s î n s c e s t s e n s considerăm aă t r . ^ e m - t e n ţ i a
că aproape 10% d i n u l c e r e l e pe r f o n t o p o t s ă nu dea i m a g i -
ne de pneumoperitoneu - ş i gcas tea s î n t c a z u r i l e de u l c e r
perforat ş i acoperit.
N i v e l e l e de l i c h i d p o t adesea să f i e înşelătoare
î n s o ţ i n d abdomenul acut d i n d i f e r i t e a f e c ţ i u n i . A s t f e l , e x i s -
t ă multe c a z u r i unde s î n t a d s v ă r a t e o c l u z i i intestinale
f ă r ă n i v e l e h i d r o a e r i c e . A c e s t e s i t u a ţ i i s e î n t î l n e s ' c mai
a l e s cînd examenul s e e f e c t u e a z ă î n perioada, de debut s a u
î n sindroamele s u b o c l u z i v e cu n i v e l e h i d r o a e r i c e care s e
remit p r i n tratament radical.
I n c a z u r i l e ou slndroame abdominale g r e u de d i a g -
n o s t i c a t - a e r o c o l l e d i f u z ă , s a u cu un ° s p c c t f i u , n e f ^ c e
s ă ne gîndim l a p r e z e n ţ a de l i c h i d î n c a v i t a t e a abdomina-
lă
. In a c e s t e cazuri eemiologia c l i n i c ă s u s ţ i n e
t e r a p e u t i c a medicală sau c h i r u r g i c a l ă .
I n g e n e r a l , s e p o a t e spune că examenul r a d i o l o g i e
a r e o v a l o a r e d e o s e b i t ă ş i c ă d i c t o n u l s t a b i l i t î n urmă
cu 30 a n i de c ă t r e ttondo.-? că "un examen b a r i t a t e s t e g r a v ,
i a r un examen f ă r ă b a r i u i n u t i l * 1 î n abdomenul s c u t e s t e
complet d e p ă ş i t . -
, Ambele t e h n i c i au v i l o a r e 9 l o r , î n s ă Individuali-
z a t e după simptomatologia c l i n i c ă ş i s t a r e a bolnavului.
 - 95 -

^ЩЮ-ФАКАЦЗВТНЩСНЙ ИНСТИТУТ, БУХАРЕСТ

РШТГДЮЛОГлЧШШ КЛННДКА
ÄAFOJiА ДДБйЛЛл

РШГДаи.ШОСТШ ОСТРОГО оАБОЛЗВШЯ

ÖPrAHÜd БШИНОЕ ПОЛОСТИ

Д-р доцент З.Попеску, д-р К.Мэрдяиняну, д-р В.

üycTa, д-р Д.Дииитриу, д-р П.Грэдияару, д-р
Рошалз, д-р К.Попеску

Острое заболевание органов брюшной полоста предста-

зляет собой наиболее часто встречающееся' явление при неотлож-
аых иед-iiко-хирургкческих вмешательствах.
Оно охватывает все синдромы, имеющие место в брюш-
.ioS полости, которые в своей большинстве требуют срочной хи-
рургической операция.
Рентгенологическое йсследовааие труднее и иве го поэ-
ге утвердилось в изучении этих заболеваний вследствие того,
что оно вначале se могло представить убедительного заточения,
а хирурги в большее части своей деятельности опирались на кли-
нически?. анализ.
3 последние десятилетия, благодаря развитию методов
рунического осмотра, а тэкзе росту технических возможностей,
рентгенологическое исследование в полной иере сумело доказать
своя полезность и прочно утвердилось в медицине кой практике.
Фактически, рентгенологическое исследование в слу-
чае острого заболевания органов брюшной полости должно под-
твердить предварительную клиническую диагностику, помочь в.
выборе одной из небольшого числа возможностей дифференциаль-
ного диагноза. . _.
Несмотря на эру антибиотиков, острое заболевание ор-*
генов живота является тяжелой проблемой, если не вмешаться во-
тзреия, а значит, если не поставить ранний диагноз. Поэтому
 - 96
его pawnee распознавание, до применен::}; элективно:"?
является чрезвычайно вгшым.
Поражения, вь;£\заю;:(ие острое заэоиезваие ог:ра::оз
брюшной полости, разнообразны, однако эли г,'.огут быть сгруп-
пированы з несколько сандроаса:
- синдрои раздракения бр:лины,
- синдром непроходимое?::,
- гежсрагический синдром,
- синдром .закрутки нормальных органов опухолей,
- синдром острого геморрагического панкреатита.
Однако сходная картшгэ набк.хдас-тся к при вне-Зр
них заболеваниях, а именно при инфаркте »г.гокарда, пг:ез::ок::и,
диафрагмальной плевразки, эмболии легких, почечной колике
и др.
Наиболее часто наблюдающиеся "синдром рзздр-з;.-:е:*ап
брюшины' появляется вследствие раздражения серозной ооолочкп
брюшины и имеет u e c ï o , премучественно, при прободно" яззе
желудка, а также, в убывающей по с л е до за т ель ко с тн, по;: о с т -
ром холецистите, остром аппендиците др.
Синдром непроходимости вызывается прерыванием нор-
мального переносе кишечного содержания в определений с е г -
мент. Этот синдром известен и под названием "заворот к'л;ог:",
он может принимать оструа форму или переие.-:аэк{уыся хроничес-
кую форму.
Острая форма - имеет место в результате заворота,
ущемления или инвагинации кишок.
Хроническая форма - мо^ет выражаться в .зчде меха-
нической. или динамической непроходимости кишок.
3 первом случае причиной :\огут яиляться опухоли
кишечника, сращения или перекручивания петель.
Динамическая форма /паралитическое ерэ^екпе/ появ-
ляется вследствие хирургических вмешательств на кивоте,
траз.чатизков брюшной полости, почечных колик и др. •
Рентгенологическое исследование различно, с гота:
зрения техники и способа освидетельствовании, з з аз:: сытости
JT клиннческо»! симптоматологии о'о,1ь:юго. Зообце рентгеноди-
агностика острого заболевания органов ;:шзота выра-.-;сетоя в
трех форках: •
 97 -

- рентгенодиагностика без подготовка,

- рентгенодиагностика с подготовкой,
- баритовая клизма.
3 первой случае выявляются классические водно-воз-
душные уровни, являющиеся характерный признаком непроходи-
:лис?л киыок. Зцд.этих уровней изменяется от того, располоаз»
на ли они на петлях тонких шиок или же на петлях толстой
KITILL ECU А
Не менее верно и то, что существуют самые настоя-
щие окклюзии без видимых водно-воздушных: уровней или же с
понляенньш по величине уровнями, которые более трудно за-
метить.
При вмешательствах нв гавоте образуются иногда под-
дяафрагмальные абсцессы, отрекающиеся в водно-воздушной кар-
тине, обычно однородной и объемной, в ^иде биогазовой колле-
кции или дазе в виде небольших водно-воздушных уровней, ино-
гда трудно обнаруживаемых внутри поддиафрагменного помутне-
ния.
Другим рентгенологическим элементом является появ-
ление пневмоперятонеума, часто свидетепьствуащего о наличия
прободения какого-либо органа брюшной полости.. •
Обычно соответствующая серповидная картина появля-
ется с больаей очевидностью под правой диафрагмой и редко
имеет большие размеры.
Зо втором случае рентгенография с помощью контраст-
ных веществ наиболее часто может поставить диагноз язвы.
Как известно, нередко она не монет выявить причины геморра-
гии из-за большой водянки на уровне углубления, наличия ос-
татков пищи, сгустков крови и др..
•Баритовая клизма может помочь в установлении диаг-.
ноза инвагинации по различным причинам, ила диагноз новооб-
разования, а иногда она монет явиться деже лечебным средст-
вом. Кроме того, по сравнению с этими обычнымиспособами,
рентгенологическое исследование применяется для уточнения
причин острого заболевания органов живота и путем освиде-
тельствования забрювшнннх органов или ке тораво-плевро-ме-
диастино-пульмонаряых органов.
В этих случаях рентгенологическое исследование
 -98-
применяется путем исключения внебрюшинных или торако-плевро-
медиастино-пульмонарных заболеваний.
Наши наблюдения з а больными, интернированными за
последние 5 пет в Хирургическую клинику, показали необходи-
мость применения и рентгенологического исследования в уточне-
нии причинной диагностики.
3 этом смысле, большинство больных с синдромом о с -
трого заболевания органов бркиной полости предст'авили или а е
картину пневмо пери то неума, или же в о д н о - в о з д у ш ь е картины,
понаненную подвинность диафрагмы и плевро-легочные модифика-
ции.
Относительно плевро-легочных модификаций следует
остановиться более подробно, в с л е д с т в и е того, что с о о т в е т с -
твующе признаки имеют особое значение и вообще менее и з в е с т -
ны и наблюдены.
Редкие, но возможные плевральные развития можно
представить в двух фермах:
- плевризия большой полости,
- диафрагмальная плевризия.
Исследование диафрагмальной ппевризии с помочью
особых приемов может выявить небольшие количества жидкости в
синусе, что мелгет явиться показательным для ориентировки д и -
агноза.
Такхе редкие паренхиматозные модификации могут п р о -
я в л я т ь с я в различных видах в сегментарных помутнениях, н а х о -
дящихся, главным образом, около сердечной области или б а з э -
льно.
Эти помутнения могут представлять собой а т е л е к т а з а
/ р е ф л е к с ц / в большинстве случаев и обозначают синдром 'раз-
дражения брюшины или соседние /поддиафрагмапьные/ процессы.
Диафрагмальные модификации могут выражаться д в у - .
мя рентгеноскопическими признаками: поднятием диафрагмы и
размерами диафрагмального п р о б е г а .
Уменьшение отклонений грудной клетви чаще всего
в с т р е ч а е т с я в случае поддиафрагмальных абсцессов, а также в
с л у ч а е прободения желудка.
Рентгенологическое исследование я в л я е т с я основным
" и предпочтительным при несильном вдохе и выдохе, р е н т г е н о -
 - 99 -

графическое исследование при этом монет также точно выявить

и особенности подвиздости грудной клетки, как и жизненные
дыхательные, способности , необходимые для операционного дей-
ствия.
Во многих-случаях закупорки кишок рентгенологичес-
кое -юслезование может установить уровень, на которой произо-
шло препятствие, используя вообще только классические методы
исследования.
3 этом смысле, мьт считаем, что следует придержи-
в а т ь с я определенной системы, а именно:
- основный средством освидетельствования о с т а е т с я простое и с -
следование грудной клетки и брюшной полости, з вертикальном
положении, внимательно.следя га подвижностью диафрагмы, а с п е -
ктом реберно-диафрагмальных синусов и наличием возмог^'х в о д -
но-воздушных или пяевноперитонеумных картин;
- второй момент - баритовое исследование - следует проведать
только в определенных условиях и зачастую со стерильной н е -
прозрачной зидностъя. Непрозрачное баритовое вещество можно
использовать в больницах хирургического профиля, где .сущест-
вует возможность срочного хирургического вмешательства.
Баритовая клизма показана в более редких случаях,
но очень полезна как для уточнения места располоыения- стено-
з а , тая 'л иногда' в терапевтических целях.
Зообче во всех случаях острого заболевания органов
.^мзота, требую ФЕС, как правило, неотложного решения, рентгено-
логическое исследование долзно быть кратким н выявить главные
элементы модификации, ориентирующие в деле уточнения диагноза;
Одновременно, рентгенологическое исследование ДОЛ-
ЕНО приспосабливаться к различным ситуациям, вплоть-до прове-
дения исследования з зале реанимации. По этой з е причине мн
считаем, что травматизирующие больного приемы должны быть про-
тивопоказаны, особенно достижение? двойного контраста путей
вдувания или з е растяжение различными способами аелудка, ни-
TIOK или толстой и ш в я . "•
. Также приносит реальную пользу сочетание рентгено-
скопического исследования с радиографическим в различных с л у -
ч а я х и положениях.
Если исследование следует методике, выработанной ,
 - le» -

фактически практикой, то мояно.выявить ряд модификаций, предо-

ставляющих опорные точки э диагностяцировавиа. Рентгенологи-
ческое исследование Moses, зо всяком случае, обнаружить анор-
мальные аспекты на уровне бркшной полости, иногда кокет ука-
зать на зтиопзтогенез и , соответственно, за причину заболева-
ния.
Клиницист должен знать пределы рентгенологического
исследования, з этом смысле мы считаем необходимым обратить
внимание на тот факт, что почте 10?» прободных язв могут ае
давать картину пневмоперитонеума. И это имеет место в случа-
ях прободной и покрытой язвы.
надкостные уровни зачастую могут быть обмапчяз'^ми,
сопровоадая острое заболевание органов яивота от различных
причин. Так, встречается ыноаестзо случаев,, когда аыеЪт мес-
то настоящая закупорка кишок баз ВОДНО-ЗЭЗГ.УМЕИ уровнен.
Подобные ситуации встречайтен тогда, когда исследование про-
водится в дебютном периоде или s e в случае субокклюзкзных
синдромов с водно-воздушаьет уровнями, которые печение вос-
станавливаются.
В случаях с трудйодяагностицируеиыни синдромами
брюшной полости - диффузная или с р а с т е к а е м с я аспектом
"аэрокопия" - следует предполагать наличие задкостй в б р а з -
ной полости.
В этих случаях клиническая семиология поддерзхзает
как медикаментозное лечение, так я хирургическое»
Вообще моапо утверкдать, что рентгенологическое и с -
следование имеет особое значение и что наречение кондора, вы-
сказанное Зо лет тому назад, о том, что и 0еритовое исследова-
ние' тявело, а исследование без, бария - бесполезно' 1 , в приме-
нении к острому заболеванию органов' брншной полости полностью
устарело»
Оба технических приема имеют канднй свои ценность,
но их следует индивидуализировать в соответствии с клиничес-
кой симптоматологией и состоянием больного. '
 - loi -

. Lib SAßlODlA^CäTIC ÜB L' АВСОь^И AIGU

Conf . D r "З.Горезацйг.С. ï,£rginaanu, Dr. S.fcusta,
DE.L. O i m i t r i u , Dr. F,Grădinaru,.Dr. I . H o ş a l â ,
Dr. С. Fopescu
C l i n i q u e de H ? d i o l a g l e HÔpital"Carol D s v i l l a "

L'abdoaea «igu r e p r é s e n t e I d e n t i t é 1ч plus f r é -

quemment r e n c o n t r é e dnias l e s urgence в m é d i c o - c h i r u r g i c a l e s .
I l englobai tous le s syndrornss qui s u r v i e n n e n t
dans l a région, abdominale» e t q u i , pour 1ч p l u p a r t des счэ,
impliquant 1'interirention chirurgicale d'urgence.
L'exaisen r a d i o l o g i q u s s ' s s t lmçosé p l u s t * r d e t
p l u s a l J f i o t l a c a n t dans l ' e x p l o r a t i o n de ces aslp.dies,de
p a r l e f a i t q u ' a u début l e s r e l a t i o n s qui s ' o f f r a i e n t
n ' é t a i e n t p a s c o n c l u a n t e s e t que l s s c h i r u r g i e n s s ' a p -
p u l a i e n t beaucoup s a r l ' e s a m e n c l i n i q u e .
Au c o u r s des d e r n i è r e s d é c e n n i e s , g r â c e au d é -
veloppement des a é t h o d e s d ' i n v e s t i g a t i o n e t d e s p o s s i b i -
l i t é s teehniquesm l'examen r a d i o l o g i q u s a p l a i n e narrt
prouvé s o n u t i l i t é , e t s ' e s t imposé.
Sa f a i t , a u c n t à l'abdomen aigu, l'wtemon r a d i o -
l o g i q u e d o i t c o n f i r m e r l e d i a g n o s t i c c l i n i q u e de présomp-
t i o n e t d o i t c o - o p £ r e r ни c h o i r d ' u n e des quelques p o s s i -
b i l i t é de d l a g n a s t i o d i f f é r e n t i e l .
Hn d é p i t de l ' è r e des a n t i b i o t i q u o s . l ' a b d o m e n
aigu, r e p r é s e n t e un problème g r a v e , s i l i n t e r v e n t i o n n ' a
pas é t é f a i t e à tamps ( v o i r e n ' a f a â é t é d i a g n o s t i q u é
p r é c o c e m e n t ) . H e s t donc t r è s i m p o r t a n t de dévencer un
 - las -

effi04C0 un d é p i s t a g e p r é c o c e .
Lus -îff с é t i o n s qui peuvent conduire я l ' a D d u - s n
- l - и s o n t v n r i ^ L l o s , mais a l l e s peuvent S t r e groupées en
quelques syndromes:
- l e syndrome d ' I r r i t a t i o n , p é r i t o n é n l e
- l e syndrome o c c l u s i f
- l e syndrome hév.orraù'ique
- l e syndrome de / t o r s i o n o r j i n e s г.огшяшс ou
des t i r
- l e ayndroro р-^.сгйяЫ сэ h&iorrngique aiguS.
Un t i b l e . i u s i m i l a i r e d'abdomen -»iguospparstit nus -
si cours des s o u f f r a n c e s e x t r a - a b d o m i n t l e s : infarctus
cyocardique, pnsumoni", p l e u r é s i e diaphr^gm-n t i q u e , embolie
pulmonaire, c o l i q u e r é n g l e e t c .
Le syndrome d ' i r r i t a t i o n p e r i t o n e a l e , pr-^tique-
Kônt l e plus f r é q u e n t , e s t dû â l ' i r r i t a t i o n 'le ln sé-r.ijse
p e r i t o n e a l e e t e s t r e n c o n t r é notqmcçnt dqns l ' u l c â r e p e r -
f o r é , p u i a , â f r é q u e n c e p l u s r é d u i t e , au cours de l a cho-
l é c y s t i t e aiguë, de l ' a p p e n d i c i t e a i g u ë e t c .
Le syndrome o c c l u s i f e s t généré p a r l ' i n t e r r u p -
t i o n du t r a n s i t normal du contenu i n t e s t i n a l d*ms un s e s -
Ljjnt donné. Ce syndrome, connu a u s s i sous la dc.-.:;:m?tion
d ' i l é u s , prjut r e v ê t i r une for-^s aiguS ou une f o r - э c h r o -
nique i n t e r m i t t e n t s .
La f o r : , j aifc.u'J — i t , par volvulus.str^ngu-
l a t i i n o;; i n v a g i n a t i o n ,
La f o r c e î ^ s r . i . t - ; revôtir l'aspect d'iléus
iïcpîiique V! djlL ; _qu -

1® ..remiûi' c a s , l e syndrome o c c l u s i f p e u t
 - 1*5 •»
ê t r e g é n é r é p a r d e s tumeurs i n t e s t i n a l e s , d e s b r i d e s ou des
torsion d'anses.

La forma dynamique ( i l é u s p a r a l y t i q u e ) gppar^ît

a p r è s des i n t e r v e n t i o n s c h i r u r g i c a l e s s u r l ' a b d o m e n , a p r è s
d e s t r ä u m * t i s m e s abdominaux, d e s c o l i q u e s r é n a l e s e t c .
L'examen r a d i o l o g i q u e d i f f è r e , au p o i n t de vue
de l n t e c h n i q u e e t du mode d ' e x a m i n a t i o n , d ' a p r è s 1т Sympto-
m a t o l o g i e c l i n i q u e du malade. Le r a d i o d i a g n o s t i c de l ' a b -
domen a i £ u r e v ê t e en g é n é r a l t r o i s f o r m e s :
- le radiodiagnostic sans préparation
- l e r a d i o d i a g n o s t i c avec p r é p a r a t i o n
- le la venant baiyté.
D«ns l e p r e m i e r c a s , on mat e n ^viôence l a s niva.iux
hydroaériqns c l a s s i q u e s - signe concluant d ' o c c l u s i o n i n t e s -
t i n a l e , L ' n s p c c t de ces n i v e a u x d i f f è r e - p a r r-ipport h l o u r
s i t u a t i o n s u r l o s a n s e s de l ' i n t e s t i n g r ê l e ou s u r c e l l e s
du cOloni
On ne p o u t . i g n o r e r l e f a i t q u ' i l e x i s t e de v û r i -
t a b l a e o c c l u s i o n s s a n s n i v e n u z h y d r o a é r i e n s з v i d a n t s , ou
b i e n â n i v e a u x h y d r o a é r i e n s de dimensions r é d u i t e s e t d i f -
f i c i l e à m e t t r e en é v i d e n c e .
Au c o u r s d e s i n t e r v e n t i o n s abdominales, i l s e
forme q u e l q u e f o i s d e s abc3s s o u s - p h r é n i q u o s q u i s e t r a - '
d u i s e n t ' p a r уле image h y d r o a é r i e n n e , d ' h a b i t u d e unique e t
v o l u m i n e u s e , due A u n e » c o l l e c t i o n b i o g a z e u s e , • ou même p a r
de p e t i t s n i v e a u x h y d r o a é r i e n s , ' p a r f o i s d i f f i c i l e m e n t d é -
c e l a b l e s ă l ' i n t é r i e u r d ' u n e o p a c i t é sous-diaphrafematique.
Un a u t r e élément r a d i o l o g i q u e e s t r e p r é s e n t é p a r
l ' a p p a r i t i o n du p n e u m o p é r i t o i n e q u i met s o u v e n t en é v i d e n t e
 - le* -
l ' e x i s t e n c e d'une p e r l o r a t i o n d ' u n огц-me c a v i t a i r e .
D'habitude, l'image f a l c i f o r m e respective з£-
•paraît plus é v i d e n t e sous l e diaphragüS d r o i t ; e l l e est
rarement de grandes .dimensions.
Dans l e deuxième c a s , l a r a d i o g r a p h i e à s u b s t a n -

ce radio-opaque p e u t , l e plus s o u v e n t , » r r â t e r l e diagnos-

t i c d ' u l c è r e . Comme on l e s a i t , l e s occasions пз s o n t pas

r a r e s quand l a r a d i o g r a p h i e ne p e u t pas m e t t r e en évidence
l e p o i n t de d é p a r t de l ' h é m o r r a g i e , â cause de 1'oedème
i m p o r t a n t , survenu s u niveau de l a n i c h e , à cause des
r e s t e s a l i m e n t a i r e s , d e s . c a i l l o t s sanguins e t c .
Le lavement b a r y t é p e u t m e t t r e l e d i a g n o s t i c
d ' - i n v a g i n a t i o n i n d u i t e p a r des c a u s e s d i v e r s e s , ou b i e n
l e d i a g n o s t i c de n é o p l é s l e ; ce lavement p e u t p a r f o i s r e -
p r é s e n t e r mSme un moyen t h é r a p e u t i q u e . 1 p a r t е з з t e c h n i -
ques u s u e l l e s , l'examen r a d i o l o g i q u e i n t e r v i e n t dans l a
r é v é l a t i o n des c a u s e s de l'abdomen «igu nus s i p a r l a s
examens q u i s ' e f f e c t u e n t pour l e s organes r é t r o p é r i t o n é a w ç
ou pour les- organes thersoopleuromédiastinopulmonaires.
Dana сев c a s , l'examen r a d i o l o g i q u e intervient
en e x c l u a n t quelques a f f e c t i o n s e x t r a - n b d o m i n a l e s ou ţ h o -
racopleuromédiastinopulmonaires.
Nos o b s e r v a t i o n s p o r t e n t s u r l e s malades admis
au c o u r s des d e r n i e r s cinq ens à l a C l i n i q u e c h i r u r g i c a l e
ont mis en évidence l a n é c e s s i t é e t 1 ' a p p o r t . d e l ' e x a m e n
r a d i o l o g i q u e dsns l a p r é c i s i o n du d i a g n o s t i c C a u s a l .
Sans ce s e n s , l a p l u p a r t des malades a c c u s a n t
syndrome abdominal a i g u ont p r é s e n t é une image de pneumo-
 - 3*5 -

p é r i t o i n e , des I n a g s s h y d r o a é r l e n n e , m o b i l i t é r é d u i t e des
diaphragmes, ou b i e n des m o d i f i c a t i o n s pleuropnl mn^iTji^-jjg #
aous considérons .que l ' a c c e n t d o i t ê t r e a i s sur
l e s m o d i f i c a t i o n s p l e u r o p u l m o n a i r e s , c a r ces sijpass oiit uns
v a l e u r p a r t i c u l i è r e e t s o n t généralement ppu connus e t pourţ-
suivis.
Les épanchements p l e u r a u x , r a r e s . i ? i s possibles,
peuvent s e p r é s e n t e r sous decoc f o r m a s
- p l e u r é s i e de la grande c a v i t é
- p l e u r é s i e diaphragmaţique*
L ' é t u d e de l a p l e u r é s i e diaphragmé t i q u e , î . ? i t e au
aoyen d* i n c i d e n c e s . " s p é c i a l e s , peut m e t t r e en é v i a з п с е • u n e
p e t i t e q u a n t i t é de l i q u i d e dans l è s i n i i : , c o r ; â t q t » t i o n nui
s e r a i t à mâce de g u i d e r l e d i a g n o s t i c .
Les m o d i f i c a t i o n s parenchyma t e u s e , également r a -
r e s , peuvent r e v ê t i r d e s a s p e c t s v a r i a b l e s t r a d u i t s p a r „
dea o pa c i t é s segnen t a 1 r e s p r é s e n t e s notamment en d i r e c t i o n
para c a r d i a q u e e t b a s a l e .
O e s . o p a c i t é s peuvent r e p r é s e n t e r d e s • a t é l e c t e s i s s
( r é f l e x e s ) dans l a m a j o r i t é des c a e , e t r e f l è t e n t d i r e c t e -
ment l e syndrome d ' I r r i t a t i o n p é r i t o n é a l e ou des p r o c e s s u s
de p r o x i m i t é ( s o u a - d i a p h r a g m a t i q u e s ) . .
Les m o d i f i c a t i o n s diaphragmatiques a u v e n t s e t r a -
d u i r e p a r deux Signes • r a d i o s c o p i q u s s - l ' e s c e n s i o ç . du d i a -
phragme e t l a dimension de. l a c o u r s é :4iaphragraatiqué •
ba d-lminuţion des e xnra i o n s ( thor a ç i q ù a s ;ss'%. p l u s
fréquemment r e n c o n t r é e au c o u r s d e s - a b c è s s o u s - p b r é n i q u e s
e t des .perforations, g a s t r i q u e s .
Сехешзп r a d i o l ô g i q u â e s ţ f cîad'ânental, e t i l e s t
p r é f é r a b l e d ' e f f e c t u e r dee r a d i o g r a p h i e s e n i n s p i r a t i o n e t
en e x p i r a t i o n f o r c é e s ; l'examen diagraphique p o u r r a i t o f -
f r i r é g a l e n e n t de r e l a t i o n s e x a c t e s p o r t a n t s u r l a mobi-
l i t é de l a cage t h o r a d q u e , a i n s i que s u r l a c a p a c i t é v i -
t a l e respiratoire nécessaire aussi A l ' a o t e opératoire.
Dans beaucoup de c a s d ' o c c l u s i o n intestinale,
1*ахаиеа r a d l o l o g l q u e p e u t é t a b l i r l e n i v e a u a u q u e l l ' o b -
s t a c l e a s u r g i , e n u t i l i s a n t en g é n é r a l s e u l e m e n t l a s mé-
thodes classiques d'investigation.
Dans ce s e n s , nous c o n s i d é r o n s que c a s d e r n i è r e s
d o i v e n t s u i v r e u n c e r t a i n schéma:
- 1'examen de base r e s t e l ' e x a m e n s i m p l e du t h o -
r a x e t de l ' a b d o m e n e f f e c t u é ' e n p o s i t i o n o r t h o -
s t a t i q u e , en p o u r s u i v a n t a t t e n t i v e m e n t l a mobi-
l i t é diaphragmatique, l ' a s p e c t des sinus cos-
todiaphragnatiques e t la présence d'éventuelles
images h y d r o a é r i e n n e s ou de p n e u m o p é r i t o i n o .
- l e deuxième moment - l ' e x a m e n au baryum - d o i t
Ô t r e e f f e c t u é uniquement en c e r t a i n e s coditions
e t s o u v e n t à l ' a i d e d ' u n e s u b s t a n c e opaque
s t é r i l e . La s u b s t a n c e opaque b a r y t é e p e u t ê t r e
u t i l i s é e dans l e s h ô p i t a u x h p r o f i l c h i r u r g i -
c a l od i l e x i s t e l a p o s s i b i l i t é d'intervenir
d'urgence par voie c h i r u r f i c a l e . . '
Le lavement b a r y t é a d e s i n d i c a t i o n s p l u s res-
t r e i n t e s , mais t r è s u t i l e s , t a n t pour l a p r é o i s i o n du s l ä g e
de l a s t é n o s è , que pour s o n - r O l e t h é r a p e u t i q u e , dans c e r -
t a i n s cas.
Sn g é n é r a l , chez t o u s l e s s u j e t s a c c u s a n t un a b -
 * lev -
dornen a i g u q u i impliqua l e plus souvent une r é s o l u t i o n d ' u r -
gence, l'examen r a d i o logique d o i t ê t r e c o u r t e t d o i t mettre
en évidence l o s m o d i f i c a t i o n s é l é m e n t a i r e s p r i n c i p a l e s Д
^êne d ' o r i e n t e r l ' a r r ê t . d u d i a g n o s t i c .

L'examen r a d l o l o g i q u e d o i t , en mâme t e m p s , s ' a d a p -

t e r à des s i t u a t i o n s d i f f é r e n t e s , a l l a n t j u s q u ' à 1 ' e f f e c -
t u a t i o n de l'examen dans l a s a l l e de r é a n i m a t i o n . F o u r сэ
mène m o t i f , nous c o n t r e - i n d i q u o n s l e s t e c h n i q u e s tamumo-
t i s a n t e s pour l a s malades, notamment l e s t e c h n i q u e s à dou-
b l e c o n t r i s t s , p a r I n s u f f l a t i o n ou p a r d i s t e n s i o n de l ' e s -
tomac, de l ' i n t e s t i n ou du c ô l o n , au moyen de d i f f é r e n t e s
techniques.
La combinaison de l'examen r a d i o s c o p i q u e avec, des
r a d i o g r a p h i e s en d i f f é r e n t e s i n c i d e n c e s e t p o s i t i o n s
s ' a v è r e d'une grande u t i l i t é .
S i l ' e x a m e n observe une c e r t a i n e aéthode qui, en
f a i t s ' o b t i e n t seulement en p r a t i q u e , ce s o n t une se rit;
de m o d i f i c a t i o n s wui peuvent ê t r e mie-js en é v i d e n c e , eu
r e p r é s e n t a n t t o u t e f o i s d ' i m p o r t a n t s r e p è r e s . 3n t o u t es,
l ' e x a m e n r a d i o l o g l q u e peut r e l i l f a r l e s a s p e c t s anormaux
au n i v e a u do l ' a b d o m e n , e t p e u t , quelquefois,Indiquer
l ' é t i o p a t h o g é n i e e t , r e зрз e t ive l i e n t , la cause de l a s o u f -
france .
Les l i m i t e s de l'examen r a d i o l o g l q u e d o i v e n t ê t r e
connues p a r l e c l i n i c i e n ţ dans ce s e n s , 11 e s t A s peu»
s a b l e de s a v o i r que presque 10% d e s u l c è r e s p e r f o r é s ne
s e t r a d u i s e n t pas p a r une image de pneumopéritoâne. ce
s o n t l e s cas d ' u l c è r e p e r f o r é e t c o u v e r t ,
Lee n i v e a u x de l i q u i d e peuvent ê t r e souvent cause
d ' e r r e u r , ear i l s accompagnent l'abdomen a i g u au cours da
d i v e r s e s a f f e c t i o n s . I l 7 a a i n s i beaucoup de cas où i l
e x i s t e des o c c l u s i o n s i n t e s t i n a l e s v r a i e s s a n s niveaux
hydro a é r i e n s . Ces s i t u a t i o n s s e r e n c o n t r e n t notamment dans
l e s cas où l'examen s ' e f f e c t u e dans l a p é r i o d e d e début,ou
au cours des syndromes s o u s - o c c l u s i f s à niveaux h y d r o a é r i e n s
qui se remettent p a r t r a i t e m e n t médical.
Dans l e s syndromes abdominaux d i f f i c i l e й diagnos-
t i q u e r , l ^ a é r o c o l l e d i f f u s e , ou è a s p e c t f l o u , nous i n c i t e
â s u s p e c t e r l a présence du l i q u i d e dans l a c a v i t é abdominale.
Dans ces c a s , l a séméiologia c l i n i q u e s o u t i e n t
t a n t l a t h é r a p i e médicale, que c e l l e chirurgicale.
En g é n é r a l , on peut d i r e que l'examen r a d i o l o g i -
qus a une v a l e u r t o u t e p a r t i c u l i è r e , e t que l e d i c t c s u é t a -
b l i i l y a 30 ans p a r liondor, conformément a u q u e l , en p r é -
sence d ' u n abdome:. a i g u , "un examen baryté e s t g r a v e , t a n -
dis qu'un examan sans baryum e s t i n u t i l e " e s t t o t a l e m e n t
périmé.
Les deux techniques, ont l s u t v a l e u r à e l l e s , i n -
d i v i d u a l i s é e d ' a p r è s l a symptimatologie c l i n i q u e e t l ' é t a t
du malade.

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC. AL ABUOIJäHULUI

AOUT IN UBGËNTEIB UHOLOGICB

Conf.Dr.C.Butnaru, Dr.I.Tudosiu,Dr.Sande Boiu,

BP.I.îUşcag, Dr.C.Antonescu, Dr. D. Mire s eu
Dr.S.Georgescu
C l i n i c a Hadiologie FundenţâSucureşti
In cadrul u r g e n ţ e l o r abdominale, s t ă r i l e de u r g e n t ă
 - 1о9 -

in. U r o l o s i e ocupă un l o c î n s e m n a t , a p a n t u l r e n o - u r a t e r o -
ve з-.icgl a v î n d un. r o l de prim o r d i n î n x r a or^T^ie
-TCit d a t o r i t ù m a r i i c a n t i t ă ţ i de a î n g s c«re t r e c ? • p r i n r i -
n i c h i î n 2M- o r e , c î t ş i d a t o r i t ă r o l u l u i d a t e r m i r i - n t
acestuia în eliminarea deşeurilor su.tabolice.
û i t u a r a a pe o p o r ţ i u n e e x t i n s » d i n -îsaomen а o r -
^•эпеlor cocboneü-ts a l e a p a r a t u l u i u r i n a r , de 1« d i e i n s m
l a u i c u l b a z i n 1 ş i c h i a r î n s f a r a a c e s t u i a (ure-cra 1» uc.r-
b a t ) , ca ş i l o c a l i z a r e a l o r p r o f u n d ă , greu a c c s s i c i l ă e x -
p l o r ă r i l o r c l i n i c e , f a c ca e x a m i n ă r i l e r a d i o l o g i c s a ï t i s
Ш:э1э din. cele д а ! i m p o r t a n t e Ş i ЯР i h o t t r î t o ? .:э Ir.
r?rerî i p - r ^ t u l u i r e n o — u s e t x o - v e s i c a l , p";r.tru p r e c i : : - . m
Simţului, l o c « l i z S r i i ş i a x t i a d s r i l e z i u n i l o r in
ijeia u r o l o g i c e .
S r i a i t a r e a b o l n a v i l o r p e n t r u explorer.*т r ^ ä i o -
l o j i c ä î n a c e s t e c a z u r i s e leagă cu p r . s d o i i n a n ţ . l ' d e cîts-'
v a m a r i sisptome c l i n i c e c-^re domina s i i . p t o b ^ t a l o ^ i q de
afecţiune urinară.
üuraröa poate f i l o c a l i z a t ă l a nivelul l o j e l o r
i a c a l e - ş i p r e p a r a t ă adesea s p r e агзЪгге ş i n^.ie vsziau,
cu s e n z a ţ i i de aic!;iune sau poată f i d i r a c t loc-ilizată
pe r e g i u n e a u r e t e r o - v e z i c a l ă . 3a e s t e i r a d i a ţ i i d i v e r s ,
l i e în zonele'de vecinătate - lonbara, a'olosiriDlà, Ьгг-з
t o r a c e l u i (după t i p u l $ i l o ç a l i z i r s a l e s Lunii) - f i a
s p r e coapsa ş i r e g i u n e a r e c t ° l ă s a u s n ç n t â . Dasers a poa-
"ue f r e c v e n t să îmbrace u n c«?tf n cter v i o l e n t d u c î r â la
mari t u l b u r ă r i c a r d i o - с i r c u l a t a r i i ş i r e s p i r a t o r i i şi
l u î n d î n t o a t ă a c c e p ţ i u n e a c u v î n t u l u i c a r a c t e r u l de " d r a -
mă abdominală".-
 - ц» -

- Henetoria, poate f i d i f e r i t ă s t i t ca r i t m ,
f i i n d discontinuă sau parmanentă, c î t ş i ca I n t e n s i t a t e ,
luînd c a r a c t e r u l de heniat'arie d i s c r e t ă , madia, s nu f o a r t e
intensă.
- fitSrile nwri f e b r i l e , uneori cu e v o l u ţ i e ti-
pică de i n f e c ţ i e urin=irû, pot merga piuă 1° s t ă r i grave,
toxice sau c h i a r septicemics.
- Tulburările mari c i r c u l a t o r i i рот: lua un c a r a c -
t e r de hipertensiune p a r o x i s t i c ă зяи din c o n t r ă sä " p r ă
sub forma unor căderi b r u t a l e de tensiune, cu tendinţe li-
potiaice în. marile s î n s e r ă r i p r i n r u p t u r i da v»se, de pa-
ranchim r e n a l , vezică sau u r e t e r .
Cauzele care pot duce l a a p a r i ţ i a a c e s t o r simpto-
me pot f i f o a r t e variate ş l complexe, sibptonisle putînd f i
ele î n ş i l e diverse ca manifestare, cel mai тdesen f i i n d
asociate î n d i f e r i t e grade de i n t e n s i t a t e .
A s t f e l , durerea v i o l e n t ă , cu c a r a c t e r de c o l i c ă
n e f r e t i c s , poate f i prezentă a t î t în calculoza u r i n a r ă ,
c î t ş i în a l t e cotiza d-s o b s t r u c ţ i e "le t r » c t u l u i u r i n a r
cum ar f i chiagurile de s î n g e , o b s t r u c ţ i i l e tumorile ş . a .
Art t i p de durere, cu cer=cter peut, dar luînd o
foraă l a n c i a a n t ă sau în l o v i t u r ă de риспя1 ponta sä *>p=ră
ca o consecinţă a unui t r a u m a t i s e cu l e z i u n i ale orsane-
lor urinare î n s o ţ i t e sau nu de r u p t u r i de o r ^ i n .
La acest fenomen, u l t e r i o r se adaugă ş i c ö l s l e i t e
еевпз legate de pierderea da sînge p r i n hematuria sau î n
zonele de humatom, l o c a l i s a t a sau d i f u z e . P o a t e coexista
ş i o s t a r e r a a c t i v ă ş i i n f e c ţ i o a e s l e g a t ă de f u z a r e a u r i -
n i i în ţ e s u t u r i l e din j u r .
 - Ill -

Sxscenul r a d i o l o g i c a l b o l n a v u l u i , adus de urgen-

ţii
ţ ă _n c o l i c ă t i p i c ă n s f r e t i c ă s a u cu d u r s r i l s lancinante
i ^ i n c l s e , încape î n t o t d e a u n a cu un examen d i r e c t sau pe
_,ol a l a b d o u â n u i n i .
La a c e s t a , î n caz c ă s u p r a p u n e r i l e de a e r o c o l i e
ş i conţinut colic permit o dis tindere a o p - c i t i l ţ i l o r rena-
l e ş i э r e g i u n i i u r s t e r o - v e z i c a l - e , t r e b u i e ur-iiSrite even-
t u a l e l e imagini h i d r o - a e r l c e î n a c e s t e r e g i u n i - mărturi» a
c o l e c ţ i i l o r mixte ( l i c h i d Is i^e ş i gazoase) coistituite.
0 bună metodă a d j u v a n t e î n î n d e p ă r t a r e a , c e l pu-
ţ i n parţială a inn^inilor pT°zite, po^ta f i cor-stituită
de u t i l i z a r e a u r o - t o m o g r a f i e i .
La oxaj:finul f ă r ă s u b s t a n ţ ă de c o - i t r ^ s t s e vor
ЕЛГ! de aseasnea e v e n t u a l e l e o p a c i t ă ţ i masive, cu зяи i a r ă
c a l c i f i c ă r i p r e s e n c e , c a r e , ocupînd regiunea p o t ş t e r g e
c o n t u r u l p s o a s u l u i ş i pot n a r c u r i s i e x i s t e n ţ a de c o l e c ţ i i
пз d i f e r i t e e t i o l o ^ i i . A l t e o r i se poate r e c r e a prezenta
unor l i ä r i r i i i a r o a t e з1э r i n i c h i i o r , p r i n i n f l a - a ţ i l masive
sau p r i n a p a r i ţ i a de ţ e s u t u r i de n e o f o r m a ţ i e , .ie c a l e s.= i
i.-.'ilta o r i sucr;? i n f e c t a t e ( a b c e s r e n a l , p i o n e î r o z a c a l c u -
l o a s n , p e r i n e f r i t ă , tumoră ЕЛsivă),
Рз rg j i u na a m i c u l u i b a s i n t r e b u i a u r m ă r i t ă cu
a t e n ţ i e apariţia unor e v e n t u a l e o p a c i t ă ţ i cu a s p o c t da
yloD v a z i c a l î n c^z de r e t a n ţ i e u r i n a r ă sşu da o p a c i f i e r !
d i f u z e cu e v e n t u a l n i v e l h i d r o - a e r i c . u l t i m e l e s e геш.тса
i n c i s t i t e l e ş i c o l e c ţ i i l e d i f u z e p è r i c i s t i c e sau î n b s я я -
t o a ^ e l e ş i f c r m e t i i l a gigante regionale.
Cal mai f r e c v e n t ins a , exansnul d i r e c t a l -jdbo-
^ s n u l u i poate e v i d e n ţ i a cauza c o l i c i i n e f r a t i c e p r i n p r e -
 - на -

zenţa de c a l c u l i , s i t u a ţ i 1ч d i f e r i t e nivo.l-3 nie o p a i ţ u l u i

urinar.
шйг1шеч ş i gradul obstructiv î l calculilor.deşi
î n l i n i i mari s î n t în r=port cu sodul de m-nifect-nre •» du-
ra r i i , nu s î n t insă totdeauna d i r e c t proporfeio - l i cu i n -
t e n s i t a t e a acestuia c p l c u l i f u a r t e mici ş i r a l - i t i v p u ţ i n
o b s t r u c t i v ! putînd cauza suferinde drrm"ticî- (c-Ucul u n i c ,
ulterior infectat).
In pendrai, c o l i c i l e n-ţri s î n t Eni f r a o v s n t p r e -
zente în cazul c a l c u l i l o r spre urs t a r siu 1-» d i -
f e r i t e nivele als acestuia (loaibnr c a l c u l urratsral i n f e -
r i o r ).
Oalculii v e z i c ^ l i s î n t în зн пз re ^ai ir.-) t o l e -
r a ţ i în. ^farS do cnzurile de blocarea c £ i i de scurgere l a
i v e l u i c o l u l u i vezical sau peeivtarS ( c a l c u l u r e t e r a l ) ,
- iâxistsnţq de c a l c u l i b i l a t e r a l i po-te în уеде-
те зхасегЬа simptomatologia putînd duce uneori ciliar p i n a
1з instalnre.q uniäi a n u r i i r e f l o x s ( l i t i a z ă ur-îter^lă b i l a -
terală J.
Dată f i i n d necasibatea s t r i n j e n t â -i exaui"-àrii
cu substanţa opacă a unui bolnav p a r ţ i a l s.-ju rucent i o ş i t
din c o l i c ă se pune î n t r s barca oînd ş i cum trebuie fiicut
axaaenul a s t f e l ca 4 % s t a să f i e concludent, fcinînd seama
de p o s i b i l i t a t e a i n s t a l ă r i i unor a n u r i i mai adesea r e f l e x e .
In principiu examiner i l s cu substanţă de c o n t n a t
pot continua numai după un "numit timp exiaenul d i r e c t (pe
gol) a l A r a t u l u i u r i n a r . 31e pot f i c o n s t i t u i t e d i n i n -
j e c t a r e a intravsnoasă a s u b s t a n ţ e i de c o n t r a s t , cînd se
presupune o f u n c ţ i e r e n a l ă mai mult sau mai pu : ;in p ă s t r a t ă
 -11? -
u n i - sau b i l a t e r a l sau din f o l o s i r e a c ă i i «ortografice
(p-in femurală sau a o r t i c ă ) . Mai r a r se rscurj.8 l a
c a t e t e r i s a u l veacs i n vederea r e a l i z ă r i i ds examene cavo-
^зГ*1 i ïJ J ,
Jouă p o s i b i l i t ă ţ i importante t r e b u i e să stea î n
'•tor.',-ia r a d i o l o g u l u i c ^ s sxscută axanen^ cu substanţă
opacă în c a z u l an. u r i i l or su c r e ş t e r e a a z o t e a i e i .
I n prima, s i t u a ţ i e , aînd anuria survine pa un r i -
n i c h i f'.ră antecedente de i n s u f i c i e n ţ ă r e n a l ă . = sste cel
n i idesea t r e c ă t o a r e 51 de o r i s i i e s p a s t i c ă r e i ' l a x a , a t î t
pe v'ase, c î t ţ i pe « i i l e oxoretoare. ^зхе s u f i c i e n t adesea
0
să f i e combîituT: spasuul spre se obtint; r e a p a r i ţ i a excre-
ţ i e i u r i n a r e . In unele c a z u r i e s u f i c i e n t ă sondarea color
aoui u r e t e r e ^ n a v r ă l e g a t ă izuiü de r i s c u r i bine cunoscute.
I n cea de a doua s i t u a ţ i e , cînd anuria se grefea-
ză pe un i"ond de i n s u f i c i e n ţ ă renală de d i v e r s e ^rade n i
e t i o l o g i l , examinarea r a d i o l o g i c s t r e b u i e să s л f e r e a s c ă
i
de = exacerba fenomenele p r i n manevre intemi«ative ç i з е
reco&andă î n primul rîhd o curs ds depurare executată In
rinichiul a r t i f i c i a l ,
A a u r i i l e r e f l e x e pe r i n i c h i u n i c c h i r u r g i c a l sau
chiar simpla î n t î r z i e i e a s e c r e ţ i e i g i producerea i n t e n s i -
t ă ţ i i î n a s t f e l de cazuri s î n t s u f i c i e n t e epre a - l a r e a ex
minatorul impunînd prudenţă extremă ş i f e r i r e a de Lanevre
traumatizante.
Eseeanul poate -deveni concludent,mai a l e s dacă
se va dubla sau t r i p l e c a n t i t a t e a de s u b s t a n ţ ă opacă sau
se va t r e c e l a u r o g r a f i a cu p e r f u z i a , a t u n c i cînd ST?ГОР

bolnavului o permite.
 - m -

U r o b i l i n în r e r f u s l e po-'te, ичэогг, ţ.rin

c a n t i t a t e da :»ubstanyă opica i n j e c t a t ă in timp pcurô ( s - 5 ' )
. intr?v.mos ca ssu f üra s u b s t r a t vohi" • i '• -.t с : Дисо:.-, лч-
n i t o l u l g . а . , за forţa: - o О sacr." ,:з sl-i'a.l а unui ri:'L.::-.i ş i
zii aducă, aaünuntolo na ca s т а în i n t e r v j -n,iai. lia
xrccizcnzü n s r f o l a t i t u d i n i a cr.iror.jului зга diaünoj t i c u l ,
sau nu: ni î l completa? că. .anelo i-riа : э s l u t cu
^ t î t irai indicata cu c î t ast" s i sa c u t ă ia p r i n c i p i u e v i -
ичгеч unor E." ne vre infectante tv.i. alas с т а b c l n - v i i în cau-
ză :-re ai-ită u r o c u l t u - i s t o r H a s i nu -u с a.-sua i s ir.f : с'Да
•j r i m r/i.
In cursul uro!jr°ï'iilor p r i n p: n ' a "Л- sa ur.\ -recta
q t ï t tiii.pul n e f r o ^ r = f i c , c î t ş i n s p : c t u l c a i l o r ixcr-'to-n
f i e c a r e r u t i n d da i m p o r t a t a i n d i c a ţ i i asupri i'it-3„rit" , i i
f u n c ţ i o n a l e ş i morfologice raa->ls ca ş i a c/.ilor a x o r a t c a r e , -
I n caz de n e r e u ş i t ă , dacă s t a r e a bolnavului ş i
ioa.i.3 de a nu-1 i n f e c t a o p e r n i ţ e , s e t r a c a In coiaplat-irea
exaufi-'iului p r i n p i e l o g r a f i a ascendentă (tumoră r e n a l a - cu
colică r e n a l ă s t i n g ă , hematuria, r i n i c h i .,tîng no f u n c ţ i o -
n a l , Mata pa toatarul s t î n g ) .
In зале m l însă aşs cum o-a -^-.intit - n t a r i o r , du-
rerai î n asemenea c a z u r i p.u c o n s t i t u i a t o t d e a n n s i n ^ j r u l
sib.toni, ea f i i n d fpa event î n s o ţ i t ă 'îs ' - . a c t u r i a e r a , c r i n
c a r a c t e r u l e i « gravează s t a r e n ooln-ivului sau poată t r a c e
y a î n s ă ş i pa p r i n u l plan de g r a v i t a t e .
Li cursul unor hom^turii abundente, repa t i t a , p r e -
zenţa u_:u.r choasuri i n c l a v n t e pa u r a t a r pu a to duca Ia ob-
s t r u c ţ i i и г о п м s i n u l î n d f i e e x i s t e n t a de c a l c u l ! t r a n s -
j-nronţi, f i e chiar po aceaa de icoEjini tumcmle, In d i e -
 - 1о5 -
;
c i a l present?! Eni î n d e l u r . j ' ta = imaginilor
с з a u r i de h s s a t u r ü ир." cun cu precfdaj»?
dîn^nos t i c u l de tumorà с - r e -st•i greu de i r r o ^ ' . r V t r : : f
biopaie sau i n t e r v e n ţ i e . (pseudo-tumoră ur= fcsrală).
Ci tin r 1? n i v e l u l v e . i c i i u r i m r s cii-:-=^uril2 c.e
s",п.!уз, dind n.-,ri i w ^ i n i 1--cuun гэ, uneori cu rs r.i-
iiorale radiolc.^ios, J o ş i c o n s t i t u i a c a z u r i f o T t e .'.u
trobuiduc t o t a l î n d e p ă r t a t e din d i s c u ţ i a d i a ^ n o s î - c u l u i Л-
t ' e r e n y i a l , Гаra c o n f i r m ă r i cistoacopicc sau 0 | . o n i i .
i-odul ie ii.pl,antaro pa p s r a t e , ci oi p-'aci..•=:_• I'-
l l t o r d e t a l i i r a d i o l o j l s e ale unor l a t i n i lacunars: va zic—
l e se poV,s nai bine pune in evidenţă a t u n c i cîîii r"j-'.i_l
!.at 'ia u t T e n ţ l i n i c e afl^it "coste a. p r i n im'-._.'.n ' -'o
i:1 t o p o l i ^ r a f ic sau p r i n f o l o c i r s = d u b l u l u i co'.fe--Pt.
Irî. -rio'^r^f i - r s r i ' l t , r e a l i z a t « Dr in. i i ^
substanţei o; ace în aorcă sau pc cals s e l - c t i v : ' î - -.in- lin.
•ijrt.;rols r o n f l e , e s t e u t i l i z a t ă nun.a:_ î i c - î u r i l ! î r c - r e
c o l o l n l t e SjcaiX-ne au au r e u ş i t să elucideze счизс1= t"rii
de ur.j3n;ă, i a r stnrea bolnavului '-JjLite --cesü t i p de ела-
ï o l o s i n d puncţia translociösrä a o r t i c ă , с?Io
oarbă ş i neCiSitind oarecare experienţă ş i n-n:u-iit-;te
sau cea a c a t e t e r i z s r i i r e t r o j n d e * femurale,cu sau fSră
c s t e t j r i z a r e s e l e c t i v ă pe a r t e r e l e r e n a l e , ea i'ur-iizs/! zî
?i;iinunte p r e ţ i o a s e . A t î t primul t i p , c e l arta r i a l , c i t ş i
cel venos pune în evidenţă forma ş i i n t e s r i t a t a a vs-lor
ranale prezentîad f.vantualels tromboze s i stenozări da
diverse grade, r u p t u r i l e vasculare sau V-SÎV " o. J : -
jsnţie, precum ţ i " l o d i f o U r i 1.- ib.porr-:;SÙ i a i u t r ; ş î = a r -
h i t e c t o n i c ă vasculară de t i p i n f l a n a t o r , m a l f o r a a t i v , ş . a.
 - 116 -
A r t a r i o g r a f i a гет.ХЕ чгз r o l f c r t a I_-,.w;rtsnt i n
1
iiari-!-- - i n g e r ă r i de cauză naprscizatS, nai ч1яй în c o n d i ţ i
traumatica cînd oa indic? chirurgului s - l i u l e.:->ct = 1 s î a -

O.qvosrafia poate d2 -secam? a s * "duc? prdcin r i

iiùi.o^ pnta în toate a f e c ţ i u n i l e troabo7":it-2 -1j p a r i l o r va-
ne, de la tronbusul traumatic 1" cal i n i i t o r s i tumoral
i ..-'ni. 1- s^aaozala veno"se de t i p сошргзsiv e x t r i n s e c .
Tic cînd la n a r i l e sindroacs fo orile dc t i p s e p t i
i r i a a r t r e j ^ i e a s i a t i t că f i e c a r e d i n s::auenaie a n t e r i o r
ciüHte poate aduce s p o r t u l la d i a g n o s t i c .
iäxplorarea încap-з t o t cu exaLânul uir.-ct, c a r e
•-una î n Gvidsüjii o p a c i f i a r e a d i f u z ă de o r i j i n a '_nf l a i i a t o -
r i a care poate ocupa f i e baza rer.ala dînd h i p c - o b i l i t a t e
Jau pareză pe diafragai ş i ş t e r g e r e " c o n t o r u l u i r a o n s u l u i ,
-'ic fuz= în j;» sau în v e c i n ă t a t e .
Sa d i s t i n g uşor acesta ^sp^cta da f o r .-'ariile t u -
лсгз.1а, care s î n t mai bine (talir i_L,nte ş i ar.i P-I'yiu SI J O~O-
£« c l i - i c , r i d i c î n d d i f i c - i e f ţ i da t i c пиля* .a-
~ i i l o .jignite, с f r nu l i se po-=ia precisa li:-' Д ada
sa a .oint yi i n f e c t a t e , irezenţa inia j,i n i lor . l i a r o - a e r i -
cs jşurcază a u l t di,agnosticul, dar s î n t r a r e .
jäxabinarea cu substanţă de c o n t r a s t are a c e l e a ş i
inco-ivc-niente ca t.ai s u s , dar r e u ş e ş t e , unsori ajjutr.tä de
p e r f u z i a eil precizeze forma, l o c a l i z a r e a ş i sa cliul i n f l a -
üatici.
In cadrul i n f l a ţ i i l o r .jos s i t u a t e , c i s t i c şi
p e i i c i s t i c seEnele c l i n i c e , buşeul r e c t a l sau v a g i n a l ş i
e v o l u j i a în t i ap s î n t adese* u.^i u t i l i în d i a g n o s t i c d e c î t
sxamanul radiologie.
 - 1о7 -

e n ţ e l e da t i ; c i r c u l a t o r cu c r s ş t a r i ex= Ta-
r a t e cu p r ă b u ş i r i tensionali? formează în. -JXCIUEIVIRĂ te
aproape apanajul exaiiBuolor - r t e r i o g r a f i c e , singurele in
j'^sură s ă ie elucideze, evidenţiind aşa 0|Ш пи.':."ion-!
a n bo r i o r , m o d i f i c ă r i l e de fonaü, c a l i b r u ş i jmpl-r;-
vaaelor r e n a l e .

In concluzie se coate spune СР., In diaşîncsti-

cul u r g e n ţ e l o r u r o l o g i c e , radiologia joig: ; unul ".ir. col
rjji însemnate r o l u r i , c h i r u r g u l urolo^ nez.ut\ 'u. r-a
dispenseze de a p o r t u l exnnra-ialor urologic? a-cît îr. Г- -

za de p r s c i s a r e a d i a g n o s t i c u l u i , c î t ş i hi c-— '.rfc-r
vou'.ie s i u l t - î r i o r de c o n t r o l p o s t - t e r a p - u t i c .

Ce o a es se csre î n -c^Ete c . n d i ; i i

diolou e s t e ca e l sâ f i e veşnic c o n ş t i s r t da l i p o r v a i - a
r u l u l u i s.-iu ţ i rle rssponsabilitTC-ja оагя î i incjb^ î:i

s i t u a ţ i a d a t a , foLosind pentru 9lucidoгчa orzului p r e -

z e n t a t modelele cele mai adecvate de эхапinnre, саг-bLL.

sri pună rapid ş i cu minimă traumatizare d i a g n o s t i c u l .

 - 118 -

ргатгЕкошАГНостакл ОСТРОГО птA н и

X.-'jTaapy, .--р ^.'Гудосиу, д-р Сама Бою, д-р

:.-р £.Уирэску, д-р С.^аоордгссиу

ï патогт п з э острого .".квота неотло-?ние уролопгчпскне

? an*/1 ;asT р??,нс1Г1 vecTO.
Нч пчозч;-::::-" прсдолтизельногс опят а раг.сматричачтеа
= проблема ке^тлоннмх урологических сл^-
,I?J~ЬР.ОЯ ';PŢI"P
о
ч г . z 13 гпнте-ксте конических, лабораториях к речтгенологи-
да низ1.
Faooîa оригинальная к ойсундает ыногочпс-'ркнче про-
•0./Й'Г.:;: , от K-IÏÏHWÏFCXEX признаков И роли рентгенологического
:
0'. С. '.'лОга^Я, до II" з^яснедкя.
Описаны показания и зозиояности каждого реятгеиолэ-
:
. . . . г-:иго метода в СТДРЛЬНССТЙ, от самого простого, до на;.-

йзлсгрнкр делается по нетоду ди-иеренсиальной диаг-

Hr.c-iL::, по каждому скьштомокп?.1ллексу или клиническому приз-
лак;.', иг'-дстявлнзз^еу.у значение в комплексе проблем, возн;:-
i'.c^^x при рентгенодиагностике острого пизота.
Приводятся примеры ка клинических случаям, что до-
';о.г;;:.'т работу и добавляет к теоретическим аспектам к прак-
ТЛЧССККЁ, взятие из жизни.
 - 119 -

L S ÜIAJI.CÜ'ILG H A L I G L O A L ^ J E D S L 1 A-IDCLUILS

J&i'Iä jjS-j _ LLj__

SOTf .Dr.G. u2.1, iudosiu, J r . Зч-da 2oiu,

j r , ±, Гиг С aş, Or 0 Antone scu, J r . J • '.i го s cu,
Dr o ^eoTgoscu

•"o Glinic-je Haciiolc^ie i'uncieai - i u c ^ r î s t

Lss uri-эасза uroloiiquss occupant una pi?ce

i r i - o r d i a l o d-?ES 1ч p.ithoî&iic de 1 ' я aisu,
Las auteurs basés sar une exparia псе de l o ^ u s
durée, pr^se-ïant d'une *.aniäre o r i g i n e l l e le p r o h i b a
ÙÛS UTÎSNCSS uroloiiiques, DANS le c o n t ô x t i des DONNAS

c l i n i q u e s , aiolo^iques e t rpdioloâiques.
L'ouvrais es-1; o r i g i n a l e t envisage une multi-
tude de pro'ol3Je3, en commencent par las signes c l i -
niques e t l ' a p p o r t de l'exaaen radiologique à l ' & l u c i -
datiori de ceux-ci.
On présente I s s i n d i c a t i o n s de choque tecimique
nvac ces p o s s i b i l i t i e s , depuis l e s moin laborieuses J'us-
qu'aux plus sompléxes.
l ' e x p o s é e s t connu à l a îiani=re du d i a g n o s t i c
d i f f é r e n t i e l de l'la que syndrome oa. si^ne clinique dans
l e contexte des problèmes complexes que représentent
a f f e c t i o n s déterminantes de l'abdomen aigu.
L ' i l l u s t r a t i o n par des observations c l i n i q u e s

o r i â i n é l l e s , v i e n t completer l ' o u v r a s e , en a j o u t a n t aux

aspects théoriques ceutx p r a t i q u e s , v i v a n t s .

 - 120 -

PAlHUDlAiilfCS'TICUL I i i 'üHüEoiTßlä bijJiAi'iilCK

Goaf .ür.N.tfii'ainsimu, ^ г . З Л Ь ч ^ r - j i n e a n u
Ins г i t ut u i do wj-dieisä îimişoara ş i .з; i i.-ilul ds c o p i i

La c o p i l bolile s î n t mal f r e c v e n t e ş i чи un ca-

nc'cer de g r a v i t a t e jault ач! aecsr.tuat d s c i t l a a d u l ţ i g d i n
c^usä oa mijloacele de apărare я ne \ i n f s с 1; i о a э o au s î n t încă
complet d e z v o l t a t e , i a r e c h i l i b r u l procssslor metabolica
ecto f o a r t e l a b i l ş i uşor dere^'l^bil î n prina copilăria» In
sceat fel ne explicăm prezenta mai д;-те и îmbolnăvirilor
1? c o ^ i i j mai a l e s 1ч cei aiici ş i e v o l u ţ i a sr-îvă ps c=re
o pot lua f o a r t e uşor procesele morbide la aceştia,ßeaceaa
patologia p r i n e i c o p i l ă r i i ţ i îndeosebi a s u g a r u l u i pre-
zint:. o s e r i e ds problaaa sрз с if ice p r i n f r e c v e n ţ a mai
шаге a îmbolnăvirilor ca ş i p r i n nspactul ş i e v o l u ţ i a gra-
v i pe счге b o l i l e o au 1ч a c e a s t ă v î r s t ă .
Abstracţie făcînd de unele b o l i p r e n a t a l e incOE-
p s t i b i l e cu o v i e ţ u i r e mai îndelungată, rămân î n s ă nume-
roase a f e c ţ i u n i care c o n s t i t u i e cauze importante de mor-
t a l i t a t e i n f a n t i l ă ş i »supra cărora se poate acţiona cu
succes. Sls alcătuesc p e d i a t r i a de urgenţă, adică acele
a.recţiuni care iadifersnfc ds noxă sau de -aparatul a f e c t a t
Periclitează surprinzător de r a p i d v i a ţ a c o p i l u l u i . V î r s t s
copilului constituind unul din e l e a s n t s l e da ba să, î n s t a -
o i l i r s p n o ţ i u n i i de urgenţă î n pediatrie,
Bs-amanul radiologie aduce un a p o r t p r e ţ i o s î n s t a -
uilirüg precoce a d i a g n o s t i c u l u i î n t r - o s e r i e do a f e c ţ i u n i ,
care vor f i t r e c u t e în r e v i s t ă ş i i l u s t r a t e p r i n t r - o boga-
t ă iconografie radiolo^ică,
 Tom începe cu - p o r t u l exaaranului r- i ' с 1 - _ : ;
ur/jençù. î n Tf.-trjiur.ile s i e орт г- - : Л '. г с ;
r-J_r,-:i--
. arace i f a c ţ i u r . i l a acute als s p n ~ t ù l u i г -
•ja loc de f r u n t e în p o t o l o ^ i a i n f a n t i l a , n t i t i-,
r ă , c î t ş i în. ţ ă r i l a cu d i n ă t e n p o r a t ä , const i r oinc rimil
f a c t o r de m o r b i d i t a t e ş i n o r t a l i t a ce i n f a n t i l i .
CJravitatea s i f r e c v e n ţ a a f e c ţ i u n i l o r acuta •'le
a p a r a t u l u i r e s p i r a t o r l a c o p i l s e e x p l i c ă î n buna j . - r t e
prin p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e anatomo-p'tolobice ale aparaturi
r e s p i r a t o r la această v î r s t ă .
La c o p i l p l à m î n i i se с э г э с t a r i к а p r i n t r - o bo-
gaţii v a s c u l a r i z a ţ i e - s i s t e m u l u i c a p i l a r , с=гэ po^te duce
uşor l a h i p o s t a z ă ş i l a p o s i b i l i t a t e a de g r e f - r e = i n f e c -
ţ i i l o r î n r e g i u n i l e r e s p e c t i v e . -Ta s u t u l e l a s t i c -las
împrejurul alveolelor este slab dezvoltat ş i datorite
a c e s t e i p a r t i c u l a r i b ă ţ i se c o n s t a t ă a p a r i ţ i a de a t a l c c t a -
z.il tf care se produc cu u ş u r i n ţ ă mai a l e s îii r e g i u n i l e £05-
t a r o - i n f e r i o a r e ale p l ä m i n i l o r , c=re s î n t ş i rău V2:icil=te»
B r o n h i i l e s î n t i n j u s t e , î n i e n s r a i cu c r t i i ţ j . j a l a ruoi ş i
ou f i b r e musculare ş i e l a s t i c e s l a b dezvolta t e . I n schimb
inucoasa bronşică e s t e bogat v a s c u l a r i z a t ă , csaa ce f a v o -
rizează apariţia ş i dezvoltarea procaselor inflair^-torii.
loiaenul b r o n h i i l o r sa obstruează uşor cu mucus i n f l ? s a t o r
ş i s e p o t produce f r a c v a n t a t e l e c t - > z i i . A r b o r e l e respira-
t o r a l s u g a r u l u i e s t e f o a r t e uşor î n c ă l c a t da nuc o c ä .t: ~ i
d i n cauza : h i p e r s e c r e ţ i e i caie r e p r e z i n t ă un «iod r e a c -
ţ i o n a i foarte obişnuit al bronhiilor copilului mic,faţă
de aiŢre^iunila cele mai d i v e r s e . La c o p i l r e f l e x e l e tu™
 - 122 .
sitseiie s î n t pui;ia e f i c a c e . L a b i l i t a t e a -îsuro-ve^sta t i v a
a p r i n ş i c o p i l ă r i i explică po3ibilitat:-.a a t i n g e r i l o r r e s -
p i r a t o r i i î n cursul unor a f e c ţ i u n i e x t n pulmonara, Je aae-
сзаеа asta o -eniiinţă s p î c i a l ă l-i spasm b r o n ş i e , ceea сз
dă a f e c ţ i u n i l o r a cuts pulmonare o alură do p r s d i l - i c ţ i s
nsi;:aatif or.-aă.
Paeumopat! 11з с-дтэ co:vt 1 ' a i e c a p i t o l deo-
sebit da important în p - t o l o ^ i a c o r i l u i u i , au au'-.ai p r i n
L'rscvsaţa ş i ăravita-ce c i t ş i prin p l u r a l i t a t e a atiolo—
äiei.
In f a t a unui si.idrom de s u i ' â r i i ţ ă r e s p i r a t o r i e
exar-snul radiologie se iiipoae de иг^^лт;^,urioaf 1 f i i n d
cua'tît M i хм га cu c î t v î r s t « c o p i l u l u i es та mai ,
deoR?uC3 copii pîaà la 2 a n i , dau cea a a i r i d i c a t ă c i f r ă
de aiortalitate prin a f e c ţ i u n i acute pulmonare. i)ia~re
i.-.c... uiiile acute pulmonare bronnop-ieumoriia este f o i r r e
f r .'cvtintö 1? copilul mic, я ca astă irecvanijă f i i n d i n de-
i t ă do pro ; r i 3 t ; v i l e morfolo^ico s i f u n e ç ' crawla,carac-
t e r i s t i c e =le organulu1" i n f a n t i l la = cc astă v î r s t ă ş i pe
care l„-"m enu.uorat mai sus. Lsronhop^euiio zii le sî.rfc i t i c -
yiu-ii 3rave; s î n t d - t o r i t o unor ^e.-iieni f i a r t a divörsji ş i
u.îat с r n c t s r i s t i c e p r i n difuziunea ş i v a r i e t a t e a lesiunfc-
l o r . c a r e intsrosează î n i ce l a ş i timp a t î t arborele bron-
fjiCjCÎt ş i parsnehiaul pulmonar. Abs an ţa de s i s t e m a t i z a -
re o l ä z i u a i l o r se d o t o r s ş t e ansrfîisi t e r e n u l u i рэ care
se srafsgzëjbroniLcpzisuaonis зе î n t î l a e ş t e la c o p i i pînă
la 3 a n i şi paste aceasta v î r s t ă la c e i d s D i l i t a ţ i î n
urna ij-io'i b o l i i n f e c ţ i o g s e ,
BroahopaeuDOnia r e p r e z i n t ă o p a r t i c u l a r i t a t e s
scdului ds r e a c ţ i e pulmonara a s u g a r u l u i ş i c o p i l u l u i mic
 - 153 -
ş i cu r ă s u n a t mare asupra î n t r e g u l u i organism.In. a f a r a de
a o e s t f a c t o r g e n e r a l * broabopneumonis mai s a t e f a v o r i z a t ă
J.o a n u a l t e p a r t i c u l a r i t ă ţ i anatomice ş i h i s t o - f i z i o l o g i c e
i l s c ă i l o r r e s p i r a t o r i i l a s u g a r . A s t f e l : slaba d a z v o i t a r e
a ţ a ş u t u l u i e l a s t i c ş i d e z v o l t a r e a mare a ţ e s u t u l u i con-
j u n c t i v , c a r e f a v o r i z e a z ă producerea a t e l e c t a z i e i ; respi-
r a ţ i a s u p e r f i c i a l ă , d a t o r i t ă p o z i ţ i e i o r i z o n t a l e a coaste-
l o r ş i p o z i ţ i e i în decubitus d o r s a l al sugarului. In b o l i -
l e i n f e c ţ i o a s e cu l o c a l i z ă r i la n i v e l u l a p a r a t u l u i r e s p i -
r a t o r se a n i adrugă s e c r e ţ i a b r o n ş i c ă , vîsco=să ca-e astu-
pă liii.Rnul b r o n h i i l o r accentuînd a ţ e l e e t n a i a . i)e ^senencs
o Lai и г э p e r m e a b i l i t a t e a î n v e l i ş u r i l o r nucossei ş i o a g i
u i c ă f a c u l t a t e de apărare a a c e s t o r a , accentuata de e i t a -
r u l provocat de b o l i l e i n f e c ţ i o a s e s p e c i f i c e .
Din cala expuse î n ţ e l e g e m s u b s t r a t u l f i z i o - p a -
t o l o ^ i c a l polimorfismului imaginilor radiologics găsite
î n bronaopneumopatiile acute ale c o p i l u l u i ş i î n ţ e l o s e s
de asecenaa de ce e x a r s n u l r a d i o l o g i e c o n s t i t u i o urgen-
ţ ă i n s u f e r i n ţ a pulmonară, d a t ă d s bronho-pneuncnie. Зирй
d i s t r i b u ţ i a l e z i u n i l o r , r a d i o l o g i e g ă s i a o f o r a ă de bron-
ho-pnsuaonie d i s e m i n a t ă ş i o formă l o c a l i z a t ă cu. s a c r o - ş i
micronoduli sau macro- ş i micronoduli concomitent. Bronho-
pnsuaonia cu f o c a r e l e l o c a l i z a t e h i l i o b a z a l e sau h i l a r
e s t e forma cea n a i f r e c v e n t ă . In a c e a s t ă f o r a ă s e produc
a t i n g e r i sau c o m p l i c a ţ i i ' p l e u r o - p u l m o n a r e , abcedsrsa f o -
c a r u l u i bronho-pnauaonic, p l e u r e z i a consecutivă. Tot î n
f o r u a l o c a l i z a t ă f o c a r e l e bronho-pulmonice pot f i s i t u e t e
î n t r - o zona pulmonară seu î n t r - u n 1оЪ. Opacitatea puliuona-
 -12*-
r ă este neomogenă, uneori cu contur n e r e g u l a t . l e z i u n i l e nu
s î n t asemănătoare, pentru că au v i r a t e d i f e r i t a . Forum l o c a -
"lizatîi a bronho-pneumoniei mai poate lua aspectul î n cască,
cî Л f o c a r e l e s î n t s i t u a t e î n lobul s u p e r i o r d r e p t . I n
acest caz se asociază ş i un important grad de a t a l s c t a z l e .
3ronJio-pneumonilie pseudolobare pot apare î n bntidă c o n t i n u i
de-a lungul a o l z u r i l o r , a t î t în d r e a p t a , c î t ş i î n s t i n g ă .
4co3to l o c - î l i z ă r i evoluează cu p l e u r e z i e interlobar;] ş i l a -
să sociiala sclzurala îndelungate.
l e mjsurä ce c o p i l u l creşte m o î r s t ă , r e a c ţ i i l e
. uli.ici.ii'a devin mai l o c a l i z a t a , ад unwind la forma de pueu-
nonio frnncù lobară, inaumonia este i n general boni^nü. l a
c o p i l , :rocintü unoori un caractar do ur^-iuţă a t î t p r i n
simptomatologiei, c î t ş i a c o m p l i c a ţ i i l o r pa
сага 1."! ','Oate determina. Piaumonia ara da multa o r i cnrac-
!. • L'.. 1 r.r.ji st.-.ri 'rjfacljioase'grava ş i în " f i r i axamanului
r n i î i o l o . i c deseori so poate i n t a r p r e t a eronat ca o menin-
o i t l ici:U-, npandicitb acuta, f e b r a t i f o i d ă , Diagnosticul
•öta . r a c i z a t de axnoiiul n d i o l o ^ i c , cars a r a t ă p r e z e n ţ a
unci conùa.LSûri pulmonare, сагз atunci cînd a s t a l o c a l i -
zat:- i n lobul superior drept l a a s p e c t u l t r i u n g h i u l u i Heil
- u-curi vju-md. Iu general condensările pneumonicc зе î n s o -
'vcsic -Д ca un j^rad de a t e l c c t a z i e . In ordinea f r e c v e n ţ e i ,
î n cursul pneumoniei pot i n t e r v e n i următoarele complica-
ţ i i dccclabile p r i n e^arsenul r a d i o l o g i e : c o m p l i c a ţ i i p l e u -
r a l e ( p l e u r e z i i p a r e - ş i neta-pnaumonice),acizurite,compli-
c a ţ i i pulmonare (abcas pulmonar, pneumotoraxul s p o n t a n ) ,
complicaţii cardio-vasculare ( a i o c a r d i t e , p e r i c n r d i i ; e )
etc.
 - 125 -
In cşcirul pneumopatiilor iûJïrsti-:i->_c- i^^--,.

r i d iâ icu^e s;.i i.-^i n r 3ub.-icu~5 5

üi^l o j i i v~ ri.-ö-з , ^ r cars se- ь ^ aî.n _ ••• '••' n lo-
r s c l i n i c ş i î = d i o l c ^ i c p r i n t r - o s i a p - o c - b o l o ^ i s . •• rticul-з-
z - dctor-iian ci* " : ' : ; c t i : e i i : - . t o s s t i ; i u l a i ри1ло^-г.
c a r a c t e r u l conun с - rc- i-=ce с pneuaonii i n c e r s ^ l -
î i g l e eu d i f s r i t e e t i o l o : i i s^ f i s ^rupats la un loc
r e : re-i-.-ntat da cri-га 1эч1ил11е "natoao-his to l o g i c a _-~-tolo-
j i c e - i e interstii;iuJLui pulmonar, e r a constau î n i n f i l t r . - i -
•Да 4 C ostui4 cu ^aiule libfo-pl<!Sü.o-i:.oaonuci=,:>re <1 l o / . i x i i
i n f i l t r a t i v e p r o l i f e r a t i v e "=le s e p t u r i l o r -nlvdolarc r i
t s r s ui . i a l e . Aportul ex^nenului r a d i o l j ^ i c i a ;r-=ciaг rea
i i * j a s j ü i c u l u i -e pasucoaie i a t e r s t i ţ i ^ l ^ ^-sce ^ s o s e j i t de
v o l a r e s , dooTreco .=:-cistb o d i s c r e p a n ţ ă încr-^ S-^JÜIO sto-
j
tacuscice celc r->diolo.jice. ii=dioscopii ş i -Ч-s r a -
i i o ^ r a f i a pulmonară T ^ t a m o d i f i c ă r i î n t i n s e 1 - care nu
f i a ş t e p t a t . 3e ro»te spune pe drept cuvint сь de-
c e l a r e a pro cas ului. pulsonar e s t e m=i s u i t с d e s c o r s r i r e
r-.âiolooica, i d e - e o r i exasenul r - d i o g r a f i c e s t e sii.jura
r.j'rodü. cară na a r - ' t a prezenţa p r o c e s u l u i pulmonar ia "t>-
s o a ; a o r i c ă r o r a l t o r semne s t e t a c u s t i c s .
I n pr.i-umoniila i n t e r s t i f c i a l e imagia a ; io.jic.-
e s t e mai întotdeauna p r e s e n t s la primul e x ? j e - , - "t".-
t u i n d simptomul de ba zii s i care ne a r a t ? л pulio-
nară ş i ne a t r a s e a t e n ţ i a рэптаи a face ş i c e l e l a l t e oxn-
m i n ă r i . I n f i l t r a ţ i i l e pulmonare apar f o a r t e de timpuriu,
poate c h i s r d i n pria" 1 заи a doua z i de bo-*Iă. 3« почте
irnia es i n pneumopatiile i n t e r a t i t i " 1 ; a-e eopii-ului
 - 126 -
p u ţ i n e l e date o f e r i t e de examenul c l i n i c se conturează l a
adevărata l o r valoare prin examenul r a d i o l o g i e . După CUB am
•mai r e l a t a t a n t e r i o r imusinea r a d i o l o g i c s din pneumoniile
i n t e r s t i t i e l l e ale c o p i l u l u i e s t e r e z u l t a t u l s u b s t r a t u l u i
onatojno-ontologic dat de m o d i f i c ă r i l e f i z i o - p a t o l o é i c e care
iau naştere la n i v e l u l ţ e s u t u l u i pulmonar i n t e r s t i t i a l . H e a c -
t i i l o ţ e s u t u l u i i n t e r s t i t i a l pulmonar duc la a p a r i ţ i a unui
d.sen puluonar f a s c i c u l a r ş i o p a c i t ă ţ i fine,neomogene,fură
l i m i t e precise, î n t r e g fondul avînd aspectul unei s t r u c -
t u r i In r s ţ e a . Consecutiv edemului i n t e r s t i t i a l , va f i mo-
d i f i c a ţ i i ş i f i z i o l o g i » normală a plaminului g i v o r арйгза
a l t c r a r u a a c h i a b u r i l o r gazoase de la n i v e l u l a l v e o l e i ş i
m du cere a e l a s t i c i t ă ţ i i plămînului î n f a z e l e r e s p i r a t o r i i .
4ceste fenomene f a c ca :.oi elemente să se adauge t a o l o u l u i
r a d i o l o g i c i n i ţ i a l , care dovine de un polimorfism extrem
de complicat prin a p a r i ţ i a emf i z e ^ u l u i , a ţ e l e c t a z i i l o r ş i
î n c ă r c ă r i i cordului d r e p t .
O p a c i f i e r i l e din pneumopatiile i n t e r s t i ţ l a l e s î n t
c o n s t i t u i t e din i n f i l t r a ţ i i ş i umbre micro-sau macro-nodu-
l n r e , mai p u ţ i n dense d e c î t cele observate î n pneumonia
cu pneumococ ş i eîofc condiţionate î n пиге parto de n a t u r a
virusului care l e - a produs.
lolimorfismul ş i p r e c o c i t a t e a I a r , t e n d i n ţ a mani-
f e s t » - l a b i l a t e r à l i z a r e , r ë s p î n d i r e a în evantai, cu punct
de plecare h i l a r , l o c a l i z a r e a mai frecva-ită. fin l o b i i i n -
f e r i o r i ş i unghiul c a r d i o f r e n i c , l i p e a s i s t e m a t i z ă r i i de-a
lungul s c i z u r i l o r ş i î n zonele pulmonare din l o b i i supe-
r i o r i c o n s t i t u i e c a r a c t e r i s c i c i l e p r i n c i p a l e a l e pneumo-
p a t i e i acute i n t e r s t i ţ i a l e .
 - 127 -
li-re de = l t s гпэшпепИ v i r o t i c e ou v i -
ciulo.? -ufc*j s au na cu:io™ c u t e , i - e . о с 1 s1:. 1 ,л»1:г.о—
•ar -i---; un c a r a c t e r predominant i n t i r s t i ţ i a l , a .rip:
i.c-uJ') рлеишо . i l c r nu эvolue = за с pnsuaor.ii i n t îi-:: т:.-
. i i l a , . т е , ci I - au. ua c~r--c car mirrt: i a t î r n t i ; i - l ^ :'. - п -
.'•;э1аЕ, :ro'.ic-riir.iaà coiiponenra p- гзпсДпа toas£ =iv=ol-r_..
Ini'-îCŢi' г,и1иоат-_ ЛГ-ÎL i i o c c c i c . . 1- ce c i l т » о
•vclU'.ie -'-'cirt-'j vi г Labilă c i cu a a i ^-ava eu a i t со ъ-
l u l J J t j L".qi _ i j . jo c - r a c t j '-s p r i a : i c-z i u:1. i ir:r; - s t i —
. i - l a l a d e b u t , a - o i =bc5d=r9' l e z i u n i l o r ^-ibCi'^ES, cou.;-
ïituiroa i» a i p e r a l a r i t ä ^ i buloass, i - i e u r e z l i p'.irulüitj,
p
:o!. . Исчъе id i"> su^a.r cu j n e v r o t o r a x u l ~i._i.lu sau c , ;
n i i i i ; ч zna cu ioçr.-îuaotorarcul. Ь . crea c-= „ r i v - s o ï аякзе-
r-Ololo j i c -c-äst« ne ^г-t- с" dstsr i i rile- ; lauro-. -J.-
.:.ст.з oir:"c -.ai frecvsr.ts c i " T - ; i n în з;- ; с : - l v î r s c i
i a t r s 1.-1 gai ş i r i rar între ?.~7 a^i, L- ßuj=r i-tsr-ri-
ţ.ljurc-puliioa-are iau - a p - c t u l t i p i c ic- st-*f ilococie
ijulaag-i, juj." tai;e di itre c a z u r i compUcî-idu-sa cu pneu i.a-
îor">:ul sau piopasui^otoraxul. ЛЦа^э^и! r-=iiolo Д с m. г-
- l - ci-Да ia--.;iail.;r bulo=se i a p ' i e .-.chimul ;.-1псг.аг, z-vcli-
, i a iiulaior, a ş i vinaecarsa i e f i n i t i v t . a p r o c e s u l u i ,
ü i n t r a ur£2ri';sle a p a r a t u l u i r a s o i r « bor l a со. i l
i a care r a d i o l o g i c c o n s t i t u i e o ur.jcr.ţă s s t s .istaul
broiişic. Дstaul i n f a a t i l e s t e f r e c v e n t ţ i l a r-u^qr g i 1.ч
a c e a s t ă v î r s t i l p r e z i n t ă un c a r a c t e r dr=?nrtic .şi b r u t a l .
Explorarea r - d i o l o ^ i c ă are o i - . p o r t a n t ă daose^itU deoarece
a o u i i ' i c u r i l e r a d i o l o g i c e g ă s i t e s î n t с " г" с t ; r i s t i c e. 1,:э n ; io -
e l e lup o r t a a a p r o b e i raüioloä'ice fuacДос.«1э pulmonară,prin
metoda Socolov aoisbiaata cu ~s tcd= S p r a n g r - Der-isisr ş i
 - 128 -
саге na a r a t ă î n astm l i r s " ..- -"•>.- ..'-.-'. . rarilor
..n Jnariî în Iii3_.irul format ş i e x p i r u l f o r j a t .
jj4Ci-. еуч^эпи1 r a d i o l o g i e es Se f - c u t ir. porio^aa
cr;.-"-- - . - - j . t o t a l i i а transpa-
r e n t - pulcoi-.-j-j u i l a t c r a l e . .iapă o •> r-ücitä vochias a b o l i i
„ i t s va r " n i rai- 7 dup у £ rimele accese, t a b l o u l r a -
dioV. ,.c al nstE'.iiai i:-.fr^atil e s t e aiisit p a r v i e n t , a t î t în
cric, г l or - î t ş i î n t r e ^ c a s t e s ,
Un c a p i t o l cu deosebita isport^nt;ă î l constituie
cor; Л s t r ă i n i din c ă i l e aeriene, unde exa-âr.ul r a d i o l o g i e
oe impune de ur^snţă ş i are o v a l o a r e d e o s e b i t a a l ă t u r i da
axo£=nul c l i n i c ş i explorarea broniiosoopică. Гл nod OD .-лиit
c o r p i i s t r ă i n i deterjuină accidente asfi;:ice : i с ;ioasa
bronho-puliuonnre asociate cu t u l b u r ă r i de veübil",,ie pulmo-
narii. Aceste accidente depind de volumul cor; l u i s t r ă i n
ş i natura so. Da t a l a r a d i o l o g i c s difer:" dup.:: cua bolnavul
e s t e examinat precoce sau t a r d i v ş i DAJI CUE. c o r p u l 'Jtrăin
produce obstruct ic oronşică complot: , p - r ţ i a i a sau cu S-ipa-
pă. Examenul t-a .-.ilo .ic • -r razanţa c o r p u l u i s t r ă -
i n dacă чсс-ü- J-»- corpul s t r ? i n e s t e r a -
diotro-":". •' :t, c - . c a г i'iozi-rtii avantu™litats" cea mai
frecv.-'viL sa ,-a cun.trala cu - t a n ţ i a t u l b u r ă r i l e de v e n t i -
l''..ia -ul.rjnarâ. I a cazurile ne concludente se va recurge
1я brorüiografia cu l i p i o d o l , care va a r ă t a o p r i r e a coloa-
,;si de l i p i o d o l ia n i v e l u l c o r p u l u i s t r ă i n , pe c.are-1 î n -
conjor, г: - .*,
c o p i l , ca ş i la a d u l t , cder.ul pulsion л г acut
- à t j „aJ^üju ùû ji'f-v ' l o n c t i t u i e o ur-ienfcă majoră î n pa-
t o l o g i a c o p i l u l u i . La e o n i i , eaemul pulmonar acut poată
 - 129 -

а^чтеа с- о со AŞ H i n t ie in. c u r s u l UR.ai i a f s c ^ i i .EUICO'ITS

ca; jroGhopjw. aonia ş i pneumonii sau po^ta apira i n nţsi'ri-

t a l a acute h i p e r t e n s i v e , i a d i f a r a n t da ori-ins-* l u i , e l
.jo->cd un r o l i „ a o r t a u t î n e v o l u ţ i a b r o n ş i t s l o r c a p i l a r e .
Aspactul n d i c l o - j i c a i edemului pulmonar я e u t se c a r a c t e -
r i z e a z ă p r i n diminuarea t n n s p . a r a n t e i puliiomre da la h i l
s p r e p e r i f o r i e , a s o c i a t ă cu o o p a c i f i e r a î n t i n s a , лзошо^е-
!ia a r a ţ i u n i l o r h i l a r e ş i j j x t a - n i l a r e . a v î n d c o n t u r u l d i -
f u z î n d r e a p t a , üa^resiunaa за f a c e î n c i t e v a a i l e da l a
p e r i f e r i e spre h i l .
Ensumotoraxul spontan e s t e un sindrom care noce-
• i t ă a t î t un. d i a g n o s t i c r a d i o l o g i c de u r g e n ţ ă , c î t ş i o
t e r a p e u t i c ă <ia u r s e n ţ ă . Bl a s t a a=i f r a c v s n t î n p r i c a ş i
a d-ua c o p i l ă r i e » 3e produce a a i a l a s î n c u r s u l bronho-
pnaumon,iilor,pneumoniei, a b c e s u l u i pulmonar, î n pneumoniile
i n t e r s t i ţ i i l e ş i mai f r e c v o n t în c u r s u l s t a f i l o c c c i i l o r
p l e u r o - pulmonara, f i e p r i m i t i v f i e s e c u n d a r . Asps с t u i r a -
d i o l o g i c a s t e Dins cunoscut.
^ r s e n ţ a l e r a d i o l o g i c e ale t u b u l u i d i g e s t i v s î n t
r e p r e z e n t a t e l a nou-näscut de unsle u i a l f o r m s j i i congani-
t,ale, care. d i a g n o s t i c a t e precoce p a r i c l i t a a z ă v i a ţ a c o -
p i l u l u i , Atrezia de e a o f a g , cu sau f ă r ă f i s t u l ă aso-'oron-
ş i c ă , s e m a n i f e s t ă de la n a ş t e r e , de l a primele t e n t a t i v a
de a l i c e n t a ţ i e p r i n v ă r s ă t u r i ş i r a s u r g i t c r i abuni e f t ta de
s a l i v ă . In a t r e z i a de e s o f a g , examenul r a d i o l o g i e s i c p l u
are o d e o s e b i t ă i s p o r t g n ţ ă da oarece ne a r a ţ i prezenţa de
imagini da a t a l e c t a z i a pulmonară produsă p r i n a s p i r a ţ i e ,
precum ş i p r e z e n t a de a o r î n stomac, î n c.az că e x i s t ă f i s -
t u l a o s o - o r o n ş i c ă . P e n t r u a v i d a n ţ i a r s a a t r a ^ i e i de a s o f a g .
 - X5* *

c-c introduce o sondă î n e s o f a g u l a t r e z i c ş i se f a c e o r a -

d i o g r a f i e de f a t ă ş i una l a t e r a l . Pentru e v i d e n ţ i e r e a f i s t u -
l e i eso-bronşice s e u t i l i z e a z ă s u b s t a n ţ e de c o n t r a s t ioda-
t e h i d r o s o l u b i l e . Importanţa u r g e n ţ e i examenului r a d i o l o -
gie î n « t r e z i a de e s o f a g r e z i d ă î n чрИсягеч c î t mai p r e c o -
ce a i n t e r v e n ţ i e i o p e r a t o r i e , î n a f a r a c ă r e i a v i a t a c o p i -
l u l u i nu e s t e p o s i b i l ă .
Hernia diafragmatică c o n g e n i t a l ă ş i r e l a x a r e a
diafragmatica r e p r e z i n t ă una d i n marile urgenţe respirato-
r i i neonatală ş i examenul r a d i o l o g i e ne a j u t ă la e l u c i d a -
r e a d i a s n o s t i c u l u i p r i n punerea î n e v i d e n ţ ă a b r e ş e i d i a -
f r a s m a t i c e p r i n care h e m i a z ä un segment a l t u b u l u i d i g e s -
t i v i n c u t i a t o r a c i c ă , sau p r i n punerea î n e v i d e n ţ ă a r e -
l a x ă r i i unei cupole d i a f r a g m a t i c e .
In malf oriaaţ i i l e es ofa go-ca r d i o-tubaro z i t a r e exa-
menul r a d i o l o g i e a l t u b u l u i d i g e s t i v simplu ş i cu. s u b s t a n -
ţ ă de c o n t r a s t are un --port d e o s e b i t , deoarece e l e s t e
singura metodă care ns a r a t ă prezenţa a c e s t o r m a l f o r m a ţ i i .
S - a r putea argumenta că î n cazul a c e s t o r m a l p a z i ţ i i exame-
n u l r a d i o l o g i e nu r e p r e z i n t ă o u r g e n ţ ă , dar temporizarea
duce l a d e s h i d r a t a r e , d i s t r o f i e , «nemie ş i se p o a t e compli-

ca cu simptoma i n f s c ţ i o a s e ş i hemoragice c o r e s p u n z ă t o a r e .
Diagnosticul t i p u l u i de malformaţie se f a c e numai p r i n exa-
menul r a d i o l o g i e cu substnnţă de c o n t r a s t .
In m a l p a z i ţ i i l e c a r d i o - t u b e r o z i t a r e c o p i l u l p r e -
z i n ă v ă r s ă t u r i eare apar î h c u r s u l mesei, care s î n t r e b e l e
î n t r a t a m e n t , agravate î n decubitus o r i z o n t a l ş i calmate
î n o r t o s t y t i s m ; î n stenoza p i l o r i e « h i p e r t r o f i c ă congeni-
 - 131 -
t a l ă , c o p i l u l varsă î n j e t , în' ^idle du> : 2 scptâiLin . da
1ч naş таге piaă i a luna I '.-Zii, ia? apoi oxcapSioasi. icos-
tp Vu.rsă-curi duc 1ч tie s h id--, ь-гэ ş i la qltarare-î s t ă r i i
a ^ r a l e . Astx'nl, st*?b?"lireş d i a r n o s u i c u l u i devine o urgen-
ţ ă p e n t r u ч se putea i n t e r v e n i c h i r u r g i c a l în t i a p u t i l .
Semenul r a d i ol ос i c a l -cubului d i g e s t i v cu substanţă ăe
c c a t r a 3 t аэ pune î n s v i d e n ţ ă m o d i f i c ă r i l e r a d i o l o g i c s de
o d e o s e b i t ă iaport-mră pentru d i a g n o s t i c : prezanţa de unde
p e r i s t a l t i c e , evacuarea p i l o r i c ă f i l i f o r a a , s t a z ă fşns-fcricŞ»
l i l a bare a p r e p i l o r i c ă e t c .
brobisaia d i a g n o s t i c u l u i u l c e r u l u i äastro-duode-
nal l a copil» devine o urgenţă cînd e s t e suspectată o p e r -
f o r a ţ i e a acestuia sau la s u g a r i i ş i c o p i i mici, care au
pot p r e c i z a durerea ş i semnul r e v e l a t o r fiind, de s u i t e
o r i hemateaieza sau mslena. In ceea ce p r i v e ş t e probleaa
d i a g n o s t i c u l u i u l c a r u l u i gestro-duodenal l 3 c o p i l examenul
r a d i o l o g i c are o importanţă deosebită î n d i a g n o s t i c u l po-
z i t i v ş i d i f e r e n ţ i a l a l b o l i i u l c e r o a s e , î a urmărirea evo-
l u ţ i e i c l i n i c e ş i a d e p i s t ă r i i unor eventufcle со--:lic?';ii
La c o p i l examenul r s d i o l o â i c g a g t r c - i n t e s t i n a l cu s u l f a t
de b a r i u t r e b u i e f ă c u t ă cu multă g r i j ă .şi e l poate pune
i n e v i d e n ţ ă semnul d i r e c t a l u l c e r u l u i - nişa - , dimensiu-
n i l e a i ş e i f i i n d î n f u n c ţ i e ds l o c a l i z a r e a ş i v? er. lr.e n l e -
z i u n i i amtomo-parologice Scalenul r a d i o l o g i e ne smi poa-
co pune î n evidenţă ş i soanels i n d i r e c t e a l u l c e r u l u i
care s î n t de aseaensa I s c a t e de l o c a l i z a r e r i a s p e c t u l
з а д t o a o - p a t o l o s i c . ^ s t e necesara s t a b i l i r e a с S mai urgea-
bă a d i a g n o s t i c u l u i f i i n d c ă evoluţia u l c s r u l u i gastro-duo-
denal l a c o p i l e s t " ameninţată de .aceleaşi с a p l i c a ţ i i ca
- 122 -

p i Is a d u l t : he-momsia uneori mortală, p e r f o r a ţ i a în p a r i -

toneu l i c ă r sau stenoza p i l o r i o ă .
In inva-.cina ï i i l e i n t e s t i n a l e Ia c o p i l cxi:_mul
diolo^ic sub f o r m clisaa i ba r l t ä t e , a f a c t u - t ă cub con-
t r o l rsdioscopic, a j u t ă lg s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i p r e -
coce ş i uneori la raducerea i n v a g i n a ţ i e i .
Din puncb de vedere d i a g n o s t i c , clisma b a r i t a t ă
e s t e a t i l ă pentru a decala pi-ecoce i n v a j i n ? ţ i a , pentru a
aliciina a f e c ţ i u n i l e cu care seamănă invaginaţia ş i pentru
o recunoaşte i n v a s i n a ţ i i l e deinva^inate pr-acuce. Ur:ui din
s e r v i c i i l e cela mai a - r i pe care lo face clisma b a r i t a t ă
e s t - recunoaşterea unei i n v a ^ i n a ţ i i înainta de «pvrii-ia
emisiunilor sanguinolente. Oînd se e z i t ă î n t r e o i n v s i -
n a ţ i e ş i o a l t ă afecţiune sau cînd se d i s c u t ă p o s i b i l i t a -
tea unei dasinvasinaţ;ii spontane axaaeaul radi l o g i c are o
valoara demonstrativă, 0 explorare r a d i o l o g i c s ce a r a t ă
i n t e g r i t a t e a cadrului c o l i c va aduce un argument s s r i o s
pantru a îndepărta o i n t e r v e n ţ i e a x p l o r a t o r i e . Iaijinile
radiologice g ă s i t e î n i n v a g i n a ţ i i l e i n t e s t i n a l e s î n t : aşa-
zisa imagine de amputa^ ie» imagine de cupuld, iLvjiiiaa l a -
cunară, ißagins a î n cocardă, sau i n l i n e a unai duble s e a i -
luna, care a s t e dată de o inv=ginaţie complexă.
j&amenul radiologie a l o c l u z i e i i n t e s t i n a l e ara o
дагг importanţă pentru s t a b i l i r e a precoce a i d i a g n o s t i c u l u i ,
iïxaœnul radiologic "pa gol", f ă r ă n i c i o p r e g ă t i r e p r e a l a -
b i l ă , poste f i de un r e a l f o l o s pentru d i a g n o s t i c . Apariţia
imaginilor a e r i c e sau hidro?erica pot f i .observata î n t o a t e
parezele i n t e s t i n a l e de origine v a r i a t ă (hezwtoia subp r i t o -
noal, colică r e n a l ă , r e a c ţ i i p e r i t o n e a l a , t c x i o o z ă e t c . ) .
 - 14? •=»
Din punct de vedsre c l i n i c a s o c i e r e a IOE CU О d u r e r a .-Todo-
s i a a l ä =părută brusc l e dă o v a l o a r e diagnostică indiàcuts-
bilü.
P r i n ex.acsnul r ^ ' l i a l o ^ i c se poa.ta - r ^ c i z a uneori
a i s e d i u l o c l u z i e i . Imaginile h i d r o a ä r i c e m u l t i p l e , indé-
pendante e t a j a t e c? t u b u r i l e ds orgă s î n t c a r a c t e r i s t i c e
P e n t r u o c l u z i i l e i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e . Cu c i t o b s t a c o l u l
J3to l o c a l i z a t zai sus cu a t î t m a n i f e s t ă r i l e c l i n i c e --sie
o c l u z i e i s i n t :sai precoce ş i mai grave.
I n ceea ce p r i v e ş t e l i t i a z a b i l i a r ă a c e a s t a se
î n t l L a a ş t s r a r l a c o p i l } se poate produce î n o r i c e v î r s t ă
a c o p i l ă r i e i . La c o p i i c r i z e l e au s î n t totdeauna t i p i c e oi
de c e l e c a i multe o r i se remarcă numai d u r e r i d i f u z e abdo-
minale.' itadiosraf i a eimplă -ns a r a t ă prezenţa c a l c u l i l o r r a -
d i o - o p a c i . La c o p i l ca ş i l a a d u l t , c o l e c i s t o g r ^ f i a cu sub-
s t a n ţ a de c o n t r a s t dă a c e l s n ş i . r e z u l t a t e .
Examenul r a d i o l o g i e ( r ă r ă o p r e a l a b i l ă p r e g ă t i r e )
î ş i are a p o r t u l s ă u ş i î n c o l i c ă r e n a l ă , produsă p r i n сэ1-
c u l i r a d i o o p a c i c a r s so pot î n t î l n i ş i l a s u g n r i , la cars
sa e x t e r i o r i z e a z ă p r i n perioade de n e l i n i ş t e шаге.Diagnos-
t i c u l se confirmă p r i n r a d i o g r a f i a r e n a l ă s i a p l ă , care ne
arata, p r e z e n ţ a c a l c u l i l o r r a d i o - o p a c i . L o c a l i z a r ă ? mai f r e c -
venuä a c a l c u l i l o r e s t e vezica u r i n a r ă , dar c a l c u l i i . pot i i
g ă s i ţ i la t o a t e n i v e l u r i l e a p a r a t u l u i u r i n a r . . La c o p i l me-
t o d e l e r a d i o l o g i c s de eiaminare a a p a r a t u l u i u r i n a r cu
s u b s t a n ţ e de c o n t r a s t iodate s î n t a c e l e a ş i ca ş i l a adult
ş i p o t f i f o l o s i t e l a orice V î r s t ă , S s t e importantă d e p i s t a -
r e a c î t snai precoce э l i t i a a e i u r i n a r e 1= c o p i l , deoarece
l i t i a z a produce m o d i f i c ă r i anatomice ş i f u n c ţ i o n a l e a t î t l a
 - 13* -
n i v e l u l c ă i l o r urinare s u p e r i o a r e , CÎT; ş i l a n i v e l u l c e l o r
inferioare.
I n cazul cînd l i t i a z a nu e s t e p r e a veche ş i nu
s - a i n f e c t a t , t u l b u r ă r i l e s e c r e t o r i i ş i de tonus s î n t r e v e r -
s i b i l e , t o t u l i n t r î n d î n normal după e l i m i n a r e a sau î n d e p ă r -
tarea chirurgicală a calculului.
I n ceea ce p r i v e ş t e a p o r t u l e x a s e n u l r . i r a d i o l o -
g i e de urgenţă î n p a t o l o g i a c a r d i o - v » s c u l a r ă la. c o p i l , d i n -
tre t o a t e metodele de examinare r a d i o l o g i c s , radioscopia
rămîne metoda fundamentală ş i t r e b u i e să r e p r e z i n t e prima
t r e a p t ă cu oare s e va încape î n t o t d e a u n a . î r i n c i p . a l = l e avan-
t a j e a a c e s t e i metode constau î n f a p t u l că. ea ne p o r e i t e
să examinăm î n ansamblu t o r a c e l e , s ă examinăm t o a t e con-
t u r u r i l e i m a g i n i i cardio-va s c u l a r e î n t o a t e i n c i d e n ţ e l e , să
apreciem p o z i ţ i a , f o r ţ a , m ă r i m e a cordului ş i a v a s e l o r , cît
ş i i r i g a ţ i a pulmonară p r i n a p r e c i e r e a m o d i f i c ă r i l o r . h i l u r i -
l o r , a l e t r a n s p a r e n ţ e i pulmonare ^ c i n e t i c e h i l a r ă , amplittt-
dinea ş i r i t m u l p u l s a ţ i i l o r
Examenul radiologie î n p r o c e s e l e patoloß'.-e c a r -
dio-vasculare ne a j u t ă la s t a b i l i r e ? d i a g n o s t i c u l u i , in
măsură î n care aceste procese patologice m o d i f i c ă g l o b a l
sau p a r ţ i a l dimensiunile ş i configuraţia s i l u e t e i cardiace,
r e a l i z î n d o Cardiomegalie g l o b a l ă sau o Cardiomegalie p a r -
ţială.
Examenul r a d i o l o g i e ne mai a j u t ă î n s t a b i l i r e a
diggncsticului diferenţial între cardionegaliile reale,
p r i m i t i v e s a u secundare, de c a r d i o m e g a l i i l e aparente (pseu-
d o c a r d i o m e s a l i i ) produse p r i n h i p e r t r o f i e de timus, forma
cardionsgalică, r e a c ţ i i pleurale, rodiastinale, adenopatiţ
 - 155 -
the, atelectazii ate.
Aportul ехала n u l u l r a d i o l o g i c de urgenţă este
a p i B c i a b i l ş i î n d i a g n o s t i c u l cardiomegaliilor r e a l e p r o -
duse p r i n a f e c ţ i u n i cardiace baaodinaroice, a f e c ţ i u n i mio-
c a r d i c a , a f e c ţ i u n i p a r i c a r d i c o ale căror m o d i f i c ă r i radio-
l o g i c s s î n t bine cunoscute.

Urgenţele l e z i u n i l o r traumatica osoase s î n t bine

cunoscute ş i nu l e -mai expunem.
u
r s e n ţ e l e î n h i p e r t e n s i u n e a craniană s î n t bine
cunoscute ş i uşor de p r e c i z a t r a d i o l o g i e .

P.-iA-i '\_.-:AT:i03 iîril u'-'^ÀÏ^ 4 •'CKO.;

СРКИССТй
Ji-'KTCR. --r H.;.'APEIR:îs=y, д - р Сайи-г ЕГГ--ЕНЯ:-:У

:. • тг.улпхрек::" институт и
r o c r i ' ï аль iiiwr^rcrv

л ? r-TKOc -n-'e

Л ИЗ -ОКГЕ ETÎ:3.-:2KÎ: Л ! '?ОЧ I V Z ,

<L..rz, :: зебел^а;;:.::- среч-.юго

KaïVX: ЗПССЛСЕР.Ч".- , ПГЭ«сг ОГОТ-Гость D : Д'Г.

, кл."ЕСг:;:руе'Г0>1 радЕОст-гика'-'г
Лп^рГП^ГЙКГЯ' paffZOJI-TK'jSCKEI .EJÜiitt'Z £03"C.'"a& Jv.-'-ù
ii;.- пра-ямьзем толхозаник' К.'П;НЕ°.С-СКСЙ нгртшу, -""ГТОЧ'Иагс.юг
:: нозтт-тетг ссотчссеккй.
Срочность ? пэдп?г^г:: - част со гггс^г'Отдрккн. „с:-:::
г'уучр.съ ^"'Js-^Tca пр" еггргд^л'^:-;::;; д"СсГтозг сгсч"-:ого
!
 -136-

дпологич-'ского исследования в услоъ'лнх правильного Hvffcvii:"-

r,K)i и мор^олатофизпологичесхого толкования.

IE HADIOßlAGHQßTIÜ HUIS IËS UBGEÏÏCES HSDIATHIQtlES

Conf. Dr.E^bärgineami, Dr.Saoina Bărgineanu.

baa a u t e u r s exposent l e s symptoms r a d i a l o g l q u e s

dane l e s a f f e c t i o n s pulmonaires,, c a r d î a - v a s c u l a i r e s , rénales,
abdominaux e t c . qui o n t un c a r a c t e r d ' u r s a a c e .

Chaque a f f e c t i o n s qui r e p r é s e n t a une urgence en

t
P ä d i a t r i e e s t i l l u s t r é » par nombreux f i l m s radiolcgiquies
(diapositive).
L ' i n t e r p r é t a t i o n de l'éxamen radiologique d o i t ê t r e
f a i t e p a r une rigureuse I n t e r p r é t a t i o n des d a t t e s a t e n t i ^ u e s ,
de phiaiqpathalogia, en rapport avec l ' â g e de l ' e n f a n t .
Les urgences pediatriqiiea s o n t fréquentes e t l a
p r é c i s i o n du d i e g n i s t i c dans la m a j o r i t é s des cas n é c e s s i t e
un examen radiologique urgent e t t r è s rigureusement é f e c t u é
et interprété.

0 Ш Ш Ш S I 5UÜ0TX0NABE1 SEHVlCIILOa ÛE
HADIGDOGIB IHOTITATILB CtT fSOPIL DJS UBiSNÏS
HBOICO-CHIHUSQICAIX

fSstKC.Ite.I.Krepsz^ Dr.I.Kozma
Clinica de radiologie s 1.И.Р. Cfe.lUree

Medicina, care a l t ă d a t ă e r s o. a r t ă de raţionament,

de f l e r , de cunoştinţe r e l a t i v sumare ş i care obţinea uneori
 -14?•=»
r e z u l t a t e s i d a t o r i t ă unor c o n j u n c t u r i s p e c l a i e , î n t î m p l ă t o a -
r e c i l i a r , a d e v e n i t , mai а1ез î n u l t i m u l s e c o l , o d i s o i p l i -
ţlâ bine î n c h e g a t ă , o ş t i i n ţ ă d e o s e b i t de c o n c r e t ă , b a z a t ă
pe f a p t e e x p e r i m e n t a l e , c a r e dispun de p o s i b i l i t ă ţ i t e h n i -
ce f o a r t e a v a n s a t e de e x p l o r a r e ş i da m u l t i p l e , mijloace pen-
t r u t e r a p e u t i c ă . Acestea p ă r u i t , îndeosebi d a t o r i t e p r o g r e -
s e l o r d i n u l t i m u l daoonlii, abordare a u n e i a e r l i de a f e c -
ţ i u n i c o n s i d e r a t e s i t ă d a t ă ea Imposibil de r e z o l v a t , f opt
î n urma c ă r u i « b e n e f i c i a z ă b o l n a v i i c h i a r î n s t a d i i avansa-
t e , care î n t r e c u t erau- c o n s i d e r a ţ i i r e m e d i a b i l i , a e z u l t s -
t e l e s p e c t a c u l a r e a l e t r a n s p l a n t ă r i l o r de organe, a l e p r o -
cedeelor de reanimare j a l o n e a z ă p o s i b i l i t ă ţ i l e i n parspi-ciu.-
vă ^ p l i c i n d î n a o e l a g î t i m p cusat a r e a asupra r i s c u r i l o r şl
r e s p o n s a b i l i t ă ţ i l e tea neta s e r e f e r ă n t i a l e s l a o s p e c i a -
l i t a t e p r i n e x c e l e n ţ ă t e h n i c ă , ca r a d i o l o g i a , cu un d i n a -
mism ds d e z v o l t a s e ' a c c e n t u a t î n z i l e l e n o a s t r e . A s o s i t t i m -
p u l p e n t r u a î n c e r c a s ă conturăm r o l u l , i j e r a p e c t i v e l e ş i n e -
c e s i t ă ţ i l e r a d i o l o g i e i în. ansamblul d i a g n o s t i c ş l t e r a p e u -
t i c , pe c a r e ş t i i n ţ a e e t o r r a S 11 acordă m e d i c i n a l î n lupta-
cu c i s c i minute î m i n t e ş i după "moartea c l i n i c ă .
-0 d a t ă a t p r l e e l A r é s u l t a t » « p e c t ë e u l a i e o b ţ i n u t e
la- s u b i e c ţ i g r e v t r e t ^ t l î a ţ i a b l i n i r s i c a l , s - a o o n s t a t a t că
a c e e a ş i problemă de Jrtieiebillbergase a f u n c ţ i i l o r v i t a l e s e r i -
dică." ş l p e ä t r a Ъо1па*Й.'m- «SéétUÙd e r à v « « c e e p i x a t o r i i , r e -
n a l e , h e p a t i o e , ' c a r d i a c * ; n e u r o l o g i c » . c o p i l cu taadooze -
grave.-' eonstitet с* à o D H a ^ 'déeiMlvj c î n d ö -

mul s e î n t r e v t a ţ f i ş l moarta, n e ţ i u a a a de a p e a l a l î t a -
t e m d i < » l & clispaze ' s « t r e c e pé un p l a n oa t o t u l s e c u n d a r .
 - 158 -

l a p o r t a n t esta î n a c a l moment dear r e s t a b i l i r e a unci f u n c -

ţ i o n ă r i corespunzătoare a a p a r a t e l o r c i r c u l a t o r , raspira-Los,
"de e p u r a ţ i e e t o , care r i d i c ă p r a c t i c a c e l e a ş i probleme i n -
d i f e r e n t de a f e c ţ i u n e aparţinînd unei singure s p e c i a l i t ă ţ i .
Do aceea a apărut l o g i c ă gl' necesară concentrarea t u t u r o r
b o l n a v i l o r ca acest numitor comun î n a c e e a ş i zonă a s p i -
t a l u l u i , ş i p e r f e c ţ i o n a r e a unor cadre medicale medii
pentru î n g r i j i r e a a c e s t e i c a t e g o r i i de bolnavi. I n d u s t r i a
tehnică medicală nu a î n t î r z i a t s ă - ş i aducă a p o r t u l , c o n f e o -
ţionînd aparate de diagnostic ş i t e r a p i e , a căror e f i c a c i -
t a t e e s t e î n t r - a d e v ă r d i n ce î n ce mai e v i d e n t ă , Ele impre-
sionează însă ş i p r i n p r e ţ u l l o r a t î t de r i d i c a t , a l t f a c t o r
care impune concentra-.-ea acestor b o l n a v i î n a c e e a ş i zonă de
spital.
I n consecinţă, u n i t ă ţ i l e de t e r a p i e i n t e n s i v ă ş i
subintensivă trebuie Incluse î n t r - o s e c ţ i e complexă care
cuprinde: anestezia, t e r a p i a i n t e n s i v ă ş i t r a n s f u z i a , s e c ţ i e
independentă de r e s t u l s p i t a l u l u i .
Bolnavii s u b a c u ţ i , cu f u n c ţ i u n i l e v i t a l e menţinu^
t a , d s r care n e c e s i t ă de asemenea o t e r a p i e mai a c t i v ă , i m -
pun un c o n t r o l mai f r e c v e n t din punct de vedere a l urmări-
r i i e v o l u ţ i e i d i n l o f t . Aceşti bolnavi p o t f i î n g r i j i ţ i î n
s e s ţ i i l e d i f e r i t e l o r s p e c i a l i t ă ţ i , f i i n d însă de asemema
i b o b i l i z a b i l i , r i d i c ă probleme s p e c i a l e î n cazul e x p l o r ă r i -
lor radiologics.
He propunea î n lucrarea de f a ţ ă , ca s ă t r a t ă m u r -
mătoarele probleme :
- aportul radiologiei î n asistenţa intensivă a:
traumatizaţilor ş i polltraumatizaţilcr

i
 -14?•=»
i n monitorinsul p o s t o p e r a t œ a l o p e r a ţ i l o r
c a r d i a c i ş i î n "coronary c a r e " , seonalînd,
d=icà s e ivesc f o r n e patologice n o i , c î t ş i
dacă observaţia dinamică a bolnavilor n e c e s i -
tă:
— aparatură'spa с t a l ă d i f e r i t ă àe сеч convenţio-
nală,
— c o n d i ţ i i tehnice pentru exploatarea r a ţ i o n a -
l i a acestora,
— c a r i a ţ e o r g a n i z a t o r i c e ş i da a r h i t e c t u r ă f u n c -
ţ i o n a l ă a i n t e g r ă r i i s s r v i c i i l o r moderns de
r a d i o l o g i e pantru a face f a ţ ă c e r i n ţ e l o r s p e -
c i f i c e a s i s t e n ţ e i optima a b o l n a v i l o r n a c s s i -
t î n d t e r a p i e i n t e n s i v ă sau s u o i n t a n s i v ă .
Bolnavii p o l i t r a u a - t i z s \ i , a l căror număr s e r i -
dică d i n ce î n ce mai n u i t î n ursa s p o r i r i i accidentelor
de c i r c u l a ţ i e ş i de muncă s î n t în s t a d i u l c a t a s t r o f e i acu-
t e ş i medicul trau^-atolog t r e b u i a să decidă rapid care s ă
f i a t a c t i c a exacscelor ş i a t r a t a m e n t e l o r . îlu se poate a c -
ccntura s u f i c i e n t , că p r i o r i t a t e a o au: r e s t a b i l i r e a f u n c -
ţ i i l o r v i t a l e , daşocaras, ha mos ta za, i m o b i l i z a r e a , a n e s t e -
z i a , ş i numai după acea urmează exgcenul r a d i o l o g i e , care
are scop d u b l u : contribuie l a s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i ţ i
controlează e f i c i e n ţ a procedeelor a p l i c a t e .
I n traumatismul membrelor ş i c o n t r o l u l i n t e r v e n -
ţ i i l o r , r o l u l r a d i o d i a g n o s t i c u l u i e s t e bine cunoscut.
I n traumatismele t o r a c i c e , pentru s t a b i l i r e a
p l a n u l u i de t r a t a m e n t , t r e b u i e p r e c i z a t e n a t u r a , extinde-
 - 14® -

rea»iocalizarea a c e s t o r a . In p l ă g i l e deschise t o r a c i c e se
p o t evidenţia emfizeitul subcutanat, pneumotora ce l a , hemo-
- t o r a c e l e , heicatomul pulmonar, s e va s t a b i l i c o n f i g u r a ţ i a
cordului, a l t e r a ţ i i ale orgsi-elor m e d i a s t i n a l e , eventual
simptoiae abdominale.
In traumatismele t o r a c i c e acoperite» se va' s t a -
b i l i e x i s t e n ţ a , l o c u l ş i extensiunea f r a c t u r i l o r c o s t a l e ,
ale s t e r n u l u i . F r a c t u r i l e costale multiple e x t i n s e , pot
a l t e r a - p r i n m i ş c ă r i l e r e s p i r a t o r i i paradoxe - a p a r a t u l
circulator şi respirator.
Hemotoracele care la a s p i r a ţ i i r e p e t a t e se r e f a -
ce r a p i d , r i d i c ă p o s i b i l i t a t e a l e z i u n i i vasalor m a r i , i a r
dacă plămînul nu expandează după a s p i r a ţ i e continua ş l
e x i s t ă ş i emfizem mediastinal ş i subcutanat, suspectăm
o leziunea t r a h e a l ă sau bronşică.
Urmări grave poate avea asupra a p a r a t u l u i r e s p i -
r a t o r ş i c i r c u l a t o r , ruptura diafragmatică n a d e s c o p e r i t ă ,
care poate f i mascată de hemotorace, a t e l e c t a z i e neomogena,
Diferenţierea o putem face p r i n administrarea p r i n sondă
a s u b s t a n ţ e i de c o n t r a s t h i d r o s o l u b i l e , c h i a r î n timpul
d e ş o c ă r i i . Urmărirea dinamică e s t e d e c i s i v ă , deoarece
c h i a r în cazul c o n t u r u l u i diafragffistic aparent i n t a c t , s e
pot manifesta mal t î r z i u c o n s e c i n ţ e l e r u p t u r i i diafragma-
tiee.
In cazul traumatismelor abdominale, r o l u l r a d i o -
d i a g n o s t i c u l u i e s t e mai p u ţ i n important, g r a v i t a t e a e x t r e -
mă necesitînd i n t e r v e n ţ i e c h i r u r g i c a l ă imediată, î n s ă s t r a -
t u l de a e r subdiafragmatic poate da i n d i c a ţ i i v a l o r o a s e . I n
cazul cînd exaaenul î n o r t o s t a t i s m e s t e c o n t r a i n d i c a t , se
 - 141 -
va încerca în. p o z i ţ i e o b l i c ă , sau se e f e c t u e a z ă r a d i o g r a -
f i i l a t e r o - l ş t a r a l e în decubit dorsal.
/
L e z i u n i l e organelor pooanchinatosse nu produc
àii_ptoiae r a d i o l o g i c e , î n a f a r a r i n i c h i l o r . Leziunile r e n a -
l e s e pot e v i d e n ţ i a p r i n r a d i o g r a f i a e f e c t u a t ă după p e r f u -
zia s u b s t a n ţ e i de c o n t r a s t , c h i a r î n s t a r e de şoc ş i t e n -
siune de ICO шв/Hs.
In traumatismele c r a a i o - c a r e b r a l ^ angiografiile
e f e c t u a t e c h i a r î n s t a r e i n c o n ş t i e n t ă , i n d i c ă l o c u l hemora-
g i e i i n t r a c r a n i e n e , ceea ce ^hidea^a t a c t i c a intervenţiei.
Un c a p i t o l nou a l r a d i o l o g i e i î l c o n s t i t u i e s i a j -
i

t o s a t o l o g i a o p e r a ţ i l o r c a r d i - j c i ş i a c e l o r cu i n f a r c t Mio-
c a r d i c , deoarece urmărirea dinamică continua o f e r ă i n f o r -
maţii diagnostice s i prognostics valoroase..
Se recomandă i n s i s t e n t a f e c t u a r e a l a bolnavul
c a r d i a c înainte de i n t a r v e a ţ i e , unei i n v e s t i g a ţ i i r a d i o l o -
gice l a p a t , cu p a r a m e t r i b i n e cunoscuţi, i n v e s t i g a ţ i e cars
va s e r v i î n c u r s u l u r m ă r i r i i dinamica a e v o l u ţ i e i ca bază
de comparaţie, permiţînd t o t o d a t ă punerea î n evidenţă a
sv3ntu.-lelor c o m p l i c a ţ i i i m e d i a t e : atslectazii,pneumonii»,
p l e u r i t e , hemotorace, embolie pulmonară, emfizem subcuta-
n a t , d i l a t a r e cardiacă alogenă, pericardită, pnsumoperi-
cerd, hamopericard, 311evria m c a r d i a c sau a l v a s e l o r mari,
s i t u a ţ i a e l e c t r o z i l o r de pacemaker, c o n t i n u i t a t e a a c e s t o -
ra, poziţia valvelor a r t i f i c i a l e etc.
Toate aceste date i»pun. secvenţa intervenţiilor
terapeutica: aspiraţie, evidarea bronhiilor,reoperaţie
e t c . C h i a r ş l R a d i o g r a f i i l e e f e c t u a t e î n p r i c e l e ore după
o p e r a ţ i e poli i n d i c a succesul i n t e r \/en';iai p r i n normaliza-
 » 3A2 »

rea t u l b u r ă r i l o r hemodinamica ( d i s p a r i ç i e edemului pul moar

i n t e r s t i t i a l , diminuarea h i p e r v a s o u l n r i s i i r i i e t c . ) . te
f o a r t e important continuarea c o n t r o l u l u i r a d i o m o r f o l o ^ i c
p e n t r u p r s c i z a r e a c o m p l i c a y i i l o r u l t a r i o a r e . Acs de sxa&plu,
o o p e r a t i c urmată de un i n t e r v a l ds 6-7 z i l e f ă r ă r e a c ţ i i ,
după cars apar simptomole unei p l e u r i t e , pericnrdifce ş i
pneumonii, ш determine la s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i de
sindrom postcardiotomic ( a u t o a l e r g i c ) . C o n t r o l u l p e r i o d i c
postopergtor o f e r ă date importante r s f s r i t o ^ r s 1= s^cbele
t a r d i v e ca: d e f o r m i t ă ţ i c i c a t r i c i a l s , i-nevrisms,corpi s t r ă -
ini restanţi etc.
Bolnavul de i n f a r c t miocardic e s t e î n s t a r o ь г а -
vă de şoc ş i n e c e s i t ă t e r a p i a i n t e n s i v ă . "Coronary с a. r e " - u l
e s t e deosebit de exigent din punct de vedere a i r a d i o d i a g -
n o s t i c u l u i , Urmărirea dlnaaică Impune e f e c t u a r e a z i l n i c ă a
r a d i o g r a f i i l o r s t r ^ d a r d î n pri&î săptămînă, mai t î r s i u după
n e c e s i t a i ; ! , dar c e l p u ţ i n o d.ată l a săptămîaă. I n unele e a -
z u r i (apraxrla 10 a i l e ) , s e poate e v i d e n ţ i a o o p a c i f i e r e
p a r a n i l a r ă d i f u z a , a c ă r e i contur s e i n t e n s i f i c ă ş i cedea-
ză î n c e t . Acest simptom agravează p r o g n o s t i c u l . Importanţă
deosebită are examenul r a d i o l o g i e î n d i a g n o s t i c u l d i f e r e n -
ţ i a l a l i n f a r c t u l u i f a t ă de embolii pulmonare, pneumonii,
pleurite etc. Si a i c i radiografiile-efectuate la interna-
r e a bolnavului s e r v e s c l a e l u c i d a r e ? complic t i i l o r u l t e -
r i o a r e , ia onevrismele v e n t r i c o l u l u i s t î n s , a sindromului
l u i D r e s s i e r , oare adesea se confundă cu un i n f a r c t nou,
d i n causa d u r e r i i p r e c o r d i a l s , l e u c o c i t o z e i ş i a c c e n t u a -
r e a VSS-ului.
Cela r e l a t a t e accentuează importanţa d e c i s i v ă g
 • IAS -
examenului r a d i o l o g i c î n t o a t e c a z u r i l e de terapie i n t e n -
s i v ă ş i sub into nsi vă, i n d i e î n d instaura r e r unei r a i u r i noi
a r a d i o d i a g n o s t i c u l u i , э c ă r e i siciptan^tolo^ia, important«,
p o s i b i l i t ă ţ i ş l t e r e n da i n d i c a ţ i i vsstw î n curs de f o r j a r e
p r i n crearea c o n d i ţ i i l o r tehnice ş i organizatorice a evo-
l u ă r i i . optissa.. Aşadar t r e o u i e să t r e c e a î a r e v i s t ă ş i aces-
t e probleme tehnice ş i o r g a n i z a t o r i c a .
Examenul r a d i o l o g i e a l bolnavului grav, itobili-
z a b i l , i n t e r n a t î n s e r v i c i i de t e r a p i e intensiva ş i cuhin-
t e n s i v ă , impune e f e c t u a r e a acestuia "la p a t " . Valoaroa r a -
d i o g r a f i i l o r e f e c t u a t e î n saloanele convenţionale, dar ş i
î n s e r v i c i i l e de monitoring, cu a p a r a t u r a convenţional-'
p o r t a t i v ă seaiundă, e s t e f o a r t e redusă s i poate cni.-sr
dezinformeze medicul, f i i n d adecvat c a l mult 1? afc.ctu=-
rea r a d i o g r a f i i l o r membrelor. Că se mai e f e c t u e a z ă t o t u ş i
î n unele s e r v i c i i ş i a s t ă z i , e s t e de c a r a c t e r pui' i'on.al
ş i cu i n t e n ţ i e d e f e n s i v ă , ea s a d i c u l să s debarasa zs de
acuzarea de n e g l i j e n ţ ă , j?orţarea t r a n s p o r t u l u i bolnavului
ş i p o z i ţ i o n ă r i i , necesare poate ava a urmări ş i mai j s r va, î n
s p e c i a l l a b o l n a v i i cu соmoţii cerebrale g r a v e , f r a c t u r ă g
bazei c r a n i u l u i , i n f a r c t miocardic, cai i s t r o f e abdominale
acute e t c » Tehnice a c t u a l ă f u r n i z e a z ă d e j a aparata do c a -
p a c i t a t e mare,, eonobloc, cu patru kenotroane, p o r t a t i v e .
Aceste a p a r a t e , cu f i l m e de mare s e n s i b i l i t a t e ş i асг^дз
î n t ă r i t o a r e cu f a c t o r r i d i c a t de a m p l i f i e » r a , ofară p o s i -
b i l i t ă ţ l deosebite în. e f e c t u a r e a radiografii-i-or i r e j -s-
b i l e "le p a t " , p r i n asigurarea u r c à t o a r e l e r c o n d i ţ i i ;eh-
n i c o - o r g e n i z a t o r i c e : 1 . Cu ocazia p r o i e c t ă r i i s e r v i c i i l o r
de ter-apl'* i n t e n s i v a ş i sub i n t e n s i v ă , pe l i n g ă amplasarea
 - 144 «
a p a r a t u r i i necesare c o n t r o l u l u i permanent, reanimării,res-
t a b i l i r i i ş i m e n ţ i n e r i i f u n c ţ i i l o r v i t a l e , t r e b u i e :îâ e:d.s-
•te loc s u f i c i e n t accesului a p i r â t u l u i ds r a d i o ^ n f i = mono-
b l o c , cu p a t r u kenotroane (ds t i p u l ânnomobil, L^diroll
e t c . ) , 1э p a t u l b o L n v u l u l . 2.Racordul c o a v s m b i l la r e ţ e a -
ua de f o r ţ ă , dimensionat î n ?câSt scop, ds oarece ro^caua
o o i ş a u i t ă nu e s t e corespunz£-toar&.
3„ Construirea convenabili a p a t u l u i , pentru p o z i ^ i o t n r o ч
corespunzătoare a bolnavului, f ă r ă t r a n s b o r d a r e .
4 . Asigurarea c o n d i ţ i i l o r de p r o t e c ţ i e contra' r a d i a ţ i i l o r
a t i t a bolnavului, я c e l o r l a l ţ i bolnavi ă i a s a l o n c î t ş i a
personalului radical.
5. Crearea c o n d i ţ i i l o r de developare r a p i d ă ş i p r e c i s ă a
r a d i o g r a f i i l o r , î n t r - o ca;,eră cbscură p r e v ă z u t ă cu - i ţ a r a -
t u r a auto na t ă , expunsx'ea p r i n ioatomat, care asx^urJ f l u i -
dizarea procedeelor " t e h n o l o g i c e " ale e x a m e n e l o r , t i n z î a d
să divină procedee de r u t i n ă , indispensabile.
Бе l i n g ă crearea c o n d i ţ i i l o r tehnice, s e impun
ş i basuri o r g a n i z a t o r i c e e s e n ţ i a l e ca :
1. ä.^iyurare^ g ă r z i i persiană a t e de Ecdie r a d i o l o g ş i a s i s -
•c&atu de r a d i o l o g i e r e a l i z a b i l a p r i a r o t i r e p î n t r e g u l u i
: -irsonal Hicdical ş i sndiu î n s e r v i c i u l ^s ^ a r d ă .
2. i a n t r u s pu to a f s c e f&jà c e r i n ţ e l o r s p e c i f i c e muncii î n
cadrul s e c j i e i ue t e r a p i e i n t e n s i v ă ş i s u b i n t e n s i v ? , e x -
ploatară!; optimă a a p a r a t u r i i , trsţbuis s ă s e a s i g u r e p e r -
f e c ţ i o n a r ă a cer^ensată a t u t u r o r c a d r e l o r . JLa a c e s t scop
s e t e ie recomandat, сч unul d i n t r e s a d i c i i p r i a a r i s ă J?ie
cu coordonarea. ş i d i r i j a ^ ^ s r o b l a ^ a l o r le^tite
da a c s s s t ä raaură nouă a r - d i o l a s i e i radicale.
 - 145 -

3. Se va i n s t r u i î n t r e g u l p e r s o n a l î n vederea s x p l o = t ü r i i
a p a r a t u r i i " î n t r a g i da r a d i o d i a g n o s t i c , care poate s e r v i is.
t i m p u l g ă r z i i l a e f e c t u a r a a examinărilor de u r g a n ţ ă , i n c l u -
s i v a ungiogrgfiilor cerebrale.
I a c u n o ş t i n ţ a problemelor r i d i c a t e de a s i s t e n ţ a
de u r g e n ţ ă î n s e r v i c i i l e c e n t r a l a de r a d i o d i a g n o s t i c , s e im-
-ţjun. c o n d i ţ i i p r i v i n d amplasarea a c e s t o r a î n complexul s p i -
t a l i c e s c modern p e n t r u boliwvi g r a v i a c u ţ i , t e r a p i a i n t e n -
s i v ă Impună o c o l a b o r a r e î n e c h i p ă cu d i f e r i t a s p e c i a l i t ă ţ i .
S e r v i c i u l de t e r a p i e intensivă,, ca ş i c e l de r a d i o l o g i e
c e n t r a l ă . e s t e unic pe s p i t a l , ä s t e l o g i c , ca a c e s t e a s ă
f i e l a a c e l a ş i n i v a l ş i a l ă t u r a r e ( c u i i n s a r a t ă exsmplu
s p i t a l u l u i nou de 610 p a t u r i d i n Franfef u r t / i i a i n - Br«unh«isi}
I n s p i t a l e l e v e c h i de s i s t e m p a v i l i o n a r , s o l u ţ i a temporară
a s t e c o n s t r u i r e a u n u l b l o c nou c e n t r a l pentru s e c ţ i a de
t e r a p i e in-ca^iiiä, radiologie şi. laborator, toate acestea
c o n t r i b u i n d la a s i s t e n ţ a c a z u r i l o r de urgenţe,
O problemă a s o n ţ i g l ă , d a r î n c ă i n s u f i c i e n t pusă
l a p u n c t , e s t e асееэ a t r a n s p o r t u l u i bolnavului^ ds l a l o -
• c u i a c c i d e n t u l u i - unde t r e b u i e să înceapă procedeul d s
reanimare ş i î n g r i j i r ă - l a f a z a de e x p l o r a r e c l i n i c e ş i
r a d i o l o g i c » , p î n ă In s a l a de o p e r a ţ i i , gips-^re, ş i l a p a -
t u l da t e r a p i e i n t e n s i v ă , D i s p o z i t i v e , t ă r g i , s a l t e l e gli-
s a n t e au f o s t c o n s t r u i t e de f i r m e l e 31eu-.a-SchSnandei- ş i
Siemens, eu a j u t o r u l cărora b o l n a v i i p o t f i t r a n s p o r t a ţ i
cu h e l i c o p t e r sau a u t o a a l v a r e l a s p i t a l , u n d e pe un c ă r u c i o r
eu. r i d i c a r e ş i c o b o r î r e jceumstică cu p l a t f o r n ă r a d i o t r a n s -
pareată.!.. poate f i c u p l a t l a a p a r a t e v a r i a t e - ä e r a d i o g r a f i i
de тг.;та randament, p e n t r u cf ectuar-sa t g d i o g i j . î i i l o r chiaï*
 - 146 -
î n cursul d e ş o c ă r l l ş i r e a n i m ă r i i . (Аса a s t ă a p a r a t u r ă de
transport poate f i f o l o s i t o r î n f i e c a r e s e r v i c i u de r a d i o -
" l o g i e , pentru a s i s t a r e a b o l n a v i l o r s u f e r i n z i de un şoc î n
uriaa a d m i n i s t r ă r i i s u b s t a n ţ e l o r de c o n t r a s t uz LUP l e ),
Cu t o a t e că î n o r c h e s t r a v a s t ă со in f i i n ţ ă p r e -
t u t i n d e n i pentru a s i s t e n ţ a promptă ş i optimă a b o l n a v i l o r
nscesitînd i n t e r v e n ţ i i medico-cliirurzicale, r a d i o l o g i a nu
joacă r o l u l v i o r i i prime, d a r c î ş t i g ă din z i î n z i o impor-
t a r ă t o t mai mare, cu p e r f e c ţ i o n ă r i l e t e h n i c e , impunînd
crearea unor c o n d i ţ i i de a r h i t e c t u r ă f u n c ţ i o n a l ă , î r s b u i e
asigurat c i r c u i t u l bolnavului cu a p a r i t u r a dâ t r a n s p o r t sua
amintită, ceea ce n e c e s i t ă r e s p e c t a r e a g a b a r i t e l o r a c e s t o -
ra a t î t î n j u r u l p a t u l u i de t e r a p i e i n t e n s i v ă , c î t ş i pe
coridoare, ascensoare, u ş i l e de acces ale c a b i n e t e l o r de
tratamente, r a d i o l o g i e e t c . Trebuie să se asi™ure c i r c u i -
t u l aparatelor mobile de mare randament, l o c pentru depozi-
tarea acestora ş l un s e r v i c i u de r a d i o l o g i e cu cameră obscu-
r ă , developare automată, e v e n t u a l u n i t a t e f i c k e z v l o l s r o i d ,
pentru e f e c t u a r e a r a d i o g r a f i i l o r i n s t a n t a n e e , d e t a ş a t î n
s e c ţ i a de t e r a p i e i n t e n s i v ă ş i s u b i n t e n s i v ă .
De această nouă r a e u r ă a r a d i o l o g i e i , care începe
să s e contureze abia î n z i l e l e n o a s t r e , t r e b u i e să ţinem
seama chiar l a p r o i e c t a r e a u n i t ă ţ i l o r s p i t a l i c e ş t i n o i i e -
r a r h i z a t e , d i f e r e n ţ i a t a după gravitateifcrea z o r i l o r de a s i s -
t a t , ce impun o s e r i e de problema cu interdependenţă de o r -
ganizare, dotare ţ i amenajare, c o s t i s i t o a r e , e x i g e n t e . Ли
ne mai p u t e a mulţumi cu c î t e un aparat mobil semiundă l a
s e c ţ i i l e de t e r a p i e i n t e n s i v ă , sau un a p a r a t de r a d i o s c o -
p i e su a m p l i f i c a t o r de imagina, deoarece i n f o r m a ţ i i l e d i a g -
 - 14? •=»
n o s t i c e f u r n i z a t e de examenele r a d i o l o g i c s a f e c t u a t e l e
timp ş i cu a p a r a t u r a corespunzătoare s î n t d e c i s i v e pentru
intervenţiile terapeutice corecte.
In a n u l 1972, două simpozioane i n t e r n a ţ i o n a l e im-
p o r t a n t e ( l a Honolulu, ş i D?inz) au t r a t a t p o s i b i l i t ă ţ i l e
ş i a v a n t a j e l e t r a n s p o r t u l u i a c c i d e n t a ţ i l o r de l a f a ţ a locu-
l u i , d i r e c c la h e l i c o p o r t u l s p i t a l u l u i , r e o u c î n d timpul de
t r a n s p o r t ş i t r a u m a t i z a r e в b o l n a v u l u i la m i a i _ u i p o s i b i l ,
I

c î t ş i comunicarea p r i n r a d i o cu s p i t a l u l de p r i m i r ă pentru
a p r e g ă t i cadrele competente ş i s ă l i l e de o p e r a b i l î n con-
c o r d a n ţ ă cu s p e c i f i c u l l e z i u n i l o r , reanimarea începîndu-se
d e j a î n h e l i c o p t e r u l bine d o t a t .
I n c o n s e c i n ţ ă , din echipa multidiscipldLnarä a
s e r v i c i u l u i de t e r a p i e i n t e n s i v ă ş l s u b i n t e n s i v ă nu mai poa-
t e l i p s i n i c i r a d i o l o g u l , cu a p a r a t u r ă ş i p r e g ă t i r e c o r e s -
punzătoare .

ORGANIZATION AIïD ЕШСТ10М OF HADICLOGICAL

DSPA3TiSMET3 IS 1BDICAL AMD SUBÜICAL ЗЦВЖИНСТ HOSMTAIS

F r o f . D c . I . E r s p s z , K.D. and ßr.J.Bozma, li.D,

The i n c r e a s e d claims as t o t h e X-ray departments

i n v e s t i g a t i n g m e d i c o - s u r g i c a l emergency cases" of d i f f e r e n t
k i n d s , r e q u e s t t h e s t u d y of t h e i r i n t e g r a t i o n i n t o t h e up
t o d a t e emergency h o s p i t a l p l a n n i n g , as w e l l as in. those
ones w i t h p r o f i l e of emergency. t a s k s of t h e r a d i o l o -
g i c a l i n v e s t i g a t i o n s of p a t i a n s s u f f e r i n g from emergency
e s s e s c o n s i s t of a c c i d e n t s or caused by the i n c r e a s e d t r a f -
f i c and radical emergences (intoxication, perforation
 * 1« -

caused by u l c e r e t c . ).
I n order to r e a l i z e the nsesssary c o u d i t i o a s . i t
Shoud be studied the f u n c t i o n a l s t r u c t u r e of the i - m y d e -
partment as well in the out of date h o s p i t a l s , with p o s s i -
b i l i t i e s of p e r f e c t i o n i n s of them, ,?s well i n the tip t o
date uonobloc anas.
In the desire to assure the hoj:h.3St e f f i c i e n c y
and t o avoid the d i a g n o s t i c a i e r r o r s and tas i r e v e n t u a l l y
f a t a l conaequencies, i t i s requested to sive the e x a c t l y
indications t o carry out the r a d i o l o g i c a l o x p l o n t i o n s n e -
eded, 3& well the proporly preparations of the patietis
cefore s t a r t i n g them.
1'h.o s p e c i f i c problems are discussad in connexion
with the r a d i o l o g i c a l f i n d i n g s , a r h i v a t ion of r-îdio^r^as,
the .juridical implications of t h e a , i n r e l a t i o n with patiente
meeting with an accident.
 - 149 -
с о г.. и a I с а. н -

ORGrAIiАТХОЙ ûfi LA HADIOUIf.GîiCûTI JUS U&iiâi;ï3 SU

üULCi,AÄI3
t r o f . G . H a d j i d e c o v , S t . E r a y t c h e v e t L. i^nolcv ( t i o l i a )

ACAD3ÙJ3 iliûICALS - CHAI3 Jiî HADIOLùj-la

L ' e x p l o r a t i o n r a d i o l o ş i q u e a une grande importance

pour l a d i a g n o s t i c des maladies e t de t r a u m s t i s a e ^irru.-s.
Cela vqut s u r t o u t pour 1? p a t h o l o g i e spontanée des deux ca-
v i t é s ( t h o r a c i q u s e t abdominale) a i n s i que спея le trauma-
t i s m e . Gelons nos recherches l ' e x p l o r a t i o n r a d i o l o g i i u e
s ' a p p l i q u e dara n o t r e pays différemment chez l e s maladies
d ' u r s c a c e (a-j=nt tous chea l e t r a u m a t i s e s des :зэ more s , chez
l ' o b s t r u c t i o n i n t e s t i n a l e , chez l e s u l c é r a s p e r f o r a s , cuis
сЬзн l a s t r a u m a t i s m s du crâne e t de l a colonne v é r t é b r a l e ,
de la cage t h o r a c i q u ô e t c . ).On. n ' u t i l i s e s u f f i s a m s n t l e s
chcdas r a d i o l o g i q u e s s p é c i a l e s e t nouvelles (ряг exemple
l ' a n g i o g r a p h i e ) . IIos r e c h e r c h e s montrent q u ' i l - y - a un £гппа
b a s o i n de a s s u r e s d ' o r g a n i s a t i o n du secours •••aédical d*ur-
•jenca, un s e r v i e s permanent ' r a d i o l e g i q u e dana l e s centres
de ad с ours médicale d ' u r g e n c e . une o r i e n t a t i o n c l i n i q u e
d e s r a d i o l o g i s t e s , = i a s i qua d e s mesures d ' a m é l i o r a t i o n de
l a q u a l i f i c a t i o n das r a d i o l o g i s t e s t r a v a i l l a n t s da;:s l e s e -
соигз médicale d'urgence ( ï compris des cours de spéciali-

s a t i o n e t de p e r f a c t i o n n o c o a t , l ' é d i t i o n deb' annuels, des

i n s t r u c t i o n s méthodiques e t c . } . i e s r a d i o l o g i s t e s , les
c h i r u r g i e n s e t l e s .autres s p é c i a l i s t e s doivent Sûre b i e n
i n s t r u i t s s u r l e s p o s s i b i l i t é s ftt l e s l i m i t a s des méthodes
 « 15o "

d r e x p l o r a t i o n raäiologique.

BBHSÏAJÏ3A P.àUlÛIiCGICA A IliTPJUÎiiAiŒHB

LA iOLI'IHA'Ii—V-IZA'l1!! CU l:AiîTICIFA43 CaAilIO-'J;3:?ïï3JiALA
Prof. Dr. b". Oblu, ï>r С Aids s ou, Dr Gli.3ăadulescu
Dr. Th., Obrejs, Dr С T s t r s r u
Clinica de iïeurochirurgie I . :i.S\ I a ş i

Autorii, b a z a ţ i pa s t u d i u l unui l o t de 1.500 poli-

•Еггзищ!tisaţi cu p a r t i c i p a r ă cr=nio-carebralä t oraţii valoare*
exans-ielor neurorqdiologice î n s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i de
ne Ea toni i n t r a cranian.
Лира ce f a c o i e r a r h i z a m a g r a v i t ă ţ i i l e z i u n i i or.
IE oolnavii cu suspiciune clinic?- de benatom i n t r a c r a n i a n ,
în f u n c ţ i e da s t a r e a l o r n a u r o v a j a t = t i v ă , sa s t a b i l i s e in—
AicaŞiile axananelor neuroradiologice.
Se aenţionaază d i f i c u l t ă ţ i l e î n t î l n i t e în executa-
rea a c e s t o r exasane î n c=zul a s o c i e r i i unui traumatism c r a -
ni®-cerebral cu: f r a c t u r ă - l u x a ţ i a a c o l o s s i c e r v i c a l e , f r a c -
t u r i c o s t a l a , ale s t e r n u l u i e t c .
Le c e i 220 de bolnavi cu suspiciune c l i n i c ă de he-
mstom. i n t r a c r a n i a l angiografia c a r o t i d i a n ă a f o s t i n d i c a t ă
în 182 cazuri. In r a s t u l c a z u r i l o r ( 38 bolnavi '), s t a r e a
nouro-veb'etativă ( şoc traumatic, comă gradul IV e t c , ) a
contraindicat efectuarea anglografiei.
In cazul celor 182 da bolnavi, a n g i o g r a f i a carofci-
dianä a f e e t concludentă pantru un hamatom intracr.anlan î n
97 cazuri ( ho ЕЙ tom e x t r a d u r a l : 52 (53,6%), s u b d u r a l : 36
(37,13), i n t r a c e r e b r a l : 9 (9,2îS). I n 55 cazuri angiograi
nu я prezentat moâi-"icări ale t o p o g r a f i e i vasculare. In 24
 - 151 -
c a z u r i s - a a p e l a t la P.E.G. care a f o s t e d i f i c a t o a r e pentru
un proces expansiv de t i p heimtom sau d i l a c s r a r e cu edem
p e r i f o c a l î n 12 c a z u r i ,
I n 6 cazuri» cînd n i c i angiografla ş i n i c i P.B.G.
nu nu f o s t concludentB s - я r e c u r s l a v a n t r i c u l o g r a f i a , care
a s t a b i l i t d i a g n o s t i c u l î n 4- c a z u r i .
In. c o n c l u z i e , cînd s t a r e a p o l i t r a u m a t l z a t u l u i a
pormi3 e f e c t u a r e a a a g i o g r a f i e i c a r o t i d i e n e , aceasta я s t a -
b i l i t d i a g n o s t i c u l î n p r o p o r ţ i e de 835 (152 c a z u r i ) . P.E.G.
e f e c t u a t ă pe c a l e s u b o c c i p i t a l s , cu p r e c a u ţ i e , completează
d o t e l e .ansiografice. V e n t r i c u l o g r a f i a s - a i n d i c a t numai î n -
t r - u n număr f o a r t e redus de .cazuri,
Diagnosticul d i f e r e n ţ i a l r a d i o l o g i e I n t r e hemsto-
c u l intrai c r a n i a n sau d i l a c e r a r e a cu edan e s t e uneori p o s i -
b i l , i a r e l u c i d a r e a o f a c e numai i n t e r v e n ţ i a c h i r u r g i c a l ă .

TKS RADIOLOGIC НШТХЯСг OÜT £ffi THE ШСЗАСВАКШ

HASLiATGliA IK ТНЗ САйЗ О? ТНЗ fOLITilAüllATIZED ЛИН
. СНAKIO-CSEEHS AL ÎABTICIPATIÛM

Erof.Dr.iï.Oblu, Dr.G.Aldescu» Dr.Gh.âăndulescu,

Dr.Th.Obreja, Dr С T e t r a r u
The Neuxosurgeray Clinic Iaşi

. The authors, baaed On the study of a group of

1500 p o l i t r a u m a t i z e d with a r a n i o - c a r e b r a l p a r t i c i p a t i o n ,
show the v a l u e e£ t h e neuroradiology? examinations i n t h e
establishment of t h e - i a t r a c r a n i a a haesatoes diagnosis,
A f t e r t h e y f a t m t h e s e r i o u s n e s s i n j u r i o s of t h e
h i e r a r c h i c a l system, a t t h e p a c i e n t a with a c l i n i c a l . . s u a -
- 152 -
B
picion of intracranial!, haematoms, nd depending on t h e i r
neuro-vegetative condition there are e s t a b l i s h e d the i n d i c a -
tions of t h e nauro-.radiologic examinations.
* There are mentioned the d i f f i c u l t i e s t h a t are met
i n the execution of these examinations, i n the case of t h e
a s s o c i a t i o n of a c r a n i o - c e r e b r s l traumatism with: f r a c t u r e -
luxation of a c e r v i c a l s p i n a , the r i b s f r a c t u r e s , of t h e
sternum e t c .
In the case of those 220 p a c i e n t s with a c l i n i c a l
suspicion of the i n t r a cranian haematoma, t h e c a r o t i d - a n g i o -
grapby was indicated i n 1S2 cases. I n t h e r e s t of t h e cases
(38 cases) the nauro-vegetstive c o n d i t i o n (traumatic shock,
coma su.TV e t c . ) contra indicated the e f f e c t u a t i o n of t h e
angiography-.
I n the case of those 182 p o c i a n t s the c a r o t i d - a n -
giography was. conclusive f o r a i n t r a c r a n i a n haematoma I n 97
cases ( e x t r a d u r a l haematoma ~ 52 obs. (53,6^), subdural » 36
oba.(37,155), i n t r a c e r e b r a l - 9 ofcs. ( 9 , 2 $ ) . I n 55 cases the
angiography did not present the modifications of the vascu-
l a r topograph«
I n 24 cases they appealed t o the P.E.G. t h a t was
conclusive f o r an extensive process of t h e t j p a haematoma
or d i l a c e r a t i o n with p e r i f o c a l oedema, i n 12 cases.
I n 6 cases, whan n e i t h e r t h e angiography nor t h e
P.ÜJ.G. were not conclusive they appealed t o the v e n t r i c u l o -
graphy, t h a t was conclusive i n 4 c a s e s .
Аз в conclusion, when the c o n d i t i o n of t h e p o l i -
traumatized permitted t h e e f f e c t u a t i o n of t h e c n r o t i d - a n g i o -
graphy, t h i s e s t a b l i s h e d the diagnosis I n p r o p o r t i o n of
 - 153 -
83% (152 c a s s a ) , P.S.G» made l u a s u b o c c i p i t a l way, c a u t i -
ously come t o complete the data of t h e snsiography;
The ventriculography was indicated only i n a re-
duced number of cases.
The d i f f e r e n t i a l r a d i o l o g i c d i a g n o s i s , between the
i n t r a cranian haem=toma or the d i l a c e r a t i o n w i t h oedema l e
зошеtimes p o s s i b l e , but the e l u c i d a t i o n i s made only by the
operationj

ASI-TSG'iia PARTICULARS ÜS RADIODIAGNOSTIC IN

TÜAUbiATISlELS BAZEI CRAÜIÜLUI

Conf .Br.N.Andronaacu, Dr. Z.Nicoară ( C l i n i c a r a d i o -

l o g i c s C l u j ) , Dr.V.iîarchiş ( S e r v i c i u l de Reurologie
S p i t a l u l CI.Nr.2 C l u j )

Din v a r i a t e l e procese traumatice »le bazei craniu*

l u i cele ale o c c i p i t a l u l u i b a z a i p r e z i n t ă m u l t i p l e p a r t i c u -
l a r i t ă ţ i ş i s e m n i f i c a ţ i i c l i n i c e . Sie se c o n c r e t i z e a z ă mal
ales în interesarea găurii occipitale, condilllor occipitali
ş i c o n ţ i n u t u l u i ( c e r e b e l u l , t r u n c h i u l c e r e b r a l ş i măduva);
î n a f e c t a r e a concomitentă a balamalei o c c i p i t o - c e r v i c a l e ţ lă-
sarea segmentului s u p e r i o r a l coloanei c e r v i c a l e ş i a con-
ţ i n u t u l u i său.
Complexitatea f o r m a ţ i u n i l o r vasculo-nervoase o s -
t e o - a r t i c u l a r e ş i musculare p o s i b i l a f i i n t e r e s a t e î n p r o -
c e s u l traunHtic pun probleme d i f i c i l e ş i de mare responsabi-
l i t a t e . în. i n v e s t i g a ţ i e ş i d i a g n o s t i c .
Examenul r a d i o l o g i e , I n t e g r a t c e l u i neurologic,
c o n s t i t u i e element fundamental de d i a g n o s t i c .
 - 154 -
R a d i o g r a f i a simplă ş i m ă r i t ă , s t a t i c ă ş i dinamică;,
t o m o g r a f i a , r e p r e z i n t ă m i j l o a c e l e c e l e mai p o t r i v i t e de i n -
v e s t i g a ţ i e dacă tineri seama de f a p t u l că a r t e r i o g r a f i a ( n e -
c e s a r ă e v i d e n ţ i e r i i unor l e z i u n i v a s c u l a r e ) , a n c e f a l o - ş i
v e n t r i c u l o g r a f l a ( n e c e s a r e d e c e l ă r i i unor l e z i u n i c e r e b r a l e )
p o t f i f o l o s i t e cu mare prudenţă s i numai î n anumite e t a p e
ale procesului traumatic.
Au f o s t c e r c e t a t e 57 de c a z u r i cu traumatisme oc-
c i p l t o - c e r v i c n l e , l a s u b i e c ţ i î n t r e 1 0 ş i 74 » n i , de s-зх ş i
p r o f e s i i v a r i a t e (dominat de m u n c i t o r i ) .
Metodele f o l o s i t e au f o s t clinlco-mdiologica,la?
d i n m i j l o a c e l e r a d i o l o g i c e de i n v e s t i g a r e au predominat r a -
d i o g r a f i a simplă, s t a t i c ă ş i f u n c ţ i o n a l a ,
f o l o s i r e a l o r c o r e c t ă î n t î m ; i n ă multe g r e u t ă ţ i
d a t e de s t a r e a b o l n a v u l u i , de n s c e s i t a t c a e f e c t u ă r i i unor
m u l t i p l e i n c i d e n ţ e , a unor p o z i ţ i i f u n c ţ i o n a l e , evitării
unor sumaţi!«
De aceea am f o s t o b l i g a ţ i a modifica i n c i d e n ţ e l e
c l a s i c e ou p r o i e c ţ i i t r a n s b u c a l e î n e x t e n s i e moderată, o c -
c i p i t o c e r v i c a l o b l i c descendente, t r a n s o r b i t a l - o b l i c la-
T
t e r a l ă , p e n t r u a p u t e a èvide ; i a u n e l e l e z i u n i oso*se minims.
Din o b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e demn de s u b l i n i a t men-
ţionăm:
Asocierea f r e c v e n t a , î n p e s t e 29% d i n c a z u r i , a
l e z i u n i l o r craniene cu f r a c t u r i c e r v i c a l e s u p e r i o a r a (ale
maselor l a t e r a l e de a t l a e , a p o f i z e i odontoide ş i a r c u r i l o r
p o s t e r i o a r e C^, O - ) . SvidenţieEea l o r e s t e d i f i c i l ă dacă nu
s e i n s i s t ă ş i nu s e g ă s e ş t e o t e h n i c ă p o t r i v i t ă după cum o
demonstrează f r a c t u r a p a r ţ i a l ă a m a r g i n i i p o s t e r i o a r e a
 - 155 -
f ă u r i i o c c i p i t a l e v i z i b i l ă n-orai pe r a d i o g r a f i a t r a n s b u c a l ă
î n h i p e r e x t c ns i a .
, Frezeaţ? с on с o ;nits r_t a •> unçr luxa - i i c r a n i o - v e r -
b r a l o , ^ c l o - o d o n t o i d i e n e ş i я t i о - я х о i d i e n e î n t î i a i t t de
noi î n 13'ji c a z u r i , fap-ce cora pun. probleme аз tsliaic^, da
prudenţă ş i de t r n t a i r e n t .
A s t f e l l u x a ţ i a atlo—axoidi^nă ş i atlo-odontoidis-
aa se văd n u a a i pe r a d i o g r a f i i f u n c ţ i o n a l e t r ^ n s b u c i l e î n
plfta f r o n t a l , r e s p e c t i v s a g i t a l ; i a r f r a c t u r a de odontoidă
aucai pe i=-dicgrafia t r a r s b u c a l ă î n h i p e r e x x e n s i e , - x i a l ă ş i
tomografie.
D^şi cu g r a v i t a t e d s o s e b i t ă p r i n l e g i u n i l e asocia-
t e v a s c u l a r e , E-idulo-bulbo-carabr-ls. sau p o s i b i l a 5.3 p r o -
duce secundar p r i n m i ş c ă r i ş i топора r i п э р о ' r i v i t e ( î n f r a c -
t u r i de odontoidă l u x n ţ i i o c c i p i t o - c e r v i c f l e ) , simptocr-to-
lc.ji.a c l i n i c ă ş i t o l e v a a î a s a t e redusă ş i de asult^ o r i î a s e -
läto=re după es au t r e c u t c î t s v a săptămîni.
Рз da a l t ă p a r t e , au de puţine o r i extindere-ţ,pro-
funzimea ş i seurnif i c a ţ i a c l i n i c ă a p r o c e s u l u i trouas ţ i e d e -
păşesc cu c u l t seninele 3 v l d e n ţ i a b i l e r a d i o l o g i e ,

АЗРЕС-Хй JrAHTICULISriS BAÎS 13 DlftGITCÖSI-iUB RADIC-

. LOGI-JH DK3 îHAUiiAÎlSiSlS D3 LA ЗАЗЕ
DU СШШ

Er- agrégé' IT. Andronescu, Dr. Z ITico?ră (Clinique S a d i o -

l o g i q u e de C l u j ) Dr.V.î.isrcbiş (Service de ïleurolôgis
de l ' H ô p i t a l Clinique ITo 2 de C l u j

F a r u l l e s d i f f é r e n t s processus t r a u m a t i z e s de l a
base du crûtes ceux de l 1 os oc.cipitp.l b a s a i p r é s e n t e n t ds
 - 14? •=»
multiples p a r t i c u l a r i t é s à nombreuses s i g n i f i c a t i o n s c l i -
niques.
E l l e s se concrétisent s u r t o u t d'ns l ' a f f e c t i o n du
t r o u occipit»!, des condyles occipitaux e t du contenu ( c e r -
v e l e t , tronc c é r é b r a l e t moelle), dans l ' a f f e c t i o n simul-
tanée de l ' a r t i c u l a t i o n o c c i p i t o - c a r v i c a l e , la l é s i o n du
segment supérieur de 1° colonne c o r v l c - l a a t n-1 son. contenu.
La complexité das formations v-sculaî ros a t ло li-
r a i s s , o s t é o - a r t i c u i a i r a s a t mus c u l - i r a s, qui peuvent ôtce
i n t é r e s s é e s aaos le processus t n u m a t i q u o pose das problèmes
d i f f i c i l e s pour 1 ' i n v e s t i g a t i o n a t Ie d i agnostique.
L'exaneu radiologique, i n t é g r é à l'examen neuro-
logique, constitue l'éléxiant fondaiaental du diaj^iostiuua.
La radiographie simple e t agrandie, s c a t i q u o at
dynamique, la Tomographie représentent l e s moyens d ' i n v e s -
t i g a t i o n les plus adéquats s i nous considérons la fa!.t qua
l ' a r t é r i o g r a p h i e (nécessaire pour la nise sn evidence ;a
c e r t a i n e s lésions v ^ s c u l a i r e s ) l'encéphalographie e t l a
ventriculogrnphie (nécessaire pour le décaleront da c e r -
t a i n e s lésions c é r é b r a l e s ) ue saur-sleit ê t r e appliquées
qu'avec une t r è s grande prudence e t saulezant d^ns c e r t a i n e s
étepas du processus traumatique.
a é t u d i é 67 cas ds traumstlsmas o c c i p i t o - c a r -
vicaux chez de3 s u j e t s de 10 à 74 ans, homaas e t femmes
ayant d i f f é r a n t e s professions (mais s u r t o u t de3 t r a v a i l l e u r ^
On a appliqu-î des méthodes c l i n i q u e s e t r a d i o l o g i q u e s p a r a i
l a s moyens radiologiques d ' i n v e s t i g a t i o n on a c h o i s i l e
plus souvent la radiographie simple, s t a t i q u e e t f o n c t i o n -
nelle.
L ' a p p l i c a t i o n correcte de ces moyens s e heurte в
 - 157 -
baeucoup d e d i f f i c u l t é s c o n c a r a s n t l ' é t a t du malade, l a n é -
c e s s i t é d ' e f f e c t u e r de m u l t i p l e s i n c i d e n c e s , de f a i r e L ' e x -
;m@n dans des p o s i t i o n s f o n c t i o n n e l l e s , d ' é v i t e r c e r t a i n e s
accumulations.
F a r conséquent, pour m e t t r a e n évidence c e r t a i n e s
l é s i o n s o s s e u s e s m i n i m a l e s , поиэ avons été o b l i g é s é modi-
f i e ? l e s incidences classiques à p r o j e c t i o n trans-buccale
en e x t e n s i o n modérée, occ i p i t o - c a r v i c a l a o b l i q u e d e s c e n d e n t e ,
t r a n s - o n b i t a i r e oblique l a t é r a l e .
Farmi l e s f a i t e s observas p a r n o u s , nous m s a t i o a -
пош l e s suivants:
La f r o q u a n t s a s s o c i a t i o n , d a n s p l u s de 29% d e s
c a s , d e s l e s i o n s c r â n i e n n e s avec dea f r a c t u r e s c e r v i c a l e s
s u p é r i e u r e s (des masses l a t é r a l e s de l ' a t l a s , do l ' a p o p h y s e
od ont o i d o e t des a r c s p o s t é r i e u r s G^, Cgi Leur mise e n évi~
den.ee e s t d i f f i c i l e s i on a* l a s i s t e p a s e t a i en ne t r o u v e
pas ims> t e c h n i q u e a d é q u a t s , comae p a ^ exemple dsns l a f r a c -
t u r e p a r t i a l i s du b o r d p o s t é r i e u r d u t r o u o c c i p i t a l q a i
n ' e s t v i s i b l e aus аш? 3.» r ^ d i c ^ r a p l i l e t r n i i a - b u ü o a l s da ах»'
1 1 hypsEßnianaion„
La p r e s e n c e s A a a l t a n é a GG c o n t a i n s l u x a t i o n s е г й -
fäi.o-vürCebrales, a'tflo-odeütoidf,.enn&tf e t atlc-exeidiennaOs.
quo noua avons гапсалЧггйе dana d e s casţ cea f a i t s
p o s a n t d a s problèmes techniques e t c ' a i r a p c u t i q u e s s t at-=
*
s
t i r e n t I a t t e n t i o n s u r l a n é c e s s i t é - d e p r o c é d e r piî'jàsmiBent,,
C ' e s t e i n a i qtiü l a lu^jril.cii s-ttLo-ESoidlaima sir

c e l l e atlo-odoirtoidienne a ' a p p a r a i s s a n t quo s a r l a s

rsdiagrapiiiss f o n c t i o n n e l l e s t r a n s - b a s e a l s e en plan f r a n -
t a l , r e s p e c t i v e m e n t s a g i t a i , t a n d i s que l a f a c t u r e de
1 ' ' apophyse odontoid® sslemèni. sœ? l a r a d i e s r s p ï i i ô
 - 1*0 ,
üi-yna-bucoale en hyparextension, sur colle nxiaie e t sur l a
toaographia.
Quoique 1= s i t u a t i o n e s t p a r t i c u l i è r e m e n t grave,à
cause dos l i s i o n s V4sculaires médulo-bulbo-cérébraies qui ap-
paraissent associées ou consécutives tux mouvements ot aux
manoeuvres i n c o r r e c t e s (dans l u s f r a c t u r e s de l'apophyse
odontoide e t dans l e s luxations o c c i p i t o - c e r v i c n l e s ) , 1з
sympatomatologie clinique e t la tolérance s o n t moins impor-
t a n t e s e t , après uns période de quelques semaines, souvent
tïOmpeuaes,
D'autre p a r t i l a r r i v a souvent qua l ' e x t e n s i o n , l a
profondeur, e t la s i g n i f i c a t i o n clinique du processus trauma-
tique dépassent de beaucoup l'importance des s i g n s s qu'on
peut évidentiés par l'examen radiologique,

ABHOGRAPIA SI iaAESIIiUUHAffi3A IN ÜHGEMEBIS

îtSUHOTaAUiiATObOGICS M "SUGAR"

Prof.Dr.H.Oblu, Dr. Gb-Sandule sou

Clinica de neurochirurgie Iaşi

A u t o r i i î n t r e p r i n d un s t u d i u pe 25 o b s e r v a ţ i i de h e -
matoame intracraniene d i n t r - u n număr de 1.137 traumatisas
cranio-cerebrale la copil.
Datele c l i n i c e ş i de anamneză nu s î n t s u f i c i e n t e
pentru precizarea precoce a unui diagnostic de hematoa i n -
t r a cranian posttraumatic la c o p i l . De aceea e s t e necesar a
recurge l a e x p l o r ă r i para c l i n i c e complete; r a d i o g r a f i a sim-
p l ă de craniu- EEG, echoencef a l o ^ r a f i n , pneumoencefalogra-
f i a , angiografia c a r o t i d i a n ă e t c .
Din aceste e x p l o r ă r i , s e analizează valoarea
 - 159 -
" t r a n s i l » n t n ä r i l STßASßüaüjäH" ş i a e r o g r a f i e i la c o p i i î n -
tră С ş i 1 =a (7 o b s e r v a ţ i i ) . T r a n a i l u n i n a r o a e s t a o n e t o -
J.H öiapici, cl-os g b i t ele u t i l ă , l i p s i t ă de r i s c u r i . Ponte f i
/

-..jLcubă i n s a r i e , u r a ^ r i n d u - s e evoluvia unui t r a u m a t i z a t c r a -

n i o c e r e b r a l , f i e avalul;ig p o s t o p e r a t o r i e а unui hsmatem i n -
t r a c r a n i a n , d e p i s t î n d u - s e l a timp u t i l o r e c i d i v ă , un c o l s j s
i e r e b r o - v a n t r i c u l a r sau o a t r o f i e c e r e b m l ă , Bsntru e f e c t u a -
rea a c e s t e i e x p l o r ă r i , s - a r e a l i z a t de a u t o r i un d i s p o z i t i v
c o n i c , cu p o s i b i l i t ă ţ i de r e f l e c t a r e a unui f a s c i c u l luminos
s p r e c a l o t a craniană a c o p i l u l u i .
D=tele examenului d i a f a a o s c o p i c s - a u coroborat cu
i m a g i n i l e obijinute p r i n a e r o g r a f i e cerebrală, după puncfcia
f o n t a n e l e i bregmatice.
Aceste metode i n o f e n s i v e , r e a l i z a b i l e î n c o n d i ţ i i
dc u r g e n ţ ă nsurotraumatologică l a c o p i l u l mic, permit un
d i a g n o s t i c de ha ma tom i n t r a c r a n i a l precum ş i supravegherea
e v o l u ţ i e i după i n t e r v e n ţ i e .

TÏŒ ASaOGHAHÏÏ АШ) TIE TU A ÎTS IbLULXEï ATION ВТ THE

1."ЗиЗОТйА1ГкАТОЪОй1С ÜJI.^HGEKCI3d AT ТНЗ "SUCKSH"
P r o f - D r . îî. Oblu, Dr. Gh. Sănduleseu
The Neurosurgery C l i n i c I a ş i

The authors undertake я s t u d y on the 25 observa-

t i o n s of i n t r a c r a n i a n hsemstoma f r o m а хшвЬег of 1.137 of
( c r a n i o - c a r e b r a l } s k u l l t r a u m a t i s a i on t h e c h i l d r e n ,
The c l i n i c a l data and t h e anamnesis are n o t s u f -
f i c i e n t f o r a p r e c o c i o u s e x p l a n a t i o n of a p o s t t r a u m a t i c
i n t r a c r a n i a n haematoma d? agnoais, a t a c h i l d .
Thârafore I s necessary t o r e s o r t t o t h e complete
 - lie -
p a r a d i n i c a l explorations ; the s t a p l e X-ray of the cranium,
E.E.G., echaencaf alograpby, pneumoencafalograpby, the caro-
t i d angiography G' "
Prom thfc jGlons, we analyse the value of
"Strasburges Transillumination", and of the aerograpby a t tha
children between 0-1 year (7 observations).
Transillumination i s a simple method, very u s e f u l ,
d e s t i t u t e of r i s e s . I t can be made i n s e r i e s , having to view
the evolution of a traumatized craniocerebral, or the posto-
p e r a t i o n a l evolution of a intrn cranian haematoma, f e r r e t i n g
out i n due time 9 recurrence, a oerebroventricular c o l l a p s e ,
or a cerebral atrophy.
For the ü±f9etuation of t h i s exploration, the
authors realized s eonic contrivance, with the p o s s i b i l i t y
of r e f l e c t i o n of a b r i g h t pencil (of r a y s ) towards the c r a -
nian b r a i n pan of the c h i l d .
The data of the diaphanous- s copy exploration cor-
roborated with the images obtained by the cerebral a e r o -
graphy a f t e r the puncture of t h e bregmatic fountanel.
These i r o f f e n s i v e methods, r e a l i z e d i n the condi-
tions of naurotraumatol'ogic emergency a t a l i t t l e c h i l d ,
permit a diagnosis of i n t r a c r a n i a n haematsma, as well as
the supervision of the evolution a f t e r the i n t e r v e n t i o n ,

APLICAŢII RADIOLOGICS Hi THAUiiATISi.EIE CSANIO-

CERSBHALB Ш SFITALUL JUÜ3TÖAN

Dr.D.Bolgar
S p i t a l u l u n i f i c a t Sstu-iiare
In traumatismele cranio-cerebrale, p o z i ţ i a echipei
de urgenţă, din care f a c e p a r t e ş i r a d i o l o g u l , t r e b u i a să
 -161-
f i e u n i t a r ă i a oe p r i v e ş t e o p o r t u n i t a t e => axaiasnului r - d ; o -
l o g i o . I n p r i n c i p i u , r s a n i E n r s a cu s s i g u n r e p f u i c ţ i u - i l a r
v i t a l e p r i m o r d i a l e ş l reoonve r t i r e ^ b o l n a v u l u i di a âiî ri-
t e l e s t a d i i s i e s t ă r i l o r comatosse s î n t p r i o r i t a r a netului
а
r n d i o l o g i c . îfoi ţrn denumit, într—o cofflunlcrre пЪ:г1о я гй
( J . 3 o l g a r ş i DrStaaciu) aanopGTsle r a d i o l o g i c s , In an b a l -
nav " î n fonice de oxigen", d r e p t a c t e de t o r t
"" A p l i c î n d c r i t e r i i l e de iaşi s u s , i n v s s t i l a i ; i i l e ,
d e f i n i t e ca u r g e n t e , s î n t r e l a t i v r a r e . KLe s a sfact&c.iaă,
î n mod o p t i n a l , cu tehnica cea mai s i o p l ä ş i l a p r t u l b o l -
n a v u l u i . Fee e x c e p ţ i e t r a u m a t i s m e l e c r a n i u l u i счге nu re-
p e r c u s i u n i ? suprg 3 i s ternului n e r v o s c e n t r a l , a l a putîr.d f i
e x p l o r a t e ş i 1 я s e r v i c i u l de r a d i o l o g i e .
Necesită o exigenţă c l i n i c ă deosebită oportuniti-
t e a ş i momentul a p l i c ă r i i n n g i o g r a f i e i c e r e b r a l e » c;/crv-tă
s e c ţ i i l o r n e u r o c h i r u r g i c a l e de s p e c i a l i t a t e .
Autorul preferă^ în explorară o radiologics, a c r a -
n i u l u i t r a u m a t i z a t , incideaţt» m u l t i p l e o r i z o n t a l e (grrtero-
p o s t e r i o a r e sau d i n p r o f i l ) ş i incidenţe cuprinse in t Ha-

n u r i p a r a l e l e cu p l a n u l s e g i t w l , pe puncte а пл t o n i c e bine
d e f i n i t e i S i m p l i t a t e a i n c i d e n ţ e l o r uşurează c u l t interpre-
t a r e a f i l m e l o r ş i menajează ş i b o l n a v u l .
F o l o s i r e a u n o r . d i s p o z i t i v e de сэгЛгчге э р з е i i l e -
de c o n s t r u c ţ i e o r i g i n a l ă - ş i extindere* t e h n i c i i radiogra-
f i e i de c o n t a c t (Рагая ) au c o n t r i b u i t , î n p r a c t i c ţi a u t o r u -
l u i , l a punerea in. avidenţă. a шывгояае f i s u r i ş i f r a c t u r i
d i s c r e t e , a n t e r i o r ne i d e n t i f i c a t e .
I a u n e l e c a z u r i , a u t o r u l recox-sadă i n c i d e n ţ e n s -
c o n v a n ţ i o n e l e e x c e n t r i c e , c î ş t i g i n d o bogată e x p e r i e n ţ ă i n
d e t e c t a r e a unor f r a c t u r i m a x i l o - f a c i a l * «
 -162-
CQRELATII CLINICO-HAüIOLOGXÜß IH laAüüAMSbüIiB
Ü3A3 Ю-СЕНЕВЙАьВ

Dr.Stefan Ärda-»4n, Dr.Fr-'nci-c Ensh

S p i t a l u l judeţeяп 4rad

Autorii au c e r c e t a t 562 tr^unntiz-ţgi ou l e z i u n i

ale e x t r e m i t ă ţ i i c e f a l i c e i n t e r n a ţ i de 1ч 1 noiembrie 1°S9
la 31 octombrie 1972 î n s e c ţ i a de c h i r u r g i e я s p i t a l u l u i ju
de ţa an. din. Arad, Dintre a c e ş t i a 360 nu p r e zentat e x c l u s i v le-
ziuni craniana, l a c e i l a l ţ i 202, l e z i u n i l e orpniene =u f o a t
anociate cu traum-stisaie a l e a l t o r segcente. După m t u c i a c -
cidentului c a z u r i l e su f o s t împărţite î n 4 categorii
эшшэ: c i r c u l a ţ i e , я^газ!ипа, ляшса ş i d i v e r s e . ^iţionSa
că 2/3 din politrnumptisma r e z u l t ă d i n accidente de c i r c u -
laţie.
I a 3fare "cazurilor î n счге s n v i t i t e ! » t r ^ u n f t i s m a -
l u i nu л p e r a i s mobilizare bolnavului ş i я ceata •» decednt
î n primele ora după i n t e r n a r e , t o ţ i c e i l a l ţ i p a c i e n ţ i »u
f e s t supuşi examinărilor r a d i o l o g i c s . In. ceea ce p r i v e ş t e
examenele standard s - я c e r c e t a t c o r e l a ţ i a d i n t r e e x i s t e n ţ a
l e z i u n i l o r osoase pe de o p a r t e ş i s u f e r i n ţ a c r e i e r u l u i
o b i e c t i v a t ă p r i n aprecierea s t ă r i i de c o n ş t i e n ţ ă , d q t o l e
examenului neurologic ş i aspectul l i c h i d u l u i ce 'nloraîiidian.
Pa baza d a t e l o r c l i n i c s ş i rţsdiologice au f o s t o p e r a ţ i 40
p a c i e n ţ i , p r a c t i e î n d u - s e eschilactomii ş i eschiloctomii aso-
c i a t e cu asanarea unui f o c a r det ramolisment c e r e b r a l trauaa™
t i c ş i închiderea durei-mater.
 - 163 -
I n traiimatisifisle c r a n i o - c a r e b r a l e complicate p r i n
~ или.! r e v ă r s a t sanguin i n t r a c r a n i a l s-au. p r a c t i c a t
' ' - ^ ' J - û j r a f i i c = r o t i d i a n e , pneuxioencefalogrnfil ş i ventricolo»
î r a f i i . I n a c o s t mod au. f o s t d i a g n o s t i c a t a 7 nenwtoame ax—
t r - d u m l a , 10 hematomas subdurale ş i 7 hematoama i n t r s c e r e -
b r a l s , t o a t o acesta c a z u r i f i i n d , o p e r a t a . I n c î t e v a c a z u r i
I
i z o l a t e r e z u l t a t u l t a r d i v a f o s t v e r i f i c a t cu. a j u t o r u l
r.nenirioencefaloşraf i e i .
In l u c r a r e a u t o r i i p r e z i n t ă c î t e v a c l i ş e e d i n t r e
c.ele c a i c a r a c t e r i s t i c e ş i c î t e v a cazuri care au p r e z e n t a t
d i f i c u l t ă ţ i d i a g n o s t i c e d i f e r i t e , s e a p r e c i a z ă c? Indiepe n -
b i l a colaborarea d i n t r e r a d i o l o g ş i n e u r o c h i r u r g î n î n g r i -
jirea traumatizaţilor cranio-cerabrali.

GiiIiilCO-RADIOLOGICAL ASi-3CTS ill iEAß ASD Bâffif

TRAITuAS
D r . t i t ' j f - r d a v a n , D r . F r a n c i s e îïpsh
D i s t r i c t u a l H o s p i t a l of Arad

The authors ooserved a number of 562 t r a u m a t i c

hasd i n j u r i a s h o s p i t a l i z e d i n the Surgery Departament (head
dr.il.Ududec) of t b e D i s t r i c t u a l H o s p i t a l from 4rad begin-
n i n g with t h e 1 t h of nova a b e r 1969 u n t i l t h e 3 1 t h of Oc-
t o b e r 1972. Affiong t h s s e 360 had e x c l u s i v e l y c r = n i s n l e s i o n s
and i n the o t h e r 202, t h e s e l e s i o n s have been a s s o c i a t e d
with traumatisms of o t h e r segments. According t o t h e n a t u r e
of a c c i d e n t s , t h e e s s e s were davided i n t o 4- c a t e g o r i e s ,
namely: t r a f f i c , a g g r e s s i o n , work, d i v e r s e , tfe mention t h a t
2 / 3 of t h e politraumatisais r e s u l t e d from t r a f f i c a c c i d e n t a .
Unless t h o s e cases i n wich the g r a v i t y of the
 » \iA »

trauma ïws n o t pe raited the mobilisation of the p a t i e n t s

and they died i n the f i r s t hours of the H o s p i t a l i s a t i o n a l l
the orthers have passed through r a d i o l o g i c examinations. ţs
f o r the standard examinations, a c o r r e l a t i o n between the ex-
istence of the bony l s s i o n s and the b r a i n i n j u r y , t h i s ob-
j e c t i v i s e d through the apreci-îtion oi' t h e s t a t e of con-
s c i o s n e s s j the data of t h e neurological examination --nd
the aspect a£ the C.S.JP. has been e s t a b l i s h e d , Accordinc to
the clinica.l and ra.diologycal d i t a 4-0 p a t i e n t s rare opera-
ted upon try eschilectony alone or. a s s o c i a t e d v:ith the r e -
move of a cerebral traumatic s of t a n i n s a^a the c l o s i n g of
the dura mater.
In head in.iuries complicated by the a p p a r i t i o n
of a i n t r a c r a n i a n blood' c o l l e c t i o n , c a r o t i d an£io^Ţ?aphies^
pneumoencephalograms and v e n t r i c u l o g r a p h i e s h=va been p e r -
formed. i n t h i s way 7 e x t r a d u r a l , 10. subdural pad 7 i n t r a -
cerebral hematoma, have been d i a g n o s t i c a t e d . All t h i s
cases were operated, upon. In some i s o l a t e d casss t h e ope-
r a t i v e r e s u l t was v e r i f i e d -through pneumoencephalographies.
IDi-the wort .rs'sumed, the authors present s o t e of
the most c h a r a c t e r i s t i c radiographies »ad some casas wich
presented d i f f e r e n d d i a g n o s t i c a i d i f f i c u l t i e s . The
authors appreciate t h a t i n D i s t r i c t u a l Hospita.ls, t h e co-
oworfeing between the r a d i o l o g i è t "ad the? neurosurgeon i s
indispensable i n the care of the p a t i e n t s who s u f f e r e d
head i n j u r i e s .
 - 164 -
üOCAi.üIiUL RAOICLOGIO ГЯ UjiSLS UaGjMTB DIN
GHli'.JP.-ilA i'-AXILO-JAGIALA

Dr.Lih-i ^ jscu, 2r. .jtrosscu

J l i n i c de c'niruj.jis DLico-a-'xilo-fscibiä Bucurcşti

Li s i v u l f^ci-31 foranfc din шг>i n u i t s s l s a e a t e osoa-

ja, s i u 3b.turots î n t r e hie p r i n » p o f i z e , aenajind
, i i .-Д с- v i K y i , S3 f r a c t u r e a z ă p r i n a c ţ i u n e d i r e c t ă sau
inuiroctcl я ş a n ţ u l u i t r a u m n t i z a n t , î n două sau moi диГсе
locuri.
.Descoperirea unei singura l i n i i - d a f r a c t u r ă nu ex-
clude aicisbsnţi c e l o r l a l t e — u m o r i puse î n evidenţă, ds s e a - '
na i n i i r s c t e .
Ac.st t i p c u l t i p l u de f r a c t u r ă 'se î n t o v ă r ă ş e ş t e
cie d a p l n s ă r i oso=sa cu î n f u n d a r i ş i c o m p l i c a ţ i i importante,
cu IL. s r f i bl с o - r e a d e s c h i d e r i i g u r i i î n f r a c t u r i l e p o s t e -
r i o a r e de arendă sisoa-îtică s i diplopia î n cela ->atarioare.
übtTcienul r a d i o l o g i c indică n s d i c u l u i chirurg t i p u l
de f r a c t u r ă » icport.^r.ţa d e p l a s ă r i i f r a g m e n t e l o r o?oaae,per-
• i ţ t n d u - i s ä glea.jà calea cea ffiai -bună de abordare.
jrontru ace i s t a se' g l a s acele i n c i d e n ţ e care în. nu-
măr c i t M i mic f u r n i z e a z ă c e l e a s i complete' -date =

Ii' JS£U<EK ЗАDIOLOGI^ÜS JAH5 ^UEEiftUES>UB(lENC3S

03 iiA OHISUacilL ^ЕШМГАСХАЬБ

Dr. ilibai Hâdulëscu, ûr. loan S t r o e s c u

Clinique de Chirurgie Buco-LLaxillo-Faciale
de Bucarest
be mţissie f a c i a l , c o n s t i t u é de p l u s ir: ura é l é m e n t s
 - № -

оваотзг, engr.ycmsa on s u t u r é s e n t r e aux p a r des apophyses

qui aenagent dee espaces e t des c a v i t é s , s u b i t e m e n t f r a c t u r é s
sous l ' a c t i o n d i r e c t e ou i n d i r e c t e d ' u n a g e n t t r a u m a t i s a n t
en au moins deux e n d r o i t e ou p l u s i e u r s ,
£a découverte d ' u n e seule l i g n e de f r a c t u r e n ' e x -
c l u t pas l ' e x i s t e n c e des a u t r e s q u i s o n t mises quelque f o i s
en évidence p a s des s i g n e s i n d i r e c t s .
Ce type m u l t i p l e da f e a t u r e est,accompagné de
deplaeesBnts osseux, avec des enfoncements.et d ' i m p o r t a n t e s
complications a i n s i que l e blocage de l ' o u v e r t u r e de l a
bouche dam l e s f r a c t t r e s -postérieures de l ' a r c a d e zygoma-
t i q u e e t l a d i p l o p i a dans l e s f r a o t u r e s a n t é r i e u r e s .
L*examen r c a i o l o g i q u e ludique au c h i r u r g i e n l e
type de f r a c t u r e , l e degré de-déplacement des f r a g m e n t s o s -
seux, l u i donnant l a p o s s i b i l i t é de c h o i s i r l a m e i l l e u r e
vola d ' a b o r d e r l a l é s i o n .
A c e t t e f i n , l ' o n c h o i s i t ces i n c i d e n c e s q u i
é t a n t lei moina nombreuses p o s s i b l e , f o u r n i s s e n t t o u t de
même l e s données l e s p l u s complètes.

cohTRiBuni LA атишиь EXAMENULUI RADIOLOGIC

I N D I A G N O S T I C U L B E URGENTA A L IHAUITATISBIFILIQH TLAZO-

BLÜUZAIB

Dr.P.Miloşescu, Dr.M.Hàduleacu
f o l o s i n d e x p l o r a r e a r a d i o l o g i c s completă î n 106
traumatisme n a e o - a i n u z a l e , s - a s t u d i a t s t a r e a p e r e ţ i l o r p i -
ramidei nasale* a s e p t u l u i , a s i n u s u r i l o r a n t e r i o a r e a l e
feţei,precum e l leziunile asociate Interesînd orbita, ar-
cada zigamatioă ş i osul m a x i l a r .
 - 167 -
F o l o s i r e a examenului r a d i o l o g i c e s t e i n d i s p e n s a -
b i l ă , a l ă t u r i de d a t e l e anamnestics ş i dxaaenul c l i n i c , p a : : ^
Cru s t n b i l i r i a corectă a à i a ^ п о з t i c u l u i I n traumatismele na-
z o - s i n u a a l e , f u r n i z î n d dnte importante asupra l i n J . i l o r da
f r a c t u r ă ş i al d e p l a s ă r i i fragmentelor f r a c t u r a t a .
I n vederea p r e c i z ă r i i d i a g n o s t i c u l u i r a d i o l o g i e
s l a c e s t o r a , se rscomandă a f a c t ù - r û a de r a d i o g r a f i i perpen-
d i c u l a r e unele pa a l t e l e , î n p o z i ţ i e l a t e r a l ă , a x i a l ă ş i
frontală.
Aşa de exemplu axamenul r a d i o l o g i e de p r o f i l al
oscelor p r o p r i i n a z a l e , t r e b u i e completat cu incidenţa s e o i -
" x i ^ l ă 35u mai bine cu cea a x i a l ă cu f i l m o c l u z a l , dacă
esto p o s i b i l . f e aceasta d i n urmă apar mai c l a r d e p l a s ă r i -
l e l a t e r a l s sau addialé a l e oaselor f r a c t u r a t e , «a f i i n d
din a c e s t punct de vedere mai u t i l ă c l i n i c i a n u l u i . , î n v e -
derea r e a l i z ă r i i r e d u c e r i i f r a c t u r i i r e s p e c t i v a .
Spre a ne informa uneori asupra s t ă r i i s e p t u l u i
ş i a e x t e n s i e i t r a e c t e l o r de f i a c t u r ă s p r e a i m i s u r i , e s t e
nacasară ş i e f a c t u a r e a de tomografii*

ШС1ДЗЫТА ТШНБ - HtTüSTSOH, EZte.Iïi&3S 3fi

-- ШТ1ЙА ÛBLIGATGBIS IN TRAUMATISîJîbS CSANIKHB

Dr. Alex?r.dru Gsoraescu - S p i t a l u l n r . l Oradea

' După o s c u r t ă i n t r o d u c e r e ' asupra t e h n i c i i ş l ist*

p o r t s n ţ e i i n c i d e n ţ e i Towne - BSbström (V/orms-Bretton) î n
cadrul examinării r a d i o l o g i c e a t r a u a s t l s i a e l o r craniene«
s î n t p r e z e n t a t e 4 oaauri demonstrative.' I n concluzie s e
recomandă ca l a t o a t e traumatismele craniene să s e execu-
t e de p r i n c i p i u pe l î n g ă cele două i n c i d e n ţ e c l a s i c e ş i
 -, 168 -
a c e a s t ă i n c i d e n ţ ă care pune î n e v i d e n ţ ă f r a c t u r i l e de scua-»
mă o c c i p i t a l ă ş i de mare gsură o c c i p i t a l ă , ce nu s p a r t o t -
.deauna pe primele două i n c i d e n ţ e m i n ţ i t e , sau dacă ^pni nu
se1 pot l o c a l i s a " c o r e c t ,

iiSiOiJOLOGIA RADIODIAGNOSTICULUI HT îaAûLAÎI3..j3L3

ЛЛЫЕТШШ FACIAL

Dr.A.Kertész, Dr. S t . Héder, Dr. G. Lés z é r o s , 'Dr. H. Vajce а ш

C l i n i c a r a d i o l o g i c s ş i c l i n i c a de c h i r u r g i e buco-maxilo-
f a c i a l ă Tg, fjureş

•Sub aspect o r g a n i z a t o r i c so rem®rea n e c e s i t a t a з

c e n t r a l i z ă r i i s e r v i c i i l o r ce colaborează î n i c o r d r r a a asis-
t e n ţ e i de urgenţă. Tn Acest context a r f i d-э d o r i t , ca
toate s p e c i a l i t ă ţ i l e aadicale i n t e r e s a t e in nsistr-ra? celor
mai complicate p o l i t r a u n a t i s o a p o s i b i l e să f i e amplasate
(împreună cu s e r v i c i i l e " a u x i l i a r e " p o l i p r o f i l a t e aferente)
1
î n t r - o f a c i l ă a c c e s i b i l i t a t e reciproca; La n o i - î n mod r e -
g r e t a b i l - c h i r u r g i a b u c o - m a x i l o - f a c i a l ă e s t e amplasată
a p a r t e de c e l e l a l t e c l i n i c i « nu dispune d e c î t de un ? p a r u t
röntgen d e n t a r , ш a r e n i c i s e r v i c i u , de reanimare, nu ă r e
n i c i g a r d ă . I n a c e s t f e l traumatismul masivului f n c i a l b e -
n e f i c i a s e de primele r a d i o g r a f i i l a garda n o a s t r ă de r a d i o -
l o g i e , e s t e e v e n t u a l ş i reanimat î n a c e a s t ă c l ă d i r e (la
una d i n c l l n l c i l e ' c h i r u r g i c a l e ) , sau t r a n s f e r a t - d a c ă
simptomatologia o-impune - l a C l i n i c a de n e u r o c h i r u r g i e ,
amplasată de asşmenea a p a r t e , la d i s t a n ţ ă de c e l e l a l t e . D e .
l a C l i n i c a de c h i r u r g i e buco-maxilo-f a c i a l ă b o l n a v u l e s t e
de asemenea t r i m i s p e n t r u t o a t e r a d i o g r a f i i l e l a C l i n i c a
de r a d i o l o g i e .
 .169 -
ï r a c t i c a u l t i m i l o r 10 g a i decionstrsaaä (pentru,
teritoriul C ^ e r v i t f ) că numărul c a z u r i l o r da traumatism a l
. v s i v u l u i f ч с 1 ч 1 adecvat -»sistate a s t e î.n continuă c r e ş t e -
r e , f i r e ş t e 1 - ocer»3ti c o n t r i b u i a ş i c r e ş t e r e a nccasibili-
t ă t i i p s i a t e n ţ e i de s p e c i a l i t a t e î n « c e s t domeniu.
Analizînd c o n d u i t ' r ^ d i o d i a g n o s t i c ă impusa de e.cas-
t a c a z u r i , constatăm că, î n perioada de urgenţă i m e d i a t ă ,
s t n r e a b o l n a v u l u i nu p e r m i t e d e c î t e f e c t u a r e a unor r a d i o g r a -
f i i de v a l o a r e doar o r i e n t a t i v ă , p o z i ţ i o n ă r i l e p e r f e c t c o -
Tsictfc f i i n d de o b i c e i i m p o s i b i l e . La c î t a v a z i l e î n s ă , după
acord.^r-jg pri^.alor î n g r i j i r i ş i «tenua^-aa s i a p t o m a t o l o g i e i
scute, oato necesar să se efectueze r a d i o g r a f i i î n multiple
i n c i d e n ţ a ş i ţ o n o ^ r ^ . f i i , cu i n c i d e n ţ e de meximă p r e c i z i e ,
- л j o r i t r t Q n l e z i u n i l o r p o t f i puse î n a c e s t f e l î n e v i d e n ţ ă
cu p r e c i z i e .

OOMïaiBOTIA siiUU3iîUbUI RADIOLOGIC IN JÎAGÏÎCSTICUL

CRàtflÛ-CISÏÏEBSALB LA COPII .

Dr.il. H r v u l e s c u , Dr.Gh.Popovici, D r . ? l o r i c a Popovici

S p i t a l u l u n i f i c a t Bacău

A u t o r i i pre zincă r e z u l t a t u l c e r c e t ă r i i c l i n i c o - r a -
d i o l o s i c e a u n u i l o t de 150 de c o p i i s p i t a l i z a ţ i î n t r - o s e c -
ţ i e cu traumatisme c r a n i o - c e r a h r s l e .
După aspectul- c l i n i c o - r a d i o l o g i c împart trauma t i a -
mele c r a n i o - c e r e b r g l e in:
. 1 ) Traumatisme cranio—cerebrale r e c e n t î n c h i s e ,
care r a d i o l o g i e s - a u p r e z e n t a t ca f r a c t u r i de t i p r e c t i l i -
niu, curbe, sinuoase, î n a t e e ş i p r i n înfund<re î n din
cazuri;
 - 14? •=»

2) ïraumetlsme c r a n i o - c e r e b r a l e r e c e n t d e s c h i s e , .
ţ n oare grupă au i n d u s acele traumatisme care p r e z e n t a u e l
a p l a g ă craniană, I n d i f e r e n t că e r a I n t e r e s a t o s u l s a u d u r a ,
î n 16)6 d i n c a z u r i .
f r a c t u r i l e de bază de c r a n i u l e - a u c o n s i d e r a t ca
f r a c t u r i deschise.
Trauma t i amele c r a n i o - c e r e b r a l e au f o s t de aseme-
nea d e s c r i s e ş i î n f u n c ţ i e de l o c a l i z a r e a r e g i o n a l ă .
C o n t r i b u ţ i a examenului r a d i o l o g i c î n p r e c i z a r e a
d i a g n o s t i c u l u i a f o s t m e r i t o r i a , e a a j u t o r u l a c e s t e i metode
s - a r e u ş i t să s e e l u c i d e z e diagroe t i c u l a t î t î n c a z u l t r a u -
matlamaior c r a n i o - c e r e b r a l e î n c h i s e , c î t ş i î n c a z u l c e l o r
d e s c h i s e ş i p r i n a o e a s t a e - a o r i e n t a t d i a g n o s t i c u l ş l con-
d u i t a t e r a p e u t i c ă , Ca t e h n i c ă r a d i o l o g i că s - a f o l o s i t meto-
da s t a n d a r d î n d i f e r i t ă i n c i d e n ţ e .

LA CCmTHIBOTIQB QB Ь'ЯХАЫВИ BAillObufil^UB DANS

LE OIAUMOSXXQMB ДЙ8 TBAOMAIlSMES СЮиВ-СЙДЯНАТДа
т.тгк BNÏJUiûSiS
Dr.M.Pirvuleecu, O r . û h . ^ o p o v i o i , D r . F l o r i c a
Popovid L ' h ô p i t a l Baoău
I « s t u t e u r s p r é s e n t e n t l e s oonolu&ions d e s r e c h e r -
chée c l ^ j L q u e - r a d i o l o e i q u e chez 150 e n f a n t s h ô a p i t a l i s é s
dans un s e r v i o e de l ' h ô p i t a l . a v e c l e d i a g n o s t i q u e d e t r a u -
matisées orinio-oérebrelea.
D'après 1 1 я в р в e t c l i n i q u e e t r a d i o l o g i q u e l e s aur-
t e a n d i v l d e n t l e s traumetismes c r â n i o - c é r é b r a l e s ens
1 ) Traumatismea c r a n i o - c é r e b r a l e s r e c e n t e fermée
q u i r a d i o l o g i q u e n e n t o n t p r é s e n t é f r a c t u r e s de t y p e x e o t l -
 - 171 -
l i g n e , courbe, s i n n e u a e , en é t o i l e e t p a r o b s t r u e r , dans
un p o u r - c e n t de 8Щ.
2) teauaatlsmes crânio-cérébrales récents ouverts,
en q u e l l e groupe ont i n s e r l e s t r a u o a t i s m e e qui o n t p r é -
s e n t é e un p l a i e c r a n i e n e , i n d i f e r e n t q u ' o n t é t é i n t é r e s s é
l ' o s e t l a dura mater* dane ид p o u r - c e n t de 16%.
Lee a u t e u r s c o n s i d è r e n t l e a f r a c t u r e s d e base de
crâne «оливе f r a o t u r e e o u v e r t s .
Les traufflatlsmes c r a n i o - c é r é b r e l e e ont été c l a s a i -
f i é e e n твое temps a u s s i en dependence da l i e u topogrephique.
L ' a p p o r t de l'examen, r a d i a l o g i q u e a 6 t e toolsif,
avec c e t t e usthode i l s ont; r é u s s i é l u c i d e r l e d i a g n o s t i q u e
dens l e s deux s i t u a t i o n s e t p a r c e t néthode a o r i e n t e l a
conduite t h é r a p e u t i q u e .
Comme t e c h n i q u e r a d i o l o g i q u e l e s a u t e u r s ont p r a -
t i q u e l a r a d i o g r a p h i e s t a n d a r d en d i v e r s i n c i d e n c e s .

A POSTUL . BADIuGKAFUSl SiMPiE A CBAHIUUIi IU

TRAUMATISMELE CHAMlO-CSSEBßAXS BECBHTS CU' IH3BEBSABSA
SIAJULUI mtSBLvB. AL BAZSI
Or. C. Aldescu, ÛT.M.HUSU, Dr. ИГ, Corn®, ûr.H. I a n o v i c i
. C l i n i c a de n e u r o c h i r u r g i e I . M.7. I a ş i
S t u d i i n d 121 o b s e r v a ţ i i de f r a c t u r i a l e e t a j u l u i
a n t e r i o r a l b a z e i c r a n i u l u i d i n t r - d n l o t de . 2 4 5 - f r a c t u r i
f r o n t a l e s e s u b l i n i a z ă a p o r t u l r a d i o g r a f i e i simp.e a c r a -
niului pentru precizarea diagnosticului, indicaţiei t e r a -
p e u t i c e e l u r m ă r i r e a e v o l u ţ i e i p o s t o p e r a t o r i e l a asemenea
bolnavi.
 - 172 -
Sindromul de a g i t a ţ i e psiho-motorie c o n s e c u t i v
c o n t u z i e i l o b i l o r f r o n t a l i зчи e v e n t u a l s t - т е л i s сошй cons-
t i t u i e u n s e r i ö s inpe dinam; î n ^ e c i r i p r s a i a c i " . s v s l o r c l a -
s i c e alo o r a n i g r a f i e i (74 o b s e r v a ţ i i ) .
In afară t o p o g r a f i e i , f a r d a i , n u f ă r u l u i ş i ăiasn-
s i u n i l o r f r a c t u r i i ' s e pun î n e v i d e n ţ ă seane i n d i r j c t a ca :
t r a i e c t e l a d i s t a n t ă ce a r p u t a s f i i r a d i ' t e l a a t a j u l a n -
terior (42 o b s e r v a ţ i i ) , pnaumatocel i n t n c r ^ n i n n (6 o b s e r -
v a ţ i i ) , c o r p i s t r ă i n i r a d i o o p s c i i n t r r s c r - n i s n i (2 o b s e r v a -
ţ i i ) . şi. modificări ale transparentei sinusurilor f r o n t a l e
sau a l e c e l u l e l o r etmoldale.
Depistarea t r a i e c t e l o r de f r » c t u r t i î n Г г - c t u r i l e
comunicante ч1е b a z e i (31 o h s e r v ţ i i ) ş i i c-alar c r c inte-
r e s e a z ă cpnalul o p t i c (14 o b s e r v a ţ i i ) , d i r i j e a z ă c o n d u i t a
operatorie.
In evoluţia postoperatorie a l e z i u n i l o r t r a u m a t i -
ce a l e e t a j u l u i a n t e r i o r , c o n t r o l u l r - " * d i o £ r i f i c simplu я 1
c r a n i u l u i aduce mai a l e s a s e r ţ i u n e a d i s p a r i ţ i e i u n u i pneu-
matocel, confirmând r e u ş i t e o b t u r ă r i i b r e ş e i o s t e o - m e n i n -
geale. '

L« А Ы Ш Т ÛB XiA HADIOGHAîHXS SUŒLS DU

DANS LES TRA'JUATISÎŞSS GHJWICUÖBaSBBAüX A Î W à ИГТЗа&ЗЗЛ.ТТ
IT*STAGE ANTBHIEÜH D E L A . B A Ü S '

Dr. С. Aldescu, Dr. M. Вми, Dr. N, Co^aa, Dr.H.r-Tnorvici

I n s t i t u t e de Médiclne e t H w r o n c l e , J ? s s y
Clinique de lleuro-Chirurgie'
Sur 121 o b s e r v a t i o n s «rrec f r a c t u r e s de l ' é t a g e a in-
t é r i e u r de l a base du crSna, c h o i s i e s d ' u n l o t de 243 f r a c -
t u r e s f r o n t a l e s , on f a i t .des remarques en ce q u i concerne
 - 173 -

l'apport de la radiographie simple du сгйпе pour 1« preci-

sion diagnostique, l'indication thérapeutique et l'évulutlon
post-opératoire.
le syndrome de 1* agitation psycho-motrice « consé-
quence de 1« contusion daa lobes f «flatau»» oa éventuelleeent
l'état de name donnant de gros embarras dansllaxécutian dea <
incidences classiques de la «ànigsapbie (74 übe*). '
Bn dehors de la forme, topographie, le nombre» et
les dimensions des fractures on relève dee eigne« indirects
coome les suivante: trajets â distance« qpl pourraient ire-
dier vers, l'étage enterte*» (42 ote. ); punuietoeèlaie in-
tra crâniens (ß obs= )j, '/вздув Usasse» гвЭДеорефкее ia&dti*'
exvaoiene (2 obs. ) et dee и й И ц Ц а я и в» За tseane®«аевое
des slana frontaux ou dee ДОшоШеЗав.
La découvertede»tecajetede frectuxee d»o» 1 »
fractures caumnloattfces. de 1« base (31 «übe) et мяк ф Х
Intefceesaofcle trou optique (14 оЬя . ) d tri şa la oonänlte
opératoire»
Bandant i' évolution. post-opératoire, le mortarele .
radioiogiqtra apporte aortootla MrttSnte все le <1npe .
rition d'toa p»ume$oqèl( falsest la ртеюв d'ane bonne <й>-
turatlm de le bréohe

ifuЕШИ» Ш Ш О а Ш О и Ш Ш Gft&JtfS IB ЯХРТЛВЛЯМ

«ppfttmyrnj^r/mfiftiHiffr-fiff"?1»"*ХАВДОЖ
te.C.I.MLfcâ
Spitalul clîttio «• М О Ц Ш Ш * "Sœola" Xe«i
După ce ее trece la. cevietft incidenţa « M m U a » *
1er craole.*» eimetodele dé investlgatl*, care au due la о
mal bună cunoaştere a f laioloeieiaiafceeulAi n e m a central
 - m -
a u t o r u l p r e z i n t ă a p o r t u l paeumoencelglo^r-af i o i gazoase î n
e x p l o r a r e a traumatismelor crsnlo-cere"bral3 t a r d i v e , c-re
comportă două grupe d i s t i n c t e : trs>u:=.?tiss3ls c r ^ a i o - c c r o b r a -
l e e v o l u t i v e cu e n c o f a l o p a t i e ^ o s t t r ? . u a n t i c ă In c ^ r e l e - i u r i -
l e a b i o t r o f i c e evoluează l e n t , î n t r a ţ i n î a d o simptomatologia
c r o n i c ă ş i t r a u m a t i s e s l e c r a n i o - c e r e b r a l e sechs l-ire ( u n i t a -
t e a b o l i i traumatice a c r e i e r u l u i , n a f i i n d o e n t i t a t e imua-
bilă).
I n ce p r i v e ç t ~ i n d i c a ţ i i l e p n e u m o c e n c e f a l o s r a f i s i
gazoase, s î n t a u t o r i (Smirnov) care a p l i c ă a c e a s t ă rretodă
de i n v e s t i g a ţ i e î n c e p î n d d ! .n a ş^sea s ă p t - n î n ă ce 1* a c c i -
dent, respectîndu-se c o n t r a i n d i c a ţ i i l e l e h r t e do s t a r e a
g e n e r a l ă a p a c i e n t u l u i , r e z u l t a t u l f u n d u l u i de • t a l e t c .
Controverse e x i s t ă asupra c a z u r i l o r de s r a h n o i d i t â p o s t -
trausnatieă de f o s ă p o s t s r i o a r ă ,
Tinînd seama de s p e c i f i c u l s e r v i t - x u l u i i e r a d i o -
l o g i e care d e s e r v e ş t e numai C l i n i c i l e de p s i h i a t r i e ş i n e u -
r o l o g i e , a p l i c a r e a p n e u m o e n c e f a l o g r a f i e i gazonse n - a f o s t
e f e c t u a t ă mai devreme de şase l u n i ' d e l a a c c i d e n t ş i numai
î n c a z u r i l e unde e r a o d i s c o r d a n ţ ă î n t r e semnale c l i n i c e
n e u r o - p s i h i c e o b i e c t i v e ş i acuzele b o l n a v u l u i , s a u î n c a -
z u r i l e î n ' c a r o e x i s t a u secbela osoase traumatice (lipsă
de 03, s o l u ţ i e de c o n t i n u i t a t e e t c ) f acestea p u ţ i n d f i
adesea î n s o ţ i t e de m o d i f i c ă r i ale s i s t e m u l u i nervos central»
Dintre m o d i f i c ă r i l e c e l e mai. f r e c v a n t c o n s t a t a t e
s - a u g ă s i t : d i l a t ă r i ventriculare simetrice ş i uniforme;
d i l a t ă r i s i m e t r i c a neuniformei d i l a t ă r i v e n t r i c u l a r e u n i -
l a t e r a l e sau predominant u n i l a t e r a l a ; d i l a t a r e i c i s t e r n e -
l o r de l a ba zâ ş i a s p a ţ i i l o r subax-ahnoidiene de pe con—
 - 175 -
v e x i t a t e ţ 'lipea de umplere я unui sau ч ambilor v e n t r i c u l !
laterali»

THE COUTHIBÜTIGH Oî TH3 GAaSOUS HTBUUÛfflCBIHAIiOGUAÏHÏ

IN SîtLDBlNG G^AHIOCSÄSaHAL ÏA5ÛÏ TRAUMATISAS

De. C.Z. KXXÜ

t

The SoaaXa CliûieaX H o s p i t a l of Neuropsychiatry

After, a survey, of t h e iacidexice of t h e c r a n i o c e -

r e b r a l tErsurotiana mid' ctf t h e . methods of i û v e s t i g a t i o n « M A
hjrre l e d t a a b e t t e r iœowla<ïga of -the physiology üf t h e cen-
t r a l nervous a y e t e e , to» author shows t h e c o n t r i b u t i o n of
t h e gaseous ра&ишоепcsphalogr«phy i n exploring cr?aii>cere-
b r a l -tewdy trmmwtieisB, which have two d i s t i n c t groups :
- ' evolutive craniocerebral tr^us?tisne œith poet-trauantie
encephalopathy, i n which, t h e Abiotrophie l e s i o n evolves
slowly, maintaining a chronic symptomatology, and s e q u e l s e s
c r a n i o c e r e b r a l traumatisms, the u n i t y of t h e b r a i n t r a u m a t i c
s
d i s e a s e n o t being an- iaaaDvnble antitçyv
As f a r as t h e i n d i c a t i o n s of t h e gaseous pneumo-
ehoepüaio-^räpäy ars concerned, t h e r e a r e same authors
(aciong tham Siaimov) who haye p r a c t i c e d , t h i s method orC in^
v e s t i g a t i o n böginrilög with- Ше sixth.waék since t h e a c c i -
d e n t , observing the connto r - i n d i c t i o n s imposed by t h e g e -
' n e r à l " c o n d i t i o n of t h e pet-" eat.' Tija r e яге some c o n t r o v e r -
s i e s concerning, t h e oases of p o s t - t r a u m a t i c arachnoid i n
the p o s t e r i o r fessa.
According t o t h e a u t h o r ' s o b s e r v a t i o n s , the s a -
seous pneumoencephalography "has not been applied sooner
 - 176-
than s i x month since the a c c i d e n t , and i t has been used
only i n those cases i n which there w=s a discrepancy b a t -
• лeon the reduced c l i n i c a l n e u r o p s y c h i a t r i e s i g n s and t h e
p a t i e n t ' s accusations, or i n cases where t h e r e existed
traumatic .osseous sequels (lack bone, c o n t i n u i t y s o l u t i o n s
e t c . ) , t h e s e being o f t e n a s s o c i a t e d with m o d i f i c a t i o n s of
t h s c e n t r a l nervous system. Among the most f r e q u e n t m o d i f i -
cations which have beei* n o t i c e d a r e : uniform and symmetri-
c a l v e n t r i c u l a r d i l a t a t i o n s ; uniform symmetrical d i l a t a -
t i o n s ; u n i l a t e r a l v e n t r i c u l a r d i l a t a t i o n s or predominant
u n i l a t e r a l o n o s ţ the d i l a t a t i o n of t h e c i s t e r n s from t h e
basis and of t h e subarachnoid scsce from t h e c o n v o x i t a ţ t h e
f a i l i n g i n f i l l i n g up one o r both of t h e l a t e r a l v e n t r i c l e s *

COHSIDBHAIII CLINICS SI RADIOLOGICS PRIVIND

IROBLSilA ARAIitraiDITBIßR CHI3ÏIC3 уЗйТОЙАЦыАТХСВ
Br.P.Nagy, Dr.P. Piros
Clinica de neurochirurgie Tîrgu-îûireç

A u t o r i i , onalislnd c l i n i c ş i r a d i o l o g i e c î t e v a
cazuri p r o p r i i de a r a h n o i d i t ă c h l s t i c ă posttraumatic:! -
v e r i f i c a t e operator - , confruntă c o n s t a t ă r i l e l o r cu d a -
t e l e din l i t e r a t u r ă .
Se pune un accent deosebit pe u r a ă r i r e a e v o l u ţ i e i
c l i n i c a ş i r a d i o l o g i c s (P.E.G.) a c a z u r i l o r , p e n t r u s t a b i l i -
rea momentului i n t e r v e n ţ i e i c h i r u r g i c a l e , c i t ş i p e n t r u apre-
ciere a u t i l i t ă ţ i i a c e s t e i a .
Evaluarea j u s t ă a a s p e c t u l u i r a d i o l o g i e a s t e î n
s t r î n s ă dependenţă da coroborareч j u d i c i o a s ă n d a t e l o r r n -
 - 177 -
l i o l a ^ I c e cu с о l e c l i n i c e .

iА-;*IGuLAiliA'£iLi3 СС^Л-л^даП GLIl,TCû-?aDI0L0GIG3

I - .UZlLVA:;JA L^G^ITSLCa JL,' lA-GLCGIA CöülUI

Dr. ;.;. I'xrvulescii '

o ; c ; i . " I - i d i a t r i e n G p i t a l u l u i U n i f i c - î t Bqcău

Autorul ş i - a propus su эха cineze r ~ d i o g r ~ f i l l s

jr_"i r.ur.ùr 7 oosarv-"i;ii cu t r aua.-; t i s ce o s o a s e , interna-
ta ca u r j e u ä a c h i r u r g i c a l e , саге =u f o s t i n v s s t i ç a t e r a d i o -
l o j I c o d - t ă cu cr-îzar.tnrea î n s e c ţ i e , î n VBderoa o b s e r v ă -
r i i . i n cu -ils.iru examenul r r u i o l o ^ i c з f.^st c a p a b i l de l a
î n c o p u t să г2 z o i " a diagnosticul.
Ca nr.. ore -n r c a s t e i c a r c a t o r i a u t o r u l a ajuns l a
,;r..:,vitoar conclu.c, i i :
1) 3 a d i o ^ r a f i i l e s t a n d a r d e f e c t u a t e l a i n t e r n a r e
au. oi . . r i t o c a r ' s de r.oăif i c t r i c a r s i n t o r p r a t a t a î n c o l a -
o o r a r a cu d-t-?l3 c l i . i c e ац. cristifcat d i a g n o s t i c u l ş i ca ur
i:rc3 c a z u r i l e au t - . - n : f i e l e t un t r a t a m e n t criirurgical,
2) d i a g n o s t i c u l d e f i n i t i v al c a z u r i l o r c e r c e t a t e
ч f o s t t r - i i ş a t î n s ii-2 l e u r a î t t o ? r e î n ura? e f e c t u ă r i i a a l -
t o r r a d i o j r = f i i r f o l o s i n d tehnica r a d i o g r a f i i l o r merits şi
toso^nfia.
5) C e z u r i l e c e r c e t a t e au avut d i a g n o s t i c u l c e r t
га i t î r z i u îr-truc i t au pus problacie de d i a g n o s t i c d i l ' e r s n -
S i a l , f i i n d Vorba î n r e a l i t a t e de t r a u m a t i s m рз case pa to
l o g i c a , caro s e î n c a d r a u î n c a p i t o l u l t u m o r i l o r ososse b e -
nigne ş i mli-^ne.
 - 178 -

тли PAHÏICUIiAHITBS Ш LA COLLABORATION

(JLInlCO-RADIÜLOuIQUB POOH SOLUTIUHEH LES UBliEBCSS
D3 LA PATOLOGIE 'OSSEUSB
Dr, M. Pîrvuleacu

L'hôpital Baoâu

l'auteur a proposé d'examiner les radiografies de

sept observations a va о traumatisas osseuses hôspitalses
comme urgence chirurgicales qui ont été contrôlé radiolo-
gique simultana avao la présentation, dans l'hôpital, pour
observer en quelle mesure l'examen rediologique a été capa-
ble "d'emblé" de résoudre le diagnostique.
Après cette étude l'auteur ч arrivé a cea con-
clusions;
1) Les radiographies standard réalisés simultane
ave о la présentation dans l'hôpital ont offert des nombreu-
ses modifications, qui jugeés вva о las de ta ilea cliniques
ont orienté le diagnostique,
2) le diagnostique final a été élucidé dans les
jours suivantes par autres technique radiologiquea comme:
radiographies agrandies et la tomographic,
3) Les sujets contrôles ont eu le diagnostique
certa plus tard, parcequ'ils ont posés des problèmes de
diagnostique difficile, puisque an réalité tous les cas
s'integrant dans le chapitre des tuteurs malignes et
benignes.
 - 179 -

^ADIOLGZ-IC I:T « с г а к т з ь а он

J r . M, Südul^Ecu, Dr. iî- Gânuţa

C l i n i c n с э cb.i\u:?3ia b u c o - a i 4 x i l c - f . i c i ? l ă
Bucureşti

E r i n u r n i r i l e n e p l ă c u t a pe c a r e l e g e n e r e a z ă ч с -
cidonjola .ciiirurjie?l-2 a l o s r r t r ^ c ^ i e i d s n t i r e , ùe l a coisu-
iiic:-.r^l:3 Duco-slnusnle p î n ă l a h e n o r ^ r s l i l ^ ce p o t pune în.
i r i c c l vi.Tv? paciars.'jilCT:, c i d i c î n d une o r i pro blana d e o s e -
b i t de d i i ' i c i l e , s c э s t e a з и s u s c i t a t totdeчивд interesul
i.-iruTjiloE :a":d.lo-facinl.i.
S t u d i u l n o s t r u , 3 f s c t u f > t pa 263 c ? z u r i de comuni-
c ă r i buce—yin.u^ale,- s u b l i n i a c ă iaportanţ'» ЭХР t e n u l u i r a d i o -
lsjic ;Ii4jnosi;Ic. CoEunicr-rila b u c o - s i n u s a l e sînt
f.-ivorizTtro de c o n d i ţ i i nn=toiaicSjda c o n d i ţ i i l e dezvoltării
j r c c j s a l o r p - t o l o j i c s p r e e x i s t e n t e , precum ş i de d s f i c i e n -
" . l e de t s î i a i c ă о1з s x t r n c ţ i e i .
БЬдазаи! r^dlolOjSic iaeiieä c l i n i c i a n u l u i 3ven-
t u s l a l e c o a c l i c g ţ i i , p r e z e n ţ a de resturi r a c i i c u l a r e , de
c o r p i s t r e i n i n a t f l i c i -în s i n u s , i n d i c î n d n o ç s s l t r a t a з u n e i
cura r ? ă i c i l e . Do se ES no 3 r.rin axgeenul- r ^ d i o l c ^ i c s e p r e -
c i z e a z ă d"ca r-sts o comunicnre cu s i n u s u l , f o s a noz-nlă з а и
cu o cavitafc-3 c h i s f c i c ă , . i n d i c l n d a s t f e l conduita t e r a p e u -
tică adecvtă.
 - 14? •=»

Jj'EXAUäN ВАЛГОЬССДцЩ: iÛ'ANS L3& ACOIÜEiiTS

л« з ш и д с и о ы а^тааагтаз s:: атокАтоикьз

iür.K.aädübscu, Dr,Xüänu';;ä

Clialoue <3e (ciiîffiarcie Bucca-B-xillo-f<3cialc

<я= Bucarest

Les a c c i d e n t s c h i r u r g i c a u x tie l ' e x t r a c t i o n den-

t a i r e ont t o u j o u r s s o u s c i t é 1 * i n t é r ê t dos c h i r u r g i e n s s t o -
matologues, par .le s s u i t e s f a c h e u s s s ааэ ces occiöer.ts
âéndren.t, des icomcunications h u c c o - s i n u s a l e s jus su 1 r.ux
hémorragies qui :;«uvon.t iMttre en danger la v i e des j ^ t i a n t s ,
soulevant quelquefois des çroblôisss p a r t i c u l i è r e s .
tîotre t r a v a i l E f f e c t u é sur 265 cas de o o ^ i i o a -
t i o n s bucco-sinusales souligne 1'1шроггт-СЭ
de l'ezn-'^an r a d i o l o s i q u e . l e s c o m o u n i c t i o n s oucco-ninusaias
sont f a v o r i s é o s par l e s conditions - m t o n i q u e s , condi-
tions du développement des processus p-tiiolosiques r r é e x i s -
t e n t s , g i n s i que par l a s a r r e u r a s techniques d ' e x t r - p t i o n .
L'examen r-^diolojique s i g n a l s PU c h i r u r g i e n l e s
éventuelles complications p o s t e x t r a c t i o n n e l l e s : ln p r é -
ssnee de r o s t e s r a d i c u l a i r e s , de corps é t r a n g e r s iïiiital-
liquss dans l e s i n u s , - qui imposent une cure r a d i c a l e . D e
aSae, p a r l'examen r a d i o l o g i que l ' o n £3ut p r é c i s e r s ' i l
s ' a g i t d'une communication avoo l e s i n u s , l a £овзе n a s a l e ,
ou avec l a c a v i t é d'un c y r t e e t i n d i q u e r l a conduits t h é -
rapeutique adéquate.
 - i a -

BAEIQDIAGHÛSÎIC SU CATOH HBSIDUSL APH3S

SaKDMOifSGTCUiS TOTALS UU PAKEZBUjB
P r o f . D r . A l i g l E i u m i c e l l i , Dr.Carlo y i u m i o e l l l
(Perugia)

Qa d é c r i t l ' é v o l u t i o n e t l e s c o m p l i c a t i o n s p o s s i -
b l e s du ce vum r e s l d u e l à une paeumo&eetamle t o t a l e ou p a r -
t i e l l e . L ' é t u d e des a s p e c t s r a d l o l o g i q u e a permet de r e c o n -
n a î t r e l e s a c c i d e n t e q u i n é c e s s i t e n t une nouvelle i n t e r v e n -
tion d'urgence.

ATKIBCTAZII Ш Ш Ш DUPA МБЕАТП ABDOMINALS

JProf.Dr.Doo.I.Blrzu, D r . I . J o c u , Qr.A.Percek
D r . V . S e v a . O r . L a e r e ţ i a Cotonă, Dr. M. Păcura r u

C l i n i c e de r a d i o l o g i e I . H.P. S p i t a l u l Sc. I .
Cantacazino - B u c u r e ş t i
După d e f i n i r e a a o e e t o r e n t i t ă ţ i , a u t o r i i p r e s l n t A
patogenia complexă făcînd .o p r i v i r e o r i t i e â asupra ooneep-
ţ i i l o r existente.
De asemenea, s e î n c e a r c ă o p c e z e r t a r e c r i t i c ă am-
p r a f a c t o r i l o r a t l o l o g i e l ( f a e t a r i ce ţ i n de p u l a a n , d e f e -
l u l o p e r a ţ i e i « de a n e s t e z i e e t o . ) .
In continuare» pe base a n u l neterlel fsptue cli-
nic o-radiologlc, sine treoute Sa revistă unele aspecte ra-
diologic* mei frecvent Sstîlalte ( a t e l e o t a s i l parcelare,
lineara, aegnentare et«. )
*utos?ii BBblinisaă pollmortiamul «linie «1 radio-
logie sub oare е е pot I n ţ S l s i acesta Sas» de s t e l e c t a s i i
pulmonare.
Se acordă a t e n ţ i e problemelor d i a g n o s t i c u l u i p o s i -
t i v ş i d i f e r e n ţ i a l a l d i f e r i t * ! » f o r e e de a t e l e c t a s i s .
 - .182 -
ATHELECTASIBS fULiiONAIBES AHffiS L3S
OPERATIONS ABDC&IHAKäS
ïrof .Dr.Doc.I.Bîrzu, Dr. I. Jocu, Dr. A. loresk, ^
Dr. V, Ssva , Dr. L. Cotuuiă, Dr. ГЛ. cur-.ru

Clinique de Hadiologic I. Hôpital

"Dr. I. Canna euaiao " Bucarsst

Après la définition, de cattas entité, las aufcaurs

présentent la pathogânic. -extrêmement complexes, avcc une
vue critique sur les conceptions existentes.
Aussi, on tâche un présentation critiqua cur las
facteurs étiologiques (des facteurs qui pouvant dépendre de
poumon, des facteurs qui peuvent dépendre d-з s or , de l'opé-
ration, d'anesthésique etc.).
En suite, sur 1э fondement d'un catdricl r3al
cliaique-radiologique, on passant en revue qu^xQues as-
pects . radiologiques plus fr^i-s/jt rançonsrés (-îth-dlëctacies
parcellaires, linéaires, segraentaires' etc. ).
En conclusion, les nuteurs soulignant le poly-
morphisme clinique, ainsi que radiologique, surtout, sous
lequel on peut rencontrer cettss formas d" nt'n^lectasies
pulmonaires.

СОЙИХ БТЗШЕ TJRAHEO^OHSICÏ aï Ю Й Х З Ш Т А Т Ш З

I » »
SXAiairéiUÏ HADIOIiOGIC DE Uaä&JTA
Brof. Dp,Gh. Chişleag, Dr, A. Chindun, Dr. îû.Gavrilescu,
Dr.B. Carasieviçi
Clinica r a d i o l o g i c s I a ş i
Corpii străini laringo-traheo-bronşici continuă aă
fie frecvent întâlniţi şi î a present, ccnsti-cuind una din
 - 183 -
problemele de urgenţă mcdico-chirurgicală.
Io. js*joritatsa cazurilor examenul radiologie poate
*

sü o f e r e data utile asuprş prezenţei şi localizării, «вирш

di^sазiuniior corpului str£in şi naturii ncesWia, date ab-
s o l u t :-ocosare sp&cinlistului în vederea extragerii.
Studiind observçiile de la Clinica radiologics
Хл-'Д, într-un interval de 20 de .ani, autorii arată rolul
oxnucnului r.fdioloüic funcţional pentru scoaterea în eviden-
ţă a oronhostenosei şi descriu semnele directe şi modifică-
rile х:и1иоа,згз ce pot fi descoperite prin examen radiogra-
fie ID diferite intervale dup» accident. Data apariţiei şi
succosiunoff acestor modificări sînfc criterii de bază în
•nşr^cioirea naturii gi eventual variaţiei dimensiunilor cor-
pului strein. Se iescriu complicaţiile tardive.
Autorii readuc în discuţie oportunitatea exploră-
rii arborelui trahso-bronşic cu lipiodol numai în cazul
corrilor străini de natură ve;at=lă.
In lucrare sînt discutaţi şi corpii străini da-
toraţii unor leziuni vechi pulmonare sau unor cauze medias-
tinals.

LÙ3 CUâK ЗХТЙASSESS îrtACHBOBHOKCHI^UăSj

[УДЯ rOdSIBIUÏSS D3 L'ÛXAÛJÏN SADIOLOGI^ÏB D'UHC-SWCS

Prof. D r . G h . C h i g l e a s , Or. A. Chindun, Dr. ûI.Gnvrilescu

Di-. 3. C g r a s i c v i c i
Clinica Hsdiologică Iţişi
lea corps étrangers la ryngo-tr?>chöo-br on c h i q u e s
continuent d'être encore fréqueseent rencontrés et cons-
tituent l'un dis problèmes d'urgence m-Jdico-chiruraicales.
 - 14? •=»

Dans l a p l u p a r t das c« a s , l'oxa;..sn r a d i o l o ^ i o u a

peut o f f r i r des données u t i l e s s u r la présence e t 1? l o c a -
l i s a t i o n sur l e s dimensions du corps i t r a n g e r e t sa nn'uu.s,
des données absolurent n é c e s s a i r e s ru sré-r.i-liato sn vuo
de l ' e x t r a c t i o n .
En étudiant l a s observations d s la ülinicuo 3~>tiio-
logique de Jnssy dans ţn i n t e r v - l l e do 2и ar_s, l.is --^tcurs
soulignent l a r ô l e de .1 • r?dioscopiçuo >onct:'oruiol
pour la a i s e en évidence de la broncii i;; t é лоз e ; i l s d é c r i v a i s
l e s 3ignos d i r e c t s ot l e s s : o d i f i c a t i c n s puliuomirjij oui
peuvent ê t r e découvertes p?r l'examen r-diogr-piiitiu-.i ~
vorsss i n t e r v a l l e s aprùs 1 ' a c c i d e n t ,
La .date de l ' a p p a r i t i o n e t 1 - succession из cos
n o d i f l e s t i o n s sont dos c r i t è r e s de base pour l ' a p p r e c i a t i o n
de l a n a t u r e , éventuellarfi-.t sur l a s v a r i a t i o n s dc<s d l r o n -
sions du corps é t r a n g e r .
I l s i,ont d é c r i t e s l s s complications t « r d i v o s .
l e s auteurs reprennent la d i s c u s s i o n s u r l ' o p p o r -
t u n i t é de l ' e x p l o r a t i o n de l ' a r b r e touchéo-bronchique av-эс
l i p i o d o l , seulement dans l e cas des corps ifcivngsrs d ' o r i -
gine v é g é t a l e .
l e s auteurs d i s c u t e n t , aussi l a s corps é t r a n g e r s
dus aux anciennes l é s i o n s pulmonaires ou % des causes mé-
diastinalos.
 -14?•=»

йЗкАТиА-ЗТиЗ KILL.0MAÄ3
Aspecte r^dlologice
•trof .Dr.I.Bîrzu
Clinica ds r-idiolo^ie I.V..F.
SritлIul "Dr. I.Crnt-icasino" Bucureşti

i:eo" toş^ele pulïtonTe, în ciuda nuns roaselor trau-,

toracica o::istento. precum ţi ^ frscventalor lucrări,
dj ïcinlit^oe părute l;->1 «las în ultijaii "ni, sînt destul
Г-Г2.
01чиаозticul esto, în ssneral, dificil, mai ales
In vîrstnici. :iar_->toaul, la vîrstnici» apare chiar şi după.
tnuL."tiSiio jiiniis avînd sediul la distanţă.
Diagnosticul dc hsi^atom este evident radiologie,
cuci siap-cociatolo^i? clinică, cu excepţia hemoptiziei, este
foarte запей pi nacaractiristicä.
Autorul, In această lucrare, prezintй «spectale
ridiolorjice şi posibilităţile de diagnostic diferenţial.
Valonroa cx*i.:enulu± radiologie este demonstrată,.atît prin
ititodele clasica, cît şi cel? tomosr=fice.

L3S JlSliATOiiiS НЯ&ОДАХВЗЗ .. '

.АЗгйОЕЗ HAüIOLOGIyUBS

Erof.Dr.I.Bîrzu
Clinique de radiologie
Hôpital "Dr.I.Cnntncuzino" Bucarest

Les hématoaas pulmonaires, maigres de trâs попн-

Ъг&их fcraUJEnttsBes thoraciquas et. de trâs nombreux travaux
publica, SŢ;3cislement ces dernières années, sent assez
 - 186 -
rares, be diagnostic parfois est difficile, surtout chez
les sujets âgés. L'hématome, chez eisternie-rs,-pp-r-it
"a-orùs un traumatisme minime at s i b g é p a r f o i s * distance. Le
diagnostic est evidenent r^diolo^ique, enг la Symptomato-
logie clinique, en dehors dos hsmoptysies, n'ont p - s carac-
téristique. L'auteur, dans ce travail, présente 1-îs aspects
radiologiques et la possibilités du diagnostique différen-
tiel.
La valeur de l'examen radiolog'•aus, sst bien d é -
montrée par les méthodes classiques ot tomographiquas.

AfOHTUL S I HOLUL INVESTIGA 1ЧГЬШ JiAJIOLvAiïCB

COÎiILESCE IN PăHCIZA23A DlAG30oTICULUI LiäSIO'-iAL ii)
IRAUJ^AÏI3,'JLLE TOßAGSLUI

Conf.Dr.C.Coaan, Dr, A. Stan, Dr, Ge or ga ta Geor^escu,

йг.Ыцга Dimitriu, Dr.H.Dobrinov
Clinica de chirurgie toracică Bucureşti

- Iraumatismele toracice au crescut ca frecventă,

complexitate şi gravitate fapt ca impune un diagnostic le-
zional rapid şi complet pentru a putea indica la momentul
oportun tratamentul adecvat.

Autorii insistă asupra folosirii tuturor metodelor

radiologics standard pre cu-, şi a celor c»re utilize ана subr
stanţele de contrast pentru precizarea diagnosticului lezio-
nal.
Experienţa clinicii de chirurgie toracica din Bu-
cureşti, în domeniul tratamentelor traumaticelor toracice,
scoate în relief rolul investigaţiilor radiologics în pro-
 -ie? -
cizproq üia-nos ticului Xszion»l, atît în trauma tis cele scu-
ca, c î t şi- i n s e c h e l e l e a c e s t o r a ( Ьзmotor"x c o a g u l a n t , c a -
l u s vicios5 a u r 5 г o s , ruptură de bronhie cu stonosă conse-
^sivà).

I,' AirrO.H 3 î 1л aOLâ JDJS Ix^YäbTIGAi'IOüä

^.ALiiQLOjI^lijii GübiLEXi»! büüä i-äSüIüjäß LH! JIAVJÜÜÖIIC
Lj3I0;Ï:-;3L DAäo LS3 T:?A'ui.ATiai.:Sb THûiUCÏ4LffiS

Prof.^^réad Dr,С.Соыяп, Dr.A.Stpn, Dr.Georgeta

G-jcrjascu, ûr.!,.UT3 Diaitriu,Dr,H.Doorinov

Clinique da Chirurgie Thor?cique Bucarest

La fréquence. la complexité st 1*> gravité des

tiior.-iciqr.as ont ^usmeaté, ce qui impose un
j-i-Gacs tic lJsionnsl rapide et complet pour pouvoir .indi—
uusг noroît, optimum le tr?itenent adéquat'.-
L--S -atours insistent sur l'utilisation de toutes
les -éthodas radiolosiques standard comme sur les méthodes
avec dos substances de contrasts, pour préciser le diagnos-
tic lasionnsl complet,
L'expérience de la Clinique de Chirurgia Thora-
ciqus de Bucarest dans le dom? ine du traitanant dos trauma-
tism's thoraciques, mat en' evidence le rôle des investiga-
tions radiologiquss pour préciser le diagnostic lésionnel,
tant pour les. traumatismés aig'.a, que.pour leurs séquelles
(h&-ot©rax coagulé,c®l vicieux, douloureux, empiime, rup-
ture de bronche avec sténose consécutive).
 « las -

VALOAREA SZELGRAHILCK RADIOLOGICS I S

и а й з ж ь а тонА с о - HILUOÏ; A tis

û r . V . V a s i l e , ï r o f . Dr.ü.üi-=c3nascu, Dr. Gar t r u d a

K r ô i s l e r , F r o f . û r . Gh.Chipail
Clinica a I l l - a chirurgicală
I n s t i t u t u l de U s d i c i n ă ş i Farmscie Xaşi

A u t o r i i i l u s t r e a z ă p r i n c î t e v a e x e m p l i f i c ă r i im-
p o r t a n ţ a examenului r a d i o l o g i e î n ипэ1о f o r a e d e ' u r ^ e n ţ o
torsco-pulmonare. C a l i t a t e a e x a r e n u l u i î n f u n c ţ i a de con-
d i ţ i i l e t e h n i c e e x i s t e n t e ş i compatsn^a i n t e r p r e t ă r i i f-чсе
o b l i g a t o r i e explorarea o r i c ă r u i p o l i t r a u n n t i z a t . Cele nouă
ca a u r i p r e z e n t a t e s î n t c l a s i f i c a t e după m t u r g u r j e - n r e i .
Ele c u p r i n d : accidente e x t e r n e , l e z i u n i după e x p l o r ă r i în
scop de d i a g n o s t i c ş i l e z i u n i p r i n procese p ^ t o l o ^ i c e d i -
verse. i n s i s t ă î n l u c r a r e asupra ex=.3.enului r a d i o l o g i e
.repetat ş i a colaborării între cli.iicinn ş i s p ă c i ? i i s t u l
radiolog.

LA VAIiSUJÎ ISS ÜXPLOÜATIOHS iJAÜIÜLOöI^aiSa

DAKS LES UHGSîiCBS THOÜACO-HJJjLLOi'iAlRiäS

Br. Y . V a s i l e , Eraf .ßr.bi.Diaconescu, Br.Gertrude

. E r e i s 1 e r , P r o f . B r . Gh.Ghipail
Clinique c h i r u r g i c a l e I I I J n s s y

Les autours nous montrent par quelques exemples

l ' i m p o r t a n c e de l'examen r a d i o l o g i q u e s n quelques formas
• d'urgence t h o r a o o - p u l m o n a i r e s .
l e q u a l i t é de l ' e c a e n r T d i o l o g i q u e , en â â p s n d a a t
 - -

de t o u t e s l e s c o n d i t i o n s technique в e x i s t e n t a e t de l a com-
p é t e n c e de 1 1 i n t e r p r é t a t i o n , nous o b l i g e d ' e x p l o r e r t o u s
l e s "bléesés.
l e s 9 cas présentés sont c l a s s i f i e s d ' a p r è s la
1
m a n i é » d urgencet
- des a c c i d e n t s oxtexaeat
- des l é s i o n s a p r f s e x p l o r a t i o n s dane l e b u t
d ' é t a b l i « l e diagnostique;
- e t , des l é s i o n s p a r d i v e r s e s p r o c é s e s p a t h o -
logiques.
Dans l ' a r t i c l e on i n s i s t e a u r l'examen r a d i o l o -
qique r é p é t é e t s u t l a c o l l a b o r a t i o n e n t r e l e médecin e t
l e médecin s p é c i a l i s t e r a d i o l o g u e .

APORTUL Ш Ш И П Ш RADIOLOGIC ASUPRA 45 я

CAZU3I BS ШЗйнТА ТОЙАСО-РОЫЮЯАЕЛ (34 ÎZQLAIS S I
1 1 ASUCIATS)

D r . & r . S t e n c i u , Prof . S r . I . f o p D.Popa

C l i n i c a de c h i r u r g i e I I s i c h i r u r g i e c a r d i o -
v a s c u l a r ă Tg. ifaxe«
I n perioada 1 i a n u a r i e 19?0 - 30 i u n i e 1972 s u
f o s t e f e c t u a t e e x a m i n ă r i r a d i o l o g i c s s i tratamente chirur-
g i c a l e l a 45 c a z u r i de u r g e n t ă tor*oo-pulmonară, i z o l a t e si
asociate.
1 ) Traumatisme t o r a c i c e t p l ă g i p e n e t r a n t e făs& h i -
dropoeumotorace e i f r a c t u r i c o s t a l e £* f r a c t u r i c o s t a l e
f ă r ă hidropneumotorace 5; f r a c t u r i c o s t a l e ş l hidropneumo-
t o r a c e 13ţ p l ă g i p e n e t r a n t a torse»-pulaouB£e e i de. c o r d eu
 - X9t -

hidropneumotorace ş i hemoparic-ard 5; cneumoa::diis t i n p r i n

p e r f o r a b i s e s o f a g u l u i 2 ; f r a c t u r i c o s t a l e , hidro pnsumcto ra-
ce s i p l ă g i ale v a s e l o r mari 1; te m i i l i i a t a i a g i o.iaf г vjm«
t i c e posttroumatice 2.
i t o l i t r a u m a t i s c a . i n c l u s i v "1з t o r a c e l u i ; in^u-
natisme a l e c r a n i u l u i ( f r a c t u r i i da bază) :-;i tr-.-M-ti^r. tor-
c i c - ( f r a c t u r i de coaste ş i Iiidrovneumotor^c- ) 1; t r ^ u m fcis-
Ш abdominale, d i a f r a g m t i c e ş i de t o r a c e ( f r a s t u r i con talc
ş i hidropneumotoraae) 2; tramnatisna из .abd.1:-'^! ţ i t s r a c e
( f r a c t u r i c o s t a l e , hidropneumoto-aco) 2; t r a u n - t i s ™ j a l e
f e ţ i i ( f r a c t u r a de mandibulă) ş i a l e o ^ - c î l u i ( f r - с c u r i 1 de
coaste ş i hidropiieumotorace ) 1.
3 ) A f e c ţ i u n i de u r o n r ô tor-co»~bdJ3i:'"l-41 u l c ^ r
duodenal cronic hacior^isic cu 3dsm pulmonar rcsttr-::.-; f j.-/,io-
nel ş i ibdcnan 4cut cu tubarculosc; puliior-ir; и1езго-са 2.20ч-
s a ş i ca.v-jmoasii, r j s p a c t i v t u b e r c u l o z ă Jor^L ororJio_.:iounî
nică 2; stenoză m i t r a l ă decoat.ansatrl, cu. r s c i t ă , intji-nată
pentru r e c a l i b r a r s a v e n e i cave inf-.-r-ioare, cu рг_зило_сог--с-з
spontan ş i сапезг s - a s t - i c r s z e c n t , cu l a t - s n - j s puluori-^re
s e p t i c e m i z ş t a 1.
Sxamenul r a d i o l o g i e a f o s t f o a r t ? u t i l 1" !;oits
orjzurila,

L'AüeuHl' Д'ЕХАКЁИ 7<AM0LCGI.,;J3 JU? 13 OAS

D'UßGüITGE TÜOHAGO-FJL;..C:[AIriE (34 IÎ3GL&â i f 11
ASSOCIAS)
Dr.Gr.Stanciu, rrof , f l r , I , Бор .O.I-opa
Clinique C h i r u r j i c a l e I I e t C l i n i q u e Cardiovaaculaii
l î r g u -.uveş
Fendant 1.1.1970-30. VI. 1972 ont é t é e f f e c t u é s a:ca-
 - 191- -
_ia.-tr.ans c l i o l o - ş i q ' i e â e t tr-* i t é r a n t e s c r . i r u r c i c ^ l e e ga 4.5
в

1) '^дчдп t i s BIBS du t h o r a x ; p l a i n s pérîétmn.tes

л а з 'V/dropr.ouEiotor,4Ä a t l ' a b s e n c e des f r ^ c t u r c s des cûtas
65 f r a c t u r e s ds3 cfttas s-ms hydrapneumotor^x 5; f r - - t u r c s
a=a сб-Cis i't :vàr0!:ri3LLE0t0r=x 13; ï l = i e s r â a é t r - ^ t j s palmtj-
e t du. s o e u r -vac Iiydrooneuiiatorax e t h é - o p o r i c r a e Ş-,
l- TiO ar.oiû^ii i " sirin ^зг perfora "ion d'ossopiLaiçe 2; f r a c t u r a s
•.1.-.3 c ô t e s , uydropnoiiaotor-x e t p l r i - ï s des vaisseaux l ţ
r^-rr.ia OjriraSiL"t iqu3 гоз- tr-> u n - t i q u e 2.
2) £oli". r - T ^ a t i a c r s . elusiver:e-.*_t du. t h o r a x ; 'aïau-
itatisiso du сгЗпэ ( f r o c t u r s d î 1ч b a s e ) e t trauma t i s œ du
ther-o: ( rr->ctares 'Лзз c ô t ^ s , h / d r o p n e u n o t o r i x ) I5 trauma-
-iûOM.iiir.lj ciap:ira2c.''tiq:Le e t du t b o r ^ x С-fractures
.1-3 c ô t . s , hi'drocaauaatarnx) ?.; tr^iE.^tls'-3 d'-ibdonien e t du
"г.сг'-х ( f r a c t u r e s dss c î t 3 6 , hydropneuuoto г-!x) 2; tr=uma-
cl3L--3 de 1ч f " c e ( f a c t u r e i s n i - x i l s i r e i r f . ) e t du t h o r a x
( f r a c t u r a s dès c ô t i s , hydroçrij.^otor.-'.x) 1,
5) Affections d'iir-snca toj4.co-abdoülmlas iulcàre
ducaénplc chronique hémorragique ?vsc oodeoe puliaonaire
?pr£a t r a n s f u s i o n 1 ; abdonsn a i s u ' pvec t u b e r c u l o s e ţ u l a o -
n a i r c ulc3ro-c»s-iouse a t c ? v e r n s 3 , r e s p e c t i f tuberculose
bro.T.chorn?Ui.:onique 2; rétrécissэггеггЬ m i t r a l h o s p i t a l i s é e
T O U T г з с a l i b r a r 1я veine cive i n f é r i e u r s , avec pneuttotorax
s p o n t a ^ J 1; cancer g a s t r i q u e opéré avec n e t ^ s t a s e s pulmo-
n a i r e s s é p t i c e m i s a n t e â e 1.
L'exanen r a d i o l o g i q u e a tfté u t i l e en t o u s l e s c a s .
 - 192- -

СШРВЦиТАД! OLInlCU-BADIOlXXxZCB Itf VüLETELE

ТОНACICS
Conf .Dr.li.Ionesou, Dr. (ih. Crăciun, Dr.D.Ungureanu
(Clinica chirurgie I Cluj)
Conf.Dr.N,AndronsBou ( C l i n i c a de r a d i o l o g i e C l u j )

j * o perioadă de 15 a n i (1956-1970), l a un t o t a l
de 1.2U4 traumatisme t o r e c i o e de g r a v i t a t e m i j l o c i e ş i s e -
veră care au f o s t i n t e r n a t e î n C l i n i c a c h i r u r g i c a l ă Z C l u j , .
s - a u î n r e g i s t r a t 32 voie t e t o m c i c e , ceea ce r e p r e z i n t ă
2,66%.
Din p r a c t i c a a l i n i c ă t e e s e că voie t u l imprimă un
p l u s de g r a v i t a t e mai a l e s a t u n c i cîud e s t e a s o c i a t eu l e -
z i u n i endotoracice gazoase sau l i c h l d i e n e .
Le 32 de b o l n a v i cu voie t e *-oracice s - a c o n s -
t a t a t o I n s u f i c i e n t ă r e s p i r a t o r i e a c u t ă m a n i f a i t ă pe număr
de 24 c a z u r i , ceea ce r e p r e z i n t ă 4-3,44$.
Severitatea traumatismului в-a dovedit a f i î n l e -
gătură nu a t î t cu mărimea v o l e t u l u i , c i cu g r a d u l l u i d e
m o b i l i t a t e , precum e l ea a s o c i e r e a eu l e z i u n i t o r a c i c e s a u
extratoracice.
Dacă m o r t a l i t a t e a l a b o l n a v i i cu l e z i u n i e x c l u s i v
t o r a o i o e s e r i d i c ă l a 17,39%, l a p o l i t r a u m a t i z a ţ i c a r e au
g l l e z i u n i t o r a c i c e m o r t a l i t a t e a ajunge p î n ă l a 44%.
Localizarea ее a mai f r e c v e n t ă a f c e t s t e r n o - c o s -
t a l ă 8 au ante r o - l a t e r a l ă .
Examenul r a d i o l o g i e care s t a b i l e ş t e b i l a n ţ u l l e z i o -
n a l t r e b u i e executat cu a t e n ţ i e ş i d i n a m i c , a s p e c t e l e p u t î n -
du-se Hohiaba de l a un moment l a a l t u l p r i n a p a r i ţ i a com-
p l i c a ţ i i l o r endotoracice.
 - 193- -
17оил o r i c n t T * v.-ripautic.l î n traumatisme t o r a c i -
ca -r:i l i s t a b i l i r i - r i n d r o n e l o r f u v j t i o m l a с^гз 'iu
'.isi:-! -I.-:- ;:T.-.t î n conccr 1 cu g r a d u l de d i s t r u c ţ i e pa-
ri:: t.->l;l. »

V o - ï a s A iXO:« w-L-L-I' ICÜ-й AiUOLCùI ^LUS

jjjis vuiit'iL^j -i'joa A c l o u a s

Ü o ^ . J r . G . I t R i e a c u , Or.Gh.Crăciun, ö r . Э.ивдигезпи
(I-, 4 га C l i n i q u e dû C h i r u r g i a da C l u j ) ; Conf.Dr,
ArUronoscu (Cl'-r.i-vae da ^ a d i o l o c i e de C l u j ) .

Lors d ' u n inc~rv*-=Ile da 15 a r s , * l a I - é r a Clinique

Da Cî-.ir-j „ia C x u j , зиг un t o t - s i de 1 . 2 M traumatisii.03 t c r a -
ciqi-os û 1 .лп-э ^ r - ; v i t é moyenne e t a é v e r s on ч e n r e g i s t r é -32
v o l э з т а з th.cr-?ciquos (2,-3-j,.).
LT p r a t i q u e i r S a i c l e prouve qua 1л v o l e t t e 3st
encore i l u ô -^r^ve l o r s q u ' e l l e s e trouva !-ssocidc 3 des l é -
s i o n s cndot:.or.4Ciques .^naeusas ou bino * l i q u i d e ,
j ' i r 52 malad-js ; . r i s e n t a n t . d - 3 s v " . l o f c s s t h o r a c i q u e s ,
une i n s u f f i s a n c e r e s p i r a t o i r e m a n i f e s t a j s t c o n s t a t é e dnn-з
24 <43,44.;) d : s c?.s. •
L- s i v o r i t é du t r a u m a t i s a s s ' e s t montrée 3 t r e en
l i a i s o n ri.ur.ioulec.cnt =voc l a dimension ds l a v o l o t t s , зч1з
j i l u t e t ?V3C s o n degré de m o b i l i t é a i n s i q u ' a v e c son.' n s s o c i a - '
t i o n a iaa l é s i o n s t h o r n c i q u e s ou sxtrrtnor^ciques.
3 i l a e o r t n l i t é c'iess l e s o a l i d s s avec des 1-5«ions
exclusivïïir-ûnt fchoraciquss s ' é l é v e о'изчи'З l? t 39%» chas l e a
p o l y t r a u r a t i s é s présantn.-.t a u s s i des l é s i o n s thor"Ciqu:a,
c e l l e - c i ,-зп a t t e i n t 44;j.
La p l u s f r é q u e n t e localisation a p p a r a î t dans l a
 - -

region a t e тоо-о ost s i e ou b i n e a n t é r o - l a t é r a l e .

L'examen r a d i o l o g i q u e é t a b l i s s a n t l e b i l a n 14—
a i e n a l e x é c u t é de manière dynamique^ e x i g e une grande a t -
t e n t i o n , é t a n t donné que s u s c e p t i b l e s d ' e n t r a î n e r l e chan-
gement des ţ s p e c t s d ' u n moment 6 l ' a u r e .
La nouvelle o r i e n t a t i o n t h é r a p e u t i q u e quant aux
traumstismes thoraeiquee a pour fondement l e décelement des
syndrome a avec l e degré de d e s t r u c t i o n p a r i é t a l e .

VALUASBA IMVBSTIGrAEILüB BADIOLOGIGB IU

PBSCIZASBA INDICAÎIBI CHIHUBGICAIS III гакжтьш
lOBACICB
Conf .Dr. C.Comen, D r . " e o r g e t s ueorgasou, Dr.bura
Dimifcrlu, Dr.D.Zară, Dr.C.Ciulavu
C l i n i c a de c h i r u r g i e t o r a c i c ă . Bucureşti

A u t o r i i insiste, asupra c r e ş t e r i i numărului urgen-

ţ e l o r t o r a c i c e ş i asupra c o m p l e x i t ă ţ i i i n v e s t i g a ţ i i l o r ra-
diologics* examenele etondard f o l o s e s c s u b s t a n ţ e l e de c o n -
t r a s t introduce după n e c e s i t a t e p r i m t r a h e e , e s o f a g , p l e u r ă .
A u t o r i i remarcă f a p t u l că î n p r e s a n t tozacotomie
explora t o r i e t r e b u i e i n d i c a t ă extrem de r a r numai î n c a ş u -
r i l e de extremă urgenţă (hemoragii mari, poeumotorax s u f o -
cant) seu î n i m p o s i b i l i t a t e a p r a c t i c ă r i i investigaţiilor
r a d i o l o g i c e moderna.
Se a r a t ă rezultatele f i n a l e ale i n t e r v e n ţ i i l o r
c h i r u r g i c a l e î n urgenţele t o r a c i c e e f e c t u a t e după r e e c h i -
l i b r a r e a f u n c ţ i i l o r v i t a l e p e r t u r b a t e ş i pe d i a g n o s t i c e l e -
ziooale b i r » p r e c i z a t e eu a j u t o r u l i n v e s t i g a ţ i i l o r r a d i o l o -
gice modeme.
 - X95 -

LA VAL3LS. Ü33 H^o'i'IGW'ICilS iUUIGLQGIvtU3a

rOUH ji'I'ABbXă Ii' IKJJIOATXOT CiïIHUÎiiiiGAJjS DAjo LS3
L'.-iGürC25 ТаОНАИч.илй

V I r o f , оjré=jé Dr. С.Соьаа, Dr.Gaorget? Geor^esca, Dr.

Lura D i c i t r i u , ù r . D . 2 a r ă , D r . C . C i u l a v u
C l i n i q u e da C h i r u r g i a i î h o m c i q u e , Bucarest

Las a u t e u r s i n s i s t e n t s u r l ' a u g m e n t a t i o n du nom-

b r e daa u r g e n c e s tiLoraeiques e t s u r l a c o m p l e x i t é das i n -
v e s t i g a t i o n s r a d i o l o g i q u e s : examens s t a n d a r d e t l'utilisa-
t i o n dos s u b s t a n c e s de c o n t r a s t e I n t r o d u i t e s s u i v a n t l e
e s s , p a r I T t r a c h é e , 1*oesophage, la plèvre.
Les a u t e u r s r e m a r q u e n t qu' g u j o u r d ^hui l a t h o r a -
cotocia e x p l o r a t o i r e d o i t S t r e indiquée t r è s rarement,
seulement dans l e s c a s d ' e x t r ê m e urgence ( g r a n d e s hémora-
pneumothorax s u f f o c a n t ) ou dans l ' i m p o s s i b i l i t é da
p r a t i q u e r l e s i n v e s t i g a t i o n s r n d i o l o g i q u e s modomes.
On expose l e s r é s u l t a t s f i n a l s d e s i n t e r v e n t i o n s
c h i r u r g i c a B * : dans l e s u r g e n c e s t h o r a c i q u ^ s e f f e c t u é e s
a p r è s l ' é q u i l i b r a t i o n des f o n c t i o n s v i t a l e s p e r t u r b é e s et
aprâs avoir p r é c i s é l e d i a g n o s t i c l é s i o n n e l è l ' a i d e des
i n v e s t i g a t i o n s r a d i o l o g i q u e s modernes,

' bOüUICASl Ш0ХА0г1ИШНШ.Ю1ЧАЙЁ IIüaiATiä

i3üPA._ ш ^ у ц м ш з OKjaAïoaii . ţ s . з ю щ •
Conf . û r . ^ . ï b p ç e o u , . ü r . C . i i ä r b i n B a n u , __
Dr,Cornelia fopescu
C l i n i c a de x j a d i o i o ş i e S p i t a l u l D r . C a r o l ß a v i l l a
i ^ ^ o r i t a ţ e a , a u t o r i l o r d e s c r i u că a p r o x i m a t i v
d i n b o l n a v i i . 9 5 e r a ţ i , p e a f e c ţ i u n i e a o f e g i e n e p r e z i n t ă corn-
 - 19в -
p l i c a ' ï i i mediastino-pleuro-pulmonare imediata, d i n с т а
unele cu c a r a c t e r grav.
După. Lortat Jaoob complica i i ' . l a p o s c o b o r â t o r i i
nadiastino-pleuro-pulacnare dau o m o r t a l i t a t e f o a r t e mare.
A s t f e l 2Q% din c e i 995 de coln-ţ-vi a i s ă i сага au s u f e r i t 9
toracotûicis cu sau f ă r ă exereză osofariană» au p r e a a a t i t
complicaiii, d i n care multe grave sau f a t a l e .
Saegesse publică o. s t a t i s t i c ă in- care a r a t ă că î n
primele 30 de z i l e p o s t o p e r a t o r i i a avut o n o r t - a l i t s t e do
38%, în p r i n c i p a l p r i n c o m p l i c a ţ i i cardio-pulnonare.
Avînd î n vedere aceste•complica ţ i i cjira apar, ne
dăm seama de importanţa u r u a r i r i i e v o l u ţ i e i р о з t o j » r e t o r i i
ş i de u t i l i t a t e a exane^.ului r^diolos-ic, c^re de i'apt t r e -
buie să controleze z i l n i c s t a r e a plâiaîiului ş i я a e d i ' S t l -
t
nului. 1
Semiologia c l i n i c ă t r e o u i o să îndruma: sxanenul
radiologie.
IErebuie ş t i u t insă că nu t o a t e c o m t l i c p ţ i i l e p o s t -
o p e r a t o r i i au o reprezentare r a d i o l o g i c s de 1я î n c e p u t , i a r
unele imagini r a d i o l o g i c s au r e p r e z e n t a r e c l i n i c ă min-iuă.
Exaiasnul r a d i o l o g i e t r e b u i e să urmircpşcă î n p r i -
l l s 5-6 a i l e revenirea plămînului l a p a r a t e , apariţia
eventuală a pnnumoteraxului, a. hidropnsuœotor.axului, s ă ur--
märösscä evacuarea l i c h i d u l u i ş i - e ă e v i d e n ţ i e z e o s e r i e de
a l t e complicaţii modiaatlno-pulsonare счге pot тэгдо de l a
simple s t e l e c t a z i l pînă l a abcese sau gangrena pulmonare,
sau abcese m e d i a s t i n a l s .
Баеamotoraxul e s t e un aspect o b i ş n u i t dnpfc i n t e r -
v e n ţ i i l e pe e s o f a g , dar el,, t r e b u i a să se r e s o a r b ă ir. p r i -
mele .72 ore. Un pneurotorax r e z i d u a l , mai a l e s o j r e c o l a -
 - 197 -
beazä v î r f u l , t r e b u i e neapiirat a s p i r a t p î n ă l a reexpansiona-»
I
гэа p l ă r â n u l u i l a p e r e t e .
ü a s u d a t u l sau hsmotoraxul, r e l a t i v f r e c v e n t e după
a c e s t e i n t e r v e n ţ i i , r e p r e z i n t ă mad i i f a v o r a b i l e p e n t r u c u l -
t u r a m i c r o b i l o r ţ i d e c i a p a r i ţ i a unor c o m p l i c a ţ i i g r a v e .
Ap-riţia r a a o ţ i e i lichidisns t r e b u i e urmărită î n
s p c c i g l î n t r e ziua 3 з_Э| a 1д Г examenul r a d i o g r a f i e
trebuie a f e c t u a t a t î t în p i c i o a r e , c î t ş l î n decubit pentru
a e v i d e n ţ i a c a n t i t ă ţ i l e a i c i de l i c h i d p l e u r a l , •
Alte, c o m p l i c a ţ i i s î n t pneumopatiile acute domina-
ta'' de f e b r ă ş i t u l b u r ă r i r e s p i r a t o r i i , precum ş i a p a r i ţ i a
d i f e r i t e l o r a s p e c t e de a t e l e c t a z i e .
, Pneumonia ş i m?i a l e s bronhopnsuaûnis a c e s t o r b o l -
n a v i îmbracă u n e o r i forme s u p r a a c u t e ş i h i p e r t o x l c a care s e
t r a d u c r a d i o l o g i e p r i n o p a c i t ă ţ i micronodulare prezente mal
a l e s în j u s ă t a t e â s u p e r i o a r ă я с i m p u r i l o r pulmonare. Adesea
a t î t în- c a d r u l pneumoniei, c î t ş i a l bronhopneumoniei apar
ş i r e a c v i l l i c h i d i e n e bine e v i d e n ţ i a t e -pe r a d i o g r a f i a de
profil.
A t e l o c t a z i i l a pulmonare s î n t r e l a t i v f r e c v e n t »
după ?nast0K0zele ea o - s a s t r i c e i n t r e tor-scioe, d a r extfcem
de r a r e după e s o f a g o p l a s t i e procedeu G a v r i l i u .
C a r a c t e r i s t i c a a c e s t o r t i p u r i de a t e l e c t a z i e e s t e
d i s p a r i ţ i a l o r l e n t ă , uneori depăşind 2-3 s ă p t S a î n i .
C o m p l i c a ţ i i l e n a d i a s t i n a l e s î n t dominate de abce-
s u l M e d i a s t i n a l produs p r i n d e h i s c e n t a s u t u r i l o r , de a l t f e l
d e s f a c e r e a unei anastomose î n m e d i a s t i n , acb.ivglează c e l mai
adesea cu e x i t u s (L. Jacol>),
Diagnosticul radiologie a l dehiscenţei s u t u r i l o r
 - 19в -
c-sto dominai; da a p a r i ţ i a i*..?"jinilor h i ^ f o ^ c r i c s euro nu
•uicauia cc.-v'v-r.ditr cu. da - o r л 3to;j3Cui-J. ti"-:;- in
'to~"Ca in —ns îj« .:ыо—.^s'riea«
i ; . ' : . ' G ; ' . i i Ivii. 'bor"'с':- ca c o v - . I i c ' Iiis
:
.. -J л - i c i n u v i n t e d e v i n a u rou da vr^ c i n a t î n e n - u l dlLu—
.iui.".I ?cl.Lc.~ iciî"na CIL FCIOV -Î.zi ' . ' - V U I L . i IJ—

!
LVJ* 1.:-, ; . ; i Lo^ii'.' 1 т к c;---3 a-vL »r.saa i.
hiaro-oric:..
лл\ - c j i L ' - î c-!'i>Lrr.'iC-b".'-.? Г'-î o^'.V'î i i 'rin v i -

t y ö i i."i -"'-n cu lr.iJ.odai.'

•' o c . ; - i i c - ^ i ? г,-. - o» c-j.f t . d i i - t - r : - » , unj-li
j'-fc-jrica tr.-.зг. i ; i t r ^ t o r - . c i a с г з - r o i a c h ; r.vn dijLV.nsio
1
!;ùIcurïrL r a - o - i - o s i - i r - tai i i n^i jault "în;. isr.i p u ţ i n
A^г-j- \.з ' i à ^ n r 'isri'-'T: ş i ro-!-- Li r e -
cunoscute 1? r p - i i o ^ c o p i c a l tcr">£3ii*i.
i i "i'-'i";: n o a i i i c ^ i - l l a r anun „'л! Zi. aù
- i i i n t i t elogiul fula€ti»r s i эоЁ* seinul âL'dinatinal,' coiuplica-
ţ i i p o s i b i l a , dar r e l a t i v p u ţ i n îroeveivfce. diipă i a t o r ^ a ; i i i a
"PS OSOfßS.
Ьл ü:a sa ca l o r d e s c r i s a maifcUS.'coacideiSio. da o s e -
b i t de u t i l examenul radioscopie afe atu,=iţ • î n p r i n e l e 7 z i l e
l a bolnavii cu in'^irvenvii ops.ret.orlV şe ^fcpfas, f i-tad sin—
jurul а я ш cars po?>te st-, evidenţia ari éod i f ' i c ü r i l e t o r a ç o -
.vlsuro-a? -ii^.stir^le, îr. fîx-LC :;ia de. ac&sta i t c d i f i e & r i p u t î n -
i u - c e ceaduce t e r a p e u t i c a b-^iaavnltti. .
 -199-

iiSDi^sTitiiacii-puiÄß^ASS чз^тшита® roiai-

•мьада ;:ДСН ОГЗЙА'-ГСШ^СГЗЦ Г И Д А Щ Г Г В К AH ива

Conf .Dr, Popesou») ü r . C. i l r g i n e e n u ^ D r . Cornelia

• Bopesou
K l i n i k f ü r r & i t g e n o l o g i e S p i t a l Dr.Carol Davilla

Der eröszte- l è i l - d e r Autoren s t e l l e n f e s t , dasz

з а etwa a l l e r an Beschwerden d e r S p e i s e r ö h r e o p e r i e r t e n
Krsrkan u n m i t t e l b a r e m d i a s t i n i s ö i - p l e u r o - p u l m o n S r e Kompli-
k a t i o n e n , von danan e i n i g e von schwerer îïotur» f a s t z u s t e l -
len sind,
iiafth b o r t a t JakOb ergehen .postoperative aedi-<s-
fcinisch-pleuro-pulmonffre" Komplikrtionen e i n e s e h r höbe S t e r -
b e z i f f e r . So 'diesen 28% s e i n e r 995 Kranken», die an Torabo-
t o a i s mit odüjf ohne Bxereşe d e r S p e i s e r ö h r e e i ţ t a n . E o a p l i -
k a t i o n a n a u f , Von denen v i e l e e i s e n schweren oder f a t a l e n
Verlauf h a t t e n .
Ssegesse v a r ä H l e n t l i c h t e i n s s t a t i s t i k , aus d e r
h e r v o r g e h t , dasis e r i n den e r s t e n 30 Tagen r ä c h dem a i e - '
- r i f f eine S t e r b e z i f f e r von. 38% zu v e r z e i c h n e n hatfce»hcupt-
3 S c h l i c h з1а Eolge von Kbnplikationen. an Harz und l u n g e .
. . tma d e a a u f t r e t e n d e n S o j ^ l i k a t i o a s n . e r g i b t s i c h
d i e ','i i c h i g t e i t d e r K o n t r o l l e des postöpe r a t i o n e l l e n Ver-
l a u f e s und d i e HttfczlichkBlt d e r rttotgenologischen Untersu-
chung, d i e e i g e n t l i c h t 8 « l i e h d e n Z u s t e n d d e s Lunge and des
Madiastlas fôbèrprHfen s e i l t e .
Die k l i n i s c h e Semienolegie s a l i d i e . röntgenologisch
Untersuchung e i g e n t l i c h a n l e i t e n .
 - — aev —

Es ist; aber zu b e a c h t e n , dr.sz n i c h t л I I a postope-

ratoria-слеп Komplikationen von <luf "=ns P n e i n r ö n t h e n o l o ö i -
schen 3 i l d e r n nur unbedantsnde k l i n i s c h » B i l d a r o n t i p r e c h e n .
Die röntgenolOEis che Untersuchung сизз e i g e n t l i c h
i n den e t s t e n 5-5 Tagen d i s ZurücMcornnsn d a r ' Iurijo r-n d i e
"Sand, dns e v e n t u e l l e A u f t r e t e n des ïnaumothorax, des Ilydro-
pneuraothor?x sowie d a s Ausscheiden d e r F l ü s s i g k e i t v e r f o l -
gen und eine Riehe von anderen jasdiastinisch-puliaonären
Komplikationen, von e i n f a c h e n A t e l o k t a s i e n v i s zu Abszessen
oder ininsengangräne, oder m e d i n s t i n a l e n Abszessen, f e s t s t e l -
len.
Der Pneumothorax i s t zwar e i n s ^ewobnllcua jLr-
scheunung nach E i n ä r u f f e n an d e r S p e i c c r S r o , f-B'-;r e r EUSZ

i n d a r e r s t e n 72 Studen r e s o r b i e r t werden. 3 i n v s r b l i c - i o n j r
Bieumothorax, besonders wenn e r *n dor S p i t z e к и з з unde-
d i n g t b i s zum 'tfiedeausdennen der Lun^e b i s d i e '.Tand чи±-
gesangt werden.
Das Exudat o d e r der Hemothorax, varliiltnisciuszis
h ä u f i g nach E i n g r i f f e n d i e s e r Art, b i l d e n ö ü n s t i s o Nähr-
böden f ü r .'.dkoobenkultuien und können f o l g l i c h zum a u f -
t r e t e n von schweren Komplikationen f ü h r e n .
Das A u f t r e t e n d e r l i c h i d i e n e ä s a k t i o n ausz b e s o n -
ders zwischen d a m 3 b i s 7 Tas v e r f o l g t warden, und d i e
röntgenologische Untersuchung musz sowohe im s t e h e n , als
auch i n dekubit d u r c h g e f ü h r t . w e r d e n , damit auch k l e i n e Ьзгь-
gen von E L e u r a l - f l ü s s i g k e i f a s t g s s t e l l t werden Iconnon,
Als andare Komplikationen können akufcs Easunopa—
t i e n - auf i r Bt ea, b e h e r r s c h t von F i e b e r und ^tmungsstörunssn,
sowie verscheidene F o r t a n von A t e l e k t « s i e .
 Die Ihawaonie und vor allen, d i e Bronchopnaujaoaie
ш ooi d i e s e n Kranken sannchamal überakonte oder h i p e r t o x i -
que Forcen «nachasn, d i e s i c h r ö n t g e n o l o g i s c h a l s fclliiümo-
Lr:e ToCibunjen, v o r allem i n weisen l a s s e n . Häufig Crotan
Lchidi-зпо a s a k t i o n s n mrf, sowohl im HEhmen d e r I-noumonie,
Ls ~uch d e r Bronchopneumonie, vor a l l e n auf HButgsnoildam
Fr of i l gut f e s t s t e l l b a r .
Die pulnionören Atelskfcasien e r s c h e i n e n v e r h ö l t n i s -
ä s z i s h ä u f i g Anastomosen, hingegen. überaus s e l t e n i n Folge
on Z s o f p g o p l a s t i e nach dem Gavriliu—Terfahren.
Eentzeichnand f ü r - d i e s e , Aoten von A t a l e k t . i s i e i n
s t i h r n l l a a ö h i c h s s Verschwinden,mitunter e r s t n - c h über
- 3 .vociian.
L a d i s s t i n a l e Komplikationen werden b e h e r r s c h t vom
s d i a s t i n a l a b s s e s s , v e r u s a c h t durch ansonsten e n t o p r i c h t
яй Auslösen a u f b r e d i e n e i n s r Ansstonoss mei3t dem E x i t u s
L.Ja^h).
Die r ö n t g e n o l o g i s c h e Diagnose d e r wird b e h e r r s c h t
urch i n s A u f t r a t e n von h i d r o a e r i s c h e n B i l d e r n , d i e n i c h t
,cn i n den Brustkorb eingesogener! SuftkaniEKrn während a s o -
;?.strieben Anastomosen zu.verwechseln s i n d .
Die i n t e r t h o r e f c a i i s c b e mit m e d i z i n a l e n Kompil-
a t i o n e n i s t sewer f e s t z u s t e l l e n im F a l l e serolichiüischer,
iventuell hepatischer D i f f u s i o n e n ' ist lunganhiheraum, denn
Lio F l e u r s l s l ü s s i g k e i t v e r S e c k t h ä u f i g d a s hid r o a e r i e c h e
5ild,
I n diesem B a l l e s i a f g e z i e l t e Hîîntsenaufnahmen und
ror allem bipiodoluatersuchuDsea nötig»
3 i n e unbekannte Komplikation i s t das Ausdehnen.
 - 2- -
des i n t e r t h o r a k a l einessossnon' liasenbeuta I s , der durah
Distension uehr odsr coeni£-*r scvj-зге iiorz-Ateahosch-.var а-зп
-verursacht.
Solche Leiden vorschroinden a l ^ ä h l i e h und können
anlasalich. d e r rSatgonnologischen Untersuchung d ; s boust-
korbes f e s t g e s t e l l t werden.
Aus z e r den genannten. Vorsnderua£cn wŞren noch da.
LungSensdem und das n e d i a s z i n a l e Zafisen zu erv/ähncn,aöjli-
ehe Komplikationen, die aber nach E i n ^ r i f f o n an dc-r o j . s i s s -
röhre v e r h s l t n l s a ä s z i g s e l t e n a u f t r a t e n .
Auf Grund des oben Beschriebenen s i n d ".vir der An-
s i c h t , dasz die i n den e r s t e n 7 T^sen vor^-nonsene r : n t : j a n o -
l d g i s che Untersuchung arch E i n g r i f f e n an des Speiseröhre
überaus n ü t z l i c h s i n d , d-> s i e d i s einzige Untersuchung i s t ,
die s i e Eßdi^.srinalen-pleuro-tharak^len Verändaungen f e s t -
s t e l l e n kam, um auf Grund d i e s e r Veränderungen d i e î h s r s p i o
d e s Kranken zu l e i t e n .

- ДТЭДМОЕАШП AOUTS DUPA OTïSiïVSKTII CIliaüHGICAbB

ABDCàlHAES
û r . loan Jocu
C l i n i c s de r a d i o l o g i e . S p i t a l u l . D r . I .
Ceptacuzino - Bucureşti
Bieumopatille .acute p o s t o p e r a t o r i i s e c a r a c t e r i -
zează î n numeroase c a ş u r i , p r i n t r - u n debut b r u t à l , manifes-
t a t p r i n dispnee, cianoză, f e b r ă , d u r e r i t o r a c i c e , tahi'cari
d i e , Erin t a b l o u l dramatic sub care manifestă, i n s t a l a t de
' o b i c e i la 24-72 ore după e f e c t u a r e a i n t e r v e n ţ i e i c h i r u r g i -
c a l e , îmbracă a s p e c t u l de u r g e n ţ ă , n e c e s i t î n d o e x p l o r a r e
 - 202- -
-..iac* s t a b i l i r e a .diignosticului ş i aplicarea t r a t a -
. .'-«i'iui. i n c.od oţ,--rntiv.
IE. Ô T P B I L I R E N d i a g n o s t i c u l u i , «xanenul r a d i o l o g i e
_"£• o v - l o " ci-.:j3?bită, 3Viden;iirid a s p e c t u l d e opacitate
d'. \ i p . - j ^ i n ^ r s-iu l e b o r , f s r ă m o d i f i c ă r i volume-
- i"-: из -r; cin-'-tata l a n i v e l u l s c i z u r i l o r . diafragmu-
. ii, 'j-jaii-lor i i - d i - s t i n ? l e .
î^tc^c-nia d s t e complexa, f i i n d i n c r i m i n a ţ i о в е -
<I.s f n c u o r i î n r - ţ c o r t cu a n e s t e z i a ş i i n t e r v e n ţ i a chiras-
j i c r l d , circi.'^.fc^rJ/jie p a r t i c u l a r e ale s t ă r i i p o s t o p e r a t o -
rii., I.-» c?rs acsugă e v e n t u a l a c o n d i ţ i i f a v o r i s a n t e p r e -
-i-ente ii.tarvi.' 1 -t;iai.
Lucr-r^r? j c e s i n t ă o b s e r v a ţ i i r a d i o c l i n i c e de
•r--.uaorntii p o ü t c p a r e t o r i i , f i i n d d i s c u t a t e circumstanţele
"u inpt.^l'!гз, s c . î a l i t ă ^ i L " c l i n i c s , a s p e c t e l e r a d i o l o g i c e
: i ^rôblccal-i ce dL^anostic d i f e r e n ţ i a l cu s t a l e c t a z l i l e
;.Oi3taperatorii f i cu i n f a r c t u l pulmonar.

ЫИ K&IÏÏJÛÏAÏHIES AIGÜES AJEES3 IES HfXEHVBlTIONS

СЯГШйКАЬйБ A£DOklHAÏ£S
û r . l o a n Jocu
Cliniq.ua de r a d i o l o g i e L ' h ô p i t a l " D r . I ,
Gantacuaino" Bucarest
1
L autour p r é s e n t e l e s a s p e c t s r a d i o l o g i q u e s dea
lineuiaopathiea aisées, survenues dane l ' é t a t p o s t o p é r a t o i r e
вргЗз l e s ' i n t e r v e n t i o n s s u r l a r é g i o n abdominale»
,. Dans c é ' t r n v * i l „ a a s ' i n s i s t a s u r l e s a s p e c t s é t i o -
patho^eniqua e t s p é c i a l e m e n t s u r l e d i a g n o s t i q u e p o s i t i v e
et différentiel.
 - 203- -

SZA^iUb ÄADIOLQGIG IH UaGSïlïSEâ O.a.L.

ВЙ1ЕЙШ1АТЙ ÜE CCHFI STÜAIKI üSCj? AGQ-'I'iîAiîi20—
ВЯ0И31С1
Dr. Iaau D i m i t r s s c u ş i P r o f . D r . S t . Surta3
Clinica radicală I I Şi c l i n i c a О.З.Ь. C l u j

Corpii s t r ă i n i a s o f a s o - t r a h e o - b r o n ş i c i - r x i n na- '

t u r a , l o c a l i z a r e a ş i c o m p l i c a t i i ' l o 52:1arate - oca s i o n s a z ă
f r e c y o n t u r g e n ţ e care pun adesea сгоЫзве d i f i c i l a de
diagnostic ş i tratament.
. Autorii analizează valcarsa practică a exploră-
r i i r a d i o l o g i c s . d e d u s ă d i n urmărirea c e l o r 449 c a z u r i i n t e r -
n a t e ca u r g e n ţ e l a c l i n i c a O.B.L* d i n C l u j , î n u l t i m i i 25
s n i . Ei a j u n g . l a concluzia că î n a s t f e l de î m p r e j u r ă r i
examenul r a d i o l o g i e r e p r e z i n t ă o i n v e s t i g a ţ i e d e o s e b i t de
u t i l ă , l a c a r e nu t r e b u i e s ă s e r e n u n ţ e , d e o a r e c e p s r m i t e
— d i r e c t s a u i n d i r e c t - s ă s e precizeze* e x i s t e n ţ a , n a t u r a ,
forma ş i d i m e n s i u n i l e c o r p u l u i ' s t r ă i n ; l o c a l i z a r e a , poziţia
ş?.. - i t u a ţ i a topografică.; "complicaţiile p r i l e j u i t e de p r e z e n -
ţ a corpului s t r ă i n , s a u / ş i s t ă r i patologice.preexistente şi
ignorate.
I n f o r m a ţ i i l e r a d i o l o g i c s o b ţ i n u t ă î n a s t f e l de
circumstanţe l ă r g e s c "marginsa de s e c u r i t a t e " . E i s c o n t r i -
buie l a a l e g e r e a ş i - i n d i v i d u a l i z a r e a . c o n d u i t e i t e r a p e u t i c e ,
precum ş i l a p r e v e n i r e a unor p o s i b i l e a c c i d e n t e . In c u r s u l
manoperelor de e x t r a g e r e a c o r p i l o r s t r ă i n i r a d i o p a c i , e x a -
menul r a d i o l o g i e uneori p o a t e s ă aducă unele з a r v i e i i ; d u p ă
înlăturarea corpului s t r ă i n e l serveşte la aprecierea
obiectivă a r e z u l t a t e l o r ş i l a evidenţierea p o s i b i l ă a
 a* -

unor eventuale c o u p l i c a ţ l i r e d u t a b i l e (perforaţii).

IiraûïïICIfiiïA ACUTA &£ЗРГаА'1'СЙГШ IN M3TASIAZELE

im.CuAHS ALS CGaiQEPlTELIOkUIiTI

(Consideraţii clinico-radiolo^ioe în legătură

cu 2 o b s e r v a ţ i i p e r s o n a l e )

Dr. IT. Nico l e s c u , Hr. S t . I>&diu, Dr. M. Leonascu,

Dr. IruşcS Gabriela
C l i n i c a de b o l i i n f e c t i o a s e Colentina

A u t o r i i r e l a t e a z ă 2 es s u r i de e a r i o e p i t e l i o m ou
M t " . e t a s e d i s o s i n ^ t e pulmonara i n t e r n a t e î n C l i n i c e de
b o l i i n f e c ţ i a * s e Colentina cu d i a g n o s t i c u l de s e p t i c e m i a
postabortua.
Ambele bolnave au p r e z e n t a t la i n t e r n a r e fenomene
de i n s u f i c i e n ţ ă a c u t ă r e s p i r a t o r i e , i a r examenul r a -
d i o l o g i e a pus î n e v i d e n t ă f o c a r e m u l t i p l e nodulare d i s e -
ninp.te î n ambii p l â m l n i , cu a s p e c t p s e u d o i n f l a m a t o r c a r e au
r i d i c a t , p r o b l e a e d i f i c i l e de diagnostic..
I n t r - u n prim c a z , t a b l o u l c l i n i c dramatic pseudo-
s a p t i c e n i c i i s t o r i c u l b o l i i î n r e l a ţ i e d i r e c t ă cu un " r v o r t
s e p t i c " , dntale даconcludente a l e examenului g e n i t a l r e p e -
t a t ş i a s p e c t u l r a d i o l o g i e a l f o c a r e l o r pulmonara c a r e evo-
cau un proaea d i s e m i n a t i n f l a a e t a r n e c r o t i c , au f ă c u t Impo-
s i b i l d i a g n o s t i c u l c o r e c t l n t r p v i t a a . Sumai examenul a n a -
tomo-histopatologic necroptic a c l a r i f i c a t diagnosticul.
I n a l d o i l e a c a z , du asemenea ca t a b l o u l c l i n i c
jBcudosepticemic după a v o r t provocat,' examenul r a d i o l o g i e
a d e c e l a t a d e n o p a t i i m a r i tumorale a a d i a s t i n a l e ( a s p a a t mai
 - 205- -
r a r î n t î l n i t î n c o r i o e p i t e l i o m ) » s o c i " t e ca. f o c n r a p-ranchi—
matoase de t i p poeudoinflamator, e r e de l a început a U r i d i -
c a t ş i suspiciunea de metastaze î n c - d r u l u n u i c o r i o e p i t e -
liom. Biopsia unui ganglion s u p r a c l a v i c u l a r a confirmat d i a g -
nosticul. .
Se f a c ample c o n s i d e r a ţ i i c l i n i c e ş i r a d i o l o g i c s
de d i a g n o s t i c d i f e r e n ţ i a l cu o s e r i a -da i n f o c ţ i l ( s t a f i l o -
cocice, Ъ а c i l i i gram ne (ia t i v i , t u b e r c u l o z ă , i n f e c ţ i i f u n ^ i - •
ce e t c . ) p r i n s i m i l i t u d i n i l e p r e z e n t a t e , c a r e p r e t e a z ă l a
c o n f u z i i de d i a g n o s t i c .

ACUTB BBSPIRATOHT FAUUflS ITÎ Î.UNG LSTHA32ASI3

ог TUB CH0HIÛBPITR3LIUÎA

( C l i n i c a l and r a d i o l o g i c a l c o n s i d e r a t i o n s on
two p e r s o n a l o b s e r v a t i o n s )

JT.Nicolesou, S t . D e d i u , Ц,Lsonescu, T r - ş c t Ck'ïriala

from t h e i n f e c t i o u s d l s e e s e s C l i n i c s - Colantina

The authors d i s c u s s about 2 chorioepitheliuE* 3 a s e s

- with l u n g . g e n a r a l i s e d m e t h a e t a s i s - admitted i n the I n f e c -
t i o u s d i s e a s e s C l i n i c s Colentina - with the. prelimminaiy
d i a g n o s i s of septicaemia p o s t a b o r t i o n .
On admission t h é two women were v e r y g r a v e l y b o t h
with acute r e s p i r a t o r y f a i l u r e s the Вас.examination r e v e a l e d
many nodular f o c i throughout b o t h l u n g s , s u g g e s t i n g t h u s , a
pseudo-infianmatory p r o c e s s , r a i s i n g t h e r e f o r e many d i f -
f i c u l t i e s in diagnosis.
I n the f i r s t c a s e , t h e a c c u r a t e c l i n i c a l d i a g n o s i s
w a s n ' t p o s s i b l e , t h e whole s t a t u s of t h e p a t i e n t suggested
 - до—

a p s e u d o - s o p t i c e a i c p r o c e з з b e s i d e a h i s t o r y of s e p t i c a b o r t
fcion .vith. uonconcludant d ^ t e s a t t h o s o n i t a l examinat i o n s .
The c h a s t f i l E S showed d e n s i t i s s o v a r both lung
"i-alds -,vhic?L wara c o n s i s t e n t v;ith a g s n ^ r - i l i s e d n e c r o t i z i n g
- inflammatory p r o c e s s .
Only t h e p a t h o l o g i c ax^min^tion, иpossible
the diagnosis.
I n t h e sscond cnse, t h e sţutnors a i t th-з s a o psou-
do—septica .:,ic p i c t u r e i n c o n n e c t i o n with n s e p t i c - a b o r t i o n
( i n h i s t o r i c a l P ^ s t of t h e p a t i e n t ) .
ï h a йх.З^ЯЙА.ПЯ1;1оп r e v e a l e d A tumoral СМЕВ of
l l r . j h nod-js i n t h e - mediastinum (a v e r y unusual i ' e i t u r e of
t h e c h o r î o a s i t h e l i u a . ) and м п у parenchic'-stous f o c i pseudo-
i n f l ^ a m p t o r y l i k e which r - i s a d t h e p o s s i b i l i t y of ç h e r i o -
spithelivim ffiethastnsis.
The b i o p s y Of p s u p e r c l a v i < r - l = r lynph node ;
clcinr t h e fli.-'jnosis.
ï h i a u t h o r s str-sss on t h e necessity to d i f f a -
r c n t i a t e t"::is i l l n e s s f r o 2 t h e g e n e r i l i z s d inf j e t i o n s
(.;ith staphylococcus, ^rna negative t n c c i l l u s , tuberculous,
r ^ m j a l i n f e c t i o n s ) which илу l o o k v a r y liiia t h i s condition
-vid thus t h e d i ^ - n o s i c vary d i f f i c u l t .

TALOA-bA STttiSaUIiJI iiADIGLOGIC Id ffiäü^OTv^XUL

Й1ШШ
Dr, lQ=n JOCU
Olinicn de r s d i o l o j i c I . I î . F . j p i t ? l u l
"Dr.I.Cant.'cuzino" Bucureşti
Urgenţă m e d i c o r - c h i r u r a i c a l ä , pneumotor^xnl spon-
Ь-эп s e a a n i f s s t S . b r u s c l a рэгзо^пе î n s t a r e da s ă n ă t a t e
 - 207- -
aparentă p r i n a p a r i ţ i i u n e i d u r e r i t o r a c i c a put. rr ".ce, î n -
s o ţ i t ă de d i s p u s e . Survins predo^in-nt In b.'îrb--.i, i"._nd
•incriEinsto o s e r i o ds c i r c u l a b?n;c Г- v a r i a n t e : Г.
crescută a t r a u n . ? t i a ^ a l o r , i n c i d e i i r i d i c a t a , n ürocliopa-
t i i l o r crojiice o os t r u c L i v e .
Examenul r a d i o l o g i c are o v a l o a r e pri^oi-Iîn
stabilirea diagnosticului, a x p l l c r - ^-ic--nis:.uiu:. pro-
ducere, precum ş i î n a p r e c i e r e a t - j r . c i i e v o l u t i v ; ^c^.s—
tuia.
Explorară f rad io l o g i c ä ovidar.'/ia aé pros * V" a c r u -
l u i î n c a v i t a t e a p l e u r a l s , i s p e c t u l J.ib^r s a u brila- ^î
pneumotomxului, gradul ;e colnb?ro a pLT-minului ir. r-^.'.rt
cu c a n t i t a b e a de a e r pLtrunsă î n c a v i t - t . a pic. u r a l , . ^ p l a -
sarea c o n t r a l a t e r a l s a o r c a n e l o r ~:r.'.i-,stinale, •• i';i-!
unui r e v ă r s a t licbidiTE. p l e u r a l .
Analiaa r s d i o à ' r a f i i l o r f u r n i z < i з s ă , î n t r - o cc-ria
de c a z u r i , i n f o r m a ţ i i p r i v i n d шэса-.ir^ul de r. p l e u -
r e i v i s c e r a l e . Lezluns? p o a t s f i s i u r . i t a parenchisator. cub-
p l e u r a l (bulă de emfizem, l e z i u n i tub.-rculoape л a- tuber-
culoase) sau p l e u r a l ( l e z i u n i t u b e r c u l ^ - s e , t u m o r i , r a i n i e s
secundare). Trebuie s u b l i n i a t însă c.:', î n t r - u n nuu-ăs nare
de c a z u r i , nu p o t f i d 4 c o l ° t e l e z i u n i să oxpliea pro-
ducerea pneumotor.axului.
I n a p r e c i e r e a f i e c ă r u i caz t r o o u i e sii no ^ibü î n
vedere v î r s t a p e r s o a n e i r e s p e c t i v e . La t i n s r i , de o b i c a i nu.
depistăm l e z i u n i care să p o a t ă să f i a i n c r i m i n a t e î n p r o d u -
cerea pneumotoraxului, d s t e p r o b ş b i l vorba de ruporaa unor
bule de emfizem s u b c o r t i c s l e .
ba b ă t r î n i , i n s t a l a r e a unui pnsumotorax poate s a
 - 208- -
o c o a p l i c - ţ i s a unei brorJiopgtii cronica o b s t r u c -
t i v e , liu t r c l - u i s or-icü coc; Lbilit-^ton unor a e t n s b ^ z s ,
^•.«biit^.vilo .*voIu.!.iva gis pniuniotorsxului. spon-
t.-va l ' i nurticW.-e c l i n i c - j i r a d i o l o g i c . J v o l u ^ i a f a v o r a -
". ao tr-àucc- ^.riu tandir.3-1 sr. rû r s e x ^ a i i s i o m r e rapidii a
. i j . u l u i со!чЪ=т;. u l a p o t r i v ä a v o l u ş i a n e f a v o r a b i l ă s e п я -
c l i n i c > r i n -сс~л£иягс:л d i s p r e s i , i a r radiologie
:.rin ^ăr-ii'.r: jr-i^iv? я c n n f c i t ü t i i d s a a r d i n e n v i t a t e n
rn. - с с с п Ь л г з ч d s p î a s ă r i i c o n t r a l n t a r a l - э a or-js-
nolor
es t i c u l dif-7. reni; r ^ d i o l o ^ i c v» .ives î n v s -
•i.-гй r o o i ' c i l i t ' î t c a e x i o t o i î e i u n a i buio s i e s t e de eofizea»,
niii^t "s.'-ri^n. s ii'.-nit, c - r e î n s ă nu s e î n s o ţ e s c de mani-,
C e s l ^ r l l j c i ir.ico d c s r - t i c c î n t î l n i t e î n c--.z d e pcouaoto-
r-:c sïû:,l.rn.

v i o l o n t i i ..in pneunotor^x impune d i a ß n o s - .

r i c i n i j . i f - . : r . : 1 cil i n f a r c t u l p u l a o n a r , i n f a r c t u l miocar-
iia, r.l^ur^sarofibritiorsü.
* Luc:?? es 3 pr-ozintfi c a z o n i de p n e u c o t o r a x s p o n t a n
a^.iirut-î î n d i f j - r i t e c i r c u m s t a n ţ e ( l a t i n e r i , l a persoane cu
"oroniiopatii c r o n i c a o b s t r u c t i v e , în" c a z u r i d e ssetastaze e t c J
-smlisînd aspectele clinice, radiologics ? i evolutive*

LA VAItäUR И ' Ш Л SADIOIOGI'^US DANS LB

ßaü.MiTHOSAX аюьгсАйВ
Dr. l o a n LTOCU
C l i n i q u e do r a d i o l o g i e L ' h ô p i t a l Dr I .
Contpcazino B u c a r e s t
L*r>uteu.r p r é s e n t a l e s f e c t e u r s e t i o p a t h o g e n i q u e
d^ns l ' a p p a r i t i o n du p n e u a o t h o r a x s p o n t a n a , l e s a s p e c t
 - 209- -
cliniques e t radiologiques *>ussi que los problâmis du d i a g -
nostic d i f f é r e n t i e l ,

STUDIU 0LINICÛ-3ADI0LCGIC AÖUA--!A

Iüli-GIIAKE Г.) Iii TOXIC A TI А АС1ЛА OU CLOü

Dr.Gh.Qobrinsscu
S r i t e V l u n i f i c a t -51 . . u n i c i p i u l u i ,
Ghc о г ghiu- "Je j
Acţiunag c l o r u - u i ьчеоз subaii-n'.ü cu г;с'-1г.о::сити
p r o p r i e t ă ţ i i r i t - j n t - s u f остnte asupra -^i ? ticlui гза/ ir--"tor
î n c o n c e n t r a ţ i i caro depăşise 30-100 d u r / W ЧОГ, duce
l a sprifcia i n t o x i c a ţ i i l o r a c u t e . In i'uiicţi-j do coiics:Tt;r':r;ie,
de durata e x p u n e r i i ç i de f a c t o r i i n d i v i d u a l i , apar f o r а з
de i n t o x i c a ţ i e a«utä §r-=v£, ЕЭdie s i upoaru.
Examenul radiologic e s t a în s = s c r n l co^.cordint eu
f o r a s clinic?, a i n t o x i c ^ t i a i ^cc-ts ç i purs î.n jvi.'oл-;й opa-
c i t ă ţ i de t i p bronhopneumonie, noduli. ni I i " r1:., in-^ivii de
a t a l c c t a a i e în formele цгч-те, r e a c ; ; i i p l o u r - l e ş i -ceenturi-
г е з desenului h i l a r ç i paribronho у?сси1-г î n f o c n ? l 3 i a d i i
desenul h i l a r î n t ă r i t s su imagina toracicf; nor-i^lii î n f o r -
ia: l e uşoare,
Prezentul s t u d i u a s t e e f e c t u a t pe o r « r i o r d ä do
11 ani (1961-1971) g i cuprinde o b s e r v a ţ i i l e asupra Sg de
c a z u r i de i n t o x i c a ţ i e acuta cu c l o r i n t e r n a t e î n s p i t n l , r o -
presentînd accidente de muncă l a Jaina Chin ier. 3or z ^ ş t i .
Au Cost de asemenea u r m ă r i ţ i c l i n i c , f u n c ţ i o n a l
ş i radiologie un număr de 53 do p a c i e n ţ i la un i n t e r v a l
de 5-7 gni după episodul acut p e n t r u a putea f ^ c e a p r e c i e r i
asupra problemei incomplet e l u c i d a t e a s u c r o l e l o r după i n -
 - su -
;o::iea;ia «o'.ib.: eu c l o r ,
i - u l intonier. r.i « c u t j a i ' o s t со Epis tal; •iriii
Jbudiu nn-itoiio-vatalOjic i;::-•^tas.it-'l со c o b a i .

-il.'i'."u,iILi3 J I ij?JA-Jl'UIiüI
Jr. . r ; : 1 r - j , Dr. Gn а г : з Ion-эз uu
.,1:\гЛс ch;. rvrrjLcTlv. I C l u j

-*••?, cu ton'.e c o n s e c i n ţ e l e ":i c - r a c t s r i z e n z c .

г . - c o l u l n o s t r u . Acciàaiitcli с j гзо prcsi-.ta i n s e r v i c i i l e ds
o i c - : ine p r o b a n t - ~ cons soiîiţ-з I a r v i t a аз i ,
liu.-tura d i - f r a j r z u l u i osta o a f o c ^ i u n e gr^vă corsocinţ.'; unui
br-^;..-bisa t ;; r с o - a o deşir-? 1 v i o l e n t . jäste оГ-.vă .această
-L .c^f.uno L'iiiiùcii ce Î n s o r e ş t e ds o b i e c t cu - I t s leziuni
г t i со - Î s pl.I.iùiului, a l-з or.janulor i b d o a l n ţ l e ş i do
Jr-äiicuri - l o co -'-jiulcr ş i и;-21,:Ъгз1ог.
I n f i ţ i unui politr-juma t i z a t o i m p o r t a n ţ ă d e o s e -
b i t ă tr-îbuio »ccr-dată i n v s n t . T i o r i i t u t u r o r l î B i u n i l o r . i i u p -
tv.ra di-if r - 0 s u U i i di=3nost* c ? t ă , i r . t e r v a n ' j i a c h i r u r g i e n l ă d e
ui'-joniTii sc iepuno.
Di"gnosticul r u p t u r i i dlafra^mului ?ste radiolo-
g i e ; o r.ad ! o.jcopis t o r ^ co-->bdoru i n ^ l ă couple e t atS. c u . r r d i . o -
ji'-'-fii :iLii'ic i.jiită pontui; ù-:r\s; t a r e a acssL'öia. La una le
CîBuri so po-t'2 "ajiiinistr-> o s u b s t a n ţ ă opacă o r i i ; p.sferSm
a f i n u l с - г с „.nrchsaar"! ^ i r f e c t torr.isiM n orj?.:?lo±?
•-~bdo;.:L:i,alc I n toi—.ao, ^vur-bual p o r f о г - т э я gessfcora.
Lr ur. l O l i t r a U L i - t i s i t c a r s p r e z i n t ă o v o a l a r e ş i
un r a v à r s i j t l i c h l d i a n . î n s i n u s u r i l e c o s t o d i s f r a y a a t i c e , î n -
t o t d e a u n a ал no ùîndim ş i l a o r u p t u r ă da d i a f r a S ^ .
I n s t a t i s t i c s noaatrti, к.-» J o r i t " t c - a c a z u r i l o r sîn-
 - 212- -
l
f u r n i z a t e de b o l n a v i i de urgenţă, p o l i t n u m n t i z n t x . ,väis
însă ş i o î ţ i v a bolnavi c r o n i c i , i n t o m - ; i pentru -ITS nfec-
" ţ i u n i ş i cărora le-am d i a g n o s t i c a t o ho m i e d i a f r-i^antic;!
posttraumatic^ n a d e p i s t a t ä , l a a n i da z i l e după traumatism.
Datorită şocului, dinamicii r e s p i r a t o r i i c o d i f i -
1
c a t e , hemoragiei i n t e r n e , a f e c ţ i u n e a e s t e sravă cu un p r o -
cent r i d i c a t de m o r t a l i t a t e .
Din expunerea c î t o r v a c a z u r i , se poate tm-zs con-
cluzia că î n prezenţa unei v o a l ă r i a s i n u s u r i l o r c o o t o - d i a -
fragmatice l a un p o l i t r a u m a t i z a t r a d i o l o g u l t r e b u i e sä se
gîndaaacă ş i l a p o s . b i l i t a t e a unei r u p t u r i diaf ragm-«tice.

LES BUFEURSä DU DlAPHHAGi.E.

Dr. Teodor Eel teag, Or. George F. Ionescu

Cliniquu Chirurgicale I Cluj

La v i t e s s e eveс t o u t e s s e s conséquences e s t de-

venue ш в c a r a c t é r i s t i q u e de n o t r e s i è c l e . Les cas d ' a c c i -
dents p r é s e n t é s aux s e r v i c e s d'urgence c o n s t i t u e n t une
image prégnante des conséquences de l a v i t e s s e . La r u p -
t u r e dû. diaphragme e s t une a f f e c t i o n grave, l a conséquence
d'un traumatisme toràco-abdominal v i o l e n t , 3 l l e a s t d ' a u t a n t
plus grave q u ' e l l e e s t accompagnée d ' a u t r e s l é s i o n s trauma-
t i q u e s du poumon, dos organes abdominales e t de la f r a c t u r e
des cOtes e t dee membres.
Dans l e cas d ' u n poly-traufiwtisé.JL f a u t accorder
une grande Importance à d r e s s e r l ' i n v e n t a i r e de t o u t e s l e s
l é s i o n s . Une f o i e l a r u p t u r e du diaphragme d é p i s t é une i n -
t e r v e n t i o n c h i r u r g i c a l e urgente s ' i m p o s e .
- 213 -
La d i a g n o s t i c de la r u m o r e du diaphragme s e f a i t
radiologiquement, une r a d i o s c o p i e thoraco-abdominale com-
p l é t é e d ' u n e r a d i o g r a p h i a s o n t s u f f i s a n t e s . Dans c e r t a i n s
cas on p e u t a d m i n i s t r e r , b u c a l e o e n t , une s u b s t a n c e opaque
(nous p r é f é r o n s l e g s s t x o g r a p h i n e ; q u i marque p a r f a i t e m e n t
l e s organes abdominales p é n é t r é e s dans l e t h o r a x e t é v e n -
tuellement l e u r p e r f o r a t i o n .
Dans l e cas d ' u n p o l y t r a u m a t i s é q u i p r é s e n t e u n
débordement l i q u i d e dans l e s s i n u s i l f a u t t o u t de a u i t e
p e n s e r i une r u p t u r e du d i s p h r a g n e ,
Bens n o t r e s t a t i s t i q u e l a m a j o r i t é dea ca a s o n t
fournis p e r l e s h o s p i t a l i s é s d'urgence, polytraumatisés.
Noua avons, cependant quelque malades c h r o n i q u e s h o s p i t a -
l i s é s pour d ' a u t r e s a f f e c t i o n s eu noue d é p i s t é de« h a m i e a
diaphragmatiques p o s t - t r a u m a t h i q u e s q u i remontent A dea
a c c i d e n t s a n c i e n s , de quelques ana.
à c a u s e des сЬдоя, das o o d i f l o a t i e n s de l a d i o a -
mique r e s p i r a t o i r e , da l ' h é m o r r a g i e I n t e r n e , n e t t e s f f i s e i i e u
e s t b i e n , g r a v e , ayant u n p o u r c e n t a g a é l e v é de m o r t a l i t é .
Л l a basa, de l a p r é s e n t a t i o n de quelques cas on
peut t i r e r l a c o n c l u s i o n qua dana l a p r é s e n c e des s i o n s
costo-diaphxeea» t i q u e s v o i l é e Ohe« un p o l y - t r a u s a t i a é l e
r a d i o l o g u e d o i t pense* a u s s i i l à p o s s i b i l i t é d'une r u p -
t u r e diaphragmatiqce.
 - 214 -

CONSIJJEBAIII ASUPRA DIEICULTATILuB DE

DIAGKCBTIC AIB НЕШПЖ ÜIAh'EAÜbiATICfi tüSTTHAUi^ATICS

p r . ü r i g o r e I . Hubert
Clinica radiologics Timişoara

Hernia d i a f r a g m a t i c ă posttraumatic^ p r i n contuzie

toraco-abdominală c o n s t i t u i e o complicaţie g r a v ă a p o l i -
traumatismelofr f i i n d mai f r e c v e n t î n t î l n i t ă după aociden-
t e l e r u t i e r e . C o n d i ţ i i l e s p e c i a l e de examinare r a d i o l o g i c s
a unûr a s t f e l de bolnavi, care s î n t de o b i c e i î n s t a r e de
comă, nu permit totdeauna e v a l u a r e a imediată a t u t u r o r l e -
z i u n i l o r , oare c o n t r i b u i e de a l t f e l la agravarea e v o l u ţ i e i .
Pentru exemplificarea a c e s t o r a f i r m a ţ i i s e p r e z i n t ă o b s e r -
v a ţ i a unui b o l n a v , a c c i d e n t a t î n urma unei c o l i z i u n i de
automobil, î n s t a r e de comă ş i a c ă r u i i n s u f i c i e n ţ ă r e s p i -
r a t o r i e e s t e pusă pe seama traumatismului cranio-cerebral.
Examenul r a d i o l o g i e l a p a t u l b o l n a v u l u i g ă s e ş t e o i a a g i n e
a t o r a c e l u i c a r e sugerează e x i s t e n ţ a unui r e v ă r s a t l i c h i -
dian p l e u r a l masiv, cons M e r a t l a început d r e p t un he moto-
r s x. Deoarece bolnavul începo s ă p r e z i n t e o hematemeza
aproape continuă s e r e i a u examinările ş i s e f a c e p u n e ţ i a
l i c h i d u l u i p l e u r a l , care s e dovedeşte a f i s u c gastric.
Examenul r a d i o l o g i e . t o r a c i c după a d m i n i s t r a r e a pe sondă a
unei substanţe de c o n t r a s t a r a t ă o hernie g a s t r i c ă intra-
t o r a c i c ă de dimensiuni a p r e c i a b i l e . Continuarea hemora-
g i e i d i g e s t i v e , care c o n s t i t u i e aciub a s p e c t u l c e l mai d e -
f a v o r a b i l a l s t ă r i i bolnavului a impus i n t e r v e n ţ i a de u r -
genţă care a confirmat ş i t a b l o u l r a d i o l o g i e .
Am c o n s i d e r a t u t i l ă p r e z e n t a r e a a c e s t u i caz c a r e
 • - 215 -
p r i a aspectul radiologic atipic a necesitat investigaţii,
r e p e t a t e ş i complexe pentru p r e c i z n r e a l e z i u n i l o r - ş i t r a t a -
mentul necesar- a r î i t î n d inc/, o d a t ă valoarea d e o s e b i t ă a e x a -
menului r a d i o l o g i e î n u r g e n ţ e l e c h i r u r g i c a l e toraco-abdomi-
aale.

m ^ N U L EADIOLCXilC D3 liBGENTA IN
HüSüI A IHAFRAGIiATlCA

Dr. Rid t.-in j e u z i , Dr.Badu Holban, Dr, V a s i l e

BälMnescu, Dr. Ana Popa

S p i t a l u l Constanţa

In cadrul d u r e r i l o r t o r a c i c e ş i precordials i n t e n -
s e care s o l i c i t ă un examen r a d i o l o g i e de urgenţă p e n t r u diag-
n o s t i c u l cărora medicul are de a l e s î n t r e multe cauze loca»
l e sau l a d i s t a n ţ ă e s t e ş i hernia d i f r a g m a t i c ă , mai a l e s
cînd t a b l o u l c l i n i c nu e s t e c a r a c t e r i s t i c sau s u g e s t i v .
Bolnavul s e p r e z i n t ă de u r g e n ţ ă p e n t r u o d u r e r e
v i e mai mult t o r a c i c ă , ne p r e c i s ă , i a r semnale examenului
radical s î n t d e r u t a n t e deoarece a p a r zone de timpanism a l -
t e m î n d cu zone de шэ t i t a t e , zgomote h i d r o aer i c e , b o r b o r l s m
schimbătoare. Uneori anamneza poate decela un traumatism
r e c e n t dau mai v e c h i . Uneori d u r e r e a e s t e î n s o ţ i t ă de f e -
nomene pseudoocluaive. La c o p i i siaptomul dominant e s t e
d i s p n s e a gravă.
Examenul r a d i o l o g i e e s t e s i n g u r u l care pune d i a g -
n o s t i c u l de c e r t i t u d i n e a r a t î n d o p o r ţ i u n e de i n t e s t i n sau
stomac migrat î n t o r a c e . I n c a d r u l a c e s t e i a f e c ţ i u n i p r e -
zentăm t r e i c e z u r i de h e r n i i d i a f r a g m a t i c e l a c o p i i s i pa-
t r u c a ş u r i la a d u l ţ i .
 • &6 -

L«EXAMSS HADIOLOGIQUB D'DHGEHGE DAUS

L'HEHNIB DIAÏHAGMAÏIQUE
Dr. Bidvan Feuzi, Dr.Radu Holban, Dr V a s i l e
Bălănescu, Dr. Aua Popa

L ' h ô p i t a l Constanţa

Dana l e cadre dea douleurs thoraclques e t p r é c o r -

d i a l l e s intenses q u i s o l i c i t e un examan r a d l o l o g i q u e d ' u r -
gence* pour 1e d i a g n o s t i c des q u e l l e s , l e médecine a de
c h o i s i r panai l e s beaucoup dea causes l o c a l e s ou a l a d i s -
t a n c e , e s t auvsi l ' h e r n i e diafragmatique, s u r t o u t quand l e
t a b l e a u clinique n ' e s t pas c a r a c t é r i s t i q u e ou s u g g e s t i f .
Le malede s e présente d'urgence pour une douleur
v i v e , p l u s thoracique, imprécise, e t l e s s i g n e s de l'examen
médical sont d é r o u t a n t s , ' p a r c e q u ' i l s apparessent des zones
de tinpardsii a l t e r n a n t avec dea zones de m a t i t e , b r u i t h i -
droaeriques, borborlsoes changeants.
P a r f o i s l'enamnése peut d a c é l e r un traumatism r é -
cent ou plus ancien. P a r f o i s la douleur e s t accompagné
p a r dee phénomènes p s e u d o - o c c l u s i f s . Chez l e s e n f a n t s l e
symptom» dominant e s t l a diapné grave.
L'examen radlologique e s t l e s e u l qui pose l e d i a g -
n o s t i c de c e r t i t u d e en montrant un segnBnt d ' i n t e s t i n * ou
d'éstomaC, migré dans l e thorax,
!

Dans l e cadre de c e t t e a f f é o t i o n noua p r é s e n t e r o n s

t r o i s cas d'hérnie diafragmntlque chez l e s e n f a n t s e t
q u a t r e ces ehe г l a s a d u l t s .
 - Л7 «

L' гШХШАТЮк SAûIOLQûi^UE OSS iîALA.OES

ü* IHTAtlCTUa DU AtfQUASDB AIGU

Dr.L. i.artolov, Dr.Krqytch.ev ( S o f i a )

I n s t i t u t républicain scientifique et pratique

de médicine d ' u n , ^CE "H.I.ÏITOSOT"

Sofia

Ayant a n - l i s é 1ез signes radiologiqu.es chez des

. . v i « s t r a i t é s d ' u n i n f a r c t u s de шуосчгде aigu pendant lea
..a m i c r-j s deux ans dans 1*» c l i n i q u e t h é r a p e u t i q u e de 1' Ina-,
t i t u t l o s a u t e u r s t i r e n t l a conclusion, que l ' e x p l o r a t i o n
r - d i o l o g i q u e , elle-mSiae ne donnante pas l a diagnose, p r é -
sente des renseignements importants s u r l ' é t a t morphologi-
que e t f o n c t i o n n e l l e du coeur. 3n cas p a r e i l s l ' é t a t f o n c -
t i o n n e l l e du coeur r é f l â t e avant t o u t s u r l a c i r c u l a t i o n
Ţ.ul^onaire. fondant l a c r i s e aiguë' en p e u t observer t o u s
l e s de.jr^.s de la s t a s e dans l e p e t i t c i r c u i t s engui n , de
1я s t a s e veineuse c e n t r a l e j u s q u ' à l'oedème pulmonaire a l -
v é o l a i r e t y p i q u e . f.iSma l e s degrés l e s p l u s hauts de l a
p e r t u r b a t i o n de l a c i r c u l a t i o n pulmonaire, b i e n démons-
t r é s s u r l e s c l i c h é s , peuvent r e s t e r i n a p e r ç u s p a r l e s
a u t r e s méthodes d ' e x p l o r a t i o n c l i n i q u e . l e s s i g n e s r a d i c l o -
.jiques observas ont una s i s a i f i c a t i o n p r o g n o s t i q u e d é t e r -
minée. On a observé des p e r t u r b a t i o n s de l a c i r c u l a t i o n
pulmonaire p l u a f r é q u e n t e s e t p l u s g r a v e s chez l e s malades
qui n ' o n t pas survécu, l a c r i s e a i g u ë . C ' s ^ t pourquoi l ' e x -
p l o r a t i o n r a d i o l o g i q u e d o i t ê t r e une p a r t i e o b l i g a t o i r e du
minimum c l i n i q u e pour l a h o s p i t a l i s a t i o n des malades e t
 - 218- -

pour s u i v r e l ' é t a t des inalades pendant l e u r s é j o u r nu d e p a r -

tament à s o i n s I n t e n s i f s .

И Ш SEtöSE HADIOLuGICE 0B35HVAÎ3 IK

iNfABCTUIi MOCABDIC
Conf.Dr.D. Rădulescu, Dr.H.Vlaicu

Clinica r a d i o l o g i c » Cluj

I n f a r c t u l siiocardic e s t e o urgenţă majoră a medi-

c i n i i , î n care s t a r e a g e n e r a l ă a bolnavului nu permite exa-
minarea r a d i o l o g i c s d e c î t î n r a r e c a z u r i , ли f e s t u r : ; r i r i ţ i
p r i n e f e c t u a r e a de r a d i o g r a f i i î n p o z i ţ i e antsro-posterioa-
r ă , î n d e c u b i t , ia p a t u l bolnavului, un număr de 13 b o l n a v i
cu d i a g n o s t i c u l c l i n i c de i n f a r c t n i o c r d i c . D i s t i u ţ i f o -
c a r - f i l m a f o s t un metru.
S-eu c o n s t a t a t î n 13 cazuri (72/i) o mărire a c o r -
d u l u i . Aprecierea dimensiunilor c o r d u l u i s - a f ă c u t ţ i n î n -
du-se cont de mărirea produsă de tehnică p r i n p r o i e c ţ i e
conică l a d i s t a n ţ a f o c a r - f i l m de un metru. Această r ü r i r e
a f o s t numai a v e n t r i c u l u l u i s t î n g î n p a t r u c a z u r i (30»)
ş i a cordului î n t o t a l i t a t e cu predominanţa v e n t r i c u l u l u i
s t î n g î n nouă c a z u r i (70J5). Aorta a apărut d i l a t a t ă g l opa-
că î n t o a t e c a z u r i l e u r s ă r i t e . Ъа r e s t u l de c i n c i b o l n a v i
(23%) cordul a f o s t aproximativ î n l i m i t e normale,la p a -
t r u din a c e ş t i bolnavi c o n s t a t î n d u - s e semnele cunoscute î n
• a t e r o s c l e r o z ă . îfu s - a c o n s t a t a » la n i c i un caz m o d i f i c ă r i
a l e conturului c a r d i a c , î n s e n s u l unor proeminenţe alo
conturului s t î n g (care e s t e s e d i u l c e l mai f r e c v e n t a l i n -
f a r c t u l u i ) aşa cum s - a u d e s c r i s de u n i i a u t o r i , ba d o i b o l -
 - 219- -

n a v i (18$) з - а c o n s t a t a t о bombare a a r c u l u i XI s t î n g ,
Urmăricd r a d i o l o g i c с i m p u r i l e pulmonare s - a u c o n s -
t a t a t următoarele s edem pulmonar c a r a c t e r i z a t p r i n o p a e i t l e -
r e omogenă h i l e r f t ş i p e r i h l l a r ă b i l a t e r a l ă cu a s p e c t u l cu-
n o s c u t c l a s i c de " a r i p i de f l u t u r e " . Aspectul r a d i o l o g i e da
edem pulmonar s - a î n t î l n i t l a opt b o l n a v i (44%). Urmărind
s i m e t r i a o p a c i t ă ţ i i produsă de edemul pulmonar am c o n s t a t a t
ей edemul a a p ă r u t mai î n t i n a î n cîmpul pulmonar s t î n g f a ţ ă
de cîmpul pulmonar d r e p t l a d o i b o l n a v i . La opt b o l n a v i
(56/J) s - a u c o n s t a t a t semne de i n s u f i c i e n ţ ă c a r d i a c ă c a r a c t e -
r i z a t e p r i n mărirea desenului h i l a r s i accentuarea desenului
pulmonar. La d o i b o l n a v i (11%) a s p e c t u l p l ă m î n i l o r a f o s t
lornal.

C3HTAIH3 3IGÜS3S SADIOLOGiqUES HB L'EÏTABCTUS

ÎJTOCAHDIQUE
Conf.Dr. D.Bădulsscu, Dr. H.Vlaicu

Clinique Sadiologique Cluj

L* i n f a r c t u s myocsrdique s e trouva p a n e l l e s u r -
gences m a j e u r e s de l a médecine, l ' é t a t du malade ив permet-
t a n t l'examen r a d i o l o g i q u e que dans de t r è s r a r e s c a s .
On p o u r s u i t , p a r des r a d i o g r a p h i e s en p o s i t i o n
a n t é r o p o s t é r l e u r e , e n d é c u b i t u s , au l i t du malade un nombre
da 18 c a s avec l e d i a g n o s t i c c l i n i q u e d ' I n f a r c t u s iqyocar-
d i q u e . La d i s t a n c e f o c u s - f i l m a é t é de 1 m.
L ' a u g m e n t a t i o n du coeur e s t c o n s t a t é e dans 13
cas (72%). L ' e s t i m a t i o n des dimensions du c o e u r a é t é f a i t e
.en r a i s o n de l ' a u g m e n t a t i o n due a l a technique p a r рго,1эс-
 - 219- -

t i o n conique, & une distance f o c u s - f i l m de 1 m. Dans l a s

ci-dessus cas, une augmentation uniqueES.it dans l e v e n t r i -
cule gauche, s ' e s t produite dans 4 cas (30-^)» tandis que
l'augmentation du coeur dans l e r e s t e des cas a prédominé
dans l e v e n t r i c u l e gauche (7CÇ5). De тЗве, l ' a o r t e e s t e ap-
parue d i l a t é e - e t opaque dans tous l e s cas. Chez l e r e s t a
de 5 cas (28$), l e coeur p r é s e n t a i t à peu près les l i -
mites normales, des signas classiques d ' a t h é r o s c l é r o s e
é t a n t constatés chez 4 malades. Des modifications du con-
tour cardiaque, respectivement des proéminences du contour
gauche l e siSgs p r é f é r é e t plus f r é q u e n t de l ' I n f a r c t u s
signalé dans la l i t t é r a t u r e , ne f u r e n t pas c o n s t a t é é s . Dans
deux ces (18J6), on a remarqué une convexité du deuxième
a r c gaucho.
L* étude radlologique des champs pulmonaires a
indiqué: oedème pulmonaire c a r a c t é r i s é par une opacité ho-
mogène h i l a l r e e t p é r i h i l a i r e b i l a t é r a l e , d ' u n aspect c l a s -
sique " d ' a i l e s de p a p i l l o n " . L ' a s p e c t radlologique d* oedème
pulmonaire f u t rencontré chez 8 malades Poursuivant
la symétrie de l ' o p a c i t é produite par l'oedème pulmonaire,
on a constaté que, per rapport au champ pulmonaire d r o i t ,
l'oedème s ' e s t trouvé plus e x t i n c t d»ns le champ pulmonaire
gauche que dans c e l u i d r o i t . Cnez h u i t malades (56%), on a
remarqué des signes d ' i n s u f f i s a n c e cardiaque, caractérisés
par la dimension du d e s s i n h i l a i r e a i n s i qu'un d e s s i n pulmo-
n a i r e plus marqué. L'aspect des poumons e s t apparu normal
dans 2 cas (11$).
 - 221- -

A'ijiOùUAHiîf IN 'i\L3 L)J.AI№ÜÜAÜ Ui' •i.'HAUi.iAl'IC

H-.lü;.ö Uif ГЩ AO:-t'i.'A AUl) OF CiRiSA'i ViätSlälfi

Ivc (..broz, -itropnik, f,:. jJ.D.'d i.iiro Козлк.М. O.

(Prom tho C a r d i o v a s c u l a r S e c t i o n s , the I n s t i t u t e of
iïujufcijenolagy and ^apartment of öur^ery.Unveraifcy
Clinical Hospitals, Ljubljana,ÏU:j03lavia)

,/ith the i n c r e a s e d m o t o r i s a t i o n , a c c i d e n t s r e s u l -
^iriG i n p o l y t r a u o a t i s o d p a t i e n t s are now common. Aorta and
or e r c a t a r t e r i e s may be e f f e c t e d i n a wide spectrum of
t r a u m a t i c loaions from i n t i n n l t e a r s t o complete t r a n s e c -
t i o n s i n 10 - 20% of t h e s e p a t i e n t a .
An e a r l y and d e f i n i t e d i a g n o s i s of t r a u m a t i c vas-
c u l a r l e s i o n s by moans of unaiography i s c r u c i a l f o r the
ictequnta t r e a t m e n t . S p e c i f i c a n g i o g r a p h i c methods and r a -
d i o g r a p h i c t e c h n i q u e s should, be s e l e c t e d and s p p l i e d I n d i -
vidually.
Cases of acute t r a u m a t i c r u p t u r e s of aortc., of t h e
s u b c l a v i a n a r t e r y and of abdominal a r t e r i e s , s u c c e s s f u l l y
t r e a t e d by s u r g e r y , w i l l be d i s c u s s e d . In a d d i t i o n , t h r o m -
b o t i c o c c l u s i v e a r t e r i a l l e s i o n s and chronic p o s t t r a u m a t i c •
pseudoaneurysms a? a o r t a and of t h e g r e a t v e s e e l s w i l l be
presented.
The t h e r a p e u t i c aspecte of t h e d i a g n o s t i c angio-
g r a p h i c procedures w i l l be s t r e s s e d .
 - 282 -

b'ANGIOGfiAIHIE D1 UîôSîTCB EH PATHOLOGIE АОЙМчЦЕ

KON THAUHATI^UE (DISSEKTION, SuPTUiîS DE LA БЛЯ01,
FISSURATION D" ANEVaïblS)

P.Plnot, U.Amiel, A.Clermont. A.Rubet, J.C.i''roE.ent

Les auteurs rapportent le b i l a n des angiographies

r é a l i s é e s en urgence pour des lésions a o r t i q u e s comprenant:
- 17 anévrysmes disséquante
- 4 anévrysmes de la crosse en cours de f i s s u r a -
tion
- 2 ruptures de la p a r o i a o r t i q u e

Le taoleàu clinique l e plus f r é q u e n t é t a i t du type

I n f a r c t u s du myocarde avec électro-cardioGrasuna normal,
L*aortographle d i r e c t e s ' e s t avérée la seule céthode suscep-
t i b l e de f o u r n i r une s é c u r i t é dlngnoetique e t un bilan
étendu des lésions. l i l l e e s t bien t o l é r é e chez css a - 1 peins
choqués.
l e b i l a n diagnostique de chacune de ces lésions
e s t confronté avec l e s données c l i n i q u e s , anatoniques ом
chirurgicales.

HISCURILB SI COMPLICAŢIILE ANGICGRAÏIILCR

PRÜBISME ДВ URGENTA 1Î2DIC&-CHIRURGICALA

Dr.r.lircea ÎTana, Dr. Teodor Eelteag

Clinica Chirurgicală I Cluj, S e r v i c i u l de Ursenţă

Bazaţi pe o s t a t i s t i c ă pe 12 ani, care însumează un

număr de 460 a n g i o g m f i i p r i n d i f e r i t e metode, a u t o r i i p r e -
z i n t ă o s e r i e de c o n s i d e r a ţ i i cu p r i v i r e 1» r i s c u r i l e pe
 - 223- -

care l e p r e z i n t ă d i v e r s e l e metode de explorare r a d l o l o g i c ă

a aparatului vascular.
3xaminarea î n s i n e , î n anumite cazuri« c o n s t i t u i e
o urgenţă Dedic o-chirurgicală.
S î n t desbătute s u c c e s i v aecaniamela de producere
a a c c i d e n t e l o r сагз pot s u r v e n i î n cursul sau î n urma a a -
S i o g r a f i i l o r , c î t ş i netedele de prevenire a a c e s t o r a .
A u t o r i i analizează pe l a r g s t a t i s t i c a p r o p r i e , c a r e
însuteaazo un nucăr minim de a c c i d e n t e majore, semnalîndu-ee
mai a l e s i n c i d e n t e legate de i n t o l e r a n ţ a l a s u b s t a n ţ a opa-
ca , e z t r a v a z a r e a s u b s t a n ţ e i dB c o n t r a s t , un t r a u m a t i s a a r -
t e r i a l după SaldiПДРГ, depunerea s u b s t a n ţ e i de o o n t s a s t
p e r i a r t e r i a l . Se i n s i s t ă asupra c o n t r o l u l u i cu o a r a e t e r
preventiv a l coagul.ogramei, а a s i g u r ă r i i unei bune ргеша-
d i c a ţ i i , a n e s t e z i e i p e r i d u r a l e î n cazul s o r t o g r a f i i l o r ,
obligativitatea prezenţei personalului ş l a materialului
necesar unei eventuale r e a n i m ă r i . De aseaeuaa, e s t e senne-
l a t ă f a l s a s e c u r i t a t e pe care o a s i g u r ă t e s t u l de t o l e r a n -
ţ ă l a iod»
Toste aceste trasuri de s e c u r i t a t e s î n t dominate de
experienţa p e r s o n a l ă , care e s t a î n măsură să i n f l u e n ţ e z e
diferitele statistici.
I n f a ţ a uni i i accident a n g l o g r a f l c care se s o l d e a z ă
cu e f r a c ţ i e e n d o t e l l a l ă , s e listen l i n i i de conduită c l a r e ,
care depind î r special de vasul explorat. Complicaţiile
ischemice survenite x e p r e a l n t ă o urgenţă cu i n d i c a ţ i i ab-
s o l u t e de a interveni chirurgical, pentru r e f a c e r e a segmen-
t u l u i vascular interesat.
Ca un c o r o l a r , de o a b s o l u t ă n e c e s i t a t e î n a e t e -
 - 224- -
r i e de a n g i o g r a f l e , s e s i t u e a z ă colaborarea s t r â n s ă î n t r e
s e r v i c i u l de r a d i o l o g i e ş i s e r v i c i u l de c h i r u r g i e v a s c u l a r ă .

LES HlScynäS ET LES COMPLICATIONS DES ANGIOGRAPHIES

I-HÜBLSüSS D'UKGEtfCE L2DlCC-CHIXlURGICAriiX

Dr. i i r œ o Ifîna, Dr. Teodor ü e l t e a g

Clinique C h i r u r g i c a l I C l u j

Sur une s t a t i s t i q u e de 12 années, t o t a l i s a n t 460

angiographies p a r d i f f é r e n t s méthodes, l e s auteurs pré-^
s e n t e n t des c o n s i d é r a t i o n s concernant l e s r i s q u e s des d i -
v e r s e s cétnodes d E x p l o r a t i o n r a d i o l o g i q u e de l ' a r b r e v n s -
culaire.
Même 1'examination e s t , quelquefois,une urgence
médico-chirurgicale.
On p r é s e n t e l e s mécanismes des accidents q u i peuv-
e n t a p p a r a î t r e pendant e t après l e s angiographies, a u s s i
que l e s méthodes de prophylaxie de c e l l e s - c i .
Las a u t e u r s analysent l e u r propre s t a t i s t i q u e , q u i
présenta un minimum des a c c i d e n t s majeurs, en s i g n a l a n t des
inc l i a n t e l i é s I 1 ' i n t o l e r a n c e pour l a substance стоя que,des
e x t r a v a s a t e , un traumatisme a r t é r i a l après S e l d i n g e r , l a
d é p o s i t i o n p é r l a r t é r l e l l e de l a substance. On i n s i sI t e s u r
l e contrôle prophylactique de 1 . coagulogramme, une bonne
prémédication, l ' a n e s t h é s l e p é r i d u r a l e en cas d ' a o r t o g r a -
phies e t s u r 1» o b l l g a t i v i t é de l a présence du p e r s o n n e l e t
du materiel eu c a s d'une e v e n t u e l l e réanimation. On s i g n a l e
a u s s i , l a f a u s s e s é c u r i t é du t e s t de t o l é r a n c e envers l a
molécule u t i l i s é e .
 -9Z5 -
Tous ces cesures de s é c u r i t é sont dominés par
l ' e x p é r i e n c e personaal, qui peut i n f l u e n c e r l e s d i f f é r e n t s
rj-j-î t i s t i q u s s .
Confrontas avec un accident angiographique soldé
. . T uns ei'£r-<ction er-.dotnéliaxe, on impose des lignes
c l - i r o s cia corduito, en dépendance spécialement du typa
vaisseau exploré. Les complications ischémiques répreaen-
csr^û une urgence sDsolue pour ипэ i n t e r v e n t i o n chirurgicale
v i e aat l a r e s t i t u t i o n , du s c a n n t v t s c u l a i x e i n t é r e s s é .
Ссшо corola i r e , d'une absolue zséoesité en matière
d'nnâioôrapiiie, c ' e s t la collaboration é t r o i t e entre l e s e r -
v i c e ae r - d i o l o j i e e t œ l l e fle c h i r u r g i e vasculaire.

ASHC03 liADxüLOGXCE IN TiîAUMATISLELS CARDIO-

7A3CULAH2
Conf.Dr.G.Eutnaru, Dr.I.Aiscas« Dr.I.Tudoaiu,
Dr.S.Ueorgescu, Dr.S.üixeacu
Clinica de radiologie Fundeni Bucureşti

f e baza в 22 o b s e r v a ţ i i c l i n i c o - r a d i o l c g i c * ş l a
c o n d u i t e i t e r a p e u t i c e a u t o r i i propun împărţirea traumatisme-
l o r cardiovasculare î n : вэdieele ş i c h i r u r g i c a l e . Din punct
de vedere e t i o - p a t c g e n i c traumatismele cardiovasculare ob-
s e r v a t e nu f o s t : accidentala ş i p o s t o p e r a t o r i i .
Sînt p r e z e n t a t e aspectele r a d i o l o g i c e ale unor l e -
z i u n i traumatice mal Importante ca: î n ruptura ds sept ift-
t e r v e t r i c u l a r , r u p t u r a de aortă t o r a c i c ă , corp s t r ă i n a e t a -
l i e miocardio, tacponadă cardiacă poattraumatică, valvă
S t a r r b l o c a t ă , ansvrism d i s e cant a l a o r t e i toraoioe, dea-
 - 226 -
i
f a c e r e de s u t u r i după r e z a c ţ i e de a o r t ă , emfizem subcutan
după comisurotomie m i t r a l ă ş . я .

AStSCÏS 34DI0L0GLîU3S DAKÜ Liô •Ţ^Mr.A'ÎISI.jo

CAitölOVAdCULAHläS

Conf.Dr.С B u t m r u , B r . I . r u ş c n ş . Dr.I, Tudosiu,

Dr.S.Georeescu, Dr. D.ï.îireacu
Clinique Hsdiologique ITundeni Sucarost

Stüde basée sur 22 o b s e r v a t i o n s . Scion l e s c r i -

t è r e s clinicо-ггзdiologiqueз, l e s a u t e u r s proposent l a c l a s -
s i f i c a t i o n suivante de l a conduire t h é r a p e u t i q u e : 1 ) r a -
d i c a l e , 2) c h i r u r g i c a l e . Selon l ' é t i o p a t h o j d . i i o : 1) opr-îs
traumatisme càrdiovasculaire a c c i d e n t a l , 2) après trrur..i-
tisme cardiovasculaire o p é r a t o i r e , 3) rendant l ' é v o l u t i o n
des lésions c a r d i o v a s c u l a i i e s congénitales (acquises).
On présente l e s aspects r ^ d i o l o ^ i c u e s ds е э г -
t a i e f i s l e s i o n s traumetiques c»rdiovr>sculaires (rupturi; de
septum, rupture d ' a o r t e thorneique, c o r p s é t r a r j i - r i i o -
cardique, tamponnade cardiaque p o s t - t r a u m a t i q u e , v a l v e s
S t a r r bloquées, anévrisme d i s s ^ c a n t de l ' a o r t e t h o r a c i q u e ,
déchirure de suture après r é s e c t i o n d ' a o r t e pour c o a r c t a -
t i o n , emphysème souscutanné après comaissurotomie m i t r a l e ) .

aZAKSiJUbfiADIOLUGICAL THAUbiATIZATlLOa CARDIO-

VASCULARI
Conf.Dr.C.Butnaru, D r . I . R i ş c a ş , Dr, I . Tudosiu
Ör.D.Mirescu, Dr. S. George scu
Clinica de r a d i o l o g i e ?undeni B u c u r e ş t i
Bazaţi j e o e x p e r i e n ţ ă p r o p r i e , a u t o r i i p r e z i n t ă
 - 227- -

i n d i c a ţ i i l e examenului radiologic,, i e r a r h i z a r e a d i f e r i t e l o r
t e h n i c i ş i r e z u l t a t e l e obţinute.
Examenul r a d i o l o g i e , condus după tehnica propusă
de a u t o r i , a permis diagnosticul de l e z i u n e , a l complica-
ţ i i l o r ş i alegerea c o n d u i t e i t e r a p e u t i c e ( r a d i c a l ă , c h i r u r -
g i c a l ă ) sau n e c e s i t a t e a c o n t i n u ă r i i e x p l o r ă r i l o r p r i n t e h -
n i c i speciale i a d l o ^ h l r u r g l c e l e : c e t e t e r i s n , anglocaxdio—
graf ie,precum ş i e v o l u ţ i a l e z i u n i l o r .
S î n t prezentate spre I l u s t r a r e sase cazuri: corp
s t r ă i n metalic miocardic, ruptură de a e p t I n t e r v e n t r i c u l a r ,
r u p t u r ă de aortă t o r a q i e ă , tanponadă eopdlnoă după lezare
traumatică de miocard, valvă S t a r r b l o c a t ă , desfacere de
s u t u r i după r e s e c ţ l e de a o r t ă ,

AwEff3ISiJUb ШБВСАнТ SB A0HÏA TQHACICA

Diagnostic aOEtografle î n 3 c s s u r i

Dr.Sanda Boiu, Dr.B.Sotlada, D r . I . P a v e l e a o i ,

Or. D, Canst antineecu
S p i t a l u l Fundoui Bucureşti

0 d a t ă s u s p e c t a t d i n i « , d i a g n o s t i c u l de anevrisa
d i s s cant de aortă t r e b u i a confinait p r i n examene r a d i o l o -
gie«.
D i f i c u l t ă ţ i l e da I n t e r p r e t a r e c o r e c t ă a modifică-
r i l o r s u r p r i s s e î n cadxul examenului r a d i o l o g i e standard, ea
ş l urgenţa c l i n i c ă , lagon precizarea d i a g n o s t i c u l u i prin
v i z u a l i z a r e a a o r t e i cu s u b s t a n ţ ă de c o n t r a s t .
Autorii d e s c r i u ş i f a a a p r e c i e r i î n legătură eu
t r e i c a z u r i diagnosticate »ortografic s i c o n f i n a t e operrţ-
 - SS» -

Dat f H a d o r g e a t s oa aere t r e b u i e p r e a i e e t d i n g -
,_дса t i c u l , r i s c u l metodei rfimîne n e g l i j a b i l ş i a o r t o g r a f i a
t r e b u i e I n d i c a t ă î n toate c a z u r i l e s u s p e c t a t e c l i n i c de d i -
s e c ţ i a acută aortică.»
диг o r i i i n s i s t ă asupra i m p o r t a n ţ e i d a t e l o r mor-
f o l o g i c e pe care в o r t o g r a f i a l e f u r n i z e a z ă e c h i p e i c h i r u r -
gicale, informaţii absolut indispensabile pentru corecţia
chirurgicală«

Ь ' Д О Т В Х З И В DISSSCAKF X S v sosea ISOBACIQUB

Diagnostic aortosTHftqwe dens 3 cas

Dr.Sanda Boiu, Dr.B.Fobiede, D r . I . Rrvelascu
Os. D. Constentinseca
b ' h O p i t a l î u n d e n i Bucarest

Q u f o i " qu'on a
s u s p e c t é l e diagnostique c l i -
nique d*anévrlame d l s s e c w t de l ' a o r t e , c e l u i - c i d o i t e t r o
confirmé p a r des i n v e s t i g a t i o n s complets radiologiques e t
aorto&rapM qwm .
l e s d i f f i c u l t é s d'lnterpgpàtércogcé eterne Ht l e s mo-
d i f i c a t i o n s s u r l e s r a d i o s , e t l ' u r g e n c e c l i n i q u e Imposent
l a p r é o l s i o n du diagnostique p a r des I n v e s t i g a t i o n s s p é -
c i a l e s aortographiques,
l e s a u t e u r s décrivent 3 c a s personnels q u i o n t
é t é diagnostiqués p e r aortographies s u i v i e s de confirma-
t i o n diagnostique perepéra t o i r e .
E t a n t donné 1! urgence de l a p r é c i s i o n du d i a g -
nostique e t l e r l s q o ç n é g l i e s a b l e de l 1 a o r t o g r a p h i e , l a
méthode d o i t ê t r e considérée comae o b l i g a t o i r e dans chaque
 - 19в -
cas de suspicios, c l i n i q u e de dissection, aiguë aortiqua.
Lee auteurs I n s i s t e n t suc 1« impart nuce des données
morphologiques que 1*aortogrnphle f o u r n i s a l'équipé c h i r u r -
g i c a l e , informations t o u t à f a i t indispensable pour une c o r -
r e c t i o n chirurgicale*

C 8 I T B B I I RADIOLOGICS CS £PBBDSBS A

raiaiCULULUI STIHG I S HUSBXENSIBKBà iBTai>TAT.â

HBOXISTICA

Conf.Dr. Û.Hâdulescu
C l i n i c a Eadiologică C l u j

Au f o s t ' u r m ă r i ţ i zece bolnavi c a hipertensiune

a r t e r i a l ă secundară endocrină, produsă de tumori a glande-
l o r suprarenale. Diagnosticul s - a f ă c u t c l l x i c , u a a r a l . r a -
d i o l o g i e . Toţi b o l n a v i i au b e n e f i c i a t de intervenţie ope-
r a t o r i e (suprareaale'vtomie ). Aprecierea c a v i t ă ţ i l o r c a r d i a -
ce ş i In s p e c i a l a v e n t r i c u l u l u i s t i n g s - a f ă o u t p r i n r a -
d i o g r a f i i î n fA, OAD, OAS, PS, e f e c t u a t e la d i s t a n ţ a f o -
c u s - f i l m 1,30 c . R a d i o g m f l i l a s - e u executat l a o r e s p i -
r a ţ i e l i n i ş t i t ă » Cordul a-apărut normal l a ease bolnavi,
d e ? i tensiunea î n c r i a ă a f o s t шаге l a u n i i din a c e ş t i
b o l n a v i . In t o a t e aceste cazuri însă vechimea b o l i i a f o s t
sub im an. Ventriculul s t î n g a apărut uşor mărit la d o i b o l -
navi; c e l e l a l t e c a v i t ă ţ i cardiace au f o s t normale. La d o i
bolnavi v e n t r i c u l u l s t î n g a f o s t mult mărit, mărind cor-
dul în t o t a l i t a t e .
Bantru aprecierea radiologics a v e n t r i c u l u l u i
3 t î n g am f o l o s i t următoarea c l a s i f i c a r e î n f u n c ţ i e da g r a -
 - 19в -
Oui de mărire a v e n t r i c u l olu i s t î n g . Gradul I : v e n t r i c u l u l
S t i n g uşor mSritţ î n acest саг v e n t r i c u l u l s t î n g examinat
"în OAS (45°-60°) poate ajunge pînă la coloană, dar nu d e -
păşeşte coloana. Gradul I I : v e n t r i c u l u l s t î n g mărit. Sxami-
n a t în aceleaşi c o n d i ţ i i v e n t r i c u l u l s t î n g depăşeşte coloa-
n a . Gradul I I I i v e n t r i c u l u l s t î n g mult mûrit. In acest grad
v e n t r i c u l u l s t î n g care e s t e mult m ă r i t depăşeşte coloana l a
f e l ca î n gradul I I , dar cordul e s t e mărit global.
S-au e f e c t u a t măsurători ale diametrului, transvecs
a l cordului î n p o z i ţ i e p o s t e r o - a n t e r i o a r ă s t a b i l i n d u - s e va-
l o r i ale i n d i c e l u i c a r d i o - t o r a c i c î n f u n c ţ i e de aceste g r a -
d e . C i f r e l e i n d i c e l u i c a r d i o " t o r a c i c s î n t mai greu de c a l -
c u l a t , de aceea nu s e pot f o l o s i î n p r a c t l c ă . I n schimb
aprecierea aradului m ă r i r i i v e n t r i c u l u l u i s t î n g î n p o z i ţ i a
OAS e s t e f o a r t e simpl£ ş i se poate f a c e f o a r t e uşor r a d i o -
g r a f i e ş i radlosooplo.

СНИЗаШМЗ HADIOLOGIQUES D1 ESTIMATION W

VENTRICULE GAUCHE DANS HUERTEtlSIOK
fABOZZŞIIijUB
Conf .Dr.D.Bădulascu
Clinique Radiologique C l u j

On étudia d i x cas de malades avec hypertension a r -

t é r i e l l e secondaire endocrine, due à des tumeurs des g l a n -
deb surrénales. A la s u i t e du diagnostic c l i n i q u e , humoral,
radiologique an procéd • à l ' I n t e r v e n t i o n o p é r a t o i r e ' sur--
rénalactomie). L ' e s t i m a t i o n osa c a v i t é s cardiaques, notam-
ment du v e n t r i c u l SBUOhe, a é t é f a i t e pa^ des radiographies
eu TA. OAD,OAG, EG, e f f e c t u é e ? * la distnnce de 1,8 m f o -
 - 231- -
CUS-rllffi,
Loa radiographies oat été exécutées Iocs de 1а
respiration, tranquille. Bien que la tension pendant la
crise ait été élevSe dans plusieurs cas, le сюиг est ap-
paru normal chez six malades. Cependant, 11 faut usatien-
nes r que dans tous les cas, ancienneté de-la maladie se
dépassait pas une année. le ventricule gauches est trouvé
sérieusement augmenté dans deux cas, fait qui a entraîne
\

une augmentation arriérais du coeur.

Attn d'estimer radiologiquanent le ventricule.
Seuche, la classification utilisée я été en raison du de-
gré d'ausmantation du ventricule gauahe.
- I-er degré I- ventricule gsuahe légèrement aug-
menté; dans ce cas-là, le ventricule gauche, examiné en
OAS (45°-60° ) peut atteindre la colonne ваш la dépasser.
- II-ème degré: ventricule gauahs augmenté. Kxa-
miné dans les nSne conditions, le ventricule a dépp'-.rf la
COlODOéif
- IlX-ése degré: ventricule gauche Ьевиеетф aug-
nenté. Le ventricule dépasse la colonne, tel que dans le
deuxième degré .et 11 ее produit une aueaeatatiea globale
du coeur.
Qa efectue des examens da diamètre traneve reel -
du. coeur en position postéeo-entérieure tout en étèBlseent
des valeurs de l'iMdlee cardio-thoracique en raison de ces
degrés. les chiffres de l'indice cardlfr-tbora oiq.ua sont
plus diffloilemanfc calculés et par suite on ne peut pas les
utiliser dans la pratique. Sa revanche, l'estimation da de-
gré d* augmentation, étest réalisée très bien par dea radio-
 - 232- -

graphie• et des radioscopies.

COI.STATWI HAJIDLO&ICE IN i.iIOCAEDITA ACUTA

Goaf.Dr. D.Bădulescu
Clinica radiologiaä Cluj

Au fasû s t u d i a t e c l i n i c , r a d i o l o g i c ş i e l e c t r o -
cardiograf i c cinoi cazuri' cu miocardită acuta v i r o t i c ă . D e -
butul a f o s t Ъг-ioc n n n i f e s t a t p r i n m o d i f i c ă r i generale (->a-
t e n i e , f e b r ă ) ş i a p a r i ţ i a insuf lcienţrei c-irdince. Szaisnul
."adiolocic a constat d i n r a d i o g r a f i i e f e c t u a t a în o r t o s t a -
tism î n p o z i ţ i e p o s t a r o - a n t e r i o a r ă g i p r o f i l . DiFtnnţp f o -
c a r - f i l m 1,80 Ш. R a d i o g r a f i i l e au f o s t execut»te în t r e i
aspecte ele bolnavului: r e s p i r a ţ i e l i n i ş t i t ă , Valsalva ş i
. .££13 e r .
I r patru ca-auri cordul a apărut mult n ă r i t , iar
într-un с jr.it EÛT i t . i S r i r e a я f o s t Globală, i n t e r e -
1
sînd boa" .cităţile c a r d i a c e , Esofagul b a r i t a t a t r ä t e t
o împingere moderată sau ?ccontuată poaterio-iră produsă de
v e n t r i c u l u l s t î n g m ă r i t . Aspectul r a d i o l o g i e o l cordului a
f o s t acela a unui c o r d . c u l c a t pe diafragm, ça ş i cum ar f i
t u r t i t sub propria sa g r e u t a t e .
ürmäriridu-se comportarea c o r d u l u i l a probele Val-
salva ş i i.'üller с—a c o n s t a t a t că oppcit.-tea c r d i a c ă ге mo-
d i f i c ă f o a r t e p u j i n , aproape de loc, la .«ceste proba.
Bazaţi pe aceste observaţii noi consideram ca un
оезаа de miocardită l i p s a de modificare a cordului' l a pro-
bele valsalva ş i l.uller.
Bolnavii au xoGt; u r m ă r i ţ i de asemenea î n o r t o s t a -
t i s a ş i da cubit, ±'ăcîndu-se r a d i o g r a f i i cu p ă s t r a r e a ace-
 - 233- -
l e i a ş i d i s t a n ţ e focuS-film. Nu s—au putut t r a g e c o n c l u z i i
r e f e r i t o a r e l a m o d i f i c ă r i l e c o r d u l u i î n d e c u b i t , aceasta de-
oarece modificarea p o z i ţ i e i b o l n a v u l u i modifica p o z i ţ i a ş l
dimensiunile c o r d u l u i . Cîmpurlle pulmonare au a p ă r u t modi-
f i c a t e î n t o a t e c a z u r i l e ; s - a constatat; s t a z ă pulmonară.Mo-
d i f i c a r e a p l ă m î n i l o r e s t e de o mare Importanţă î n deosebi-
rea a c e s t o r c o r d u r i mari d i n miocardlte f a ţ ă de cele d i n
pericardite.

CONSTATATIONS EADIOLOGI^USS DAFS LA MTOCARDITE

AICJUB
Conff.Or.D•Băduleeou
Clinique Radiologique C l u j

On étudie cliniquement, radiologlquement a t

électrocardiograpaiquejEsnt, 5 e s s de miocardlte alguS
v i r o t i q u e . Son début f u t brusque, manifestée p a r des modi-
f i c a t i o n s générale ( a s t h é n i e , f i â v r e ) , l ' a p p a r i t i o n de
l ' i n s u f f i s a n c e cardiaque. L'examen r a d i o l o g i q u e a é t é r é -
a l i s é e p a r des r a d i o g r a p h i e s e f f e c t u é e s dans l ' a r t h o e t a -
t i s m e , en p o s i t i o n роаtéro—antérieure e t du p r o f i l , d une
d i s t a n c e f c c u s - f i l m de 1 , 6 0 m. Les r a d i o g r a p h i e s ont é t é
exécutées dans t r o i s a s p e c t s du malade: r e s p i r a t i o n t r a n -
q u i l l e , de Valsalva, de MSHer.'
Dans quatre cas, l e c œ u r e s t apparu sérieusement
augmenté, t a n d i s que d"ns u n ' c a s 11 se f u t que modérément,
L'augmentation a é t é g l o b a l e . I n t é r e s s a n t t o u t e s l e s ca-
v i t é s c a r d i a q u e s . L'oesophage b a r i t é a indiqué une p r e s -
s i o n ittdérée ou-bien marquée p o s t é r i e u r e , due d l'augmen-
t a t i o n du v e n t r i c u l e souche. L ' a s p e c t r a d i o l o g i q u e du
 -83*-
ooeor a é t é c e l u i d ' u n coeur a p l a t i sous son propre p o i d s .
La comportement du coeur l o r s des épreuves de
.Valsalva e t de Müller a indiqué une a c i d i f i c a t i o n t r è s peu
Importante, volne-авше absenta de l ' o p a c i t é cardiaque.
Vu ces o b s e r v a t i o n s , nous estimons comme s i g n e de'
l a mlocardite, l ' t / b s a n œ de t o u t e m o d i f i c a t i o n dans du
coeur l o r s des épreuves de Valsalva e t de M i l l e r .
l e s malades ont é t é s u i v i a u s s i dans l ' o r t h o s t a -
tlsme e t dé cubitus p a r des r a d i o g r a p h i e s ayant l a ssôue d i s -
tança focus—filtt. B t s n t donné que la m o d i f i c a t i o n de p o s i -
t i o n du naiada m o d i f i a i t également l e s dimensions du coeur,
on n ' a pas pu conclure quant aux m o d i f i c a t i o n s du coeur e n
ë
décubitus.
Les champs pulmonaires sont apparus c o d i f i é s dans
t o u s l e a pas. I l f a t c o n s t a t é e a u s s i une s t a s e pulmonaire.
La modification dee panons e s t d'une grande importance en c e
q u i concerne l a d i s t i n c t i o n des coeurs g r a n d i s dans l e s
myooarditee, p a r r a p p o r t aux p é r l c a r d l t a s .

CBITERII 05 OlAGHQSTIC HADIObOGIC IN IKFAHCTUL

ШШШАВ SOBVHïIT TS LBZIUHILB VALVULAHB

Conf.Dr.û.Bôdulescu, Dsr.A.Văleana
Clinica radiologică c l u j

S-au s t u d i a t c l i n i c ş i r a d i o l o g i e 30 b o l n a v i au
l e z i u n i valvuläre case au p r é s e n t â t i n f a r c t pulmonar,
Badiolagio s - a u e f e c t u a t r a d i o g r a f i i î n И , deoa-
b i t «1 l a t e r a l .
l o c a l i z a r e a I n f a r c t e l c e a f o s t u n ^ t e e n a : 23 c a -
 - 235- -
zuri în. l o b i i i n f e r i o r i (77%)* t r e i cazuri î n l o b u l m i j l o -
ciu d r e p t (10$) ş i p a t r a c a z u r i în l o b i i s u p e r i o r i (13%),In-
f a r c t u l a f o s t î n s o ţ i t da p l e u r e z l a l a 18 b o l n a v i (60%).
Diagnosticul clinic, ş i r a d i o l o g i c a f o s t de p l e u r e z l e î n 11
cazuri (37&). Sen.nola r a d i o l o g i c s c o n s t a t a t e au f o s t l a n i -
v e l u l parenchimului pulmonar, p l e u r e i , d i a f r e g e u l u i .

I n с Impuri l e pulmonare s - a u - o b s e r v a t următoarele

m o d i f i c ă r i : o p a c i t a t e omogenă, e m i s f e r i c ă l o c a l i z a t ă î n câm-
p u r i l e pulmonare. Urmărită î n d i v e r s e Incidenţe o p a c i t a t e a
esta î n c o n t a c t cu o s u p r a f a ţ ă p le o r a l ă . O p a c i t ă ţ i l e oelor
mai multe c a z u r i urmărite de n o i au f o s t s i t u a t e l a basa
c l i p u r i l o r pulmonare ş i î n c o n t a c t ou p l e u r a l a t e r e t o r a c i c ă ,
ia un nuuăr de 17 bolnavi s - a c o n s t a t a t a r t e r a h i l a r ă mai
«зге de p a r t e a zonei cu i n f a r c t .
La ÎS bolnavi s - a c o n s t a t a t c o l e c ţ i e p l a u r a l ă l o -
c a l i z a t ă î n marea c a v i t a t e . C a n t i t a t e a de l i c h i d a f o s t v a -
r i a b i l ă f ă r ă s ă a i b ă c a r a c t e r e s p e c i a l e . Le c i n c i b o l n a v i
cu d i a g n o s t i c de i n f a r c t s t a b i l i t c l i n i c , coLacţia pleura—
lă a mascat zona da i n f a r c t , care a foot* v i z i b i l ă numai
cupă evacuarea c o l e c ţ i e i .
Din c e i 23 b o l n a v i care au p r e z e n t a t i n f a r c t ' î n
l o b i i i n f e r i o r i , 21 (9156) au p r e z e n t a t r i d i c a r e a hemidia-
fr,Tomului de p a r t e a a f e c t a t ă ş i Hipomobilitate l a r e a p i r a -
Pie.
U r n i r i n d r a d i o g r a f i e c i a p u r i l s pulmonare imediat
după a p a r i ţ i a d u r e r i i t o r n o i c e nu s - a c o n s t a t a t î n n i c i un
caz zone parenchlmatoaae s a l c l a r e produse de diminuarea
v a s c u l a r i z a ţ i e i pulmonare î n t e r i t o r i u l e m b o l i z a t , cum s - a
afirmat de u n i i a u t o r i .
 -23*-
D i a g n o s t i c u l r a d i o l o g i c a l i n f a r c t u l u i pulmonar
î n l e z i u n i l e v a l v u l ä r e se poate f a c e re In t i v uşor pe n d i o -
g r a f i l t o r a c i o e ţ î n c a z u r i l e î n саге чрчге o colec^i-: p l e u -
r a l ă î n шагеа c a v i t a t e î n s o r i t ă de d u r e r e Toracică a i a ^ n o s -
t i c u l de i n f a r c t pulmonar e s t e mai d i f i c i l ş i s e p o a t e f a c e
e f e c t u î n d u - s e r a d i o g r a f i i după e v a c u a r e a c o l e c ţ i e i *

СН1Т2В1ШБ DK DIAGNOSTIC R A D I O L O G I C S DANS

L ' DFFAHCTUS HHÄONAIHE DBS LSSIONS VALVUIIAIITES

Conf.Dr.D.Bădulescu, Dr-A.Văleanu

C l i n i q u e Badioîogique Cluj

On é t u d i e c l inique ment e t r a d i o l o g i q u e w n t 30 ma-

l a d e s avec des l é s i o n s v a l v u l a i r e s , p r é s e n t a n t l ' i n f a r c t u s
pulmonaire»
Badioîogique s e n t , on a e f f e c t u é des radioGrspnies
en PA, d e c u b i t u s e t l a t é r a l e s .

Le s i è g e de l ' i n f a r c t u s a é t é l e s u i v a n t : 23 t-is
dans l e s l o b e s i n f é r i e u r s (77%), t r o i s e s dins l e lobe
moyen d r o i t (10%) e t 10 cas dans l e s lobes s u p é r i e u r s (ljî'3),
Chez I S malader, (60%), l ' i n f a r c t u s f u t accompûûné de p l e u -
r é s i e . ье d i a g n o s t i c c l i n i q u e e t r a d i o l o g i q u e de la c i - d c r -
n i é r e a é t é posé dans 1 1 cas (37*0,Les s l i n o s r a d i o l o s i q u e s
s e n t d é c e l é s au n i v e a u du parenchime pulmonaire, de l a
p l è v r e e t du diaphragma.
Dans l e s champs pulmonaires on a remarqué l e s sui-
vantes m o d i f i c a t i o n s : o p a c i t é homogène hémisphérique, lo-
c a l i s é e dans l e s chaupû pulmiuiairea, S u i v i e e n d i v e r s e s
 - 257 -
I n c i d e n c e s , l ' o p a c i t é s e trouve en c o n t a c t avec une s u r f a c e
p l e u r a l e . l e s o p a c i t é s de l a p l u p a r t des cas é t u d i é s se
ж
sont s i t u é e s â l a base des champs pulmonaires, a i n s i q u ' e n
c o n t a c t avec l a p l è v r e l a t é r o - t h o r e c i q u e . L ' a r t è r e h i l a i r a ,
grandie vera la zoos d s l ' i n f a r c t u s e s t c o n s t a t é e dans 17
cas»
Chez l a malades, i l f u t c o n s t a t é e une c o l l e c t i o n
p l e u r a l e , l o c a l i s é e dene l a grande c a v i t é . Le q u a n t i t é de
l i q u i d e a été v a r i a b l e , s a n s ртбдоаЕог d e s c a r a c t è r e s s p é -
c i a u x . цепа 5 ces, l o r s q u e l a d l ^ n o s t i o d ' i n f a r c t u s a é t é
é t a b l i c l iniquement, l a c o l l e c t i o n p l e u r a l e a v a i t eaocuflé
l a zone d ' i n f a r c t u s , celle—oi devenant v i s i b l e seulement â
l a s u i t e de l ' é v a c u a t i o n de l a c o l l e c t ! o n .
Sur 23 malades avec i n f a r c t u s dans l e s lobes i n f é -
r i e u r s , 21 (91%) ont p r é s e n t é l ' é l é v a t i o n de l'hémlMephrae-
me da us l a p a r t i s a f f e c t é e a i n s i que de l ' h y p o m o b i l l t é
pendent l a r e s p i r a t i o n .
L'étude radiographiqua des chants pulmonaires,
f a i t e immédiate ment a p r è s l ' a p p a r i t i o n de l a douleur t h o -
r a c i q u e n ' a pas r e l e v é de zones parenchimatousее plus n e t -
t e s , dues â l a diminution de la v a s c a l e r i s a t i o n pulmonaire
dans l e t é r i t o i r e embolisé, t e l que l ' o n s i g n a l e dans l a

littérature.
Le d i a g n o s t i c r a d l o l o g l q u e d ' i n f a r c t u s ptiiaenaires
dans l e s l é s i o n s v a l v u l e 1 r e s peut ê t r e яае е s f a c i l e s e n t
posé p a r des r a d i o g r a p h i e s thorociquee, Sens l e s ces еЛ
11 e s t apparus une c o l l e c t i o n p l e u r a l e dans l e grande c a -
v i t é , accompagnée d ' u n e douceur t h o r a c i q u e , l e diagncetio
 - азе -
d ' i n f a r c t u s pulmonaires a é t é piua d i f f i c i l e . C e p e n d a n t , i l
peut ê t r e posé, en f a i s a n t des r a d i o g r a p h i a s apr-îs l ' é v a c u a -
•tion de la c o l l e c t i o n .

EîVESTIGAIIIba HADIOIOGICB IH ГлйЙКТаЬЗ

VASCULARE ALS SmSJuIïATILOB

Or. C.Sarmeşiu, Dr.Gh.Biroaşiu,Dr.liaria i.o^oşan

Timişoara

Autorii, d i s c u t ă v a l o a r e a explora- i o r r a d i o l o g i c s
î n a f e c ţ i u n i l e vasculare acute a l e membrelor. Se p r e z i n t ă
r a d i o g r a f i a p ă r ţ i l o r moi, a r t e r i o g r a f i e ş i f l e b o g r . a f i a ( e a -
terogradă ş l t r a u s o s o a s ă ) î n p r e c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i , p r o g -
n o s t i c u l u i ş l a opnduitei t e r a p e u t i c e î n " u r g e n ţ e l e " v a s c u -
l a r e t traumatismele a r t e r i a l e ş l embolii, troabozeie arte-
r i a l e ş i venoase ( p o s t o p e r a t o r i i ş i de e f o r t a l e membrelor
superioare, o î t ş l a l e f l e t r a t r o a b o z e l o r e x t e n s i v e , g r a v e , d e
i n d i c a ţ i e c h i r u r g i c a l ă , ale oembrolor i n f e r i o a r e } . Nu u t i -
lizăm f l e b o g r a f i a î n f i a b i t e l e p o s t t r a u m a t i c e ş i n i c i î n
cele s u p e r f i c i a l e s a u " p r i n e f o r t " a l e membrelor i n f e r i o a -
re.
*a p t e l e s î n t I l u s t r a t e , p r i n t r - o i c o n o g r a f i e p r o -
p r i e , corespunzătoare ş l convingătoare.

VAÜOABEA ВХАШЯШ1Т HADIOLOGIC Iff ABDObEîfUL

CfilEUailCAb ACUT
Prof.Doc.Dr.C.Lazăr, Qr.C.Dolinescu, Dr.И.Chifan,
Dr. T. S t r a t , Dr. Al. Boingaanu, Dr. 2. T i r s ove яш*
Clinica I chirurgicală I a ş i
Din e x p e r i e n ţ e a u t o r i l o r ce însumează 503 o b s e r v a -
 - 239- -
ţ i i da acdonen acut i n t e r n a t e î n C l i n i c a 1 - я c h i r u r g i c a l ă
d i n I a ş i î n t r e a n i i 1962 ş i 1971, r e z u l t ă că exananul r a d i o -
l o g i c simplu m u cu 3ubstin.ţă de c o n t r a s t ( t r a n z i t b a r l t a t ,
i r i ö c o c o p i e , I n r a j i s t r a r e a =xulul s p l e n o - p o r t a l p r i n s p l e -
r.or.or s c a r i f i e , indexul op->c) ocupă p r i m u l l o c î n c a d r u l i n -
vesti j:? v i i l o r r - T 4 c I i n i c o ce se p r a c t i c ă l-> a c e ş t i b o l n a v i .
31 crier.tnis-ă. ţ i c o n p l e t o ^ c ă examenul c l i n i c , care rămine
t o t u ş i esen^iil in s t a b i l i r e a diqgnosticului ş i conduitei.
äc.orvnü. s ă u e s t e maxim î n p e r i t o n i t e l e p r i n p e r -
i c r - ' v i e d i e s J t i v ä "(de cauză u l c e r o a s ă , n a o p l a z i c ă ş i t r a u -
i -nie;. n u t o r i z î a d g e s t u l c h i r u r g i c a l de u r g e n ţ ă , ca ş i
î n na;sor=!.;jiila d i g e s t i v e s u p e r i o a r a , grnve, f ă r ă ' anteceden-
ţa s a u an ьоcodante d i g e s t i v e n e s i s t e a a t i z a t e , f i x î n d de r e -
j u l ă с я uza ş i s e d i u l s î n G - ^ - r i i .
.îolul nöu î n o c l u z i i e s t e mai r e d u s , f i i n d s u b o r -
I
dsn-»t s i n d r o m u l u i c l i n i c .
I n n s r i t a n i t e l e p r i n p e r f o r a ţ i e î n număr de 179,
d i n a i r e m a j o r i t a t e a (16Ş) u l c s r o n s e , e x a œ n u l r a d i o l o g i e
simplu f o l o s i t da r e g u l ă n f q s t concordant c u d a t e l e clini-
ce î n p e s t e 70,j d i n c a z u r i , i n d i c î n d p r e z e n ţ a pneumoparito-
noului subi'renie drept ş i mii r a r b i l a t e r a l ; i n 8 cazuri
cu p e r f o r a v i i u l c e r o a s e a c o p e r i t e , examenul r a d i o l o g i c a
î n r e g i s t r a t p e r f o r a ţ i a după un i n t e r v a l l i b e r oe a v a r i a t
î.ntre 24 ore pînă l a 10 z i l e .
I n cele 182 o c l u z i i a c u t e , s - a f o l o s i t examenul
- r a d i o l o g i e a i a p l u , care a i n d i c a t t i p u l o c l u z i e i (mecanică,
d i n a m i c ă ) ; •sediul o b s t a c o l u l u i ş i adeeea n a t u r a acesteia.

I n 8 o b s e r v a ţ i i d e ş i examenul r a d i o l o g i e i n d i c a
 - at« -

ocluzia'mecanică, i n t e r v e n ţ i e e î n r e g i s t r a t o o c l u z i e d i -
namică, s u b l i n i i n d ş i pe c a z u r i l e a u t o r i l o r v a l o a r e a o r i e n -
t a t i v ă a r a d i o l o g i e i î n ocluzia intestinală.
Pentru c a z u r i l e de volvulus de s i ^ c o i d (18 o b s e r -
v a ţ i i ) s - a u f o l o s i t î n aspactele c l i n i c e п з с . - r a c t o r i s t i c e
(4) c l i s i e b a r l t a t e , care i n d i c î n d s t o r u l , au r a z o l v n t da
2 o r i ş i t o r s i u n e a , metoda f i i n d de excepţie pentru a u t o r i .
I n formele de volvulus dublu (J^.juno-il2-4 ş i s i g -
œoidian) - 6 c a z u r i - , oxenenul r-=diolojic s i u p l u n-= f o s t
concludent d a t o r i t ă examinării r a p i d e ş i sar^rLici->le ic.pu-
se de s t a r e a gravă de şoc, ce n-a p u t u t f i r e d r e s a ţ i i cu
t o a t ă reanimarea.
U menţiune s p e c i a l ă s e f a c e pontru 4 o b s e r v a ţ i i
de ruptură d l a f r a g m a t l c ă cu barn l e s t r a n g u l a t ă , l a c a r e exa-
menul r a d i o l o g i c a p r e c i z a t d i a g n o s t i c u l impunînd i n t e r v e n -
ţia. •
I n hemoragiile d i g e s t i v e s u p e r i o a r e s - a f o l o s i t
examenul ba r i t a t , r a r î n urgenţe (10 c a z u r i ) e l f i i n d prao-
t i o a t de r e g u l ă după obţinerea bemostazel medicale p r i n r e -
animare ( î n t r e a 7-a ş i a 10-a z i de l a î n c e p u t u l hemora-
giei).
A t î t î n p l i n ă hemoragia, c î t ş i după î n c e t a r e a
a c e s t e i a , examenul r a d i o l o g i c b a r i t a t a f o s t concludent în
paste 80% d i n c a z u r i , cu e x c e p ţ i a a s o c i e r i i c i r o z ă - u l c e r
(2 c a z u r i ) i n oare s - a f o l o s i t s e r i a t s p l e n o p o r t o g r a f i a ş i
.tranzitul eso-ssstro-duodanal.
Pe c e l e 17 o b s e r v a ţ i i de p a n c r e a t i t ă a c u t ă , r s d i o l o
gia abdominală a o r i e n t a t d i s K u i ü t i ö u l âpre p r o c e s u l de ne-
croză p a n c r e a t i c , f ă r ă a i d e n t i f i c a l i t i a z a b i l i a r ă sau
panere a t i c ă declanşatoare a r e a c ţ i e i enzl&ntlce; ea a a v i -
 - 241- -

d e n ţ l a t modificarea c a d r u l u i duodenal i n procese cef=»lice,

e x i s t e n ţ a unei o p a c l f l e r i t r a n s v e r s a l e subhepatice ş i p r e -
zenţa unei s t a z e i n t e s t i n a l e ş i c o l i c e cu d i s t e n s l e .
La a s p e c t u l c l i n i c pseudoocluziv ş l pseudoperito-
n i t i c î n r e g i s t r a t î n c e l e 7 o b s e r v a ţ i i de i n f a r c t i n t e s t i -
ne n e z e n t e r i c , examenul r a d i o l o g i e n-a adus date concluden-
t e . S t a r e a c a r d l o - v a s c u l a r ä , p r e e x i s t e n t ă , a s o c i a t ă cu g r a -
v i t a t e a ş l e v o l u ţ i a r a p i d mortală a a c e s t o r o b s e r v e t i i a im-
pus a c t u l c h i r u r g i c a l de urgenţă, cu d i a g n o s t i c u l dc p r e -
zumţie, urmat î n t o a t e c a z u r i l e de d e c e s .
Se conchide că examenul r a d i o l o g i e indică ş l o r i -
e n t e a z ă d i a g n o s t i c u l de aodooan c h i r u r g i c a l acut, î n r a p o r t
cu n a r i l e grupe e t i o l o g i c e ale a c e s t u i a , suverană rămînînd
însă aprecierea c l i n i c ă .

LA Т Д Ш Ш DE L'JSX&IBEN BADIOLOCilyUE DANS L'ABDL.âm

AIGU CHiauaiilCAL
Erof.Or.Doo.C.Lozăr, Or.C.Dolicescu, Dr.ii.Chifan,
Or.V.. S t r a t , Dr. Al. Boingeanu, Dr. 3. Tîrcove anu

X-éra C l i n i q u e C h i r u r g i c a l e de J a s s y

De l ' e x p é r i e n c e des a u t e u r s q u i t o t a l i s e 503 ob-

s e r v a t i o n s de l'abdomen c h i r u r g i c a l aigu h o s p i t a l i s é dans
l a I - è r e Clinique c h i r u r g i c a l e de J a s s y pendant 1962-1971,
auxquels on a p r a t i q u é l'examen r a d i o l o g i q u e simple ou avec
contraste ( t r a n s i t bpryté, irxlgoscopia, l'enreglstrecent
T
a e l ' a x s s p l é n c - p e ^ t a l , 1 index opaque e t c ), r é s u l t e que
c e t examen occupe l a première place e n t r e l e s i n v e s t i g a -
t i o n s p a r a c l i n i q u e s q u ' o n p r a t i q u e dans ces c a s . I l g u l œ
 - a«» -
e t complète l'examen clinique que r e s t e t o u j o u r s e s s e n t i e l
Dour l e diagnostic e t l a conduite.
Sou c o n t r i b u t i o n e s t txde grande dam l e s p é r i t o -
*

n it e e par p e r f o r a t i o n d i g e s t i v e ( u l c é r e u s e , néoplesique on
trsumatiqua) a u t o r i s a n t l ' I n t e r v e n t i o n d'urgence, de овше
que dans l e s bemcrxagies d i g e s t i v e s s u p é r i e u r e s gravée вена
antécédentes ou avec des antécédents oéejpefcéaatlsés, od i l
p r é c i s e l ' é t l o l o g l e e t l e sièaa da d a i g n e r o n t d i g e s t i f .
Sa valeur poor l e e é t a t s o c c l u s i f s z e s t e moindre
que dans l e s a f f e c t i o n s précédantes, l'exaae». c l i n i q u e
é t a n t souverain. p

Deis l e s p é r i t o n i t e s рак pBx£ai<atlcm d l ^ e t l w f t ,

t o t a l i s e n t 173 o b s e r v a t i o n s , l a gnmâe s a j a r l M d»Ätiologie
ulcéreuse, l a r a d i o l o g i e simple a été canaoï&mbe avec l e e
données cliniques dans im lasvantAgB de 70 p a r l a présence
au pneumopSritoint, u n i ou b i l a t é r a l ; d a i s Э cas avec l a
p e r f o r a t i o n ulcéreuse couverte, l'examen. m d l o a e n r e g i s t r é
c u t t e perforatum, après IKL d é l a i q u i a v a r i é e n t r e 2* bomcaa
jusqu'au dix j o u r s .
Cans lea 182 cas avec occlusion algue l'examen r a -
dio sans contraste a indiqué l e type; d ' o c c l u s i o n
ou dynamique), l e s i è g e de 1* o b s t a c l e , e t вЛав li па t o r e da
c e l u i - c i . Seulement mx 8 e s s , l e a sl®nee xediologlguee
d ' i l e u a œécanlqoe, / t a l e n t faux l ' i a r t e r v e n t l o n d é p i s t a n t oa
i l é u s dynamique, en sonl Ignaat encore one f o l s l a v a l e u r
orlentatiire de cet ехаввп, dans l ' o c c l u e I o n i n t e s t i n a l e .
Pour l a s 18 cas de volvulus de sigma, en я u t i l i s é
dans l e s aspecte c l i n i q u e s ambigua, (4 Cas) 1 ' i r r i g o a c o p i a ,
qui en précisant l e s t o p d i g e s t i f a гезоШ-' en deux cas,
 - 242- -
afişe l e t o r a l o n , иДИиДе d ' e x c e p t i o n pour l e s a u t e u r s .
t
JHes l e s 6 c a s avec volvulus double ( j é j u n o - i l é g l
s t slgjnoidieai) l ' e x a s a n r a d i o sans c o n t r a s t e n ' a pas f o u r n i
des enseigneaeate c o n c l u a n t e . p»»«« q u ' i l a é t é p r a t i q u é
s u p e r f i c i e l e a e n t e t z a p l O n e n t , en r a p p o r t avec l ' é t a t gme
de choc d'unp manière B o d l f i é e t n s i ^ l f i i n t e р т l e r é a n i я а -
tioa.
Une n e n t i a i s p é c i a l e . pour 4- o b s e r v a t i o n s de r u p -
t u r e t x w n a t i q p e du diaphragae avec bénie é t r a n g l é e , саз où
l'examen radiaio&ique a p r é c i s é la d i a g n o s t i c e t a d i r i g é
la conduite.
DKS les H&ORAGIEA diapstivea supérieures nas-
s i W a , l e t r a n s i t b a r r j r t d u t i l i s é pins r a m e n t d'urgence
( s e u l e s e n t 10 c a s ) a é t é p r a t i q u é d ' h a b i t u d e a p r è s l ' h é r o s -
«ase • é d l c a l a obtenu p a r l e réanimation.
U t i l i s é a n p l e i n e I U M i n g l e oa a p r è s l a héuos-
t s s e l ' T O w a i m d l o a f o u r n i l e s w w m l e a w e n t » précieux
dama v a pourcentage de 8 0 , a t exceptant 1* два Deletion c i r -
r h o s e - o l c â r e ( 2 m ) od on я p r a t i q u é saseeBSivsBBnt l e
splénoportograpiiie eft' le- t r n e l t ocre gwgtro-daod en a l •
- teas; ] в в 17 a b s e r v ^ t i o n s de j a a e f n t t t s algoff,le
radiologie a M n a l n a l » a o r i e n t é 1« d i a g n o s t i c SOB 1 Î p r o -
cès d e n é c r o s e g l e n d o l e l x e , s a n s I d e n t i f i a b l e l i t h i a s e b i -
l i a i r e ou paneréatlqaa f a c t e u r s é t l l o g ^ ^ g e a Importants de
la jéeetiffli o i i s k a U у в Ъ ш Ы в , -I'SÙBB М Й О simple, a
indigné. Т П JIIJIIB—HIT d s ; cadre. dandénal, d u s l e s l o c a -
lisations: c^pbali^wi l'eKletence d'ia»
salm sena-béjfertigBe.efc 1»-jdeésene» d ' u n e s t a e e i n t e s t i n a l e
a * c o l l g n e aveg d l s t f c — W i i . i , - . . - ^ . ' - v> •
 - зд -

it l ' a s p e c t clinique pseudo-occlusif e t pseudo-pé-

r i t o n i t i q u e enregistré dans l e s 7 observations avec i n f a r c t u s
iïitsstinc-ûéséntherique, l ' e x a m n radio n'apporte pas des
élénents concluants. L ' é t a t cardlo-vasculsire, lea-signes
d'atbero-sclérose préexistante associée â l ' é v o l u t i o n grave
de ces cas, ont déterminé l ' I n t e r v e n t i o n d 1 urgence, avec l e
diagnostic présomptif s u i v i dans tous l e s cas par l e décès.
I l s ' e n s u i t que l'examen r t d i o . Indique.et guide
l e diagnostic de 1' abdomen chirurgical aigu p a r rapport
avec l e s grands groupes étlologlques, mais l a méthode sou-
veraine r e s t e toujours, malgré las multiples explorations,
l'examen clinique.

.LA VALBUB DIAGNOSTIQUE blûttëS НАДЮДОЯЧИЗЗ

DU LIQUIDS LIBHB DAUS LA CAVIXS AHDOtilnALB

ûr.St.Araytcbev,Eror.(i.Hadjidecov, Dr.L.lianolov

I n s t i t u t républicain s c i e n t i f i q u e e t pratique
de medicine d'urgence "H.I.Mrogav" Scfia

Le dépistage du liquide l i b r e dans l a cavité ab-

dominale e s t un appert e s s e n t i e l pour l ' é t a b l i s s a i e n t de
la diagnoeo des maladies ebdoadnalee aiguSe. I l xevete une
grande Importance chez l a s lésions traumetiquee nonpénetran-
t e s de l'abdosan car i l témoins avec une grande c e r t i t u d e .
nna
une rupture d'un organ abdominal parenehlmateux avec
hémorragie consécutive dans l a cavité abdominale.
On a d é c r i t quelques symptcœs, q u i p a r l e n t ев. f a -
veur de l ' a p p a r i t i o n de l i q u i d e l i b r e dans l a cavité abda-
oinalo, riais 11 manque dans l a l i t t é r a t u r e dee renseigne-
ments en ce qui concerne la valeur diagnostiqua de chacun
•eux. Boue avoue observé 56 me l a des avec des lésion, abdomi-
ales a i g o S s . Chez 26 cas l a q u a n t i t é du l i q u i d e é t a i t é t a -
Lie p a r 1 ' o p é r a t i o n ou p a r 1 ' a u t o p s i e . 22 f o l s l e l i q u i d e
t a i t t r o u v é p a r l ' o p é r a t i o n , l a c l i n i q u e ou p a r l a r a d i o -
raphie s a n s p r é c i s i o n de s a q u a n t i t é . Chez l e s 8 naïades i l
•y a v a i t pas de l i q u i d e e t ces cas é t a i e n t сотое un groupe
e c o n t r ô l e dans l e s discutions.
On a démontré i a f r é q u e n c e de cheque symptômes
u l i q u i d e l i b r e dans l a c a v i t é abdominale. Le p l u s souvnnt
n a observé des opncif l e s t i o n s e n t r e l e s entes i n t e s t i n a u x
оi s i n s e t p a s t r è s souvent une o p a c i f i c a t i o n dans l e Ъ»в-
>in causée p a r 1e l i q u i d e , be a u t r e s signes r a d i o l o g i q u e s
t a l e n t observés rarement,
•
Ca r a i t une analyse c o u r t e de la s i g n i f i c a t i o n
Liasnostique d i f f é r e n t i e l l e dee s i g n e s r a d i o l o g i q u e s du 11-
itilde l i b r e dans l a c a v i t é abdominale.

ASÔIfiâ 1.140 CAZUBI DE ÀBDttfflH A COT, BXAfclNATB

RADIOLOGIC S I 3BATATB CEIHOBGICAI.
Dr. Gr. S t a u d a , Prof . D r . I . Pop D.Popa
Clinics chirurgicală a II-e «i chirurgia cardio-
v a s c u l a r ă T î r g u Hore?

Ce&urile ooestre cave s e iaeadraazd i n perioada

L i a n u a r i e 1970-30 Iunie 1972, te-вв s o r t a t î n f e l u l urmă-
tori a p e n d i c i t e a ente SOL ( p e r f o r a t e 199, l a gravide ^ r e s -
t u l ca t a r e l e s i f l e g s o a o e e e ) i h e r n i i s t r a n g u l a t e 101; u l -
cere p e r f o r a t e 80 ( g a s t r i c e 18, duodenale 5% s e p t i c e 1,
de i n t e s t i n s u b ţ i r e 6 ) ţ tumori benigne p e r f o r a t e 1 ( l e i o -
sLcm e l p r i m e i anse j e j u n a l e } ! tumori maligne p e r f o r a t e 5
 - a*« -

( g a s t r i c e 1, de c o l a n 3^carcinoid a p e n d l c u l a r 1 ) ; d i - w r t i a i -
l i t ă teckel 2; c o r p i s t r ă i n i n a t a l i c i I n g a r a ţ i ş i o p r i ţ i î n
stocnc l ţ f i t o b e z o s r l e g a s t r e c t o a i z a t 1 ; abces s u b h e p a t i c
2; abces e p i p l o i c 1; i n f a r c t I n t e s t i n a l mesenteric 7; o c l u -
z i i i n t e s t i n a l e 55 ( i l a u a b i l i a r 1, p r i n b r i d e 28, p r i n v a l -
val J 12, i n v a g i n e ţ i e i l s o - c e e a l ă 1, p r i n hernie 5, p r i n t u -
mori de colan 7 ) ; c o l e c i s t o p e t i i acute 10 (hidropa 3, p e r -
f o r a ţ i i n s c a l c u l o a s e 4 t gangrenoase ş l c a l c u l o e s e pan-
c r e a t i t e acute 1С; hemoragie d i g e s t i v ă s u p e r i o a r ă p r i n h i -
pertensiune p o r t a i s 6 j a f e c ţ i u n i a l e s f e r e i g e n i t a l e fame-
n i n e , cu m a n i f e s t ă r i de abdaron acut 13.

Abdomen acut produs de afecfciiml asociate 8 ( c o -

l e e i s t i t ă acută ş i o c l u z i e i n t e s t i n a l ă 1, hernie s t r a n g u l a -
t ă ş i s a l p i n g i t ă flegmononsă 1, d i v e r t i c u l i t ă de cec ş i apen-
d i c i t ă scu-că 1, s a r c i n ă e x t r a u t e r i n e r u p t ă ş l a p e n d i c i t ă
acută 1, c o l e c i s t i c ă calculoasă ş i p a n c r e a t i t ă acută 2,
a p e n d i c i t ă fiegmonoasă s i s a l p i n g i t ă fiegmonoasă 1 ) ,
Abdomen acut posttraumatic 12 c a z u r i ç i pos tope ro-
t o r 1 ( c a l c u l de coledoc migrant dupé l i t i a z ă de cole e i s t ,
operată).
In Qi.% d i n c a z u r i , p r i n e x a m i n ă r i l e r a d i o l o g i c s , a
f o s t confirmat d i a g n o s t i c u l c l i n i c de abdomen a c u t .

SUR 1.140 CAS D'ABDOKSB AIGU ЕХАгЛЯЙЗ RADIOLOÜI'^UE

«BHÎ BT Tn'AITgS CHIRURGICAL

Dr.Gr.Stanciu, Erof.Dr I . l b p D.Iopa

Clinique C h i r u r g i c a l e I I e t Cardiovnaculaire
Tîrgu Sureş
LJS cas e x p l o r é s pendant l e l . l ' 1970-30.VI. 1972, ou
 »7
S H t 2 м anOWién a i n s i i a p p e n d i c i t e aigutf BOL (1Э9 Pesv-
f o r é e e » 2 E B t e a m W i «a. m a t c a t e n t l e e e t pblegponaus )i
h e r n i e s t n t V M e U M IUI; u l c è r e s p e r f o r é e 30 (18 g a s t r i q u e ,
5* daodénalee , 1 p a p t i q u e , 7 d ' i n t e s t i n e r f t l a ) ; corps
ditraneara w t a l l q u a a I n s é r é e if phgrtobé&oere chec im g a s -
t n a c t e u l a é l i aénplaneae p é r f o r é e * 6 ( 1 gwatrique, * co-
lique, 1 cawtaBii.appenfticulal», 1 leioalaa jéjonale); .
d i v o r t l a & U t e da Maetel 2 j i n f a r c t B é e é o t e r l q a e i a c h é a l a n t
7i o a c l n e l a a e e I s t e a l d e a l M 55« urgencee d e Je vésicule b i -
l i a i r e l u ( 4 perfefcéee, 6 arrec l i t b i e a e ) ţ penestfetitB alguS
10ţ abode aooa Ы р а Э Д р е e t aeoa phranlqae 2ţ abeéa a p l -
ploLgue lf himirviBlee d i g e a f a i f a a a p é r i e a r e a p a r Hgpertenr-
s l c a p o r t a l e 6 | ц'.цаиоеа d 1 « p a r e i l g e n i t a l f a n û n t 18;

t i a a l art 1 1 Ш м de l e v é e i e u l e b i l i a i r e I« hernie é e t r a n -
g l é e «t. s a l p i n g i t e ЛкдаВ avea şaiigrtaft 1; d l v e r t i c u l l t e da
вво сну e t a p p a n d l e t t e e l e n i 1 | groaeaeae e x t r w x t é r l n e e t
a$gendlaitB aieetf 1< p e a o r é a t i « » nigué e t l i t h i a s e de l a
v é a l e o l e b d . l i a i » 1} a p p e n d i c i t e algoS e t s a l p i n g i t e aiguè"
1 ) ; ИУУПГГ ftfffi HIT*" ^ m i n ^ f l T c a l a u l du cholé-
doque, s i e n t e a r , a p r è s ebeXécveteetcade p o u r l i t h i a s e 1 .

7" отшип redle?oglqo» a e o s f i r a é e n 81% de caa,

l a diagnostic alinique d'abdaaea « l a ţ .
 - aw -
EÎICIENTA ÜHOH INCIDSNTE Iii iSTOOB 3I3CIALE
Iii aXAU5NUL UADIOLOGIC Ali ABDOISHUIEI
ACUT
• D r . Viorel Pe t r i ş o r , Dr. Stai'an Ardevan, Dr.
Coriolan Greceanu, Dr.Maria Schuster,Dr.
Ghaorshe Ciohanu

S p i t a l u l u n i f i c a t de a d u l ţ i Arad - S e r v i c i u l
de r a d i o l o g i e

In examenul r a d i o l o g i c a l abdomenului a c u t , p e lîn-

metodele uzuale de examinare c a : r a d i o s copia, r a d i o g r a f i a
de f a ţ ă în o r t o s t a t i s m cu r a z ă o r i z o n t a l ă ş i r a d i o g r a f i a de
f a ţ ă . î n de cubit d o r s a l cu ±ar& v e r t i c a l ă , a u t o r i i u t i l i z e a -
ză î n £sod curent r a d i o g r a f i a de p r o f i l cu r a z ă o r i z o n t a l ă
ş i r a d i o g r a f i a i n d e c u b i t l a t e r a l d r e p t ş i s t î n g cu r a z ă
o r i z o n t a l ă . Pentru a e f e c t u a a c e s t e r a d i o g r a f i i s-a u t i l i -
zat o t^rilă f i x ă i n t e r c a l a t ă î n t r e c a s e t ă ş i p e r e t e l e abdo-
minal. isetoda poate f i pusă î n a p l i c a r e i n o r i c e s e r v i c i u
de r a d i o l o g i e .
U t i l i z î n d î n mod curent a c e s t e două t i p u r i de i n -
c i d e n ţ e s-nu obţinut r e z u l t a t e f o a r t e bune, completîndu-se
t a b l o u l r a d i o l o g i e ş i îmbogăţindu-se d a t e l e necesare p e n t r u
punerea unui d i a g n o s t i c r a d i o l o g i e . A s t f e l î n cazul unui u l -
cer p e r f o r a t cu un s t r a t f o a r t e f i n de a e r l i b e r sub d i a -
f r a g s u l s t î n g cu a j u t o r u l a c e s t o r i n c i d e n ţ e s e poete pune c u
mai multă . u ş u r i n ţ ă prezenţa a e r u l u i l i b e r . I n l l e u s u l meca-
n i c se pune bine î n e v i d e n ţ ă prezenţa n i v e l e l o r h i d r o a e r i -
ce, precum ş i a modificărilor pereţilor intestinali.
Ih c a z u r i l e unor hemoragii d i g e s t i v e s u p e r i o a r e c u
 - 249- -
e v o l u ţ i e ©cavă care n e c e s i t ă examen r a d i o l o g i c , a u t o r i i r e -
curg d e s e o r i la un examen f^rmacodlnamlc. I n a c e s t scop ad—
i l n i s t r e a z ă o p a s t i l ă de c l a r d e l a z i n ş i după un decubit l a -
t e r a l d r e p t de o oră i s e mai administrează ş i o f i o l ă de
s c o b u t i l с сир. intravenos sau intramuscular. 'Se execută exa-
menul r a d i o l o g i e b e r it a t î n o r t o s t a t i s m , î n c l i n o s t a t i s m ,
executând r a d i o g r a f i i ţ i n t i t e q i r a d i o g r a f i i de ansamblu.se
o b ţ i n e o bună imagine r a d l o l o g i c ă a r e g i u n i i a n t r o - p i l o r o -
duodenală, e v i d e n ţ i l n d u - e e m o d i f i c ă r i l e p a t o l o g i c e ca: u l -
c e r u l p i l o r i c , u l c e r u l duodenal, u l c e r u l p o s t b u l b a r , d i v e r -
t l c u l l duodenali e t c . Se o b ţ i n e p r i n a c e a s t ă metodă o ade-
v ă r a t ă duodenograf ie h i p o t o n ă .

It' ЕИ?1С1ЕНСЗ 02 iiUEL^UES IMCIDENC3S ЗТ ЫЙТНОШЬ

SOCIALES DANS VäXAASM RADIGLCXil^US DE L' ABßOtöH
AIGU
Dr.Vi ore] P e t r i ş o r , Dr.Stefan Ardevon, Dr.Coriolan
Greceanu, Dr. Krjria Schuster, Dr. Gfceorube Ciobanu

b " h ô p i t a l départamental pour a d u l t e s - Arad

Service de r a d i o l o g i e

Dans l'examen r a d i o l o g i q u e de l'abdomen aigu, à

c ô t é d e s méthodes courantes d ' i n v e s t i g a t i o n s r a d i o s c o p i e ,
r a d i o g r a p h i e de f a c e on orthostatisine au rayon, h o r i s o n t a l
e t r a d i o g r a p h i e de f a c e en d é c u b l t d o r s a l au rayon v e r t i c a l ,
l e s a u t e u r s u t i l i s e n t courasment l a radiographie en p r o f i l
au rayon h o r i s o n t a l e t l a radiographie en d é c u b i t l a t é r a l
d r o i t e t gauche au rayon h o r i s o n t a l . Four e f f e t u a r oes r a -
d i o g r a p h i e s on a u t i l i s é une g r i l l e f i x e i n t e r c a l é e e n t r e
 - as» -
l e cassette e t l e p a r o i abdominal. La méthode peut S t re mise
en pratique dans n'importe quel aorvioe de r a d i o l o g i e .
Bn u t i l i s a n t couramment ces deux incidences on a
obtenu *de t r â s bons r é s u l t a t s e t l e t a b l e a u radiologique e s t
devenu plus complet. De p l u e . l e a données n é c e s s a i r e s pour
é t a b l i r le diagnostic radiologique s e s o n t e n r i c h i . Ainsi,
grSce â ces deux Incidences on peut mettre aisément en é v i -
dence l a présence d ' a i r l i b r e en cas d ' u l c è r e p e r f o r é avec
une couche t r è s f i n e d ' a i r l i b r e sous l e diaphragme gauche.
Ce mSne dans l ' o c c l u s i o n mécanique on met t r è s bien en é v i -
dence l a prdsenee des niveaux hydroaériquas a i n s i que l e s
modifications d e s p a r o i s i n t e s t i n a l ă .
Bn oas d'hémorragie d i g e s t i v e supérieure d é v o l u -
t i o n grave qui exige l'examen r a d i o l o g i q u e , l e s auteurs r e -
courent souvent â l'examen farnaoo-dynanique en a d m i n i s t r a n t
un cachet de Clordelasin e t après une heure de repos en d é -
cubit l a t é r a l d r o i t , une f i o l e de S c o b u t l l Comp, en p i q û r e
intraveineuse ou intramusculaire. On passe a l o r s â 1'examen
raàiolo£i4ue ba r i t é en. or to e t o l l n o s t a t i a m e en exécutant
des radiographies s e l a c t é e s e t des radiographies ds-enaenble.
On obtient une bonne image radiologique de la région a n t r o -
pyloro-duodénale. Les modifications pathologiques s o n t
très bien mises en évidence: l ' u l c è r e p y l o r i que, 1« u l c è r e
da duodénum, l ' u l o è r e p o e t - b u l b a l r e , l e s d l v e r t i c u l - d u o d é -
nals etc.
ffer c e t t e aéthode on o b t i e n t une v é r i t a b l e listage
de dacdénograph^hlpotone.
 - 251- -
EXAi-ENUL HAÙIÛIJOGIC m ABDOMENUL ACÖI.COSFBUMIABI
HAûZO-GHIHUaGICyjiB SI APQHT IS ÜIAÜÄOBTIC SX
TE3APIB

ПГ. JÜhai Vidlcan

S p i t a l u l u n i f i c a t Belüg

In a c t i v i t a t e a p r a c t i c ă , î n t r - u n s p i t a l t e r i t o r i a l
cu 500 p a t u r i ş l 7 s e c ţ i i c l i n i c e s î n t t r i m i ş i pentru examen
r a d i o l o g i e , anual, un număr de b o l n a v i eu abdcoen a c u t . S x l s -
t ă ş i o srupă de b o l n a v i i n t e r n a ţ i î n d i f e r i t e s e c ţ i i cu a l -
t a d i a g n o s t i c e , l a oare examenul r a d i o l o g i e decelează semne
de abdonen acut ( c h i r u r g i c a l ) .
C o n t r a i n d i c a ţ i i l e exanenului r a d i o l o g i e s - a u refl—
t r î n s mult în u l t i m u l timp el. s e reduc l a s t ă r i l e grave da
şoc.
Examenul r a d i o l o g i c constă d l n t r - o radioscopie
toraсо—abdominală completntă cu r a d i o g r a f i i . Examenul s e
e f e c t u e a z ă pe g o l , p a r ее ş l p e r cllsmă, cu ş l f ă r ă s u b s t a n -
ţ ă de c o n t r a s t , î n a r t o s t a t i s m , d e c u b l t , î n c l i n a t sau î n po-
z i ţ i e r ă s t u r n a t ă , î n f u n c ţ i e de d i a g n o s t i c u l c l i n i c , s t a r e a
bolnavului ş i s c o p u l u r m ă r i t . Ш cele mai multe с uzuri, b o l -
n a v i i s î n t examinaţi f ă r ă n i c i o p r e g ă t i r e e l e s t e s u f i c i -
e n t c o n t r a s t u l n a t u r a l , dat de a e r u l ş l l i c h i d u l abdominal
ca î n : p e r f o r a ţ i i , abcese abdominale, o c l u z i i i n t e s t i n a l e ,
at r e z i i a n a l e . In h i p e r t r o f i i l e de p i l o r , stenoee duodena-
l e c o u s s n i t a l e , a t r e i i i a l e c o l o n u l u i sau i m a g i n a ţ i i i n -
t e s t i n a l e u t i l i z â n d s u b s t a d ţ e de c o n t r a s t p e r oa seu p e r
c l l s m ă , după caz. O r t o s t a t i s m u l e s t e p o z i ţ i a ea a mai f i d e -
l ă î n p e r f o r a ţ i i , abcese abdominale ş i o c l u z i i i n t e s t i n a l e .
 - 252 -
Foziţia răsturnată este utilă în străzii anele, Iar deoubi-
tul, cînd se indică şi o clismă baritată. Poziţia răsturna-
tă oferă dato preţioase în atrozin anală.
Cazurile de abdomen acut survin la ambele sexe,la
toate viratele, iar cauzelc sînt congenitale çi cîştl-sate.
Dintre cauzele congenitale întâlnite de noi amintim: hiper-
trofia de piloc, g trezii duodenale, atrezii de colon si ana-
le, ' iar din cauzele cîşti^ite survenite în pmctică enumerăm:
perforaţia şi hemoragia digestivă, ocluzia intestinală, ab-
cesele aDdaminale, invaginaţia intestinală, infarctul me-
zenteric şi corpi străini intra-abdomin<>ll.
Semnele radiologics în cele m.*i multa cazuri sînt
caracteristice pentru o anumită afecţiune ca: pneumopsrito-
neu în perforaţii, imagini hidroaerlce зи nivel orizontal
multipla în ocluzii intestinale şi unice în abcese abdomina-
le, stop al coloanei de bariu în atrazii şl invasinaţiiiîn-
gustări 'de calibru, torsionări sau dislocări de organe. In
multe cezuri examenul radiologie este destul de concludent
şi determină intervenţia chirurgicală de urgenţă. Mte ca-
zuri stîriiesc interes numai după exnmanul radiologia, 1er
uneori diagnosticul radiologie întîmpină dificultăţi d->te
de o eventraţie diafragnwtică cu volvulus gastric, inta г pozi-
ţie de colon, dilataţie acută de stomac, cînd ţinînd seamă
de vîrstă, antecedente, debut, simptom clinice, datele
de laborator ei utilizîsd uri multe rotode, tot radiolo-
gia rezolvă diagnosticul.

Bomoragla digestivă este un simptom, iar diagnos-

ticul de leziune, de localizare, de natură şi întindere
este dat de aspectul radiologie, într-un mare de ca-
 - 253 -
zori.
I a concluzie, î n RDdoienul я e u t , examenul r a d i o l o -
g i c e s t e h c t ă r i t o r ş l e s t e de caoonceput o i n t e r v e n ţ i e c h i -
r u r g i c a l ă numai pe baza t a b l o u l u i c l i n i c . TJnaori substanţa
de c o n t r a s t e s t e i n u t i l a ş i c h i a r d ă u n ă t o a r e , i a r p o a i ţ i a
ş i t e h n i c a examenului e s t e d i c t a t ă de c l i n i c ă . Un r o l deo-
s e b i t î l are r a d i o l o g i a î n c a z u r i de abdomen a c u t , s i l e n -
ţ i o a s e c l i n i c , i n t e r n a t e fel s p i t a l cu a l t e d i a g n o s t i c e SSK
t r i m i s e la exanen. r a d i o l o g i c pentru s i t e a f e c ţ i u n i .

AFCBTUL Ш Ш Ш 1 шшошш: иг UBGSNTSLS

ABDOIiIUAI£ ca CAÜZA BABA

ß r . Grig or» I . H u b e r t , Clinica r a d i o l o g i c s

Or. Gabriela Coreeana, S p i t a l u l de a d u l ţ i nr l
Tialşeara

Trecerea in revistă a unor causa rare care pot de-

ci sn^a tabloul clinic de abdomen acut este un îndreptar
util pentru toţi oei oare sînt solicite ţi să rezolve ase-
menea cazuri, cu, atît sal mult cu cît adeseori primul exa-
men radiologie făcut în condiţii de urgenţă nu elucidează
imediat diagnosticul» Existenţa unor ari om bine cunoscuta
poate induce uneori în eroare sau în cal mai bun caz să în-
tîrsie găsirea leziunii. Bsntru aceste motive am considerat
utilă prezentarea nour caşuri din experienţa noastră cu in-
tenţia de a contribui la ameliorarea posibilităţiior radio-
diagnosticului în această direcţia.
Sete d i s c u t a t î n a c e a s t ă lumină a p o r t u l examenului
r a d i o l o g i e î n d i a g n o s t i c a i hemoragiei d i l a t i v e p r i n v a r i -
ce g e s t r i o e canseautive u n e i а t r e z i i d l e f r e g m a t i c e ou trom-
 - » * -

boxă de a r t e r ă s p l e n i c ă , stenoze pllaro—duodenală prin.

«hiat hepatic p e r f o r a t Sa atooae ş l p r i n pancreas I n e l a r ,
-ocluzia I n t e s t i n a l ă p r i n r i n i c h i e c t o p i c , p r i n i m a g i n a r e
ileo-(fecală l a a d u l t , p r i n t u n a r ă i n f l a o a t o r i e sigmoidlană
consecutivă unei d l v e r t i c u l o z e p e r f o r a t e , hemoragie d i g e s -
t i v ă f a t a l ă , după gastrectomie p e n t r u neoplasm p a t r i e p r i n
u l c e r posttoolbar.
(JMK.IMLHIB c a r e s e lapon î n u r s » a c e s t o r c a z u r i
a r a t ă că î n f a ţ a u n u l sbdoasn. a c a t t r e b u i e s ă avea î n e i n t e
tob л а а а ş i cauzele n i zare case p o t duce l a a constă s t e -
r e e l că a t o n e i c î n d « z a s l n a i e e s t a n d a r d m aduce c l a r i f i -
carea diagnostica l a i ее lapom continuarea i n v e s t i g a ţ i i l o r
cu t o a t e t e h n i c i l e necesare d i n t r e c a r e nalntim ca d e o s e b i t
de i a p o r t a i t e ezaeennl eu substanţe, te c o n t r a s t h i d r o s o l o -
b i l e de t i p G a s t r c e r a f i j î v i =mgiogmfla abdominală, con-
t r i b u i n d a s t f e l l a p o s i b i l i t a t e a unei t e r a p e u t i c i e f i c i e n t e .

COHSIDHUMI P ä i v m o в д е м о в г в д и ВАШМЫЯЮ
I S ш ы ж а и ь UHBSÎIBAI»

B r . Tota J о с п
C l i n i c a de r a d i o l o g i e I . K . Ï , S p i t a l u l
"Dr. I.CaatBcazlBo''

S u f e r i n ţ ă acută в в я я Ы bocusc i n ш в а o b l i t e r ă -
T Ü vaselcar яе r e n t er i c e , I n f a r c t e ] I n t e s t i n a l s e c a r a c t e r i -
za axă pacta a p a r i ţ i a u n e i d u r e r i « t r o c s , î n s o ţ i t ă de g r e -
ţ u r i » v ă r s ă t o r i , u n e o r i d i a r e e s a n g u l n e l e n t ä , d i a t en s l e ş l
spfcexe e b d o e l m l ă , s w e rte «ос ş l beaer»sie di®»stivă.
aspectaX c l i n i c d r s K t l e , e v o l u ţ i e g n v i , lapcne
o r a p i d ă o r i e n t e z e s d l a e n c s t i c u l u l c a r e î n s S î n t î a p l n ă Ob-
 - a » -
f i c u l t è t e î n r e p o r t cu l l p a a m a r elemente a l l n i c e c a r a c t » -
ristioe.
Escplorsrea radiologics, pot. t e f u r n i z a , î n aoemeaea
s i t u a ţ i i » informaţii u t i l s pentru elaborarea diagnosticului»
Semnele r a d i o l o g i ce c a r » e u ^ r e a s a e x i s t e n ţ a unui I n f a r c t
I n t e s t i n e i s î n t aBgragantBte -de d l s t e u s i a s l a u l t a n ă a i n -
t e s t i n u l u i s u b ţ i r e ç i a c o l o n u l u i , aoxo j e j u n i e , senilele,
a e r o o o l l e , «esenţa m i ş c ă r i l o r p e r i s t a l t i c a . Imaginae de opa-
^itsritä cu c o n t u r Impswre&s, e x p r e s i a r a d i o l o g i c s a zonei l n -
f e r c l z a t e este excepţional evidenţiate.
Diagnosticul d i f f e r e n t i a l a s t e d i f i c i l ; e l t i o buia
а» еНяйия ocluzie I n t e s tijBslü î n о м е d l s t e n l e Intestinală
nu e s t e uniformă, e± p c e d a t â о аасзаЪявсе p r o g r e s i v ă s p r e
s e d i u l o b s t a c o l u l u i , î n s o ţ i t a ae h l â r a a e r l s s . Diag-
n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l cu p e r f o r a ţ i i l e ga stro—duodenale se tes-
tează pe l i $ s a Isag i n i i , de paenaogeritaaau i n caz de i n f a r c t
i n t e s t i n i . D i a g n o s t i c u l ou p a n c r e a t i t a a c u t ă s e s p r i j i n ă î n
p r i n c i p a l pe d a t e l e eaqplxrrărilcar de l a b o r a t o r ( a o i l a t e m i e
c r e s c u t ă )»
BaţioaanaQtal d i a g n o s t i c sote - i j u t e t de a n a l i z a
e i r t s w B t e n t e l o r e t i o p s t a ^ n i c e î n счте survine a c e a s t ă d r a -
mă a n d c r i B g l ä : c a r d i a c i , e i s r o s o l e r o t t e t , b o l n a v i î n p e r i o a -
da p o s t o p e r a t o r i e , ea s o r i de fbebtltă, procese i n f l a m a t o r i i
aodojainelB e t c .
firogaostioul e s t e de a x t s e a ă g r a v i t a t e , letalita-
tea menţinîacte-ee r i d i c a t ă . c h i a r . î n c a z u r i l e In. care se
infcerviua c h i r u r g i c a l de u r g e n ţ ă .
l u c r a r e a , oare p r e z i n t ă 3 c a ş u r i de I n f a r c t mexen-
i t a r i c , analizează circumstanţele stiopatoasnice, manifesté-
 - Se-

r i l e c l i n i c e ç l r a d i o logice, c o n s t a t ă r i l e morfopatologice.

CQüälMHATIOHS SUR IB DIAGNOSTIQUE RADIO-CLINIQUE

DE VIHFAHCTUS DS L' ШТЕЗТИГ

Dr.loan Jocn
Clinique radiologique L'hôpital
"Dr.Z.Cantaouzino" Bucarest

L'auteur expose les aspects cliniques et radio-

logiques de l'infarctus de l'intestin, utilisant une ca-
suistique étudiée radio-clinique et verlflée anatomo-pa-
tbologique.

ISS HSHFORATIOKS GASTHO-DCJODBHALES BXAWINÉJâS

BT dUQSBBSBS AVEC L'AIDB DS
GASÏKOGHAFIS
;
Qr.£.Bcztha (Budapest)

le solution Grsetxografin est utilisable avec suo-

eèe dane le diagnostic das perforations ga stro-da od anales.
Ayant employé la méthode de ïrlman&»I)ahl« chez 6 naïades
nous avond trouvé des perforations- lesquelles n'étaient
pas visibles sur les cliobés faits habituelle oent. Dans
ces cas noue avons vu la sortie de Gaetrografin de l'es-
tosac et du duodenum par m e route extraordinaire, La
contrast-flolnticn a été devenue visible parmi les intes-
tines, dans la région ileocoecale. Noos avons pu dire
aussi la causa et le lieu de la perforation.
Koos savons reeonasndar l'emploi de Gaetrografin
 -fi57-
quandi
1 ) i l n ' y a pas d ' a i r sous l a s couples diaphrag-
ma t i q u e s , ou l ' o n ne peux p a s estimer l e pneumoperitoneum,
et
2 ) l'.le&ga c l i n i q u e e s t I n o a r t a l n , problématique,
3 ) l ' o p é r a t i o n юваа', e t l a méthode de l ' o p é r a -
t i o n dépends de r é s u l t a t de c e t t e examination; ou l e s
r i s q u e s s o n t grands.

COÊŒKJITA HOAîàŒBA HADIQLOGICA PATA OB 402 CAÏ.ÛHÏ

Л8 ULQSB GASXHQMJODBHAI. ïBHFÛBAT

Dr.lacob Uailă, Dr. Alexandru Andriţoiu

Spitalul Beşiţa

î n c ă ca de a n i i a urnă î n s p i t a l u l n o s t r u î n
c a s ă r i l e de u l c e r duodenal p e r f o r a t , d i a g n o s t i c a t clinic,
s—a u t i l i zart p e s t s u в в я £ 1 с м п в d i a g n o s t i c u l u i ş l examenul
r a d i o l o g i e de u r g e n ţ ă .
Acest exaaen s - a e x e c u t a t cu i n s t a l a ţ i i c l a s i c e
de r a d i o d i a g n o s t i c , f ă r ă I s p z o T l m e ţ l l , cons t i n d din. r a d i o -
scopie "pe g o l " î n o r t o s t a t l s e a r e g i u n i i toraoo-abdomina-
2e, p e n t r u o r i e n t a r e , f ă r ă n i e l o manevră ş i f ă r ă n i c l o
s u b s t a n ţ ă d e c o n t r a s t , ea o r a p i d i t a t e d i r i j a t ă , urmată
aproape concomitent do o r a d i o g r a f i e s t a n d a r d .
Acest gir aman r a d i o l o g i c s - a e x e c u t a t I n momentul
i n t e r n ă r i i ân s p i t a l a l bolnavului. I a r la ulaerele perfo-
r a t e , î n s p i t a l s-a e x e e u t a t î n aoaentol p r e c i z ă r i i c l i n i -
ce a a c e s t e i p e r f o r a ţ i i , p e n t r u a nu se pie ide "timpul
etil".
Această oortnibS. a fost posibilă deoarece 384 bol-
 - ase -
na v i (95,5%) au f o s t a d u ş i l a s p i t a l î n primele 12 ore de
l a p e r f o r a ţ i e , deci cu un :"mare sindrom d u r e r o s abdominal",
- î n " şoc compensat1-', " î n f a z ă de p e r i t o n i t ă c l i n i c ă " .
* Din 3 653 de c e z u r i e t i c h e t a t e c l i n i c de "abdomen
a c u t " ^02 cazuri au f o s t u l c e r gastro-duodenal p e r f o r a t
(11Я.
Din cele 402 c e z u r i de u l c e r s s s t r o - d u o d e n a l l a
93îo - d e c i 374 c a z u r i - 11 s - a e x e c u t a t examenul r a d i o l o g i e
de u r g e n ţ ă .
Din 374 c a z u r i examinate, la 359 b o l n a v i , d e c i 9656
e ş o b s e r v a t senme r a d i o l o g i c s de pneumope r i t o neu s u b d l a f r a g -
matlc u n i - sau b i l a t e r a l .
Bula de a e r a stomacului a f o s t s t u d i a t ă cu mul-
t ă r e z e r v ă , ca ş i m i ş c ă r i l e r e s p i r a t o r i i a l e d i a f r a g m e l o r .
Considerăm e x e œ n u l r a d i o l o g i e a l b o l n a v i l o r de
u l c e r gastro-duodenal p e r f o r a t ca necesar p e n t r u diagnos-
tic, fiind fără nocivitate.

DAS ULCJSCAHCIHOlt, 31И TIE DES PHOtt-CAHClJNObS DOS

MAGEjfi
Dr. В. Zeadan
Nach den grossen umfassenden w e l t s t a t i s t i s c h e n
Daten stammen aus den chronischen Ulcera, i n e r s t e r L i n i e
aus den chronischen Magengeschwüren Krebse I n 5-656-iger
Zahl aus. Diese Zahl i s t bedeutend hoch nach d e r grossen
Anzahl der Ulcus-population t i b e r a l l i n Europa. Dieser Car-
cinoma-typ i s t nach pathologischen und k l i n i s c h e n Bezieh-
ungen s , g . Erflhcarcinom zu schätzen. I n Anfangs-stadien
desselben sind - entgegen den e x u l c e r a t l v e n Uagencarclno-
 - 259 -
man — d i e h i s t o l o g i s c h e n Kennzeiohen des Ulcus ganz deut-
lich. aufzukeimen!
Die Diagnose d e s Ulcus-carclnoms i s t — i n Anfangs
- s t a d i o n - eine h i s t o l o g i s c h e Diagnose. Die Aufgabe des 5 a -
d l o l o s e n i s t - i n d i e s e r Hiase — die Verdachts zeichen auf
d i e l ü a l i g n i t a t f e s t z u s t e l l e n und diese f e s t g e s t e l l t e n . Zei-
chen r i c h t i g zu b e u r t e i l e n .
Zwischen den r a d l o l o g i s o b e n Untereuchungsœtho-
den s i n d die Ballen d e r ао ев nannten k l a s s i s c h e n Kathoden
zu. b e t o n e n , d i e die l e i t e n d e n Bollen s p i e l e n s o l l e n ; die
E . g . - t e n modernen Methoden в а г wichtig, s i n d a b e r doch топ
eusgahzender Bedeutung.
Daneben i s t d i e Aufgabe dee Badiologan auch e i n e
hochgradige g a s t r o e n t e r o l o g i e che Team Л o r g a n i s i e r e n , i n
der - T a c h l e u t e d e r K l i n i k , ïtathologie, Laboe. »Endoscopie,
der K r s i s a r t z , e v t l . d e r Psychologe H ä t z nehmen s o l l e n .
Im f a l l s d e s Ulcus-carcinoas I s t d i e Magpnkrebe-
vossarge i d e a l g e l ö s t zu b e t r a c h t e n , - an Hand von der o r -
g a n i s i e r t e n Ulcus—krankte Ita-fttxsorBS * Die E o n t r o l l - u n t e r -
suchong — i n e r s t e r — d e r ä l t e r e n Ulcua-kranken Boll
g l e i c h z e i t i g e i n s Beibanuntereudhung d e r i f e s a n k r e b s - f d r -
sorge b e t a u t e n .
Der Verdacht auf den A u f t r i t t des Uleus^cc bedeutet
sogleich, e i n e I n d i c a t i o n d e r dringenden Operation.

LBS ÏQBiiBti BADIOLOGIQUBS DBS TUKBltttS Ш COLON

Qr.Boako Jovanovie
I - è r e Clinique C h i r u r g i c a l e de l a F a c u l t é de
0
Uédiclne Belgrade
 - 259 -
L ' a u t e u r a donné une 'analyse d ' u n e durée de h u i t
ans de son t r a v a i l s u r ce problème à l a I - ê r e Clinique
' C h i r u r g i c a l e de Belgrade. On a p r é s e n t é des donnés s t a t i s -
t i q u e s sur des cas des tumeurs malignes diagnostiquées e t
-traitées dans l a шЭте Clinique.
r
On a donné une m a n i f e s t a t i o n radiologique d a s l o -
c a l i s a t i o n s e t des espèces des tumeurs malignes du c o l o n
l e s plus f r é q u e n t e s , a u s s i b i e n que l e s formes e t l e s e s ^
pèces..plus r a r e s .
On a p r é s e n t é l e s r a d i o g r a p h i e s des cas e t d e s
groupes intéressants*.
H s ' a g i t des r a d i o g r a p h i e s chez l e s tumeurs o c -
c l u s i v e s e t avec i n v a g i n a t i o n du colon. Ensuite,certaines
f o r c e s des carcinomes du colon f i s t u l i a an t e s . Aussi q u e l -
ques tumeurs inflammatoires du colon e t d ' a u t r e s espèces
plus r a r e s des t u t e u r s du colon.
S o f i a , on présente brièvement u n . problématique
du diagnostic de t o u s 1ез groupes e t formes des tumeurs du
colon.

C3RCSTA3S 3AÛI0GHAFICA I N DIAGNOSTICUL DIFERI-

TELOR ÏOHKJ DE NEPEaUSABILITATa A fUBUIUl
DIUSSTIV

Dr.C.Ianev, Brof. Dr.H !îedkova-Brat<»nova ( S o f i a )

 -261-

- »sarr-so'-i'd?'.- '-тог^а ^й- is^.-ria j с

:-Ш." ГСА;S ^•V.KA"

^..Trf'";Ba и п.Недкш?а-Братаноза

''^l'ul'.iiîlK";: ФАКУЛЬТЕТ - Пловдив, Болгарии

Окт-уунэя Больница •
ГлавниЙ доктор : - д-р Я.СТАН ЕВ
' ЕдИц,ЫСКАЛ Аг.ДлЕ!.'йЯ - СО'£;'н, Свлгаг-.'а
Центр но Гигиене
Институт по Питании
/ирэктор : npow.T.TAO^E- ЧЛЙН КОРГССГТОН^ЕКГ ..-IL

Азторч ксплядочали ргятгеяологичяо и к - ' л ж т о L4

больнчх с доказанным РИЗЕУНИИ девлцитом. У больннх с лак-
тазн«-' дрфтлитои они,сделали двукратное реятгенок^ае'тл'о-
гра.:кчяоч "ледоваяир - первое с обыкновенный öar:V"'"-'~
""ульфатоа, а второе с прибавкой провокир)ртяю рдой - 100 ил
светего молока или 30 г лактозч. при конгго.^ъно« лп-

гиисчатографичнни исследовании, авторч наблюдали у а е к и о -

рнх больннх тяуелне клинические проявления, как например
сильнчч Ооли Б с. ооразовааием гидроаэричнях теяой,
как при острой кииечиой непроходимости.

CUKFßüMTAHI КАДЮ-АЙАТ0Ш-С1ЛЛ1СЕ IH OBSTRUCTIV

IHTBSTIHALA
Dr.G.Blroaçiu, Dr.C.SaniBçiu,Dr. Marin Bogotaa
S e r v i c i u l c l i n i c de r a d i o l o g i e a l S p i t a l u l u i
C.P.H. TieiflOsra
O b s t r u c t i a i n t e s t i n a l ă , i n d i f e r e n t de с u z a sau я е -
 - 262 -
canism are adesea un caracter draaatic oare poate duce ia
exit us. Există tendinţa, şi noi subscriem la ea, de a con-
sidera obstrucţia intestinală ca o entitate nosolo&icä.Ma-
nifestările ei clinice sînt derutante uneori. In complexul
simptomatic al obstrucţiei Intestinale examenul radiologia
oferii întotdeauna un ajutor preţioa clinicianului.
Izi lucrarea noastră von prezenta diverse aspecte
dc obstrucţii intestinale. Vom Insista »supra valorii şl
utilităţii investigaţiilor radiologics, precu-д şi asupra
limitolor acestui ernten. Am observat adeseori discordanţe
Intre c-~nică şi radiologie, oare au fost lămurite de chi-
rurg sau histopatolce. Am efectuat în funcţie de stazee de
urgenţă a bolnavului examene simple sau ou substanţe de
contrast, Am utilizat şi codificatorii de comportament.
Am practicat şi investigaţii angiograf ice care
în unele cazuri ne—яи регш1в să alueidân diagnosticul,Iar
în a l t e cazuri aă infirmăm caracterul da urgenţă abdomina-
la.

RADIODIAGNOSTICUL IS IHVAüUJATIA INTESTINALA

A ADUITUIUI
Dr. loan Dieitiesöu, Dr. Tiberiu Peltate
Clinica isdicală n Cluj
i
Se apreciază în mod unaokm că Investigaţiei га-
diologice îi revine un rol capital pentru clarificarea na-
turii sindromului ocluziv intermitent, oare caracterizea-
ză invaainaţis intestinală. Cu toate acestea, la majori-
tatea cazurilor cunoscute în literatură, diagnosticul a
fost stabilit intmoperator sau nacxoptio şi numai ercep-
 - a c -
ţ i o n a i prin. examenul r a d i o l o g i c , î n t r u c î t 1? -»casca c-n
r e c u r s î n mod s p o r a d i c .
Subliniind r a r i t a t e a r e l a t i v e i i n . v ^ i n ? i 3 i in-
testinale l a a d u l t , a u t o r i i prezintă y c a z u r i dia-iaon t i ca-
t e p r e o p e r a t o r . SI i n s i s t ă asupra p o s i b i l i t ă ţ i i ac r a cu-
n o a ş t e a c e s t accident p r i n m a n i f e s t ă r i l e s a l o c l i n i c e ( t u -
moră v a r i a b i l ă , s u b o c l u z i e , scaune s a n g u i n o l e n t e ) , precum
ş i asupra Importanţei e x p l o r ă r i i r a d i o l o g i c s - î n special
i r l g o s c o p i a - , care î n a s t f e l de c i r c u j s s t a n ţ e evidenţiază
Imagini c a r a c t e r i s t i c e ş i patognomonice.
Bezultă aşadar v» l o i и « deosebită « examenului
c l i n i c ş i mal. a l e s a c e l u i r » d i o l o s i c p e n t r u p r e c i z - r a a
precoce a d i a g n o s t i c u l u i î n urgenţele "epre-'3"t->t3 de i a -
v a g i n e ţ i i l e i n t e s t i n a l e aie a d u l t u l u i ş i contriou.. i ţ sub-
s t a n ţ i a l ă l a ameliorarea . p r o g n o s t i c u l u i a c s s t o r -cciâonte
n e f a s t e , prin indicarea ş i practicarea i n t e r v e n ţ i e i chi-
r u r g i c a l e î n timp u t i l .

COttSIHEHâTII HilYIüü ÙSTOUICA ÄA^iJÜLUI

BAQlüLÜGIC 1Ы SDÜuOkäLB INTSsTIirdliJI SUETIiffl
Dr.Constantin Curău, Dr.JMcol^e lonescu
S e r v i c i u l da r a d i o l o g i e S p i t a l u l m i l i t a r
c e n t r a l Bucureşti
Tinînd seama de complaxitaten ş i de g r a v i t *
sindromului o c l u z i v a l i n t e s t i n u l u i s u b ţ i r e , = u t o r i i î n -
c e a r c ă s ă fixBza pentru f i e c a r e cass î n p a r t e , conduit» de
атрмип cea mai c o r e c t ă ; în primul r î n d p e n t r u a nu agr»va
sindromul c l i n i c ş i î n s l d o i l e a r î n d p e n t r u з v a l o r i f i c a
 - a» -

i n t e g r a l datele r a d i o g r a f i e i abdominale " j e s o l " , sau a

unor exa. ene s p e c i a l e f o l o s i n d metoda " i n d e x u l u i opac", s a u
"•connicri u t ' . l i z ă r i i unor sonde d i v e r s e .
«

UOL.'SIß&iVTIOIIS öUB LAfcSTKODIviljjäD3 L'ÄXAIBN

JUDIOLOSI^Ua ûAftS LBS dTÄNCßEb DU GSÊLE

Dr. Constant'n Gurau, Dr Nicolas Iooescu

Service do Radiologie HOpital m i l i t a i r e
c e n t r a l de Bucarest
Considérant la complexité e t l a g r a v i t é du syndrom
occlusif du grSle, l e s auteurs cherchent A t r a c e r , .pour
chacun d-is cas, l a conduite d'examen l a p l u s c o r r e c t e ,
prctii'jrolient pour n ' a g g r a v s r l e syndrome c l i n i q u e , e t
ensuite pour s e t t r e en v a l e u r l e s données de la r a d i o g r a -
phie ?MoL.inale sans p r é p a r a t i o n , ou des axa cars spéciaux
u t i l i s a n t la méthode de " l ' i n d e x opaque", ou l a technique
p a r j-ntub-îtion.

HiTlCliLAHITATiLB àlNDriOi.ULUI OCLEJZIV Iîï

TuLOrflLil Ili'JWàl'lHUUJI ÜUBTIBB
Dr Gons-car.ti i ^urtu, Br.ïcnir'i I ' a n i j e l , ür.Gh.Tucu
.varviciul de r a d i o l o g i e S p i t a l u l m i l i t a r
central-Bucureşti
Mieorii î ş i expun experienţa l o r î n a c e s t domeniu,
i o l o c i n d o c a z u i s t i c a c l i n i c ă bina s t u d i a t ă ş i v e r i f i c a t ă
chirurgical.
Hi i n s i s t ă asupra v a l o r i i " m i c i l o r semna" c l i n i c e ,
care priced o b i ş n u i t i n s t a l a r e a sindromului subooluziv sau
ос luzi* îs taanrtb» intţetlaalBt m Ш я л şl auKLteiesă
trteătarlJe oaseatevftrtieet. аЗ» twtfnll xmtlaleetce jje&tru
fiMsBB ăla aaauzii* Mattete:.

IS8 в д в х в д о ш ш в а да ТТАПТШ OCGUBIV «цщ»

ш таявшей? шва

ßr.Conetanttu Gusta, Qr.«e*Un Sfcn&j«*»l)№.eh.iuca

Service da Ввв1<к1«в1* SBfeASsl riUtetre

drwutne, vtUieeut ase ч и и П и И щ и Ъ1аа étudié

efc i f é r l f l é e flfaisQ^tnleettt*
И в iaafeetantmc le v l e a r de» "petit* aienee"
п"Ив1<|цея qui ffHmit d'hebited» l'iarteùattlea du q »
dson.eatecelasiC ou occluait dû twporel, et aoe-

l i e w d s le« tndta п ч а и Х П п Щ ц п Ч ) du tableau radiolo-

g f T T pour efaeom dea ea» étudié».

Д Ц Ц Д | Ь р>пт.цг-..хтг! Я №MEft 1Я uGUffiXà

iussaxxBAU o a c x i u s im SBSVICIUL moi apmi.

ШДОВДАХ
Se.OuBenifliii* Hr.euDobeiaeeee, a g . I . I r w i n « i .
к.аиЯШймАвв
Serviolnl du radiologie al Sgjtalalul Oolfioat

al 6Migtta»0tj
&-aa étudiât nrtp&tela aedlao «Mrarglcal» abdoai-
nel* f o iui(«4t dt 7 aal le Spitulul aaiflea* al »iniei-
Ciulul & и < З и 0 ч М & - Э Д , raportul oolnmlail intestin«!« îa
t o t a l u l urgenţelor» repartizarea pe v i r a t e , вех, ибdiu de
t r a l r De asemenea s - a atuälat a p o r t a l examenului rBdlolo-
•glc de urgenţă i n s t a b i l i x e a d i a g n o s t i c u l u i i u faza u t i l ă .
I a cazurile studiate ùe n o i o c l u z i i l e i n t e s t i n e -
l e mecsnioe au f o s t produse do:
- cauze I n t r i n s e c i i n t e s t i n a l e : corpi s t r ă i n i
i n t e s t i n a l i (viermi I n t e s t i n a l i ) , tumori ale i n t e s t i n u l u i ,
i n v a g i n a ţ l l i n t e s t i n a l e , facaloaoe î n t ă r i t e , p e r l t o n l t e r e ^
gionale;
-.cauze e x t r i n s e c i ale i n t e s t i n u l u i : h a i n i i e x -
terne ş i Interne ce au strangulat i n t e s t i n u l î n s a c u l h e r -
n i a r , bride peritoneale, tunari extraintestinal«,torsio-
n ă r i de лазе i n t e s t i n a l e .
Ocluzii dinamice au f o s t provocate r e f l e x det
c o l i c i n e f r e t l o e , hJdronefroze,contuzii renale, c o l i c i hepa-
t i c e , t o r s i u n i de c h i s t ovarian, p a n c r e a t i t ă a c u t ă , t r a u n e -
tisrne (vertebrale, ale bazinului, r u p t u r i ala s p l i n e i ) , -
s a r c i n i e x t r a u t e r i n e , pneumopatii a c u t e , pleure z i i , i n t o x i -
c a ţ i i , în cursul diverselor I n t e r v e n ţ i i Chirurgieale.
' In cadrul examenului r a d i o l o g i e abdominal pe g o l
na-an f o l o s i t de seimele i n d i r e c t e de ocluzie I n t e s t i n a l ă
descrise de bondar, Itarcher s i O l i v i e r . Acestea ne-a a j u -
t a t ş i la s t a b i l i r e a aprazlnatlvă a s e d i u l u i o c l u z i e i .
ВдЪнаг ş i Cartes a r a t ă că. în ocluziile i n t e s t i -
nale radiodiagnosticul a scăzut m o r t a l i t a t e a de la 40% l a
23%.
Ere cutare a î n s e r v i c i u l n o s t r u a exananulul r a d i o -
logic imediat după '.ixaaanul c l i n i c î n prima jumătate de o r ă
de la primirea bolnavilor î n s e r v i c i u l de urgenţă a dus la
î m b u n ă t ă ţ i r e a p r o g n o s t i c u l u i , m o r t a l i t a t e a s o ă z î n d pînă
l a 8$.
Aportul r a d i o l o g i e i î n s e r v i c i i l e de urgenţă e s t a •
d e s t u l de însemnat ş i g r e ş e l i l e de d i a g n o s t i c i-ot f i e v i -
t a t a c î n d e x i s t ă o s t r î n s ă coroborare î n t r e simptomele c l i -
n i c e , d a t e l e r a d i o l o g i c s ş i examenele de l a b o r a t o r .

ÎQSIBILIÎATIIB SI тлжтвьа EIAÎEMULUI BADIOLOGIC

XH DIAGWQàTICUL DXflSRfOTIAL AL CiCLUZXIIÛB

INTESÏItfALS
Dr. l o a n Jоси, Dr. К. Păcura r u , D r . St.Grfcţor«

Clinica radiologics I.U.S. Spitalul Or.I.Cantacuzino

Bucureşti

Valoarea examenului r a d i o l o g i c î n c u r s u l s i n d r o -
mului o c l u ? i i l u r I n t e s t i n a l e e s t e binecunoscut. Un aspect
i m p o r t a n t a l e x p l o r ă r i i r a d i o l o g i c e e s t e r e p r e z e n t a t de
precizarea sediului ş l n a t u r i i ocluziei.
Clasificarea c l a s i c ă a ocluziilor i n t e s t i n a l e în
mecanice ş i f u n c ţ i o n a l e sau dinamice a r e o însemnătate
p a r t i c u l a r ă d i n punctul, de vedere a l I n s t i t u i r i i tratamen-
t u l n i . S a s e bazează pe e l e m e n t e l e s e m i o l o g i e i r a d i o l o g i c s
care s î n t d i f e r i t e î n o c l u z i a шоcanină î n r a p o r t cu ocluzia
f *zcţională.
T o t u ş i , a c e s t a semne r a d i o l o g i c e nu p r e z i n t ă o
v a l o a r e patognomonică. De a c e e a î n t o a t e c a z u r i l e t r e b u i e
să s e a p r e c i e z e n u a n ţ a t c o n s t a t ă r i l e r a d i o l o g i c e î n coro-
b o r a r e eu t a b l o u l c l i n i c ş i c u d a t e l e d e l a b o r a t o r . Juste-
ţ e a a c e s t e i o p i n i i e s t e demonstrată î n a c t i v i t a t e a p r a c t i -
 - ase -

cä da neconcordauţele de diagnostic r^dio-^natomlce. A s t f e l ,

î n t r - o s e r i e de cazuri considerate ca o c l u z i i mecanice, ex-
plorarea lntraope r a t o r i e nit я confirmat s u p o z i ţ i a diagnos-
tică.'Dimpotrivă, î n a l t e s i t u a ţ i i , î n s p e c i a l la persoane
î n v î r s t ă . î n a i n t a t ă , l a care s - a cooseanat un, tablou r a d i o -
c l l n l c auasrînd o ocluzie dinamică, I n t e r v e n ţ i a a decelat
unele modificări de crdin oecanlc ( a d e r e n ţ e , b r i d e , d i v a r t i -
c u l i t e , fecaloane) sau c i r c u l a t o r i i ( a r t e r i t a e t c . ) .
Explorarea гч d l o—clinică trebuia să evita e r o r i -
l e în cele dotă Haosuri menţionata.
lucrarea, p r i n o b s e r v a ţ i i l e prezentate s u b l i n i a -
ză necesitatea r e c o n s i d e r ă r i i datelor c l a s i c a , p r i n a p r e c i e -
rea nuanţată a semnelor radiologics în r a p o r t cu circums-
t

hanţele clinice ale f i e c ă r u i caz precum ş i cu s e z u l t i t e l e

probelor de laborator. S t a b i l i r e a corectă a diagnosticu-
l u i pozitiv permite I n s t i t u i r e a tratamentului adecvat f i e -
c ă r e i forme de ocluzie, e v l t i a d a s t f e l g r a w e r o r i de d i a g -
n o s t i c ş i atitudine t e r a p e u t i c ă .

LS3 EOeSIBUiXTÉS ST IBS IIMITSS DS Ь'ЕХАйЕИ

fiABICLOÜIQUB DAMS ьВ DIAGHCSTI^UE DQffJSäEKTISL DS3
OCCUIälQnS IHOSSTIhALE
Er.Icgn Jocu, Dr- V. Fàcurnru, Dr.St.Grlgttce .

Lo Clinique Hadioloslque l'HOpltal Dr I.Osntficuzino

Bucarest
Ьэ valeur de l'examen radiologique au cours du
syndrbae des occlusions I n t e s t i n a l e s e s t bien connue.Un
aspect important de l ' E x p l o r a t i o n radiologique consiste
 - aeş -
dans l e p l a c e nant exact de l ' o c c l u s i o n e t de sa n a t u r e ,
La c l a s s i r i c ^ t i a ^ c l a s s i q u e des' o c c l u s i o n s i n -
t c c t i n a J j e s dans c e l l e s d ' o r i g i n e aecartique e t c e l l e s fonc-
t i o n n e l l e s ou dinpaiques, p r é s e n t e une importance p a r t i c u -
l i ô r e du p o i n t de vue c l i n i q u e pour l ' I n s t i t u t i o n du t r a i t e -
ment.Sxle e s t fondée s u r l e s éléments de semiologie r a d i o -
i o g i q u e , q u i sont d i f f é r e n t s dans l ' o c c l u s i o n mécanique
par r a p p o r t à l ' o c c l u s i o n f o n c t i o n n e l l e .
• I
P o u r t a n t , ces I n d i r a s radlologiques ne p r é s e n t
p a s ' u m v a l e u r patognomonique. C ' e s t la r a i s o n pour l a -
quelle dans tous l e s -cas 11 f a u t que l e s c o n s t a t a t i o n
s o i e n t f a i t e s minutieusement en c o r r o b o r a t i o n avec l e t a -
bleau c l i n i q u e é t avec l a s d a t e s de l a b o r a t o i r e . La .jus-
t e s s e de c e t opinion e s t . p r o u v e d^ns 1* a c t i v i t é p r a t i q u e
p a r -la non—concordance des diagnostiqu.es rediologiques-ana—•
tomiques. ï i n s i , dons un t i s de e s p r i s pour des o c c l u -
s i o n s uacaniauaa, à la s u i t e d'une e x p l o r a t i o n i n t e r - o p é -
ra to i r e , lu diagnostique s u p p o s é ' n ' a p~*s é t é confirmé,au
c o n t r a i r e dans d ' a u t r e s s i t u a t i o n s , notamment chez l e s
personnes âgées, pour l e s q u e l l e s ont avalent, consigné
un t a b l e a u , r a d i o - c l i n i q u e en supposant une o c c l u s i o n d i -
n a ù q u ç » l ' i n t e r v e n t i o n a d é c é l é quelques m o d i f i c a t i o n s
d ' o r d r e meeanique ( a d e r e n c e e , b r i d e s , d i v e r t i c u l a s ) , ou
circulatoires (arthérites) etc.
L* Exploration r a d i o - c l i n i q u e d o i t e v i t e r l e s
e r r e u r s dans l e s deux sens c i - d e s s u s rnsntionés.
• L'ouvrage p a r l e s observations p r é s e n t é e s ( a t -
t i r e l ' a t t s n t i o n s u r l a n e œ s s i t é de r e c o n s i d é r e r l e s
d a t e s c l a s s i q u e s en e s t i m a n t de f a ç o n plus nuancé l o s i n -
 - 269 -

d i c e s radiologiquea p a r rapport aux circonstances c l i n i q u e s

de chaque cas, e t a u s s i aux r é s u l t a t s des t e s t e s des l a b o -
r a t o i r e s . L'établissement correct du diagnostique p o s i t i f
p e r n a t l ' i n s t i t u t i o n , du traitement approprié à chaque forme
d ' o c c l u s i o n , en é v i t a n t de l i s o r t e , des e r r e u r s do d i a g -
nostique e t de c o m p a r u t i o n thérapeutique.

EETISIZAHEA
» IISAGlHlI HIDRO-AERIGB,3UHA D£
SHÜHI IK âADIODlAGtlCXSi'IG

Dr.Arcadie f e r e e k s i Dr.I„n Buçu

S p i t a l u l " p r o f . d r . I . C a n t a c u z i n o " Bucureşti
t
După cum ştim d i a g n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l d i n t r e
i l e u s u l mecanic ş i c e l dinamic are o ^nportenţă absolut ho-
t i i r î t o a r e pentru o r i e n t a r e a conduitei t e r a p e u t i c e .
Cum semelologia r a d i o l o g i c s , care na stă l a d i s -
p o z i ţ i e în acest domeniu, e s t e în g e n e r a l f o a r t e paupnră,
reducîndii-se p r a c t i c l a imtgiraa h i d r o - a e r i c ă , poate că d i n
a c e s t îbotiv s - a c r e a t un v e r i t a b i l f a t i ç i s m î n j u r u l i c e s -
t u i semn.
I s acest s e n s , se afirmă s e n t e n ţ i o s î n t r a t a t e l e
de s p e c i a l i t a t e că Imagines h i d r o - a e r i c ă , e x t e r i o r i z î n d un
i l e u s mecanic, p r e z i n t ă l i c h i d î n c a n t i t a t e ma r e , c o n t r a c ţ i i
ç i segmenta ţ i i energice de anse s i cu o bună v i z i b i l i t a t e
a h a u s t r a ţ i i l o r care apar î n g r o ş a t e . H a f e r i t o r Îs imaginile
h i d r o - e e r i c e din i l e u s u l dinamic, se a f i r m ă t o t aşa de s e n -
t e n ţ i o s CÎJ acestea conţin l i c h i d î n c a n t i t a t e rodusă, o d i -
namică mai atenuată a p e r i s t a l t i o i i precum ş l haustre ş t e r -
s e , greu v i z i b i l e .
 - 271 -
Cu p r i l e j u l e f e c t u ă r i i de r a d i o g r a f i i r e n a l e sau
b i l i a r e pe qoI, a e x p l o r ă r i l o r v a r t o b r a l e aau de a l t ^n,
-n avut pril-j.jul de a observa î n r e p e t a t e r î n d u r l , v e r i t a b i -
l e i a a j i n i h i d r o - a e r i c e care nu ava au o acoperire c l i n i c ă
a i n punct de vedere a l abdonanului•acut, după cum, cu p r i -
l e j u l unor ахалаш rie g o l , p r a c t i c a t e pentru acuze c l i n i c e
de abdomen a c u t , unele d i n -icestea soldîndu-se cu i n t e r -
v e n ţ i e c h i r u r g i c a l ă de u r g e n ţ ă ( e s t e vorba de 5 c a z u r i ) , nu
am g ă s i t imagini h i d r o - a e r i c e . sau cu t o t u l n e c a r a c t e r i s t i -
ce.
A u t o r i i pledează î n consecinţă pentru i n t e g r a r e a
organică s s e m e i o l o b i e l n d i o l o g i c e î n c o n t e x t u l c l i n i c ş i
p e n t r u i n t e r p r e t a r e a acostuia i n mod i n t e g r a t i v .
0 i c o n o g r a f i e convingătoare î n s o ţ e ş t e p r e z e n t u l
studiu.

VAL0A3SA EZAï-ENUXUI HADIOLOGIC Ш-НЗОНЛ&ДЯ.

DUOüSKAb CU IHÛIGATIS
* СНШШ1СА1А ùlAîIOBA

Gonf .Dr.G. Butnaru, Dr.D Mirescu,Dr.S.Geor^escu,

Dr.I.Tudosiu.Dr.X Fişcaş
ClinJ.ca de r a d i o l o g i e Fundeni Bucureşti

In lucrare sînt prezentate ş i analizate 3 cazuri

de neoplasme primare de p e r e t e duodenal, d e p i s t a t e pe o pe-
rioadă de 10 a n i î n Clinica de r a d i o l o g i e Fundeni. .
Bolnavii au f o s t de s e x icasculin, v$r3ta f i i n d cu-
prinsă î n t r e 21 ş i 60 de a n i .
i)iat3iosticul s - a p r e c i z a t r a d i o l o g i e p r i n t r a n z i t
b a r i t a t s t a n d a r d ş i duodenografie h i p o t o n ă , f i i n d confirma-
 - 271 -
tu i n t r a o p e r a t o r ş l h i s t o l o g i e .
I n 2 c e z u r i a f o s t vorha de r e t i c u l o - l i m f o s a r c o a -
oe î n t i n s e s t e n o z a n t e l o c a l i z a t e pe p y D^ ş l unghi duodena-
d e j u n a i , i a r î n a l t r e i l e a caz de un adenocarclnom de ßg ş i
D,.
I n t o a t a c a z u r i l e simptomatologia dramatică ş i
s i n g e r ă r i l e Impuneau s t a b i l i r e a u n u i d i a g n o s t i c r a p i d .

TJT3 VALUE UF THE RADIOLOGICAL ÄXAKINATION Ilî

DUODENAL NEOHASM WITH KA JOE SURGICAL
INDICATION
Conf .Dr.C.Butnpru, D r . D . i a r e s r j u , D r . S . G e o r j p a c u ,
D r . I . T u d o s i u , D r . I Puşcaş
R a d i o l o g i c a l c l i n i c î u n d e n i Bucharest
I n t h i s work are p r e s e n t e d 3 c a s e s w i t h duodenal
neoplasms remarked I n t o 10 y e a r s p e r i o d , i n R a d i o l o g i c a l
c l i n i c Fundeni.
The p a t i e n t s was males, t h e age has been between
21-bO y e a r s .
The d i a g n o s i s was e s t a b l i s h e d w i t h s t a n d a r d b a -
rium examination and hypotonic duodenography and confirmed
s u r g i c a l and t o microscopy.
I n 2 cases-was g i a n t n a r r o w i n g reticulolymphoma
l o c a l i s e d i n Dg and D j r e g i o n . The l a s t c a s e . « « a n a r r o -
wing adenocarcinoma of Dp and Dj.
I n a l l cases the dominant simptoms ware t h e
b l e e d i n g and s t e n o s i s phenoosnan.
 - 273 -
TALOASSA' H F S U I O J E R I T O N E D L U I S I BBTaattiBUW-
IEHITOhEUUII AaTXPiClAL XS DIAGNOSTICUL ЙАОЮШис ALA

SURTHATIILOĂ ABDORÜHAIS
w
Dr.H.Nlcolescu, Dr.H.Ionescu, Dr. У. Y-?siliu
Clinica de b o l i i n f e c ţ l o a s e Coleatina

Se p r e z i n t ă experienţa a u t o r i l o r pe un nuiiir de
p e s t e 250 de c a z u r i de pneumoperitoneu ş i retropneuœopr.ri-
toqeu a r t i f i c i a l f o l o s i t i n d i a g n o s t i c u l c h i s t u r i l o r hido-
t i c e h e p a t o - s p l e n i c a , p e r i t o n e a l e ş i r e n a l e , îndeosabi cele
supurateI acestea au c l d l c q t probleme d i f i c i l e de diagnostic
i n c o n t e x t u l unul t a b l o u c l i n i c de o g r i vit-»te deosebii: de
iia r e ,
S-a f o l o s i t de asemenea aceasta metodă, cu amelio-
r ă r i o r i g i n a l e ale t e h n i c i i c l a s i c e , peneru depistarea su-
pura 5 i i l o r subdiafragmatice ş i p e r i r e n a l e , a ps o i ţ e lor,.i
abceselor'"pamvertebrale ş i a s u p u r a i i i l o " pnncreatice.
Simplitatea ş i i n o c u i t a t e a , g a t o d e l , precum ş i p r e -
cizie d a t e l o r f u r n i z a t e pentru élaboreraл d i a g n o s t i c u l u i ,
11 c o n f e r ă o valoare I n c o n t e s t a b i l s u p e r i o a r ă p l t o r explo-
r ă r i r a d i o l o g i e s de r u t i n ă , care de cele mal multe o r i r ă -
mîn f ă r ă e f i c i e n ţ ă p r a o t l c ă .
f i n a l i z a r e a r e z u l t a t e l o r obţinute p r i n interven-
ţ i i l e c h i r u r g i c a l e . d e u r g e n ţ ă , a dat p o s i b i l i t a t e a confrun-
t ă r i i semnelor r a d i o l o g i c s cu r e a l i t a t e a anatomo-pstologi-
c£ ş i a p e r a i s i n t e r p r e t a r e a "pe v i u " a unor semna r a d i o l o -
g i c s cu o s e m n i f i c a ţ i e ş i importanţă p r a c t i c ă crescută.
 - 274 -

THE TALUS Of Iiis ARTIFICIAL INEUliQ AHD ЙЕТНО-

i-îtEUtOHiRITOnSHI Id THE HADIGLOGICAii JHAv^üoIS
OF THE АВВОШМЬ'Ц SUEHJRATIQNS

Dr.N.Nicolescu, Dr.U.ionescu, Dr.M.Vasillu

ïrom the I n f e c t i o n s d i s e a s e s C l i n i c s - Colentina

The authors p r e s e n t t h e i r own experience i n c o n -

n e c t i o n with 250 cases of a r t i f i c i a l рпеишо and r e t r o p n e u -
moperitoneum, used i n the diagnosis of t h e h y d a t i c c y s t s
of tne l i v e r and s p l e e n , of the peritoneum and of t h e k i d -
ney* The authors have ecphaslVd t h e d i f f i c u l t i e s r a i s e d >y
t h e diagnosis of t h e suppurated c y s t s end also on the veyy
s e r i o u s c l i n i c a l p i c t u r e and course of t h e l a s t ones.
The y^ed t h i s technique w i t h o r i g i n a l improve-
ments of t h e c l a s s i c a l technique, i n t h e d e t e c t i o n of the
phrenic and p e r i r e n a l s u p p u r a t i o n s , of p s o i t i s and p a r a -
v e r t e b r a l abscesses and f i n a l l y i n the d e t e c t i o n s of p a n -
c r e a t i c suppurations.
This simple method has been pro vad extremely and
more valuable f o r t h e c l i n i c a l d i a g n o s i s t h a n o t h e r r a d i o -
l o g i c a l cathods.
The o v e r a l l accuracy of d i a g n o s i s made by t h i s
technique was considerably high. The r e s u l t s we^o con-
f i r m e d s u r g i c a l l y and p a t h o l o g i c a l l y : The method give the
opportunity t o make t h e r e f o r e a d i a g n o s i s "on l i v i n g "
having thus a very important s i g n i f i c a n c e i n t h e p r a c t i c e .
 L'hOpital d ' a d u l t e s l u g o j

Ье d i a g n o s t i c de l'abdomen aigu .eat un diagnos-

1
t i c c l i n i q u e ayant l ' u t i l i t é a imposer l ' i n t e r v e n t i o n c h i -
r u r g i c a l e d'urgence.
C'eôt justement â cause de e e t t e sanction t h é r a -
p e u t i q u e qu'on p u i s a s s o u l e v e r dâs l e coaoenceaent doux
abjectionst
1» XL s ' a g i t vraiment d ' u n abdomen aigu c h i r u r g i -
cal?
2. Dans ce cea Ü n ' y a рай d ' i n d i c a t i o n s - p l u s
p r é c i s e s pour l ' o r i e n t a t i o n de 11 i n t e r v e n t i o n ?
On c r o i t que явшэ dans un с**в ou d?ns l ' a u t r e ,
l'examen radiologique peut donner un p r é c i e u x secours au
chirurgien« f a i t q u ' a n veut i l l u s t r e r dans c e t t e oeuvre-ci.
1,1.G.,homme,?Q a n s , . e s t h o s p i t a l i s é nux Symptomes
d'abdomen aigu. Lorsqu'on l e palpe, on p e r ç o i t une forma-
t i o n tune ura l e dans l ' a b d o œ n moyen e t I n f é r i e u r gauche,
dont on ne peut pas s p r é c i e r sûres e n t l a n a t u r e .
Les a u t r e s recherches sont sans s i g n i f i c a t i o n s à
l ' e x c e p t i o n de examens r a d l a l o g i q u e s qui cependant amènent
des d a t e s c o n s i s t a n t e s .
Ainsi adft.fi j e u n bt- b a r i u passage i n d i r e c t par l e
déplacement de l ' e & t a u a c e t du cadre duodésal, nous permet
de c o n s t a t e r que l e s p a r o i s de l a t u t e u r s o n t I v r é g n é e e
de c a l c a i r e , de l a d i a e n e i a n e r e t l o c a l i s e r précisément.
Ho us somme s d ' a v i s pour l e â t e g a e e t i c d'anévrissa
d ' a o r t e , l e s s o u f f r a n c e s du m l a d e é t a n t occasionnées p a r
un s i n d r o m d" anginoide abdominale.Botre d i a g n o s t i c e s t
confirmé par l'examen anatoeo-pathologiqueîAnévriss» de
 -

1* a o r t e aDdoaiiwle p e r f o r é e avec b é a a t a a e r é t r o p é r l t o a e a l .
IX.S. I . h o a n o , 4S •'as, â 1» e u i t e d ' u n grand e f f o r t
r e s s e n t i t tHns l a r é g i o n ineutn--le 1 ' - j p p a r i t i a n d ' u n e t u n é -
f o c t i o n accoaoagnée da v i v e s douleurt».
On l ' h o s p i t a l i s e pour abdomen a i g u p a r h e r n i e i n -
g u i n a l e i r r é d u c t i b l e . Sur l a Sdg. s Децп on c o n s t a t e ce p e n -
ffvec
d a n t l ' é t r o i t e da 1 ' з б р з с е v e r t e h r e l Т ц " ^12 ûdmiae-
r m l i s a t i o n dins l e f o y e r . On e s t i e e comme TBC v s r t e b j , ? ! , p o s -
s i b l e à l ' a h c ô e o s s i f l u e n t m i g r a t o i r e s u r l a e i s s e du p e n a s
dans l a r é g i o n i n g u i n a l e . L1 interwfciotn p o u r l a euro de l a
hernie c o n f i n e l e diagnostic d'abcôs o s s i f l u e n t .
H I . V . S . homme G6 a n s . H o s p i t a l i s é pour ebdoùen,
a i g u cnusé p a r h e r n i e c l i n i q u e é v i d e n t e . Häg.à jeun,marque
des ii-nses h i d r o e e r i q u e c . De plus l e b r i n piss«»gs nous
montre l e bulbe duodenal e t l e genou s u p é r i e u r m o d i f i é s
p a r l a compression du v o i s i n a g e d'une f o r m a t i o n t u n e u r a l e
que nous considérons l a v e s s i e b l l l l a r e . I n t r a opé m t e иг o n
ccnstr'te vreLœent pio oh o i e e i s t e t ternis de n é c e s s i t é . Dans
l e s I e t I I o b s e r v a t i o n s , quoique l e d i a g n o s t i c c l i n i q u e ,
i n c l i n e ;;our abdomen g l s u , l'examen r a d i o l o g i q u e a p r é -
c i c é q u ' i l ne s ' a g i t pea abdomen c h i r u r g i c a l , interdissent
a i n s i 1-j lop&ratoad.--, Dans l a I I I • 1 ' i n d i c a t i o n r a d i o l o g i q u e
e n t i i e une i n t e r v e n t i o n S l ' é t a g e s u p é r i e u r abdominal p o u r
c h o l o c i s r i t o a i s u e , p r i n c i p a l e cause â 1 a b d o n e n ai^u e t
non ras ru niveau de Зя ternie qui é t a i t d ' o r d r e secondaire.
En c o n c l u s i o n , on c r o i t que 1 ' e x a n e n r a d i o l o g i q u e
s'impose coase un sx?men de r o u t i n e , d a n s l e s cas clinique—
I I
aient é t i q u e t é s comme abdomen aigu, pouvant donner quelque—
l'ois un e s s e n t i e l a p p o r t e n ce q u i concerne l a p o s i c i o a
сиз 1g c h i r u r g i e n d o i t s u i v r e .

HLïG3à:;iS3a £>за яоякк-гиьЖсэис;rtJire- озз

AiOJï3i: .'.JlüxijT-üABi^BLUTUUG
P r o f . û r . S b e r h a r d rWudis eh, Erof. -~>r. K u r t t i t z l s г
D r . D i e t e r Kob
Aus a e r 3 ö a . t s e n d i a £ n o s t i k q b t e i l u n £ , d e r R i d i o l o -
Gischen K l i n i k und R j l i k l i n i k undo d e r C h i r u r g i -
schen K l i n i k d e r J r i e d r i c h - S c h i l l a r - U n i v e r s i t ä t Jona

Soie 10 Jahren, f ü h r e n w i r beim Kranken^ut aer

C h i r u r - i s eben UniversifatsV-rl i n i k Jena n^ch s t a t i o n i e r *u£-
.^iu.o und l i n i e i Suns von l>ssnahnen zur Behandlung d j s 'lut-
u n ^ s c h o c l r s die f r ü h z e i t i g e 3ör.t^enuntersuchunG '.ait етг-эг
iâuope::sion. von BiSO^ i n I C O . a l eirses Di.?triB0->-S durch.
Von den z u l e t z t ur.'cersuciYSen 1<X ; - - t i o n t c n konnte
i n 93;i d i n B l u t u n j s q u e l l e r i c f i t i ^ bestimmt «erden, i.oi и-ч
ü b r i ^ a n 7 i a v i e n t e n bestand 3 x eine hb'norrhaöischea >,o-
t r i t i s und 3 X vaine hämorrhagisches G a s t r i t i s und 3 x e i n
Ulcus v s n t r i c u l i , d^a v/e^on u n z u r e i c h e n d e r ыа^зпзрСйапг;
n i c h t d a r d a s t e i l t werden i a m - t e , da d i e i.äcc-n a i t ülut.roa-
o'ala an,4efCQ.tt л-aren. 3 i n Befund war rönt^oло1 o^isc:i und
operativ n i c h t eindeutig Iclärbnr.
I n Vortag w i r d da3 methodisch? V o r ^ e h j n bespre-
chen, und e s werden an e i n e n a u s g e s t e l l t .
 ^ 286 -
CCI.DUIÎA ЛОАЗТНА HîIVISD IMVÛo'i'iGAÏIA HADIOLGGICA
IN H3L0ÄAüIIIi2 DIGESTIVE SUHäiUOAHÜ
i-rof. J r . Ooc.I.Bîrzu, Dr.loan Jocu, Dr. ISouraru
• Uiinica de r a d i o l o g i e I.i—?. S r i t a l u l D r . I .
Gantocuzino, Bucureşti

* bxadrou de пале g r a v i t a t e , h e m o r a g i i l e d i g e s t i v e
superioare necesită o i n v e s t i g a ţ i e medicală r a p i d ă , netraUr-
i.rtizaiită, care sL permită s t a b i l i r e a operativă a diagnos-
t i c u l u i ş i luarea de mucuri t e r a p e u t i c e С ore spun. aiit OP-re,
ilGKoraa'ia ponto să s u r v i n t , î n p r i n c i p i u , în 2
ci: cuus tv-:';e d i f e r i t e :
n) 1" persoane cu antectdeeba p^tolo^ice d i g e s t i v a ,
а сьгог aracjjiune a f o s t deja d i a g n o s t i c a t ă ;
b) la parsoana î n s t a r e de s ă n ă t a t e aparentă, l a
care hemoragia d i g e s t i v ă c o n s t i t u i e prima manifestare c l i -
nici a suferindei,
ira de a l t ă p ^ r t e , î n b i l a n ţ u l diagnozele ş i î n
scioptarea a t i t u d i n i i t e r a p e u t i c e t r e b u i e să se aibk î n v e -
dere v a r t i c u l a r i t i i ţ i l e f i & c ă r u i caz p r i v i n d g r a v i t a t e a s i n -
t r ă r i i , s t a r e a generală я p a c i e n t u l u i , v x r s t a , a f e c ţ i u n i
asociate s t c .
I n acest context se î n ţ e l e g e s ă f i e c a r e caz n e -
c e s i ţ i adoptare8 i n d i v i d u a l i z a t ă , n u a n ţ a t ă , a t î t a i c t o d o -
l o g i e i de 'nvestigaţifc, c.'.t ş i a n e s u r i l o r t e r a p e u t i c e .
aceea î n prezenţa unei hemoragii d i g e s t i v e
superioara e s t e necesar ca în primul r î n d sä se evalueze
î n s p e c i a l pe baza a s p e c t e l o r c l i n i c e ş i examenului hemato-
l o g i c g r a v i t a t e a a î n g e r ă r i i . Aceasta va permite t r i e r e a
c a z u r i l o r care urmează a f i supuse i n t e r v e n ţ i e i c h i r u r g i -
 - 279 -

i?AISUL A EDDIES'! ACUT

û r . - S t e f a a A s a u l a a e , „.v.iïidvna. F e u z i
S p i t a l u l Constanţa

D i a g n o s t i c u l de abdoaan a c u t e s t e unul iHn

d i o g n o s t i c a l e ceia mai s e v e r e care c a r s a r e z o l v a r ă cît
n a i r a p i d ă , d e s e o r i e h i r u r j i c a l B . Cunoaştem t o t u ş i e x i s -
t e n ţ a а numaroase c a z u r i d e i n t e r v e n ţ i i c h i r u r g i c a l e inu-
t i l e d a t o r i t ă sJUptomalor de f a l s аЬйиизд a c u t , .Examenul
r a d i o l o g i c are o c o n t r i b u ţ i e însemnată î n d i a g n o s t i c u l
a c e s t o r pseudoabdooene a c u t e ,
P o s i b i l i t a t e a i r a d i e r i i d u r e r i i de l a organele
v e c i n a l a abdomen f a c e ca pa clasatul s ă s e p l i a g e î n priciul
ii'.üd ele " d u r e r i abdominale î n s o ţ i t e u n e o r i ş i de a p ă r a r e
a i s c u l a r ă . Afeaţiunlle t o r a c i a e se pot manifesta daaeori
cu. j u n g h i abdominal, simptomatologia tornco-pulmonară
f i i n d aproape i n e x i s t e n t ă s a u mascată de d u r e r e a abdominală
î n unele c a z ă r i de pneumonii, p l e u r i t e bazala,pleurezii
d i a f r a g m a t i c e , n l g i l f r e n i c e , i n f a r c t miocardic.
I a c a d r u l a c e s t o r c a z u i s t i c i prezentăm un c*>s de
p l e u r e zie d i f r a g e t i c a l a o t î n ă r ă de 22 de a n i c»ro я d e -
b u t a t ca un f a l e abdomen a c u t ş i numai examenul r a d i o l o g i e
ş depistat afecţiunaa cauzală toracică.

12 ÏAUÏ ABÛOùûN 1КШ

D r . a t e f s n i s a u l e a e , Dr F Bidvan F e u z i
b 1 h ô p i t a l Constanţa

b e d i a g n o s t i c d'abdomen a i g u es_t un des dip.anoa-

t i c s l e s plus sévères qui ex =э uns s o l u t i o n ÏIIIH rapide,
 - 279 -
souvent c h i r u r g i c a l e .
Sous connaissons, tous, t o u t e f o i s , 1'эх-is t ^ n c s
'des nombreux cas d ' i n t e r v e n t i o n s c h i r u r g i c a l e s i n u t i l e s , d û
лих symptômes de faiac abdomen aigu.
L'exasen r a d i o l o j i q u o a une c o n t r i b u t i o n marqué
dans l e diagnostic de ces pseudo-abdonsns aigus.
La p o s s i b i l i t é d" i r r n d î t i o n .ires douleurs dea or-
pins v o i s i n s aux aodoEon, f a i t 2s balade- s e p l a i n d r e , p r e -
siôrGKcnt dos douleurs abdominelles accompagnés p a r f o i s e t
de défense auscul a i r = .
Lss a f f e c t i o n s thoraciques peuvent se m a n i f e s t e r
souvent ;jgr des points de cotés aDdoainallee, 1ч Symptomato-
logie thor^co puI.:;oa->ire é t a n t presque i n e x i s t e n t e ou masqué
r.ps in douleur n b d o a i t a l l e dans quelqu'un des c«>s ."jn
cneu^onias, p l e u r i t e s b a s a i s , p l e u r é s i é s d i a f r a g m a t i q u e s ,
•jl^ies frépliques, "jafnrets myocardiques.
Bons le cadre de cct c a s u i s t i q u e s nous p r é s e n t e r o n s
un cas de p l e u r é s i e diafragmatique chez une эеипе femme,de -
22 années, qui a débuté comme un f a u x abdojatn aigu e t s e u l e -
ment l ' e x a œ n radiologique a d é p i s t é l ' a f f e c t i o n de cause
thoracique.

BIAGNQ3TICUL RADIOLOGIC AL UITGR CAJZB

a sALS САНЕ AU DËTïïBïilXIAT SAU SIMULAT CLINIC АВООЫЕИ
AGDÏ
Dr.ii.Chixiac, D r . T . C î r s t e a , Dr. D.Stanică
S p i t a l u l de a d u l ţ i Lur,oj
Diagnosticul de abdomen acut e s t e un d i a g n o s t i c
c l i n i c avînd u t i l i t a t e a de a impune i n t e r v e n ţ i a c h i r u r g i -
 — Щ , •»

Cală de u r g e n ţ ă . 'Tocmai d i n cauza a c a s t e i 3 a n e ţ i o r ; c r i t a -

r a p e u t i o e a e pot r i d i c e de l a î n c e p u t două o b i u c ţ i u a i ;
1) Este vorba î n t r - a d e v ă r de un Vodoaien чецЬ c h i -
rurgical?
2 ) I n c ş z u l că e s t e un abdôssn c h i r u r g i c a l , nu
p o t e x i s t a i n d i c a ţ i i Bai p r e c i s e p e n t r u o r i e n t e r a я i r . r o r -
vonţiei?
Oradea că, ş i î n t r - u n c s z , ş i celălalt,
a u l r a d i o l o g i e poate da un a j u t o r p r e ţ i o s c h i r u r g u l u i , fapt
pe c a r e d o rlia să—1 i l u s t r ă m î n l u c r a r e a de f a ţ a ,
I» I , G . b ă r b a t , 70 de a n i , e s t e I n t e r n a t cu secne
de abdonsn a c u t . La p i ţ l p a r e s e рэгеяде o f o r a a ţ i u n e tujuiora-
l ă în. abjiosenul m i j l o c i u ş i I n f e r i o r s t î n g a c ă r u i n a t u r ă
l e s i e u r nu s e poate a p r e c i a , c e l e l a l t e i n v e s t i g a ţ i i s î n t
лвзетиМ"ic^tive cu e x c e p ţ i a examenelor r a d i o l o g i c s c o r e
i n s ă aduc d a t e c o n s i s t a n t e . A s t f e l , r a d i o g r a f i a pe g o l ş i
. i s s a j u l b e r i t a t , indiftă d e p l a s a r e a s t o m a c u l u i ş i c n d r u l u i
duodenal precum ş i f a p t u l că p e r e ţ i i t u a i o r i i s î n t impreg-
n a ţ i cu c a l c a r coca ce p e r u i t e să o disonsionăm ş i iocţ-
lizăm p r e c i s . Opiaiem p e n t r u d i a g n o s t i c u l de ansvrism de
Bortă» s u f e r i n ţ e l e b o l n a v u l u i f i i n d c a u z a t e de un sindrom
anginoid abdominal.
D i a g n o s t i c u l s e confirmă p r i n examenul anatomo-
p a t o l o g i c s anevrism de a o r t ă abdominală p e r f o r a t cu hgmatom
retroperitoneal.
I I > S . I . b ă r b a t , 4 3 a n i , î n urma u i u i e f o r t тэге sim-
t e î n regiunea inguinale a p a r i ţ i a unei t u o o f a c ţ i i î n s o ţ i t ă
de . d u r e r i v i i . Se i n t e r n e a z ă p e n t r u abdomen я eut p r i a h e r -
n i e I n g h i n a l ă i r e d u c t i b i l ă . BJ r a d i o g r a f i a gol з э cons-
 282 —
t a t ă însă pensarea apa ţ i u l u i v e r t e b r a l T^i" T i 2 ^ ^émioe-
r a l i z a r e î n f o c a r . Se apreciază ca f i i n d o t u b e r c u l o z ă ver-
t e b r a l ă , p o s i b i l cu abces o s i f l u e n t ciigrat pe t e a c a psoas»-
lui. î n regiunea i n g u i n g l ă , I n t e r v e n ţ i a pentru cură h e r n i a -
r ă c o n f i r s ă d i a g n o s t i c u l de abces o s i f l u e n t .
I I I . 7 . S . . bărbat,, 66 a n i , e s t e i n t e r n a t p e n t r u
abdomen acut produs p r i n hernie c l i n i c evidentă. HadiogrsfÄ
pe g o l evidenţiază imagini h i d r o a e r i c e . P a s a j u l b a r i t a t
a r a t ă bulbul duodenal ş i genunchiul superior m o d i f i c a t e
p r i n compresiunea de v e c i n ă t a t e ч u n e i f o r m a ţ i u n i t,umorale
pe c a r e o considerăm vezica b i l i a r a . I n t r n o p e r a t o r s e cons-
t a t ă p i o c o l e c i s t ş i h e r n i e de n e c e s i t a t e .
I n o b s e r v a ţ i i l e I ş i J.I d e ş i d i a g n o s t i c u l c l i n i c
î t c l i n a pentru abdomen s c u t , examenul r a d i o l o g i c , a p r e c i -
zat că nu e s t e un abdomen c h i r u r g i c a l ş i а со t r a i n d i c a t
laparotooia.
In observaţia I I I i n d i c a ţ i a r a d i o l o g i c ă e r a de i n -
t e r v e n ţ i e "л e t a j u l s u p e r i o r abdominal pentru c o l i c i s t i t ă
a c u t ă , cauză p r i n c i p a l ă a abdomenului acut ş i nu l a n i v e l u l
h e r n i e i care era secundară,
In concluzie credea că examenul r a d i o l o g i e se im-
pune ca un examen de r u t i n ă î n c a z u r i l e care c l i n i c s î n t
e t i c h e t a t e ca abdomen acut putînd da uneori un n p o r t s s a n -
ţ i a ? pentru a t i t u d i n e a ce urmează s ă o ia c h i r u r g u l .

M D I A G N O S T I C JÎADKHTQGI'^FFÎS DÜ ^USLTTFLSS CAUBÜS

яйШлЕа Q U I ONT ватвыдна ou З1ШША СЬШЬ^Ш&ЖТ

1
L A3D0ïi3H AIGU
Dr. îî. Chiria с , Dr, T. C î r s t e a , Dr. D.Stănică
 - 282 -

ASEBCTS RADIOLOGICS ÏH SVSHTHAÏII ALE Ы.Е'ЛШЛ

ABDOMITAL
Dr. illrcea Duşe, Dr-Dumitru Timofte
P o l i c l i n i c a Ь Ч n i s t e r u l u i Indus i r i e i Chimice ş i
Spitalul P.Ï.Ï. Bucureşti

A u t o r i i p r e z i n t ă un număr de e v e n t ^ a ţ i i a v i s c e -
r e l o r abdominale, stomac, j e j u n , c o l o n t r a n s v e r s ş i si,g-
moid, d e f i n i n d e n t i t a t e a , deosebind-o f a ţ ă da hernie- cu
c a r e î n mare măsură s e aseamănă c l i n i c ?,i r a d i o l o g i e , d a r
c a r e d i n punct de v e d e r e ş t i i n ţ i f i c nu s e supra, une a i i •>-
l e s e t i o p a t o g a n i c ţ d e o s e b i r e a f a ţ ă de e v i s e s r a i . i e este
e n u n ţ a t ă ca e v i d e n t ă .
Se t r e c e î n r e v i s t a , mecanismul ^ t i u p i t o g e n i c cou-
p l e x l a c a r e concură f a c t o r i p r e d i s p o z ^ n ţ i ean.vsnit-j.i,
f a c t o r i determinanţi f i z i c o - m e c n i c i i n t e r n i ş i «xtorni
ş i f a c t o r i f q v o r L z a n ţ i c î ş t i g a ţ i conform c o n c e p ţ i e i inte-
a r a l i s t e î n medicină.
Se t r e c e sumar asupra fenomenelor c l i n i c e subiec-
t i v e ş i o b i e c t i v a ţ s e i n s i s t ă asupra a s p e c t e l o r radiologi-
cs ş i asupra t e h n i c i l o r de sxauen de l a r-=diojr~f i i i a r ă
p r o p a r a ţ i e p î n ă l a examene cu substanţă, de c o n t r a s t şi
dublu c o n t r a s t ce s î n t î n măsură s ă p r e c i z e z e orcanul o r i
segmentul de organ e v e n t r a t , s e d i u l ş i î n t i n d e r e a , -.vir.tu-
s
a l e p r o c e s a p a t o l o g i c a supraadăugate o r i prezanţ-« d i imi-
n e n ţ a u n e i s t r a n g u l ă r i . I n c o l a b o r a r e cu c l i n i c i a n u l -ju-
tă la s t a b i l i r e a o p o r t u n i t ă ţ i i i n t e r v e n ţ i e i 1- circ oferă
î n p l u s d a t e p r e ţ i o a s e de s e d i u , î n t i n d e r e , or_,"n o r i s e g -
ment i n t e r e s a t e t c .
 - 283 -
Autorii consideră că e v e n t r a ţ i i l e r e p r e z i n t ă un
c a p i t o l important de p a t o l o g i e l a c e r ? r a d i o l o g i a cu m i j -
loacele simple de c a r e dispune, l a î n d e i d n s o r i c u i , p o a t e
ş i t r e b u i e s ă - ş i aducă c o n t r i b u ţ i a i n vederea p r e c i z ă r i i
diagnosticului preoperator.

ASPECT BADIOLUilQUE DANS L'EVENTRATION Ш

PABOIS АЫЮШхяАЬ
Dr.Duşe Mircea, Dr.Timofte Dumitru
P o l i c l i n i q u e du Ministère de l ' i n d u s t r i e de l a
chimie e t de l ' h ô p i t a l de l a Foste, télégraphe
e t Téléphone do Bucarest
Les auteurs p r é s e n t e n t un nombre d 1 é v e n t r a t i o n s
des v i s c è r e s abdominaux de l ' é s t o m a e , du jejunum, colon
t r a n s v e r s a l e t sigmoïde en déterminant l ' e n t i t é , f a i s a n t
use d i f f é r e n c e en ce q u i concerne l ' h é r n i e qui a une grande
ressemblance c l i n i q u e e t » d l o l o g i q u e , mois qui au p o i n t
de vue rigoureusement s c i e n t i f i q u e , ne s e superpose pas
s u r t o u t étiapathogéniquement; l a d i s t i n c t i o n v i s - à - v i s de
d * e v i s c e r a t i o n e s t annoncée comme e v i d e n t a .
un passe en revue l e mécanisme étiopathogénique
complèxa auquel concourent l e s f a c t e u r s congénitaux p r é d i s -
p o s a n t s , l e s f a c t e u r s determinants p h i s i c omé иaniques i n t é -
r i e u r s e t e x t é r i e u r s e t l a s f a c t e u r s f a v o r i s a n t s gagnés
conformaient à l e conception i n t é g r a l e dans l a médicine
actuelle.
un passe auccinternent s u r l e s phénomàues c l i n i q u e s
s u b j e c t i f s e t o b j e c t i f s : mais on i n s i s t e s u r l e s a s p e c t s
 - 284 -
radialogiqaee et ear lee techniques de 1'вхеивп de la г з -
dioengbie «en« preparation joequ'è i» examen avec sub-
stance d* oontraete et doable contraste qui sont en mesura
de pvéeleer 1-organe ou l e se®»nt da 1« organe éventa*, son
siège et son. extension les «nutoels prooessus p&tholo-
giqpee *uz»joutée*, au la présence ou l'ialnence d'un
élaeeelsee*.
m collaboration ervee la qîinieian il aide a
établi .1»opportunité de l'intervention à laquelle des dates
précieuse* du slàes du l'extension de l'organe ou du seg-
net к Ь М м И «rat «nMd offerte.
lee eutansB present que lee Eventrations repré-
sentant ш chapitré in^lrtmwit de 1» pathologie è laquelle
1» radiologie «ме eee иеуеоа eiaplee dont elle dispose,
dieponiblee à n'isporte qui, peut et doit apporter sa
ooetributioc an -тие de pxéeieer le diagnostique avant
lr oçérertljtm*

UMSIÄ иваюшы isurn VALOBII НЖГАОНШТС,

ш ш аемвакй m HiniuDiiGHoesicui,
ABDCHgiraSPl ACUT
Be.urigoee I.ïubert
t
Clinice Bedloloeloé ttaieoaxe

Rjeaeoperltcoeul, в1лфвк de valoare în xediodieg-

noetloul abdcjmnulul août, este cmsidorat lü general cs
patognwanlc pentrr. perforaţiile organelor cavitare abdomi-
nale, asi ales a celor causato de ulcerele fcsetro-duodensle.
In ursa usai studiu ficut pe 400 de ояяи&£ de sb~
 - 285 -

dornen a c u t ş i observarea a 3 cazuri de pneumoparitcnçu spon-

tan f ă r ă n i c i o cauzü ярягепЬа, am t r ^ s următoarele cc~clu-
z i i în l:j;,f:tură cu valoarea a c e s t u i simptom:
- d e p i s t a r e a pneumoparitoneului cu o mică c.-=nti-
•fcnte ci" LWz sau î n c o n d i ţ i i spa с i r Io n e c e s i t ă t e h n i c i m d i o -
3 m f i c e adecvate;
- pneumoperitoneul apare î n mod o b i ş n u i t ş i du-
raază un timp v a r i a b i l după orice laparotomie» d i v e r s e t e h -
n i c i de i n v e s t i g a ţ i e abdominală ş i u n s o r i după n a ş t e r e ;
- după c a z u i s t i c a n o a s t r ă , care concorda .şi cu
unsls d a t e p u b l i c a t e , рпеишорзritcneul spontan e s t e d a t o -
r a t î n c i r c a 85J5 din Caşuri u l c e r u l u i p e r f o r a t , dar e l e s t e
g ă s i t nui-ai l a 75fJ din b o l n a v i i cu p e r f o r a ţ i e l i b e r a scuta
s u l c e r u l u i csstro-duoâenalţ
- pneuEoperitoneul po^te f i proius ş i de --îlte
cauze -;ai puţin comune, d i n t r e cara n o i »m g ă s i t : p e r f o r a -
ţ i a neoplasmelor t r a c t u l u i g s s t r o - i n t e s t i n a l , я d i v e r t l c u -
l i l o r c o l i c i , a s p e n d i c e l u i cecal, n unei o c l u z i i i n t e s t i -
nale ş i după i n f a r c t u l E e z e n t e r l c , ruperea unui c h i s t din
pneuxatoza c h i s t i c ă i n t e s t i n a l ă , a u n ş i bule de emfizem
pulxionar pdiacente d i g f r a ginului ş i p é r i t o n i t e cu germeni
--.aerobi;
- î n mod evident pneutiope r i t oneul nu ae g ^ e ş t e
In 4Soci?'re cu b o l i l e medicale care simulează un abdotan
icut;
- r a r e o r i pnsumoparitoneul apare f ă r ă n i c i o
cauze s t a b i l i t ă ş i e s t e d e s c o p e r i t a c c i d e n t a l .
 - 287 -
îïale de u r g e n ţ ă » Ir. c a z u r i p a r t i c u l a r e l a s o l i c i t a r e a e:cre-
s ă a c h i r u r g u l u i - з poate e f e c t u a examenul r a d i o l o g i e ime-
diat.
l a n t r u r e s t u l c a z u r i l o r a l ă t u r i do c o n ţ i n u - r o "
t r a t a m e n t u l u i medical de r o ^ c h i l i b r a r e b i o l o g i e s , e s t e пз c a -
s a r ă p r e c i z a r e a n a t u r i i h e m o r a g i e i . P r i n c i p a l ă î.i a c s s t scop
ne apare n i a g a r e a j u d i c i o a s ă я a o m s n t u l u i e x a r a i ^ a r i i r.-uiic-
l O o i c e , c a r s est& h o t ă r î vă î n c o n s u l t cu în&dlcul c l i n i c i a n .
I n perioada inie a i a ta. d e ş o c â r i i , sfcpre--> ganer--lè
a l t e r a t ă , n b o l n a v u l u i nu р з r a i t e n i c i p r a j i S t i r e a corespun-
z ă t o a r e , n i c i e x p l o r a r e a a d e c v a t ă a a c c s i o r a . I n consocinţt.
с oris i d e r ü n că perioada саа mai i n d i c a t ă pentru, examinarea
r a d i o l o g i c s гз a c e s t o r b o l n a v i î n c e r e d i n a 4—5 a a i do
heiaorasie, monsnt î n c a r e s e p o a t e e f e c t u a o i ^ i v e - t i ^ v i e
c o r e c t ă , cu randament s u p e r i o r .
I n a c e s t e c o n d i c i i , explorare-" o d i o l c g i c ^ isi
dovadesjte i~area e i u t i l i t a t e d i a g n o s t i c ă d a r inocii-t^tea
e i . Aceasta c o n d u i t ă corespunde i n t e r e s e l o r d i ? ,.-OSTicului
ş i p r i n c i p i u l u i fundamental r l c s d i c i a e i : " p r i i u m ucn r_oce-
re"!

iiCîiûS AÏÎIŒUi^l iäwVEHS L'ПчТЗ^'ИйА'ЛОИ

SAÜIOLOGl4Uß DAUS Lea E3b.0fiAùI3Û D I O S o ï I ' ^
3Ut&4"ijiUE3S
E c o f . D r . D o c . I . 3 î r a u , , D r . l o a n Jocu. e t jJr.Liiipi
Facuraru
Ьэ C l i n i q u e de H a d i o l o g i e I.r.:,.b'. L ' H O p i t s l flr.i.
Ccntacuzino, Bucarest
IJn s y n d r o c e de f o r t g r a v i t y les hé^orrasias di-
g e s t i v e s s u p é r i e u r e s , é x i g e une i n v e s t i g a t i o n nâàic»Oo г а -
 - 288 -
pide, non-traumatisante, qui puisse permettre Xa détermina-
t i o n o p é r a t i v e du d i a g n o s t i c e t l a p r i s e das mésures t h é -
rapeutiques adéquates.
L'hémorragie peut s u r v e n i r , en" p r i n c i p e , dans deux
circonstances d i f f é r e n t e s ;
a) à des personnes EUX antécédentes pathologiques
d i g e s t i v e s , dont l ' a f f e c t i o n a é t é d é j à d i a g n o s t i q u é e :
.D) Ä des personnes dans un é t a t de s a n t é apparente,
auquelles l'hémorragie d i g e s t i v e c o n s t i t u e una première ma-
n i f e s t a t i o n clinique de la nnladie.
D'un autre c&té, danb le bilî=n du d i a g n o s t i c e t
dins l ' a d o p t i o n d'une a t t i t u d e t h é r a p e u t i q u e i l * iut que noua
ayons 5n vue l e s p a r t i c u l a r i t é s de chaque cas en ce qui con*
cortie l a g r a v i t é de l ' h é m o r r a g i e , l ' é t i t générale du malade,
l ' S â e , des a f f e c t i o n s j o i n t e s e t c .
l e complexe c i - d e s s u s exprime l a n é c e s s i t é d'adop-
t e r pour chaque cas t a n t une méthodologie d ' i n v e s t i g a t i o n
que des césures thérapeutiques i n d i v i d u a l i s é e s e t nuancées.
f a r conséquence„ en présence d'une hémorragie d i -
g e s t i v e supérieure i l f a u t d'abord que l ' é s t i m a t i o n de la
s r a v i t é de l'hémorragie s o i t f ^ i t e s u r l e fondement des
aspects cliniques e t de l'éxamen hématologique. Ce moyen va
r e m e t t r e l ' i s o l e m e n t des cas qui vont ô t r e soumis 3 l ' i n -
t e r v e n t i o n c h : r u r s i c a l e d'urgence. 3n c e r t a i n c a s . â l a de-
mands expresse du c h i r u r g i e n on peut e f f e c t u e r a u s s i l ' é x a -
men radiologique immédiat.
Quant s u s r e s t e des sas o u t r e l a s u i t e du t r a i t e -
ment médical de r é - é q u i l i b r a g e b i o l o g i q u e , i l f a u t d ? t e r -
miner l a nature de l ' h é m o r r a g i e . Dans ce but i l semble que
 28> -
c ' e s t d ' u n s importance m a j e u r s la c h o i x -lu aoj-siit j u d i c i -
eux de 1'охпп*»п r n d i o l o g i c u i e d é c i d é s u r l ; = - v i s du
ciinicicn aussi.
I nibdii i a û a c j i it я^гг-.л l a Mise à 1 ' du cl.oc
1* ' . o t du malade г.-з parmet pas q u ' i l s o i t ~
uiiо p r é ^ T ^ t i o n adéquats où b i e n а иле c x j - l o r - ' - i o n iiu
. o n t i o n c é c i - d e s c u Q . i-аг consénusuce, nous coasidr.Tona • >ле
l ' é p o q u e l a p l u s p r o p i c e p o u r l ' s x a u s n г 1iiolo3iq.ua jes
1
u-îl.-.des coar.enc3 à p a r t i r du 4 - 5 j o u r da l ,-оряг1г1и L JLO
1' t a i a o r r - a j i s , quand on p o u t e f f e c t u e r uns i n v e s t i g a t i o n c o r -
r ^ c t , 'ju. r^ndci^-nt s u p é r i e u r .
О-'-лз e s s cosi.; b i o i s , l ' é x p l r a t i o n —'diolo^ -iu
JECUVS AN JR^R.DA u t i l i t d di-jn.EStiqua 3T ~N ".S.VO T ; . С

i n n o c u i t d . i r r i t e " - t i t u d s зз-fc on oorioor--;-ne? -voс V s i«.-

t é r S t s du £!•> g n o s t i c a t 1-:- p-incivv: fond-s*- • t - 1 i u i aо it
pas Ctrc с.иоПэг n i un. I r - s t T - t : " p r i m a e non n o c e r c "

i)j_J xUliLi'AïI JJJ! Jj-Aiiwoo'i'lC Iii й^ь-л^Ая-ила -J-A-ui

C5'ü.'. A iJLOüHGAoA

Conf. j r . C . ß u t n a r u , Or. D. u ä r s s c u , J r . o. i e c r „ e s c u ,
Dr.I.ïudosiu, Dr.I.iuşcaş, ûr.L....jdl^.iu

C l i n i c a do r a d i o l o g i e Fundcni Вис и "о-'cl

ô l ï i t p r e z e n t a r e 9 с s u r i eu s i .s^r-'-ri 1» с - :: J
.•.eiiul r - v . i o l o ^ i c s t a n d a r d nu putut г г э с I r - ^i-j-i..." r.il
•ac o e r t i t " d i C ' 3 . I n t r u c î t s e impunea P e zv . - 4 i i ? = . ca-
l ă £3-g u t i l i z a t duodanoar^f i r hipctoiui cu u t e r u l с: : :
s f o s t p r s c i u s t ă c ş u s a . S r r v e r b * ds u l c j r j cu l o c i
b u l b a r s î n 3 c a ş u r i , i s r î n t r - u n a l t с .-s d-э и З с . т duo-ij n i
 • 29e-
postbulbar p a r ţ i a l s t é n o z a n t , cu a s p e c t pseudotumors!. I7u
s-au i n r e s i s t r a t c o m p l i c a ţ i i secundare en игшяге a f o l o s i -
r i i a c e s t e i metode.
Hipotonizarea a permis e v i d e n ţ i e r e a ulceraţiei
-
ş i a z o n e i d e edem p e r i u l c e r o s , elemente pe care exajnenul
äastro-duodenal c l a s i c nu l e o f o r ă î n t o t d e a u n a .

THE ЮТЮТШГХей OP rJ!H2 HADI0DIAGH03I3 П1 THE

DUODENAL ULCÜÜ БЬЙЕЗШ*

Conf.Dr.C.Butnaru, Dr.D. &tirescu,Dr.S.Geor^escu,

Dr.I.Tudosiu, Dr.I.Bişeaş, Dr.Д.Ledianu

C l i n i c of Radiology Eundeni Bucharest

Are p r e s e n t e d 9 cases with b l e e d i n g i n wich stan—

•Jini b=riuE examination cannot e x a c t l y e s t a b l i s h e d t h e
С US & M

.Vas used hypotonic duodenography wich are e s t a -

b l i s h e d t h e cause.
I n 8 cases t h e cause was t h e u l c u s cf t h e I s t duo-
denum, and l a s t case was the narrowing ulcus of t h e I l - n d
duodenum, with pseudotumorous a s p e c t .
The hypotonic duodenography was used w i t h o u t
problems.
ISo complications f o r t h e p a t i e n t s .

CuNTElEUTIA гШЗхГОЫЯ H^DIOLOGIO IN Ш31В

HEMORAGII DIGESTIVE
Dr.S.Schiau, Dr.B.Stoenescu, Dr.P.Siuiculescu,
Dr. IT. Dră a u l a s cu
Spitalul Filantropia Bucureşti
După ce a u t o r i i a r a t ă că examenul r a d i o l o g i e î n h e -
 - 291
m o r e g i i l e t u b u l u i d i g e s t i v e s t e i n o f e n s i v , o i pro:-,i-.~c. c i -
t e v g o b s e r v a ţ i i r a d i o - c l i n i c e , î n =f a r a - j l c j r u l u i n i - c->"-
c a r u l u i j , o b s e r v a ţ i i î n с т : oxacenul r - d i o l o ^ i c X'OCL • c-
t ă r î t o r î n s t a b i l i r e a cauzai henoresiei.

СОьЕЙХШТЮЙ DE L'jiXA.'.îiî .UJÎULUU-1 ^ .

:i2ï:..C£j3Aùi53 oividUî^/şîo
Dr.8.Schiau,Dr £.St03nescu,Dr. t Stoiculescu,
Dr. îi. Dragule s cu
L'hôpital ]?ilT"tropi4 ßuc^rast

.Aprâs a v o i r p r é c i s é que l ' s - y . - ï n v - j î o l o j - •

e s t p a r f a i t S E s a t i n o f f e r ; s i f dans lr:s :.-j.^orr~_l s -lu ^.._
d i ^ o s t l f , l e s auteai-s p r é s e n t e n t ^u-sl-ru-.s oc • ir-v--"' r--
d i o - c l i n i q u a e , ns c o u p i - e ^ n t p - s de c - s d ' n i e d r e ou ,-J
Cancer, od 1'ехэЕзп r - v . i o i o ^ i q ü a a é t é d-ac'ôii' L o\w d
b l i r l a сяазе de l ' h é î û o r r a j i e .

VAhùA^SA .-i-uLUl С J^J .'•.

o!£Adl-.ljIE3A uiA-j..wïiCliiiuI A^iJ-Xiua J

SuiihiC'AiïS

D r . L . Dsbău, Dr, «1, Oproiu,Dr.C=i.-^r. L^i-oiu, v- s ,

Ructireann, Or. ä t e l i - n - 1 ! nv.ţu
C e n t r u l de g a s t r o e n t e r o l o g i e J-uc.r;şti

Examenul r a d i o l o g i c de ur££.içâ * f o s t i ^ d i c " , -т.-

tru- s - a b i l i r o a d i a g n o s t i c u l u i s t i o l o ^ i c "1 u . » i hdr.o-r-_.iL
d i g e s t i v e superioara. Sfectuarea sa :ясе în prills
ore do l a p r o d u c e r e a h s i u o r a ^ i a i / I n t r o d u c e r a n ' s u b s - e n , J i
b a r i t a t e s e f a c e f i e p r i h i n v e s t i s огя1а o b i ş n u i t ă , prin
sondă i n t r a g a s t r i c ă după a s p i r a ţ i e g a s t r i c a prealabili-..
 - ase -
Bolnavii s t u d i a t ! au f o s t î m p ă r ţ i ţ i î n două l a -
turii ....
1„Bolnavi cu hemoragii d i g e s t i v a superioare r i p e -
-nbe a.ci'-i-ei cnuaă srn co:icidor"tă ca f i i n d cunoscut:':..
2. Jiolnnvi 1 Q p r i . a h s m o r ^ i o d i ^ a s t i v ' j ч c S r o i
з-.ииС. na f u s e s e o b i e c t i v a t ă c l i n i c sau p r i n nßtods p a r a c l i -
-iice.
In primul l o t de boliiivi. ехя.-впиЗ r a d i o l o g i c d i
i'.îstiv ca indiCTçia de urgenţa g c o n f i r a i t с un OL; cutii
- hoL.or-^jioi la 55/J d i n t r e bolnavi.
Do asezona?!, la 18% d i n t r e b o l n a v i exazanul r a d i o -
logic я ^ ù s i t cauïe da henora^ie d i g e s t i v ă sui»rioar£i î n
- t a r a color сипOocute. Ln un nuj/ir da 27;j d i n t r e b o l n a v i , a
f o s t оз essor sa se r e j u . ' j ă l a a l t s ехашопе s u p l i i u n t a r e с з :
jsox'i^oscopie,, fxerosesirroscopie, duodenoscopie ç i l " i . a f o -
scopis sau lapaiotosie«
In a l d o i l e a l o t da bolnavi, sxaaenul r a d i o l o g i c
coîifiri.at d i a g n o s t i c u l c l i n i f , i n d i a i r e cazur5 s i a
SBP'oilit un diagnostic d i f e r i t de c e l c l i n i c î n 24;;> d i n ca-
ş u r i . La 31/> d i n t r e b o l n a v i a f o s t n e e s s a r e f e c t u - r e a axa-
:депз1пг c o r ^ l i ü e n t a r e .
In l u c r a r e s e d i s c u t ă a c u r a t e ţ e a di*-:£r.i.os t i c u l u i
i'!îdiolo 0 ic. de urgenţe. î n hamora^iila di._.ostiv3 s u p e r i o a r e
r.i l o c u l ci'.ii In ansamblul i n v e s t i g a ! ; i i l o r p a r a c l i n i c ô care
trouuic- EL. se f o l o s e a s c ă î n d i a g n o s t i c u l de urgenţă a l
n c j s t t ï i с i t i i n ţ i i . 03 conchide cà examenul r - . i i o l o ^ i c d i g e s -
t i v - u car,--eter ăa ur^enhä e x e c u t a t î n p r i c e l o 24-48 ore
da 1я i-roriuceraa b s c c r p g i c i nu nro c o n t r a i n d i c a ţ i i a b s o l u -
t e ş i cà na p r e z i n t ă n i c i un r i s c p e n t r u vi-sţa b o l n a v u l u i .
 - 293 -
31 t r e b u i e s ä p r e c e a d ă c e l e l a l t e e x a ^ i i i - r i p n r s c l - n i c ;
d J a j n e s t i c u l u i de u r ^ ţ ă . г щ ^ о г . - ^ Ш ^ г d i j ^ s t i v o .•„:_ j -
rioaro»

iûJûOri:WÏI j l u J i î I V r i Щ-ЫГиоД..^
CBjSiîVAïII J.jü3Gi;AL3
ür.Irixiel leussco.
Spitalul nri2 Ploieşti

liCELoragiile d i s e s t i v e s u p e r i o ^ m răraîn i n Î".TL =•

nentü. p r e o c u p a r e a c - ' i i r a r ^ i l u i , i n t e r n i . " tuluÀ s i o-.\:clo-
Ţj'ului pentru e l u c i c l T ' î " - s ^ c n i S i i e l o r e t . : o - f i.i:o-iv
ş i a p l i c r e a c o r e c ţ i i *ţ t w t . i j w n t u l u i .
t рз o Ъо^-oi. c a z u i s t i c ; ^ с : se r< i - :
- h e i s o m G i i аг-ri ş i ^ r e u de s t ö p i n . t , - fl..ü;ct4-
j i l e m i c r o s c o p i c , - b a m e r o i i e a c c i d e n t , - изжога j i r
bo:ù, v o i i n c a r e a a v a l o r i f i c a a p o r t u l -jX^Lflr.ului r - d i c l o -
j i c In depistarea leziunilor cauzale.
J e t ; i p o s i b i l i t ă ţ i l e r a d i o l o ^ i s i i a p'itolü^Lr. a i
G^c t i v i i s î n t unanim r e c u n o s c u t e , 1 з г n u l ţ i ^ u t o r l -i'lri-.j :
- " u t i l i s a r s a e x a c s a u l u i o i n o f e n s i v a p o n t r u a o l n - v i î n pu
s e u h s ^ o r a j i o " - e x p e r i e n ţ a p - s r s o r ^ l ă o b l i ^ i ! ->-i зхэеиЬа
nub o t e h n i c i ; p e r f e c t ă cu c o s i b i l i t ă ' v i r- 1 çàà^ de i - . t a r p r o
t a r e ş i s u b s t r i c t ă s u p r ^ v ^ a h a r e a b o l n a v u l u i ; (1" "voi-э
r e a n l n a r a , sau i n t e r v e n ţ i e chirurgicalii), contrar
r a d i o l o g i c devine n o c i v c h i = r p e n t r u b o l n a v i - p a r c u l com-
pensaţi.
De sseisanea, o bogată l i t e r a t u r a consemne азы:
—"iaaginsa u n u i u l c e r s a u e - m c a r nu d i f o r ă î n
p u s e u heaorqß;ic de cea l a r e c e " - d e ş i f a ţ ă d j s i n ^ e r ^ r i l
 - аз* -
abundente p o s i b i l i t ă ţ i l e de examinare ş i i n t e r p r e t a r e
pentru unele c a ş u r i l=să probleme d e s c h i s e ; c ă c i un u l c e r
recunoscut ş i t r a t a t ca a t a r e poate singera ş i d i n a l t e
cnuze,
- un c i r o t i c nu numai p r i n sindromul de h i p e r -
tensiune p o r t a l ă ,
- i a r un medicament poate provoca o hemoragie
In p a c i e n ţ i f ă r ă s u f e r i n ţ ă d i g e s t i v ă ,
jJa s u b l i n i a t că exanenul r a d i o l o g i e întîmpină
d i f i c u l t ă ţ i l e g a t e de t o p o g r a f i a unor segmente anatomice
:.ai d i f i c i l da exan.inat; a s t f e l p e n t r u u l c e r u l j u x t a c a r -
•i:.al compresiune'! ş i ахагьзпи! sub f arma cod inabie nu aduc
elements în plus f = ţ S do examenul standard, i a r pa r i e t o-
^г.-.fia sub d i s t e n s i e g-=>sonsă exagerează hemoragia.
G r e u t ă ţ i se întîmpins ş l î n c a z u l :
a) u l c o r u l u . l i c i i c u r b u r i cu i n f i l t r a ţ i e a d i a -
cent? ,сягэ s i u l î n d neoplasmul, f o r ţ e a z ă n e t u l o p e r a t o r ,
b) nişe mici, a c o p e r i t e de p l i u r i mucoase mari,
tsdematoasa, pot scăpa chiar l a o explorare s i s t e m a t i c ă ,
c) o g a s t r i t ă n i p e r t r o f i c ă bsmoragică poate f i
e t i c h e t a t ă drept cancer.
Pentru e l u c i d a r e a a c e s t o r c a z u r i r a d i o l o g u l î n
irod o c l e c t i c î ş i va formula opinia î n minimum de t i m p ; î n
c a d r u l acestor coordonate examenul r a d i o l o g i e râmîne o
cetoda de bază - uneori neegalată î n d i a g n o s t i c u l hemo-
r a g i i l o r a căror cauză nu a f o s t cunoscută - p e n t r u b o l -
n a v i suspecţi de o leziune p o s i b i l hemorsgipară s a u chior
BSZLElptüüü-it xüä.
Nu e s t e o a t i t u d i n e c o n t r a d i c t o r i e - c i o consi-
 - m -

d e r a t e j u s t ă a a 0 9 s t u i a i j l a c da di.-3^nos~ic с i r o o b l i g a -
t o r i u p e n t r u a s t f e l d e c a z u r i va f i corobor-'c
oliuico-blolobice.
I c o n o g r a f i a s e r a f c r ü l.a hsbior-'Gii d i j i s t i v c
г.л d i л-gnostic d i f i c i l , î n c e r c i a d с d i n . э х у . r i s s i g cîr. fci-
s ă g a n e r a l i z ă n p- r t e л pozitiva - г-1: olo-
aie.

SUB iss

M & M L ar. 2 H o i e r t l

d l t f i e t l n e sopfcLecree xmpti-

e * te n f l e l e f B » , poor e l u e l d e r
e t m l l q u » 1»

A. 1'alta d'eue rieb* оеэв1лtique qtrf. ее »apporte

i t d l t t i s U M u t xeglebleaţ ш hé«
A aqe ftfannrafffe arrnlrtentt i
M > «ri* «мц«г mttse m m-

l e e r l'eapert de l ' i W e e n adUtltilţe, poor d é p i s t e r l e e

Xeo p e — t h i l l , t < e zedlolegiqiiee daea l e p e t h o -

Н у » Ъееидецр d ' a n t e u r e , q a i a f f i r e e n t que

l t n t l l i * e i i a > лт i » « r f < n . u ţ i n s f f s n s i v s , peur Isa ss
l e d e e , a * m «a p l e i n рейве* es £зпйзеЬ l ' e s «
 - 2% -
гЛтЧ^им дожюмИе obllea à l ' e f f e c t u e r d!um «oaiére
p a r f a i t e e w e dea p o e s i M l i t é e r a p i d e s d» i n t e r p r é t a t i o n ,
-sous une s t r i c t e s u r v e i l l a n c e du naiade Айве l e r é a n i m e r ,
od, e * i l s'isipose,, r e c o u v r i r £ 1" I n t e r v e n t i o n c h i r u r g i c a l e
d* urgence.
Usa r i e b e l i t t é r a t u r e canal^^aa que 1» lainage d ' i i l -
cèrs on d ' u n cancer en p l e i n poussé hémorragique ne d i f f è r e
рва de c e l u i "à f r o i d " .
Nësnaoine 3ee p o s s i b i l i t é s d ' e x a f t i a e r e t d! I n -
t e r p r e t e r l e e unes des h é s c r r e g l a s abondantes posent des
problèmes ouverte c a r яАш un u l c é r a reconnu e t t r a i t é s o n
t e l , p e a t s a i g n e r e t d ' a u t r e s causesi
- un cyrrhotiqtte ne ssigne рва eanlaaant p e r 1«
syndrome d ' h y p e r t e n s i o n portalleitiedie qu'un •edioanent p e u t
provoquer una hémorragie sax p a e i e s t e e a s e s o u f f r a n e e d i -
géstivee.
XL e s t D REMARQUER que 1»-IIIJHJMSIII radiologique r e n -
contze der d i f f i c u l t é s does & l a topogrws**i» dae segments
a n a t o a i q w a plue d i f f l c i l d ' e x m l M r . В я г l * a l e t a e $ o c t a -
c a r d l a l , l a eaapceaaian « t l ' e x a w n aous phaxaaaodjneiiia,
a»epportant pea tea élémsntanouveaux » l ' é g a r d de l ' o n a u
s t a n d a r d e n p l u s , l e p a r i é t o e n p h i * sous d i s t e n s i o n в а -
cieusn axagér» l ' b é e o z r a g i e .
On IехдешЬв», sua a l , de d i f f i c u l t é » en «as*
a) de l a niche e i t o é e a n l e p e t i t a cour b u z a ,
aves î s f l l & s t i o i périnloexeuae, g a i , s l e a l a n t l a néoplasme,
precip5.tr l ' a c t n ^peratoir.
b ) d'une p e t i t e s i e h e , « a l p e u t échapper à n a
exploration s i a t b a m a t i q a e , é t a n t couverte dea grand* p l i s
 - аэ? -
oadaaata&x*
с ) d ' u n » g a v t r l t e Мрвгкго^Ыдп» h é a o r r e e i q u e
qui p r i t ê t r e i n t a r j r a t a r o o « » eanete.
Poor tflnaiter оав о н 1« x r t i o l o a w , т о ш pae~
s i b i l i t é e â e l e l t i i f w a рогата £ c r a n t e r s o n o p i n i o n ae. tempe
util; ainsi l ' i n i r a d i o l o g l q n a , dans l e « o o n d i t l o a e n -
nmcrfes une aéthGâ» te g x a n t e u t i l i t é , p e r f o t e lnn*«*lée
das« h t a a s r a c l M j e e q a e 1» Inoomi—iii рост « м H l a d u eue-
p a c t s о» —и j яцИянш Ii i. i|H 1i.
XI n e s ' a g i t рве d ' a n * agAalaa c o n t r a d i c t o i r e ,
• e l e d'una j u s t » é v a l u t â e a d* l a d l s o i p l in* r a d i o l o e i g a » ,
Bt poor f o r m u l e r 1* d i a g a o r f c l q M , I * r a d i o l o g u e a b e s o i n
d ' a n a l ni ваш â» • ! да» d l s i e e - U « l t e i g ^ M , I>*ioanogrs-
phi* и r a p p o r t e амк Ы и щ m Н и d l e w t i ^ M è d i a g n o s t i q u e
d i t f i o U , d é s i r a n t g M n U i » 1* a p p e r t p o s i t i f te I M x a -

ХТШВВЬ ШШОбХС m o n i l f H HRIÛàM

пютишти
Er.Tictcr a t o l t e , 9 r » n r s U М е о Х д е ш
ДГ.Т111М1 Гш*л
Sfeàtftlnl otttfloat SE. Л в

b i d t N «rieërei « н о в « « U b t i a dienstlT î a
pcrleeâ» tomvctal, ooaAnlta t n a a t t to n o i • f o e t s t a b i -
l i t ă . pat p r i n c i p i a l l n t e m f a r i i a t ü l e r f e e r l l Sa » a c r t e i o l d *
s a a n l a a r a vaäm a - * a p l i c a t p « s f i « S * амцрПтЧ Д» A m e ţ i » te
l»»nat©ortt, «1 tension» a r t e r i a l * , da eaoasni o a a p i -
ZSţiv $ 1 U ă » w » a îi*«j |йнпи<
й ± а - t r ^ f l l t ssĂiss-sirîî/: cfecbi-
 - ю -

и » a w m t w l Ш и т т Ш И Л Ъ Ш н т Ш . ЗЕл а й е 4 * ш т а Т в я ! »
л» M i i n t i t l a ю щ т т Ш Ш л * i i W m v t «t<*
М а м а е * » лМюйягЛЛ & t m m i x m a r t w r t a M jaarift* дцииЩим

Ял а м м М м н А м -ЗДИМАФ з й а а Л M . апМ&МЬ.
« r o d s n m » «r p n n l «te «<Nw*e*etâ
«ml « m a aa«»at l a b a l a r v i l m я Ц а щ и е т « e t t i ««ai
Ansi, « e fwrtwwa a c i a x l v l * »teWLLu»** авюмра Л» жигшл!
«1 раХа Saaat&aSft.
S» аааа n i i l l n T m l a l . liatiMmn i*M"mt Sa a e w t t a e e -
s» aab j a i f a a ü a .
Ыааа « м и м <*е r u * | n » f Г*а) ч*-
•art « Ш м м « M m t t l m H jnwnwijaii Нтшц» да***
a « v i t a » aimUawli JTAMMTT* -jai'itteMaitfl- IHŞMMM.

I * тцииааЧи ЬмМм*» w « t i * f a w * attUflato» м<И»-

* в а Ш . Sa ta*«a 1ааМиЦе1> p U U » , a » « t t l i a a f c «Ш1-
ailla irtteHÉ** « « M » « m a art. l a gM»eM41, a taaa-
f l a t t e «a o i r e a 306 A 4a « w .
Dapï ттмшй K h w mmm»t, aa a s « « i l j e t
a a w a t — a a aaaCasolol g a n t m m i « aaa « t a t o amfiiţlan.
1ЬамимГ w a H r i n i « a l e t ă ţ i i i w y a r t n w « l o t o -
l o i d i c a a t i T , l a m U t i U « p a w t i a a t e da a a l l a j a e t e
100 da telanl Ы н е а ё ж Ш , ă eeetafifcel* » » « r i aiaewc l a
d e o i e i » аацрса i n i i c a r t e l a b i n a g l a a t e da a p a ţ « .

ашвдвдехх и т ю т г г ш и п т яшотанго ш ,
v a s v t i î s гоз и и п ц а т т п ш д е м ш ш ш а в
САМИМИ«**«*
От-loa» КогЗа.ВгЛаайгввеа,
ЗДШаам«а a n ' t t M â e ^ Ă c f c a s a Ban. füpbua?
SpitaXtiL BaAflatrt da a d u l ţ i ш ; 1 n e J a ş t i
 * в * Ы д м i M W T t U l t r йЦршй&ят s u p e r i o a r a , î n à e c -
« й 4 о м в & к а «асе aseor Im в а т ! e r e l u ţ l e l a f e c ţ i u n i Ion
| Д а № М ц 1 « « 1 м anat«м> iTnei/lanala, p r a z i n f c ă « i a p e r t a a ţ ă
dpoeebi**, n i a l e e « a . s u a e « de «arias* a l a t i t u d i n i i tara-
•ftrtta*.
S t « a e e t eaae a r t a l a ^ a r t a n t a i a a o o n o a a e i pa
lîn*K f a e c i e s ţ a , p e r s i s t e n ţ e « i erarcLtatea 1er, arida««
l e t « a e t ă . Тшии. pa e s t * na-X p a e t a x e a l i x a de c i t a x a e e n u l
r « d £ e l « s i e » raepaefcîaA z e e a l i l e e l e g a n t e r e сипая c a t * -
p r e e t l u e t c i t a a l d i n v i s a » p e n i b i l de l a d e b u t u l s î n g e r ă -
xti » W 8 m » el fiind etugnwl m m » p e r a e l i a l c вате
в м Ц я м » J i a g l i i eereapuosftteexe u s e r l e i l e a l м и t e i d e e

«евгвЛйЛ A u r t e ţ l U » e l i n l o e - E e d l o l e e i e » а 203
M a n i m 1мвмцИ ttgutl«» d e d i f e r i t e aanaa ( u l o e x e
ДвоДa n a l e » 9 7 ï n i « » e w a t r l e ч О м г duodenal г 5

(2*3W» u l c e r e n e t e i « ) Î S (9%)ţ n a o p l a s a » gastrtoas69

(3%*)t j n U p e a f o » < » > i e e e t r i t e Ь » » о г э а 1 а » : 4 ( 2 » ) t l & -
« a n a t » l a p e r i e a r i e 1 9 5 * - 1 9 7 i Sn S e c ţ i a eUcais&ealft a
S p l t e l n l u i в г - l s l e l ^ t L , ЬкзвотавИ d i « s e t i v e aa reprezin-
«K t ( ţ ttk t o t a l a ! . telaaviler operaţi «i e b e n le-as
' j w r t t o r t « s a m a ! r a d i r l o e l c te u r g e n ţ ă e a o - g a a t r o - d u e -
л м д ! , g a l i n n e t e f w t e ă a u u e t e x a o a a pe l l x ^ ă f a p t u l c ă e s t e
a M p l ă t ! ! « • < * da n o c i v i t a t e , « e t a a i a e a r u l a i j : ^ de
1
• м щ г * * ' o a r e defdürteee* « p r e a p e a l e u r ( î n 38* Зп c a -
s u l a t i c a aaatftsft) « t u i teateceglal, fepfc «a « a o a e b l t ä
valeasa деавЫев«
S» m m î a n s n û raôioiegio е е u r g e n ţ i аао-взв-*
t s e - A M t e n à l txetaale folosit, « es en cscr.cn
 - }ф* -

artete* da necesar» î n ] « a « f a g l l l e die»sti»e s u j o r i o s r a ^ e l

coimletînd e i c o a f i n i î n d diagnosticai c l i n i i s d î n d d a t e
« t a « * d e u t i l e pentru tabaioa «1 beetles « p a n t a r l » .

ССШЕЭНЦКСЖЗ SUS Ь'КХЛШК RADIO SJOGI^ÜB Q'UBGBSOS

DAMS 205 HSMQBBASIBS UICBBO-KBQEUSiqDS GASTBO-
июдошв
Os. Хеш Tigănue, B r . Z x e i m H o r j e . B s . I o n Drögen,
S s r . S U s a b e t e B e e T ö s e s e a . S e t . Dea Ţigănii*

L'nöjt£tel S c . l P l o i e ç t i

la jjroTjlto» d ' b f a e n M l M dtvstlw* «цАс^жгм,

partout c e l l e s q p l s e r v i e n t pendent I ' e T o X u t l m dee аЭДм»
t i m e uleèr&.Qeoplaslqa* geetro^Hïuodé&eJe s s une grande
importance, n o t a — i n t за p e l â t te -va» из I s a t t i t u d e the»»
rsïri.lque.
Dene eee о м , «et i a p v t e s t de connaît s e c o t r e
l a ïrtfçœnoa,, l e persistance, e t 1« g r e v i t é de ces héaan~>
règles« l e u r exacte o r i g i n e . Cheat з и ! pent l t » réalisé
s e o l e w n t par l'exaeen rsdlologiqee - en iwspaetint l e e
réglés conta» s - l'exaaen oxeeuté 2e p l u t ô t possible au
OMMMiceMnt de l ' h i s e a c é g l e (6-46 b - e e ) , I I e s t l e seul
ехамп 9 в я в Ш 1 ф а q u i ré«11** dee k a g i » q u i ooxespoaäent
«n liaient w t w l i i i w MrtM,
Ks taUmi da «ecbenbw mur l e s observations
a l l n i e c - r e d i o l o g l q a e « s 2Q5 naïades «ttceUHes d ' h é m r s ^ i e e
die»stl4es de censée d i f f é r e n t e s (uloéces dnedeeelee 97 «
47«?%« - uloéree gaetrtquea l e - 9J6 - ulcère» gsatriqaee
e t duodenale a aeaoolss 5 » 2 m c f p i U e e e s senrlviea
69 - M f c s o b s o M 1 0 - 5 * . v e t r i t » b t f e o m e i q a e 4 - 2 * )
 - 300 -

hSjpS&ellaoMt imdau* Um «лаСм 3954-1971 1л Sarviae

de ählatuagie da l,Tfcpit«l no.l £Ooia«tl« d M
âlaaatlwB qui r»peee*itxmt 10% da total das lataradaa,
trsitrfa ofalrnggljbaloint «t аитдиаНаа аоаш law rraaft
pratiqué 1'«квят mdlola«iqa» d'uae«mae, пом «годе
oowtattf дел oat «гадал nnnipla*—а а* аапа nocivité^ aat 1*
amil. ju^yau. d* diaguoatlqpa qui daooarra рпвщиа mr1wli»ramt
<SâSt da nea оав) 1« natea»4 м Maawragi—, ргоШпа d'une
grand» TSIABT pratiqua,-
С * e a t pourijeei, Ü doit М к Btiliaé ewe
l à r i t é , слава и в a n a o n . « r ù e f c e a a n * a i o f e e e f j e e dsns l e »
héisaxxaeiaa ttg-tt— m y i r i m m m m , eoapLatanV a l n a l a t
c o a f l x m n t l e diagaeetlQQ» e l i n i ^ M , e t d n a « e £ d e e (ïafeee
s z t c â s m a n t u t ü a a t рент i a t a e l m i ţ t i a e t l e teetcL^ne
toisa.

3KUGKGBZS Ш ЛЗДШй&ВД «IBIïïBS £TISS£

Br.Gisûi*» £bu£ Milane

Q i S i a t i w « Ьамиоидад « * eft»«. of a i f f * / ? p J t
s a d i o l o g i c a l d l a e w d » . I t мдр Ь а ц д е t h e m e t ««eœ&tc
eeofbasma t e e t d o m ' n f c x a w d t t e ц и а и а н а of vadesa«
w i n s i a oaaan a f p i c t a ţ i b l f w r t a o a l m .

A p e r t l o a l « a r and almp2m тШЛАевг, ащр1оуЗдг

a suitibl* herlt* eixtaxe aftas eüBinSatcatjce, p£ hijar*
p s v t f r l a и м ! a r t , p e t e * «в» а ю м * eewwtâ Ъг s w X t s s
тахйаааДО1«в.;
A f t e r s o a e « k o r b p*r63*ae№*t5i а^Д
 -ил."

» M d яткутЫ «Г 1ЫтИнн» И» » r t
d l e e w w » «ad radlflbw&aal p a t t o s a » aea ymrtmtafl.

х ш х а ш и х х о в ю с и п а а « в и ж ш м х ш JOS
в ш и в ш с ш m o awrrrrm зл ° T r * « " i w i i i i i
РЧЖХИЖ

S a l o , Вг.С.ДжЬкеееав, Sr. в,
» . М Ш И , Br.»,
g p l t a l a l «fl turta

Arte ittak «ft l a a U a U a u m n w w l i « aîat

a c j a r ä a Ь а м м в Ш а г «S«ea*Ua.
О дивр—lia lapacfcaetft аа • a a i w i дадВ d l v a c «
• t e t i a t i a i lata» С « 1 1 * «ta ЬИШИПЩНИ Mgrtta
r l o a x a aata d a t * to m w i a a w a i a a O a * w n f a t i a i w «Л

Apasţtte a w t M V r « M M e t a ţ l a a a l а й к « е о ш -
aa ( a a U e n a ţ t t p a r t a l * , «taaaa lapatiefc.oaaeaxal I w p e t i a ,

«а й т а ч atlalo-
5 Ü ) a « t a M u f t ţ t a a r t » to a t f t a a l a & w l a l p a r t a l a s J * e -
a l a a a t a a l t i apt» н и м l a eafeaa « t a j a t o a i i l oav a q n t e ,
M jaaai guataiia a» totaarfaft dilelmea l a 1/5
xftaast a m a l a r aawtf—alai « 1 i a aaaea W i i e s t t i t « g a a -
t r i e t a mialm ptomUrt a t f w r o a l i n t e m i
Д Щ И 1 aoaatcg v a r i a a ( p r i a f a c t o r i M u l t i p l i «a
« l a to à t t e n e a à t r e f l e i à e a r S a o a l a l , a t a ş ă v u a w i «1
oaexla am. a l t a r a z a * InfTaaatcgia a p a i o t e t t i . m e a ) , d e -
t u n l a ä aapaatttl d r a a a t i o a l Ъе11±, asp* e t в а м a e l i e i t *
voma* о e x v l a a r e rädtaladoft.'
 3*5 -

cmolatft 3». 1 8 9 ? , ü v l i a k MtUtttl

i» Ba*# Sa
t i «± te «•&*»
. talk BDtttiM A» i e -
ft" «MM» a i * * * * . - * * .
(/9*} etoawl « Ш « t o w »

tote i l < M l » t * «MA Ы -

9»
«Им * t t ) 2«
ЯЛМ

ШТТГЛГДВТГртГ
о ш а IA m ш и п и «

Sfe. Р. В*

Ii» Ш ЧР* aaat i

1* M t «вам
«il m i « • a i m laa
A» « i З А *m л м awptf-
ü» à la teaülxwt« -varlaaa
«t
ï^apjaarifcion. te ( s r ^ & j i s s c i s d s sclSsl-
 - -

Blee eaaaea (aalfwaefeiaDB perteïee, oirtfwjeae hépatique,

dnîgéMroeoanae bepéte-Jeattoolal», раооаСеШ» exeniqa*,
DA PMBIII, apléaoaagalles diverses et«. ) est О ON-

dltlwtfe per le eUtitude d» darivatuxea àa eaoe portai

-«ere lee velaae ажущш et 1* ятяtea seve supérieur, fait
gol détexaftne le dilatation das wises da tien inférieur
de l'eeeepbae» et du plixe аева*еехешс ou eoue-aaqjaetfc de
le в « м tabéreeit* de l'eatoee«.
I« èéehirure te ее* vsrioes pec dea facteurs
aaltijloa taaait de l'eltaratioa tzephlqas du chorion,
de la etaaa veiaawae «t de 1'«uncia, ou de 1' alteration
infleeatoire de la feraiтеiceuse, détamlne. l'aspect
diaaet&aae dé le aaledle, aagaot qel iepaae un exàaan
radio! ogjşţaa d'ariaaa.
-Vtaaaaa «adlologlqae préconisé par Hasten
ее 1937 lapllgţ» das aedalitéaa tatihniqaaa anltipiee, qui
eeodniaeat i la aiae en evidanœ dee varices.
H y • A afaa teapa des «пгаиатш faueoaaant
négatif*, déUn elnéa per l'applatismant dea varices
aprée l'héetirrngla, fauesesant positifa déterminée par
lea laaeaa daa caillots, ou purement négatifs (30*)
lorsqu' elle» ont un calibre réduit.
Saoe eee dernière cas, de айва qua dana les
autres, la eétbade de le Bplenoportographie vient coït-,
firmer l'exirtenoe d'une hypertension portai' et le pré-
sence dea dérivature в dana le syatam sommaire gastrique
et las vaisaaux courte.
la présent ouvrage est beaé sur la confronta-
^ 286 -
t i o n des données radiologi сазе enti-э 1 1 éxemen da I ' o e s o -
phage au bariom et la splensporüographie dans environ 2Qu
cas d1 hypertensions portales,

EXAMENUL RADIOLOGIC DE ÜBGKNTA IN GASTBITBLE

CAUSTICS

Dr. Const, liărglneanu, Dr С Rjpasou, Conr .Dr.

Enanoil fopesoa

Clinica de radiologie spitalul dr.Carol Davilia

Soafagita caustică, ca «i gastrite caustică,re-

prezintă o entitate încă frecventă,mai ales în mediul
rural.
Practic e-a stabilit că unor leziuni redusa eso-
fagiene le corespund leziuni relativ întlnae gastrice şi
invers.
Szassnol rsdiologic al etoaaeulttl, după ingestia
de sodă cauatlcfi» are indicaţii şl contraindicaţii.
i
Contralndicaţlile sînt cele ale eeofagitci caus-
tica acute.
3a lapone reţinere da la exaaaruil baritat «1 eu
atit mai nuit reţinere de la exaaanul eu substanţe feroa-
codinamioe, ^au azaaaaa radiologics aal laborioase.
folosirea aljluaoalcr da oontraat stările inga-
rate oral sau Introduse prin gaatrestoat reduoe aceste
oontralnâioeţli» dar implică cantităţi asrt din acesta
promue.
Indicaţiile exasenului radiologie în perioada
acută - prinale 30 de z i l e - s i n t d i c t a t e de n e c e s i t a t e a
 -305-
do a cunoaşte etarea aoestui отека vederee instituirii,
unei gaatroatonß, a au pantru a atatd.ll atitudlnaa ttrapwf
tlcä, eventual re secţia «i anaatoaozä gastro-duodanalü, ее
în cazul stenozelor pilori ce cauetloo.
Ssaaanul poate evidenţia leziuni variate, de la
simpla gaatrită localisata pin£ 1з ateno» oadio-sastrlse,
satsale s su pilorice*
Ssaaenul cu lipiodol иau lapte baritat ingeaat
язи introduse pria gaatrostoeă trebuia sä influenţez» шь>
coasa şi pantra aceasta sinet ne oe a are cantităţi Adusa da
substanţă contrastantă.
ïapisadul mucoasei se obtins prin dacibite di-
•sorse şi realizarea da radiografii obligatorii în poziţie
de decubit ventral şi apoi dorsal.
Evacuarea baetrioă trebuie verificată prin ra-
diografii efectuate la 20 minute de la Ingeatia sau intro-
duce ras substanţei opace.

L'EÎAMSB HADIObDGIQUB D'UHGHSÎCE DÂJHS LHS

GJkSTHIŒES CAÜSTIQÖES

Dr. G. Margine aim, Dr.C.Popeacu, Bro£.agrégé

В.ïtapeacu
Clinique da radiologie Hôpital Carol Davilla
L' oesophagite caustique, tout соввв la gastrite
caustiques représente une entité encore fréquemment ren-
contrée notamment an nilieu rural.
On a établi pratiquement qu'à dea lésions оеэс-
pbaslsnnss réduites ce sont des lésions xelatlvejseiit éten-
 - 306 -
does gastriques qui y correspondent at iœrersanBnt.
Ь'ехашеп radiola^lque de l'estcnse solvant
1'ingestion da hydrc:iyde de ouude a daa indications et de
ccntr«"indications.
lee oontre-indicetions sont celles de l'oeso-
phegiAe caustique aigoK.
L'abstinence vis-à-vis de l'exaoan au Ъахушв
at, d'autant plus, l'abstinence par rapport aux substances
phara 00-dynamiques, est â observer, ainsi que v i s - à - v i s
des exa»ns radlologiquee plus laborieux.
L'utilisation des aqyens de contraste stériles
ingérés par vole corale, ou bien introduite par gastrosto»
sie, réduit les contre-indications mentionnées, mais im-
plique de grandes quantités de oee produite.
bea indications de l'ezaatn radioloeique dans
la période aieub' » les premiers 30 jours - aont indiquées
par la nécessité de connaître l'état de 1'estomac en vue
d'effectuer la gastroetoaie, ou pour établir l'attitude
thérapeutique (résection ou anftatoaose gastro-duodénale
единe dans les aténoaea pyloriques caustiques.
L'exaaen peut aattre ш évidence des léalane
variées, à partis de la eastrlte staple localisés, Jusqu'aux
sténoses nédiegastriqpaa, antra les an pyloriquee.
qas l'exaaan an llplodol ou au lait baryté
ingérés Ott introduits par gastroetoaie doit influencer
la anqueuse, m doit utiliser dee quantités réduites de
substance contractante.
La tapiesaga de la suqueuse s'obtient en pla-
çant 1© malade dans ditorscc•gzziStzb.zclc âdc'TMuea.Bco
 - 307 -
radiographies obligate l i e в ea p o s i t i o n s de d é e u M t a s v e n -
t r a l , p a i s dorsal» sont S observer. „,
L'évacuation gp8trique d o i t Ôtre v é r i f i é e p a r
das r a d i o g r a p h i a s s f f a c t u é s s ?_C admîtes s u i v a n t 1' i n g e s -
t i o n ou 1 1 i n t r o d u c t i o n de l a substance opaque.

ITIASES SADIObOC-IQUES AÏSâS OESRATIffîffi

СОШШЙВЗ ST BIûHOMIQUES
Dr. D. Konstantinov, isr. A. Tchomakov

F a c u l t é de médecine - Plovdiv, Bulgarie

Chaire de r a d i o l o g i e

On communique des observations s u r l e s changements

des f o n c t i o n s motrice, evacuatrice e t s é c r é t r i c e de l ' e s -
tomac e t l e u r évolution après l e s o p é r a t i o n s blonoaiquaa
e t combinées, e f f e c t u é e s i propos de l a maladie u l c é r e u s e
t
du duodénum. Les a u t e u r s suivent l e s changements é t a b l i e
dans la période post opéra t o i r e . comme d i l a t a t i o n ou a t o n i e s
évacuation fortement r a l e n t i e , manque da p â r l s t a l t i s m a e t c ,
dans un l a p s de temps de t r o i s mois â c i n q années. On a
confronté l e s r é s u l t a t s d e s examens r a d i o l o g l q u e s aux
r é s u l t a t s des examens q u a n t i t a t i f s e t q u a l i t a t i f s de l a
s é c r é t i o n de l'estomac, l e s observations s o n t f a i t s s u r un
groupe de 50 malades.

VALOAREA CCbâîTGICGHâFIEI БЗ МЛЗА DB OEBHATIB

Erof. Dr. Doc. I . Eîrau
C l i n i c a da r a d i o l o g i e I,M P. S p i t a l u l D r . I ,
Cantacuzlno Baairreçti
Sa tsotaïaantttl c h i r u r g i c a l a l s f e c Ç i u a i l o ? va a i e » -
 » Зо9 -

lai biliara şl s c ă i l o r b i l i a r e eats absolut necesar s ă

cunoaştem nu пиша! s t a r e a v a r . i c u l e i b i l i a r d " i ş i a î n t r e -
g u l u i s i s t e m de canale de In ampuls V a t e r , p î n ă l a r a m i f i -
c a ţ i i l e intrahepatic« ala căilcr b i l i a r e .
Cu a j u t o r u l c o l a ^ g i o g r a f i e i e f e c t u a t ă ре шага
de o p e r a ţ i e , a e pot l ă m u r i c e l p u ţ i n 4 probleme de I n t a r e s
major p e n t r u c h i r u r g , î n t i m p u l o p e r a ţ i e i : p r e z e n ţ a c a l -
c u l i l o r ; p r e z e n ţ a unor s t e n o z e c i c a t r i c e a l e a l e c ă i l o r b i -
l i a r e ; permeabilitatea p o r ţ i u n i i d i s t a l e a coledocului
s p r e duoden ş i c a l i b r u l ( d i o a n s i u n i l e ) c o l e d o c u l u i ş i a
căilor b i l i a r e i n t r a - ş i extra hepatice.
I n l u c r a r e , pe baza unei e x p e r i e n ţ e ş i a u n u i
material f a p t i c c l i n i c o - r a d i o l o g i e bogat, s e face o ana-
l i z ă c r i t i c ă a metodei e u o e v a l u a r e r e a l ă a l i m i t e l o r şi
posibilităţilor.

LA VALSUB ЛВ LA COLMGIOSRAPHIB SUE LA

TABES D* OBSHATIOIT
Prof.Dr.Doc. 1:й1гги
C l i n i q u e ' d e B a d i o l o g i e I . U.S. H ô p i t a l
"Dr.I.Cantaouzino" Bucarest

Dans l a t r a i t e m e n t c h i r u r g i c a l d e s a f f e c t i o n de l a
v e s s i e b i l i a i r e a t des v o l e s b i l i a i r e s o s t absolument n o -
c é s s a l r e de. c o n n a î t r e p a s seulement l . ' d t s ţ de l a v e s s i e
b i l i a i r e mais, a u s s i de l ' e n t i e r systdme d e s
canaux , d e 1* angola V a t e r aux r a m i f i c a t i o n s i n t r a b é p a -
tiquas des voies b i l i a i r e s .
A l 1 aida_ de l a c o l s a g l o g r e p h i e e f f e c t u a s s u r l a
t a b l e d ' o p é r a t i o n on p e u t é l u c i d e r l e moine A problèmes
 - До -
i i i t é r ô t mu^oar pour Ie c h i r u r g i e n , pendant l ' o p é r a t i o n t
l a présence dos c a l c u l s ; l a prêeonce des sthanoees c i c a -
t r l c â e l l e s des -voies b i l l s i r e в ; l a p e r m é a b i l i t é des p o r -
t i o n s ' d i s c a l e s ducbolodoque vers duodénum e t l e c a l i b r e
( l e s âinensioQs) dueboiedoque e t des v o l é e b i l i a i r e s i n t r a
et extrahépetlques.
Dans l e t r a v a i l « s u r l e fondement d'une expé-
rience e t d'un matériel ollnique-radiologique r i c h e ,
on f a i t une analyse c r i t i q u e de la méthode avec une é v a -
l u a t i o n r é e l e des l i m i t e s e t des p o s s i b i l i t é s .

VALOABEi DIAGîïCGTICÛLUI HÂDIO.LOGIG IM SIiaDBultUL

DS DILATATES A CAII BILIAEB ÎHIMCIPALS ÏBIN
CAOZS HELITIAilGB
Conf. Dr. С. Butnatu, Dr. S.Georgeacu, Dr. D. Mirescu,
Dr.î.Tudosiu, Dr. D.-Mediann, Dr. C. Antone s eu

Clinica de Hadiologie Jfundeni ~ Bucureşti

D i l a t a ţ i a r e p r e z i n t ă maniera de r e a o t i e a c ă l i
b i l i a r e p r i n c i p a l e (С.В.P. ) i n c a d r u l u n u l mare număr de
afecţiuni.
Dacă d i n punct de vedere c h i r u r g i c a l a f e c ţ i u n i -
l e ce se î n s o ţ e s c de d l l a t a ţ l e a C.B.P. nu r e p r e z i n t ă o
urgenţă a b s o l u t ă , r a d i o l o g u l e s t e s i l i t s ă adopte î n i n -
v e s t i g a r e a a c e s t o r b o l n a v i i n i ţ i a t i v a unei m a r iMI o p e r a -
t i v i t ă ţ i , s i d i l a r ă c e l e i n e c e s i t a t e de u r g e n ţ e l e c l a s i o
admisa.
l u c r a r e a p r e z e n t ă caută să demonstra ES că numai
examinarea completă din pri®ul moment e s t e operantă p e n t r u
isn d i a g n o s t i c e f i c i e n t t e r a p e u t i c i i .
 i51jL «
Din. c e l e SIX e x a m i n ă r i c o l a n g i o g r s f i c a p r e - ş i
I n t r a o p e r a t o r i i e f e c t u a t e i n C l i n i c a de r a d i o l o g i e *'undeni
î n t r e a n i i I959-I97I» am g ä e i t С. В. r. d i l a t a t ă î n 24ü de
c a z u r i . D i n t r e acestea 68 eu f o s t g e n e r a t e de cauza n e l i -
t i a z i c e , organice ş i f u n c ţ i o n a l e .
ito baza a n a l i z a i d a t e l o r c l i n i c e , radiologice
ş l c h i r u r g i c a l e «le a c e s t o r 68 c e z u r i de d i l a t a ţ i e n e l i -
t l a z i c ă a C . B . P , , l u c r a r e a conchide asupra n e c e s i t ă ţ i i
u n e i e x a m i n ă r i r a d i o l o g i c e e f e c t u a t ă c î t mal r a p i d , î n
concordanţă cu e v o l u ţ i a c l i n i c ă alarmantă.

LA VALBIΠDU DIAGNOSTIC RADIOLOGI^ DAKS LE

ăXHDBQME DB KübATAIION Dfi LA VOIS BILIAIRE
PRINCIPALE PAR UBS CAUSES JtJOÎiLITHIASI^UES

Conf.Вт.G.butnaru, D r . ü . v e o r e a s c u , Dr.C.Mirascu t
Dr. I . Tuâosiu, Dr.D.Madianu, Dr. C, Antonsscu
La Clinique de Hadiologie Fund e n i - B u c a r e s t

La d i l a t a t i o n r e p r é s e n t a l a manière de r e a c t i o n de
l a v o i e b i l i a i r e p r i n c i p a l e (V.B.P} commune a un grand
nombre d ' a f f e c t i o n s .
S i du p o i n t de vue c h i r u r g i c a l l e s a f f e c t i o n s q u i
s'accompagnent de l a d i l a t a t i o n de V.B. F. ne r e p r é s e n t e n t
pas une urgence, absolue, l e r a d i o l o g u e e s t obligé d ' a d o p t e r
dans 1 ' i n v e s t i g a tio® de c a s malades une procedure d ' u r -
gence s i m i l a i r e в c e l l e s que l e s a u t e u r s c l a s s i q u e s ad-
aptent habituellement.
La p r é s e n t ouvrage cherche à dômoatrer, que s e u l
l'axaisan oomplet, dés l e p r e m i e r aoxsnt p e u t nous con-
d u i r a à un d i a g n o s t i c c o r e s e t .
 - 312 -
l e a 611 «катаная obolangiographiques s e e e t
intr-aopératoiras e f f e c tod a à l a c l i n i q u e de radiologie I'UIH

déni de Bucarest de 1959 a 1971 n o « avons trouve l a V.B.P.

d i l a t é e dans 242 c a s , dont 68 determine« p a r des causes
n o n l i t b i a s i q u e s , organiques e t f о se t i o n e I l s s .
L ' a n a l y s e das dornäos cliniques,. r a d i o l o g i q u a s e t
c h i r u r g i c a l e s de ces 68 cas de d i l a t a t i o n n o n l i t ï r t a s i q a e de
l a V.B.P.nous oöne â la n e c e s i t e absolue d ' u n examen r a d i o -
logique r a p i d e , conforme a l ' é v o l u t i o n c l i n i q u e dramatique
de la simptomatologie da ces malades.

Ш 0 Ш > RADIOLOGIC It; CGLH0I3£IÎA ACUTA

Di'.v.Sava
Clinica de r a d i o l o g i e S p i t e l u l Dr. I . Cantacuzino
Bucureşti
Stepul l u c r ă r i i e s t e de a sa p r e c i s a metodologia
e x p l o r ă r i i radiologie« la b o l n a v i i cu c o l a o i s t i t ă a e u t ä .
Explorarea acestora t r e b u i e s e s s d e s f ă ş o a r e metodic, un.
loc c e n t r a l ocupind examenul c l i n i c ş i e x p l o r a r e a r a d i o l o -
gics.
Bxamanal radiologie încape cu o r a d i o g r a f i e abdo-
minală sliaplä î n ortostatiam, de f a ţ ă o î t ş l de p r o f i l , c a r e
să evidenţieze ambele diafragme.
C o l a n g i o c o l e c i s t o g s a f i a ее va e f e c t u a î n f u n c ţ i a
de s t a r e a a a n e r a l ă a b o l n a v u l u i , a t î t p c e o p e r a t o r , c î t ş l
intrsoparator.
adesea?! e s p l o r a r e e r a d i o l o g i c ă t r e b u i e comple-
t a t ă cu an ехатеа b a r i t a t gastro-duodenal, i s r u n s o r i з а
un examen i r i g o a r a f i c e l cclonulaiL
 - 315 -
Se p r e z i n t ă n r l t i o p o s i b i l i t ă ţ i l e s i l i a i t e l e
e x p l o r ă r i i r a d i o l o g i c s î n c o l e c i s t i t a acută»

COIAHGRÏOGHAÎLA ЕЗВСОЕАВАЖА ÏIAUÂHSPÂTICA

C U N 3 I I T D I B DU ACI D S ЦЙШЙТА CHIHURTTLCAIA

Лее, ïecdoi' B e l t e a g , Dr. George I o n e s c o

Clinica chirurgicală. I Cluj

E x p l o r a r e a r a d i o l o g i c s a «i&ilar e x t r a h e p a t i c e se

f a c e î n mod c u r e n t , p r i n d i f e r i t » metode, o b ţ i n î n d u - s e
r e z u l t a t e e x a c t e î n ce p r i v e ş t e a s p e c t u l m o r f o l o g i c ş i
f u n c ţ i o n a l . Aceasta l a a c e i b o l n a v i a c ă r o r f u n c ţ i e he-
p a t i c ă . e s t e bună.
Etamine î n s ă problema e x p l o r ă r i i b o l n a v i l o r a c ă r o r
funcţie hepatică este s l t e r a t ă , a bolnavilor ictericl
c a r e nu au h e p a t i t ă epidemică. Al a c e l o r b o l n a v i care au
f o s t e x p l o r a ţ i f ă r ă a o b ţ i n e o imagine i n t e r p r e t a b i l ă .
Al e c a l o r b o l n a v i c a r e au d e v e n i t c a z u r i c h i r u r g i c a l e .
Le a c e ş t i b o l n a v i c o l a n g l o g r a f i a p e rcutanată t r a n s -
h e p a t i c ă e s t ä s i n g u r u l m i j l o c p r e opera t o r de v i z u a l i z a r e
a căilor extrahepatloa.
Examinarea î n s i r e nu e s t e l i p s i t ă de i n c i d e n ţ a ,
î n mod o b i ş n u i t f i i n d , î n s o ţ i t ă de b i l i r a g i a * i hemoragie
Intraperitoneală. Aceasta £1 imprimă c a r a c t e r u l de u r -
genţă f i i n d o b l i g a t o r urcată de un e c t c h i r u r g i c a l î n c e l
aal scurt tlxp pceibll.
Cu t o t I s t o r i c u l de l u n g ă d u r a t ă de l a iniţierea
examinări e s t e o metodă no«& d e « n s a i n a t e f i i n d s a l u e -
- 315 -
•bă âe aurind î n p r s c t l e ä , s t a t i s t i c i l e comunicate însuaînd
î n g e n e r a l cazuri p u ţ i n e .
Bţperlenţa a u t o r i l o r e s t a f o a r t e modestă î n s s a î n d
n a n a ! şese c a z u r i .
î o ţ i b o l n a v i i n o ş t r i ! p r o v i n de l a C l i n i c a de
b o l i contagloaae, unde au f o s t i n v e s t i g a ţ i cu t o a t e m i j l o a -
cele obişnuite de examinare, recurgând la c o l a n g i o g r a f l a
t r a n s b e ^ a t i c ă ca l e o oatodă de n e c e s i t a t e .
Se d e s c r i e pe l a r g t e h n i c a examinării ş l c a z u r i -
l e mai njsiçnante.
ОодаЖназа a u t o r i l o r e s t e că pe l i n g ă o i n d i c a ţ i e
p r f j j . a ă ş i o tehnicS c h i r u r g i c a l i bună r c o l a n g i o g r a f l a per~
cwt^utä trahh»petică va i n t r a i n t r a m i j l o a c e l e c u r e n t e de
examinare a a f e c ţ i u n i l o r hepatioe î n s e r v i c i i l e de c h i r u r -
Sie»

LA COLAHGIOGRAIBIE HïfiCUTAlEÊE IBANS-HSPATIQDE

CUflSIEPÜE Ulii АСИВ D'UEGENCE CJÜBUHGICALB

Sr.'^eodar Bal te agi Dr. Gecrg» Ionéscu

Clinique chirurgicale I Cluj
L ' e x p l o r a t i o n r a d i o l o g l q u e des voies e x t r a - h e p a -
t i q u a s sa f a i t couramment p a r d i f f é r e n t e s méthodes, en
obtenant des r é s u l t a t s exacta an ce q u i conoama l ' a s p e c t
morphologique e t f o n c t i o n n e l . Cala dans l e cas d e s malados
c h s s qui l a f o n c t i o n hépatique e a t bonne.
I l r e s t e об pendant l e problème de l ' e x p l o r a t i o n
des malades dont l a f o n c t i o n h é p a t i q u e e a t a l t é r é e , des
naïades i c t é r i q u e a q u i n ' o n t paa 4 » h é p a t i t e epldémiqua,
 - 415 -
ceus qui oat été explorée Sana avoir obtenu, des Images qui
puissent âtre interprétés, den salades qui sont devenus
des cas chirurgicaux.
Dans le cas de ces mais fes l'unique aoyen préopé-
ratoire de rendre visible les voles extra-hépatique est la
colangiographla percutanée trana-hépatique.
L'examen en soi-швте ne manqua pas d'incidents,
étant accompagne an général de biliragie et hémorragie
iatrapérltonéalè. 3e qui lui imprime un. caractère d'urgen-
ce, dont il doit être suivi d'un façon obligatoire d'un
acte chirurgical, dans le délai la plus bref possible.
Malgré son historique de longue durée depuis
l'initiation de l'examen, c'est une méthode neuve d'exami-
nation, reprise depuis peu dane la pretinua et les statis-
tiques en donnent eu général très peu de cas.
L'expérience des auteurs eat bien modeste, ne
comprenant que 6 сев,
Tous пае malades proviennent de la Clinique de
Maladies Contagieuses oïl ils furent soumis i toutes l e s
investigaGlon par lea moyens habituels d'examen en employant
la cfcolangiographie percutanée tsans-hépatique uniquement
connue méthode par nécessité.
On décrit largement lataawique de l'examen et
les cas plus prägnante.
La conclusion f a i t e p a r les auteurs est dans le
sens que la ctelanglographle percutanée trans-hépatique va
devenir en cas d'indications précises et une bonne tech-
1
nique chirurgicale un moyen courant d examination des a f -
f e c t i o n s hépatiques dans l e s s o r v i c s a ehiwsr-gleüE.-e
- 315 -

EXELOBAHBA HADIOLOGICA IS COLICA BSPAIICA

Dr.7,Sava, Srt.Carmen Georgeзон
Clinice de Bediologie S p i t a l u l Cantacuzino
Bucureşti
Importanta examenului r a d i o l o g i c p r i n s i m p l i t a -
tea« i n o c u i t a t e e ş i r a p i d i t a t e a s a , e s t e a z i a c c e p t a t ă de
t o ţ i c l i n i c i e n i i î n explorarea b o l n a v u l u i cu c o l i c ă hepa-
t i c ă . Dacă î n s u l t e «aauri d i a g n o s t i c u l s i promptitudinea
t e r a p e u t i c ă f a o i n u t i l examenul r a d i o l o g i e , î n a l t e c a z u r i
d i f i c i l e î n s ă , e l poate aduce d e t a l i i h o t ă r î t o a r e î n adop-
t a r e a unei a t i t u d i n i corecte de c ă t r e c l i n i c i a n î n r e z o l -
varea c a z u l u i .
I n t r - o primă etapă, e f e c t u a r e a unei r a d i o g r a f i i
abdominale simple, de p r e f e r a t î n o r t o s t a t i s m cu p r i n d e r e a
diafragmelor, poate evidenţia e v e n t u a l i c a l c u l i r a d i o o p a c l
î n hipctcondru!.,drept, dar î n a c e l a ş i timp o f e r ă p o s i b i l i *
t ä t e a e l i m i n ă r i i . a l t o r f a c t o r i care p o t simula o c o l i c ă
h e p a t i c ă . In etapa următoare, c o l a n g i o c o l e c i s t o g r a f i a
completează o b l i g a t o r examenul,Autorii consideră că meto-
da c o l e n g i o c o l e c l s t o g r a f i e l cu i n j e c t a r e a o b i ş n u i t ă i n -
t r a venoa să a s u b s t a n ţ e i , a s o c i a t ă c u morfină dacă e s t e
c a z u l , c î t s i cu t o m o g r a f i i , r ă a î n e metoda de bază î n e x -
p l o r a r e a c ă i l o r Ъ Ш а г е , i a r metoda p e r f u z i e i i n t r a v e n o a -
se are i n d i c a ţ i i l i m i t a t e .
 -l 317

CAiCtmOZA AESSDICQIiAEâ Ш Ш ) CLINIC COUvi

RSaALA DREAPTA
Dr. Eduard C ă l i n e e e e
S p i t a l u l Alexandru Sahia B u c u r e ş t i

Se d e s c r i e c a z u l u n e i bolnave c a r e s e c o n s u l t ^
de u r g e n ţ ă l a s e r v i c i i l e de s p e c i a l i t a t e d i n p o l i c l i n i c ă
p e n t r u o a f e c ţ i u n e ce c o n c l u z i o n e a z ă un d i a g n o s t i c c l a s i e
de c o l i c ă r e n a l ă d r e a p t ă ,
Sadlugraf i i l e executate de urgenţă a r a t ă c a l c u l i
radiaopaci î n f o s a i l i a o ă dreaptă*
Ca an n a i t î r z i u c o l i c a s e r e p e t ă , de d a t a ace a s -
t a î n s ă , î n r e g i u n e a abdominală. Bolnava e s t e o p e r a t ă de
u r g e n ţ ă : a p e n d i c i t ă a c u t ă p e r f o r a t ă } c a l c u l o z ă ape a d i e u -
la r ă ,

CALCUbOSB APESKMCUIAIKB BIliUlAWO1 CXJJÜIQUB

LA СОЫЦОВ HEHA18 DHÛIIS

Dr. Bduard C ă l i n e s c u
L ' h ô p i t a l Alexandru S a b i a B u c a r e s t

On d é c r i t l e cas d ' u n « naiada g a i vienne d ' e t r e

c o n s u l t é e d ' u r g e n c e au s e r v i c e de P o l i c l i n i q u e , pour une
sywptoHatologle c l a s s i q u e da c o l i q u e r e n a l * d r o i t e .
Lea r a d i o g r a p h i e s executtfa d ' u r g e n o e « e n t r e n t
d e s c a l c u l e s r a d i o opaques d a n s l a f o e a e i l i a q u e d r o i t e .
Une année a p r è s l a c o l i q u e s e r e p è t e , c e t t e f o l s -
c i dass l a r é g i o n a b d o a i n s l e . l e malade e s t opérée d ' o s -
geaco s appendicite p e r f o r é s , calcules® a s s e n d l -
sulairsc
 - 315 -

KSIBUCCÏAÏIbS S I ШИИЕЕв ЕЖАМВВИЫЛ EADIOLQGIC

is Ш В Ь В UHOSUŞS МВМСО-^НШСАШС^ЬЕ

ür.Romeo VoSlreudaa» Br* Coraol C&icoş

S e r v i c i u l E s d i ä l o g i e S p i t a l u l de a d u l ţ i
Bârlad

I n urgeaţole medlisc ^ühizuzctczla 9 e r a s e n u l radio-

l o g i e c o n s t i t u i a un element adjuvant de шаге importanţă gl
de multe o r i h c t â r î t c r .
I n urgenţele medlco-chlrurgicale t r e b u i e s ă na î n -
t r e b u i n ţ e z e v a r i a t e matede ş i t e h n i c i r a d i o l o g i i » , pe care
la avem l e d i s p o z i ţ i e .
U t i l i t a t e a sхеша n u l u l r a d i o l o g i e î n u r g e n ţ e l e пл-
d i c o - c h i r u r g i o a l e e s t e c o n d i ţ i o n a t ă de r a p i d i t a t e a e f e c t u ă r i i ,
l u i , ceea ca presupune n e c e s i t a t e a u n e i buns f u r - . ţ i o n a l i t ă ţ i
a s e r v i c i u l u i de radiologie«
I n t e r p r e t a r e a d a t e l o r r a d i o l o g i o e , poate o a i mult
ca î n o r i c e domeniu d i n a c t i v i t a t e a n o a s t r ă , t r e b u i e corobo-
r a t ă cu d a t e l e de anamneză, c l i n i c e ş i de l a b o r a t o r .
I n consecinţă ae impune o c o l a b o r a r e p e r f e c t ă cu
s e c ţ i i l e oare s o l i c i t ă exaaane r a d i o l o g i » l a c a z u r i l e de
u r g e n ţ ă . Trebuie i n s i s t a t asupra muncii de e c h i p ă .
Trebuia să ti» cunoscuta l i a i t e l e examenului r a d i o -
l o g i c de urgenţă, c i t ş i d i f i c u l t ă ţ i l e ş i p o s i b i l i t ă ţ i l e
e r o r i l o r de d i a g n o s t i c . De aceea s 2 n t neoesare cadre cu Q
e x p e r i e n ţ ă ş l competenţi corespunzătoare.
Soaţe aceste COOL i d e r a ţ l u n i s î n t discutate în SA-

s u r i l e c U n l c o - r a d i o l o g i o e ă. u r g e n ţ ă pe oara e a t c r l i l t p r e -
zintă.
 5X9 -

ыю&шхгвв ш о ш ш в с ш ияшвосздигет SBXH

sicaoaş шшняаАтт aiï вдэшдашяздашц

Dr.Chrlatlane Soh1»1ahffrt EHsf.Sar.Sberhard

ВашИяеЬ т й Qr.JMnar Sohle*«

Aus der Bt»teapAlagno«trl*«bt»lltt06» der Badlo-

loeleohen. KllBlic uodtt er Chirurgiachen
der ïriedrich-Schlller-anivexMPitet Jena

S«e etuogäa BaiafctssBae alt ÏTt«r«nv*rletaung

stellt eioaa oruloeiachea ïTotCall. der. Bel 35 Betienten
alt Niaxesiverletzan« fehrten *ir dl« gefcf «11 m\fi agraphia
also АОВГЁОО und sejektiva йяминаецгерЫ» durch. Bai
nehrecae Patienten «reden aaoh knoearvatlver Behandleng 1
und 2 Jäfas« nach das QotalX ЖдпйвеЦ а ц 1 в 8 щ М » д dnreh-
gefăbrt sud Soutrellttrosnai» gaaaflwetltf.
d a ТвеСпйахяафо. Istogtagirwisind In Abbingle-
kalt тоа M a o « dac ВЗмш»ек1*Ъяа£ Mhe vielepstaltis.
&i» erlauben eine вывел» Bwii.l—цщь de« QaCcnga d m Hierea°
verletzaas* Damit werden elcfctle»ffitaniaen » tetech*!-
dungsflndungr оЪ konservativ odor operativ behandelt «erden
aoll, gegeben«
Ol« Kontrollmzt*r)ea<äniB£aK Hauen sraa №11 aua~
gedelmte *«rb«nbildnne»n. alt таЫГаии wsd arteriellen Zirku-

Ев wird Staline » I M — n sax S3aeal£islerung der Nieren»

verlatsaogMi Ял ДОЗмШа,
An. ausgevfiiltaa. Bildern »erden. dl» Mfc-wad SpJf^räadsran-
gas. ЪевугоаЬами
 ЬА НЙИШ1Е1В D'OEIGISS ЕЙНАЬБ S I Ы VALSUR SB LA
HÊNOVASOGHAEHIS
Dr.A.Mourdjef, Dr. A . B e l d j i i a k i . D r . I . Bogilcrr

Faculté de Médecins-Plovdiv Bulgari*

Chaire de C h i r u r g i e e t d ' u r o l o g i e e t
Chaire de Radiologie

La hématurie e s t ua syiçtSme anxLeua en u r o l o g i e ,

qui oblige l e s naïades de ohersher uns c o n s u l t a t i o n oedlcal«.
Les causes de hématurie sont l o s d i f f é r e n t e s maladies das
r é i n s e t de l a véselâ u r i n a ire., Tandis que son o r i g i n e de
l a v e s s i e sa découvre f a c i l e m e n t avec l ' a i d e de l a c y s t o -
grophle e t de l a oystoBoopie, l ' o r i g i n e r é n a l e «ist d i f f i -
cilement é t a b l i t p a r l ' i n t e r a a d i e l r e des recherchas c l i -
niques o r d i n a i r e s .
Les auteurs o n t u t i l i s é l a rénovasograpiila chez
plus de 50 malades avec <лзд feéaaturie d ' o r i g i n e r é n a l e
pour posor une diagnose exacte. Dix d ' e n t r e eux a v a i e n t
s u b i t un t r a u a a t l s a e e t plus de 40 a v a i e n t dea tumeurs
des r e i n s .
L'angiographie r é n a l * a use grande v a l e u r dans l a
d i a g n o s t i c d i f f é r e n t i e l des s a l a d e s d e s r e i n s .

SXÎEAVASABEA SB UBIHA BVIUSM'IATA PRIN UBOGBAÎIS

(executate. î n c u r s u l unei c a l i c i n e f x e t l c e p r i n
calcul)

Prof .Dr. I . B î r r u
Clinica de r a d i o l o g i e I.E! F.
S p i t a l u l "Dr -1. Genta c a z i n o " Bucureşti
Extravasates l i c h i d u l u i de c o n t r a s t î n s p a ţ i u l perfr»
- 315 -

2>±alio 9 î n t i m p u l u a a i uro graf 11, e x e c u t a t ă in. o u r s u l u n e i

colici nefretlce reprezintă o cireosetanţă r e l a t i v rar în-
b U n i t ă î n e x p l o r ă r i l e r a d i o l o g i c e r e n a l a de r u t i n ă ş i , în
s o n s e d n ţ ă , mai p u ţ i n cunoscută.
S e t e vorbe* e v i d e n t , d e u n a c c i d e n t b e n i g n , care
puna problema r e f l u x u l u i de u r i n ă î n t i e p u l h i p e r p r e s i u n l -
l o r din. c ă i l e e z c z e t o a r e .
Acest a c c i d e n t poate f i e v i d e n ţ i a t r a d i o g r a f i ç ,
pe c l i ş e u , o b ţ i n u t î n t i e p u l c r i z e i * c l i ş e u t a r d i v .
I n a c e s t c a z , e s t a v o r b a da v a l o a r e a , a p o r t u l uro--
g r a f i e i intravenos se, în urgenţele urologice.

IiXI'RAVASAÎIQN D'UfilKE CSM097S3S FAR UHOGfiAÎHIB

IHTBAVElKEUSE AU COÜBS D'uAOS CHIS3 üb COLIQUE
ЯЙШЕвПчШв
Bwf.Qr. I.Bürau
C l i n i q u e de r a d i o l o g i a
HOpital "Dr. I . Cant e c a z i n o " B u c a r e s t

L ' e x t r a v a s a t i o n du l i q u i d da c o n t r a s t dans l ' e s -

pace p é r i p y é l i q u e l o r s d ' u n e u r o g r a p h i e f a i t e e n c o u r s
du c o l i q u e n é p h r é t i q u e , e s t une é v e n t u a l i t é , en g é n é r a l e ,
peu connue.
L ' e x t r a v a s a t i o n d ' u r i n e p e u t r é v é l e r une o p a c i -
f i c a t i o n f a i t e au e o u r s de l a c r i s e avee p r i s e d» c l i c h é s
tardifs.
C ' e s t donc un a c c i d e n t b é n i s , q u i pose l a problème
d i f f i c i l e du r e f l u x d ' u r i n e l o r s dea h y p e r p r e s a i o n s dans
l e s v o l a s e x o r é t r i o e s e t speoiallsaent l a v a l e u r de 1*ex-
amen u r o g r a p h i q u e en. urgence u r o l e t j i q a a .
 - 315 -

ЩШЬЕ ASERG'ÎS RADIOLOGICS IS OBüEwTELB OBuLOGIGB

Cunf.Dr. C . B l a j a * D r . I . T u d o s i u , Dr.IL D e a e t r l a d
C l i n i c s de u r o l o g i e ş i c l i n i c e à© r a d i o l o g i e
Funden!

Toate a f e c ţ i u n i l e urologice eu episoade de u r -

g e n ţ ă , începîad cu. mslf o r n a ţ i i l o s o n g s n l t a l o ş i s f î r ş i n d ca
I.E.A. Unele s î n t u r g e n t e p r i n e l e î n s e l e ; t r a u m a t i s m e l e ,
i n f a r c t u l r e n a l , a r t e r i a l sau venos, u r o p a r i t o n i t a , o b -
s t r u c ţ i a c ă i l o r e x c r e t o r i i l a orloe n i v e l , i n f e c ţ i i l e a c u -
t e sau a c u t i z a t e , parenchimatoase, c a n a l i c u l a r s a u m i x t e ,
î n a l t e sau j o a s e .
Autorii a n a l i z e a z ă pe e x p e r i e n ţ ă p e r s o n a l ă con-
t r i b u ţ i a ma;joră, m u l t i p l ă ş i i n d i s p e n s a b i l ă a l e î n t r e g i i
game de e x p l o r ă r i r a d i o l o g i c s , î n f l e c a r e u r g e n ţ ă u r o l o g i -
că, î n ceea ce p r i v e ş t e d i a g n o s t i c u l , i n d i c a ţ i a t e r a p e u t i -
că, c o n t r o l u l р з г - ş i p o a t o p e r a t o r î n c o m p l i c a ţ i i l e i m e d i a -
t e care ameninţă v i a ţ a b o l n a v u l u i .

QUKLţpBS ASirÊCTS RADIQJûûGlQUSH DABS LBS UKG3NCES

UBOLQGlqjJEä
C o r f . D r . С . B l a j a , D r . I . T u d o s i u , Dr.Ц.i^emetriad
CJ.inlq.ues d ' u r o l o g i e e t r a d i o l o g i e "FunCeni"

Toutes l e s a f f e c t i o n s u r o l o g i q u e s ont des é p i s o d e s

d ' u r g e n c e , sa commençant avec l e s malfaçons e t e n f i n i s s a n t
par 1 4 . H . A , Quelques ш а eont u r g e n t e s p a r e l l e s mâmesi
l e s traumaticmea, l ' i n f a r c t u s du r e i n , a r t e r i a l au. veineux,
l ' u r o p é r i t o n i t n , l e s o b s t r u c t i o n s des v o l e s e x c r e t r i c e s à
t o u t n i v e a u , l e s i n x l a m a t i o n s a i g u ë s ou a i g u i s é e s , psrsa-
- 315 -
« h i m s t e a s e s s c a a a l i e u l l a f x e a ou mixte», h a u t e s ou b a s s e s .
l e s a u t e u r s a n a l y s e n t d ' a p r è s l o u r experience
l ' a p p o r t majeur« m u l t i p l e e t I n d i s p e n s a b l e de t o u t e l a
gamme des e x p l o r a t i o n s r a d i o l c g i q u e a dans chaque urgence
u.?ologiqne ( e n ce q u i concerne l e d i a g n o s t i c , l'indication
t h é r a p e u t i q u e , l a c o n t r o l s p a r ou. p o s t o p é r a t o i r e dans l e a
c o m p l i c a t i o n s i s m a d l a t e s g- " msnacsnt l s v i e du n a ï a d e .

VALÛAHBâ BKAMSmJbDT. KADIOLOGIO (EN STABIL7HSA

ETIOLOGISI UHÛfi KBMATUBII RENAIS
Conf. Dr, С. Butneru, Dr. C.Antonescu, D r . I .Tudo3ir. c
Dr.S.üeorgescu
C l i n i c a de R a d i o l o g i e Funneni - Bucureşti

Hematuria, p r o v e n i t ă d i n o r i c a r e a t a j s i a p a r a -
t u l u i r e n o - u r i n a r , n e c e s i t ă o examinare r a d i o l o g i c s de u r -
genţă î n vederea s t a b i l i r i i unui diagnostic precoce, cît
loai p r e c i s ş i e f i c a c e .
A r s e n a l u l t a n n i c ş i metodologic de care dispunem
a z i na pe raite aă ecoatem ÎLV e v i d e n ţ ă l o c u l de p r i n rang
pe c a r e î l a r e r a d i o l o g i e î n d e p i s t a r e a e t i a l o g i e i u n e i
hematurii.
Noţiunea de u r g e n ţ ă i m p l i c ă o c o n s i d a r a r e a t e n -
t ă nu numai a s i m p t o m a t o l o g i e i â i a m a t i o e , c i s i a unei
s i m p t o m a t o l o g i i mai p u ţ i n zgomotoase, d a r c a r e poate f i
e f e c t u l unor l e z i u n i p a t o l o g i c e i r e v e r s i b i l e s e u grau
curabile în caşul n a d e p i s t ă r i i l o r precoce.
H e a e t u r i i l e s î n t de oauze m u l t i p l e ş i ou l o c a -
l i z ă r i d i v e r s e , i a r d i s c u t a r e a l o r î n t o t a l i t a t e ar putea
f a c e o b i e c t u l u n e i l u o r ă r i de o a r e î n t i n d e r e .
 - 315 -

P l a z e n t a l u c r a r e s e l i m i t e a z ă l e à Saoarca s ă de-
monstrase u t i l i t a t e a ş i u r g e n t s e t i c h e t ă r i i e t i o l o g i c e s
imora din cauzale h e m a t u r i i l o r t o t a l e ş i anume a c e l o r d a -
t e de cancerul ş i tuberculoza cu l o c a l i z ă r i r e n a l e , pe o
c a z u i s t i c ă s e l e c t a t ă d i n c i r c a 1С СЮО de u r o g x a f i i .

Ы VALEUB Рл Ь ' Е Ш Е Я EAÛIOLOGiqUE DAN'S

L' таЫБЗЕйЕШ? BS l-'ETIOLGGIE DS CERTAINS
HEMAÎÛBIE8 HffilAbES
Conf .!>.£,',.. Butnaru, S r . С. Antone s cu, Dr. I . Tudosiu
Br.S.Georgesea

Clinique de Badiologie Eundeni - Bucarest

l a hématurie, dn provénante de n ' i m p o r t e quai

étage de l ' a p p a r e i l r e n o - u r i n a i r e , n é c é s s i t e un examen
radiologique d ' u r g e n c e , pour pouvoir é t a b l i r un diagnos-
t i q u e précoce, p r é c i s e t e f i c a c e .
l o a p o s s i b i l i t i e s techniques e t méthodiques d ' a u -
.jourdţhiii, nous p e r a e t e n t de p r é c i s e r l a p l a c e p r i m o r d i a l e
qu'a l a r a d i o l o g i e dans l a découverte de l ' é t h i o l o g i e
d'une hématurie,
La n o t i o n d ' u r g e n c e implique un a t t e n t i f examen
nan seulement dans l e s cas avec une Symptomatologie drama-
tique» mais« de o8me, dans l e s cas avec une Symptomatolo-
gie peu c r i a r d e qui peut ê t r e l ' e f f e t dos l é s i o n s i r r e v e r -
s i b l e s cu i n c u r a b l e 8 s i a n g l e s -exaltent p a s précocémant^
l e s hématuries o n t dea m u l t i p l e s causes e t d e s
l o c a l i s a t i o n s d i v e r s e s e t l e u r analyse ne p e u t ê t r e . т е a l l -
s t e quo p a r une étude d-*èa.versusQ.
 - 315 -

Le p r ä s e n t ouvrage se l i m i t e â la t e n t a t i v e de
démontrer l ' u t i l i t é e t l ' u r g e n c e de p r é c i s e r l ' e t h i o l o g i a
сa quelques causes des hématurie t o t a l e s , c e l l e s du cancèr
vi; de l a t u b e r c u l o s e r é n a l e . En vu de ce b u t , ou à dtudie
e n v i r o n 10 ООО examens urographiques.

METODS RADIOLOGICS DS RXELOHAHS A GLANDELOB

SUEBAESflALE ИГ HIPERTENSIUNEA PAROXISTICA

Conf.Dr.D.Rădulescu, Dr.M. Manssia

Clinica r a d i o l o g i c s C l u j

E x p l o r e r s a glandelor s u p r a r e n a l e e s t e o n e c e s i t a -
t e î n c a z u r i l e de h i p e r t e n s i u n e a r t e r i a l ă paroxistică.Am
u r m ă r i t o l i n i e , biochimic,, r a d i o l o g i e , 10 b o l n a v i cu d i a g -
n o s t i c u l de tumoră a glandei s u p r a r e n a l e .

Examenele r a d i o i o g l c e f o l o s i t e au f o s t următoarele:
- n e f r o g r a f i a obţinută p r i n supradozaj - i n j e c t a
r e a a 60 ml în. timp da 30 secunde ş i e f e c t u a r e a de r a d i o -
g r a f i i l a 1 - 2 ' ? minute. N e f r o g r a f i a e v i d e n ţ i i n d f o a r t e b i n e
conturul r e n a l , perniţe o delimitare a glandei suprarenale
de p a r e n c h i n n l r e n a l . I n c o n t i n u a r e se urmăreşte timpul
u r o g r a f i c a l e x a m i n ă r i i a f e c t u î n d u - s a r a d i o g r a f i i la 7-14
minute. Pentru a a p r e c i a mai b i n e c a l i c e l e ş i b a z i n e t u l f o -
l o s i m compresiune u r e t e r a l ă e f e c t u a t ă î n t r e 7 Ş i 14 minute.
Compresiunea u r e t e r a l ă p e n i ţ e o bună umplere a c a l i c e l o r
ş i a bazinetului ş i în consecinţă vizualizarea eventualelor
d e f o r m ă r i produue de tumora s u p r a r e n a l ă asupra a c e s t o r c a -
vităţi»
- r e t r o p n e u m o p e r i t o c e u l e f e c t u a t cu 8-12 ora î n a i n -
 «- 526 <=
tea OXAMINÄDI radiologics EA Boopul os EÜEUI să pătrundă
î n j u r u l c a p s u l e i s u p r a r e n a l e ş i să p o r m i t ă a s t f e l o mai
bună v i z u a l i z a r e a a c e s t a i g l a n d e ;
- radiografii seriate ş i tomografii efectuate în
t i n p u l n e f r o g r a f i c ş i u r o g r a f i c ou s e o p u l do a e v i d e n ţ i a mai
bina s-landa s u p r a r e n a l ă ş i a—â. s t a b i l i t o m o g r a f i e grosiEiGa
î n sens ante rc-po s t ă r i or«
3?oloaincl a c e s t e n e t e d e s a d i c i c a i c s combinats e o
r o u g i t es î n s a s u r i l e u r m ă r i t e de n o i s ă s t a b i l i m d i a g n o s -
t i c u l do tujnors s g l Ende J. s u p r a r e n a l e , d i e g n o s t i e c o n f i r r o a t
la intervenţia operatorie.
î&todele r a d i o l o g i c s expuse s î n t siBpLü so p o t
u t i l i s e î n o r i c e s e r v i c i u do r a d i o l o g i e . Numai î n c e z u r i i ®
î n care d i a g n o s t i c u l radiologic nu s - a p u t u t f a c s си а со s t e
rstode ев u t i l i z a t aortogrsfis.

METHODES SÂDIOLOUiqUSS D'EXfLOBATIOlî DES GLABDES

SUBREWâLES DASS Ь ' EIPSETENSION PAEOXZSTIQTÎE

СоаЯ.ВГзГ1 .Eădulsaeuţ, Ei. Lianas?.?,

Clinique radiologique Cluj

L* e x p l o r a t i o n des gRaudas aiui-éziales o s t t o u t â f e i t

nécesseir-Q da a s I s s c a s d ' hyp 2 r t o ns I o n a r t ^ r i e l i s parosça-
tiqua» On é t u d i e c l i n i q u e m s n t , bioc;hlmiqu&resnt, tfadielosi-
que liant 10 laaladss p r é s e n t a n t 1g d i a g n o s t i c d@ tumsur ds
l a glande s u r r â n a l â t
Les ехашэпа r a d i o l e g i q u s s o u t é t é Ses s u i v a n t e s
« nßsteosreplii© o b t s n n a рэз? surdossg® - î n j s e t i e a .
de 60 cr.e psnäaa« 3t) в&ееиё£з„ da E a d i o s r a p h i a a â d-зо йа«
 - 527 ~

t s r v a l 3 . e s de 1 - 2 - 5 minutes» La n é p h r o g r a p h i e a r e l e v é d ' u n e
п э n i è r a c l a i r e l e contour rénal« p e r m e t t e n t une d é l i m r c a -
:Lon de l a glande s u r r é n a l e du perenchime r é n a l . Gn coa-
;j_aus avec 1 " é t u d e du temps u r o g r a p h i q u e de l'examen, e f -
f e c t u a n t des r a d i o g r a p h i e s a p r è s 7 - 1 4 minutas. Afin de mieux
o b s e r v e r l e c a l i c e $ t l e b a s s i n e t on a procédée à la compres-
s i o n ù r é t s r a l a 9 e f f e c t u é e e n t r e 7 - 1 4 minutes. C e l l e - c i 7
permet un bon r s s a p l i s s a g s e t e n conséquence l a v i s u s l i t é dos
d é f o r m a t i o n s p o s s i b l e s engendrées p a r l a tumeur s u r r é n a l e
sur cas cavitésţ
»> l e r é t r o p n e u n o p é r i t o n é u m , e f f e c t u é 8 - 1 2 heures
a v a n t 1'ехашзп jftadiologiqee dans but de f a i r e pénétra г
1
l ' a i r à 1 e n v i r o n de l a c a p s u l e s u r r é n a l e e t p e r s u i t e une
m e i l l e u r e v i s u a l i t é de c e t t e g l a n d s ţ
- des r a d i o g r a p h i e s s é r i é e s e t d e s homographies
e f f e c t u é e s néphrcgraphiquecant e t urographiqusiDeattdastinées
à une m e i l l e u r e mise en évidence de l a glande s u r r é n a l e , d e
mima q u ' à l ' é t a b l i s s u e n t tomographique du g r o s s i s s e s « n t
dans l e s e n s antaro-postorisur.
U t i l i s a n t ces méthodes r e d i o l c g i q u . e s combinées, on
a r é u s s i d ' é t a b l i r l e diegnosti-s de t u t e u r 0.0 l a glando
s u r r é n a l e , d i a g n o s t i c confirmé p a s l ' i n t s r v a n t i o n opératoire.
Las méthodes i-'ediologiques ахро^йз s o n t s i n p l e s , utilisables
dens t o u t s e r r i e e de r a d i o l o g i a . L ' e o r t o g r e p n â e f u t u t i l i s é e
seulensxré dans l s s ose oà l e flisgnostic n ' a pas été possible
о
pas? l e a oi-deBsus méthodes.
 -315-

DIAGMQSÏICUL RADIOLOGIC IN SU-b-URAÏIILE AOUTS ALE

PAHBNCHILULUI HSöAL
Conf.Dr.G.31ada* Dï.M.Demetriad, Dr.Gb.Călin
C i i n i c a de urologie "Fundeni"

f i o n e f r i t e l e , ds o r i es e t i o l o g i a sau p a t o g e n i e s
pun adesea mari d i f i c u l t ă ţ i de d i a g n o s t i c ş i î n c o n s e c i n ţ ă
delicate indicaţii terapeutica.
Autorii, s u b l i n i i n d preponderenţa examenului
clinic- ş i b a c t e r i o l o g i c , s u s ţ i n cu c a z u r i c l i n i c e semnifi-»
c a ţ i a d e c i s i v ă а а:сашепе!ог r a d i o l o g i c e . Urografla cu t o s t
nuanţele ş i a m e l i o r ă r i l e actuale (compresiune, r a i n j e c t a r e
p s r f u s i e , imagini t a r d i v e d i r i j a t a ) c o n s t i t u i e сbaia de
boltă a d i a g n o s t i c u l u i p o z i t i v ş i t o t ea adesea a s i g u r ă
certitudinea.

DlAGflC'ÏIC RADIOLOGIQUE DES SUPHJHATIONS

AIGU2S i)U PABBKCHUi ESN AL

Conf. Dr.С. Bigja,Dr.ш. Dsmetriad, Dr.Gh.Călin

Clinique d ' u r o l o g i e "Fundeni"

Les pyonéphrites, de t o u t e Ätiologie e t pathogénia

n a t t e n t souvent de grosses d i f f i c u l t é s diagnostiques s t
par concenuence de d é l i c a t e s i n d i c a t i o n s t h é r a p e u t i q u e s .
Les auteurs, en soulignant l a preponderance de
l'9xamen clinique e t b a c t é r i o l o g i q u e s o u t i e n s n t avec des
cas û l i n i e u a s la semnif i c a t i o n d o c l s s i v e des ехашапз r a d i e
logiques. L'urographie sous t o u t e s s e s nuances e t amélio-
r a t i o n s a c t u e l l e s (compression, r é i n j e c t i o n , p Q b f u s i G n 3
images t a r d i v e s dir-rigées) c o n s t i t u e l a c l e f de voûte du
 - заэ

d i a g n o s t i c p o s i t i f e t s o u v e n t a l l a e^eä ^ s s u t g l a csrfcimic^.

BJHIBI^ITAIï D3 -^АШ1АйЕ HADIGLOGIGA IK

HEMATUHJILE DE QEIGIKE VSZICAU

Conf. DR. C.Butnaru,Dr- I . T u d e s i u , D r . A . B o d n a r i

C l i n i c s de r a d i o l o g i e F u n d e n i B u c u r e ş t i

" e a a t u r i i l e da o r i g i a ® v a z i c a l ă s î n t u n e o r i m a s i -
ve ş i g r a u de a t à p î a i t , p u n î n d problema e t i o l o g i a i l o r în
vedeгэn в о t u l u l t e r a p e u t i c de u r g e n ţ ă .
I n a c e s t e c o n d i ţ i i , examenul r a d i o l o g i e c a p ă t ă

c a r a c t e r u l de u r g e n ţ ă э p u n i n d amprenta u n ş i u.sri r e s p o n s a -
bilităţi. I n v e s t i g a r e a se face pentru î n t r e g aparatul uri-
n a r s U . I . V . cu d i f e r i t e l e e i v a r i a n t e f i i n d e x a i s n u l f u n d a -
m e n t a l . G i s t o g r a n a p r i n U . I . V , s a u cea r e t r o g r a d ă p o a t e
o f e r i a s p e c t e b i s a r e , g r e u de i n t e r p r e t a t , înşelătoare.

Experienţa personală conferă p o s i b i l i t a t e a unui

d i ç & a o s t i c e x a c t d î n d g a r a n ţ i a unui a c t t e r a p e u t i c util
bolnavului.

VALOAREA UBfiTfiOC ISTÛSHAPI£I Iii jJlAGi'CbîlCUL

LEZIUNILOR TEAUMAT-ICE AI® CAILOR UBL^PS
ЮТВК10АНЕ
Dr„Dan I o n e s c u H i l t i s d a ^ D r . E o r u P e t r i ş o r ,
D r . S o r i n Lcghin.,, D s . Torna Ciocan
S p i t a l u l unificat judeţean n r . l Rjlicliuic-
n?»2 G a l a ţ i
î n c ă d i a 1933 H o r t o l o n a i a r ă t a a v a n t a j e l e utili-
z ă r i i u r a t r o g î a f i e i î a d i a g n o s t i c u l r u p t u r i I m.' UI-strei.
 33e •=

Bsei Invasrtigaţia r a d i o l o g i c ^ e s t o a s t ă z i e strein

de u t i l i z a t ă pentru p r e o i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i u r g e n ţ e l o r
traumeticaj
* asupra e x e c u t ă r i i e i î n l e z i u n i l e urt?trove z i -
oale s - s u r i d i c a t mal multe o b i e c ţ i u n i ş l c r i t i c i .
Ans Vi za s 50 c a z u r i cu l e z i u n i t r a u m a t i c e uro-
t r o v e z i c a l e observate î n u l t i m i i 10 a n i î n S e c ţ i a u r o l o -
g i c a S p i t a l u l u i nr-.I Galaţi,, a r a t ă că r a d i o d i a g n o s t i c u l
în urgenţă э dat r o z u l t a t e superioare c e l o r l a l t e mijloace
ds i n v e s t i g a ţ i e ş l că e ş e c u r i l e , î n t â r z i e r i l e î n recunoaş-
t e r e a uasi 3oz,iunî. minime sau a c c i d e n t a l e s e p t i c e au apar-»
ţ i n u t numai grupei de bolnavi e x p l o r a ţ i p r i n a l t e m i j l o a -
ce decît cele r a d i o l o g i c s .
Cu c o n d i ţ i a de a u t i l i z a « s u b s t a n ţ ă radioopacă
iodată din c a t e g o r i a c e l o r I n j e c t a b i l - i n t r a v e n o s c d i l u a -
t ă 10 - 20%, î n n i c i un caz l i p i o d c l , c î t ş i ^e a lua
a c e l e a ş i măsuri de p r e c a u ţ i e f a ţ ă de a c c i d e n t e l e Îs iod
ca ş i pentru examsnul u r o g r a f i c , u r e t r o c l s t o g r a f l a f ă c u -
t ă imediet după accident î n r u p t u r i l e u r s t r a i ş i v e z i c i i
urinare s - a dovedit extrem de u t i l ă ş i l i p s i t ă de com-
plicaţii»
Avantajele ne tortei s î n t s
- execuţie simplă, r a p i d ă , f ă r ă a n e c e s i t a in»
strumsntar s p e c i e i , la îademîna o r i c ă r u i s a r -
v i c i u da r a d i o l o g i e ;
- o f e r ă data complet® asupra s e d i u l u i ş i e x t l n -
d e ş i i l e z i u n i l o r c a n t r s r d a t e l o r ce p o t f i
obţinute p r i n c a t e t e r i s m u l e x p l o r a t o r ;
- где p r e z i n t ă r i s c u l i n f e c ţ i e i adus do r s t o d e -
i e urologice c l e s i c s do e s p l o r a r a , Spalaroa
 « 551 <=

u r a t e s : ! xn f o c a r u l traunialTic s i p ă -
trunde га a s u b s t a n ţ e i i c d s t a i a Ьг>=
шаЬошц! d i n s p a ţ i i l e pelvine oferă,
v i z u a l i z a r e a unor s p a ţ i i deja d e s -
c i n s e î n care c o n ţ i n u t u l c ă i l o r
urinare a f o s t dinainte vehiculat.
Din c o n t r a , olimină r i s c u l s e p t i c
e l cat&tarisiBilui;
- permit® e p r e c i e r e s os&indoril Ьака-»
tomului p a l v i n pe r i l e a i ouai;
» e v i t ă a s t f e l r i s c u l o n i a l u n i i unui
d i a g n o s t i c corect ş i complet,ca î n
ea aul catetei-iemului. p o s i b i l î n t r » o
l e z i u n e u r e t r a l ă ineosiplstă,redusă;
are o i n e g a l a b i l ă v e i oase iradico~le=
galăţ
- e f e c t u a t ă o d a t ă eu explorarea r a -
d i o l o g i c s ortopedică I n i ţ i a l ă
t ă ÎB-tirsiarea ş o c a n t u l u i chiFor—
g i c a l f a v o r a b i l ş i a romobili 2;ări-
lei' tsrdi-ra;
•=> l i m i t e a z ă e x p l o r ă r i l e chirurgical®
suplimentare s "intraoporatoi.'" s 2. con-
duce pa c h i r u r g d i r e c t asupra s o c i a -
lul leziunii,
î n e o n e l u z i o eonsiderăsi că e s tzo trate e f e c t u a t ă
imediat î n t o a t a c a ş u r i l e de traumatisme peIvlabdonihslo
nai QJOS î a c a i s cu f r a c t u r i de oasia wMaи dacă aparsnt
rai FÎxt'; lasiiuBÎ. яггЗг.ЭЕЭ.
 - 315 -

LA 7АЫЗВЙ DB X.' ЦШО!НВО-СХаТОйНАШ1К BANS I S

DIAGNOSTIQUE IES LÖSIOHS TRAUMATIQÜES. DB VOIES
UHINAIHES IKFSHIEUBES

° Dr.Ionescu-Miltiade Dan» D r . f a t r i ş o r Doru-Viorel

Dr. Loghin S o r i n , Dr. Ciocan Torna

L ' h ô p i t a l n r . l e t P o l i c l i n i q u e no. 2 G a l e ţ i

C ' e s t depuis 1933 que F . H o r t o l o n e i montrait loa

avantages de l ' u t i l i s a t i o n de 1 »urèthrocystographtie comme
méthode de diagnostique des r u p t u r e s de l ' u r é t h r e .
Bien quo l ' i n v e s t i g a t i o n r a d i o l o g i q u e s o i t au-
j o u r d ' h u i extrêmement u t i l i s é e pour l ' é t a b l i s s e m e n t du
diagnostique des urgences traumatiques, s u r son exécution
dans l e cas des l é s i o n s u r é t h r o v é s i c a l e s f u r e n t élevées
beaucoup d ' o b j e c t i o n s e t c b r i t i q u e s .
L'analyse des 50 cas p o r t a n t des l é s i o n s t r a u -
matlquea u r e t h r o v é s i c a l e s observées l e s d e r n i è r e s 10 ans
dans l a S é c t l o n d'Urologie de l ' H ô p i t a l no 1 G a l a ţ i montre
que l e diagnostique r a d i o l o g i q u e en urgence nous a donné
des r é s u l t a t s s u p é r i e u r s aux a u t r e s moyens d ' i n v e s t i g a -
t i o n e t que l e s échecs, l e s rétarciements dans la recon-
naissance d ' u n e l é s i o n minime, ou que l e s a c c i d e n t s s e p -
tiques n ' o n t appartenu q u ' a u groupe des* malades explorés
par d ' a u t r e s moyens que ceux r a d i c l o g i q u s s «
A c o n d i t i o n d ' u t i l i s e r une substance iodée i n -
diquée pour a d m i n i s t r a t i o n i n t r a v e i n e u s e ( d i l u é e â 10-20*),
s u r t o u t pas das substances h u l l l e u s e s Lipiodol, e t
de prendre l e s mêmes mesures de précaution, contre l a s a c -
cidents idiosyncresiques соншю pour t o u t examen urogra—
 - 315 -
phique» l'curét h r o суe t o graphie ascendant« f e l t ü inmédiate-
menfc apréa l ' a c c i d e n t s ' e s t montrée extrêmement u t i l e e t
dépourvus de boute c o e p l i c a ï i o i i dans l e s r u p t u r e s de l ' u r é -
t b x e e t de l a v e s s i e u r i n a i r e »

l e s avantages de l a méthode s o n t :
- L»exécution s i m p l e , r a p i d e , s a n e n e c é s s i t e r
an i n s t r u m e n t a i » s p é c i a l e , à l a p o r t é e de n ' i m p o r t e quel
service radiolcglques.
- O f f r e des d a t e s c o n p l e t t e s s u r l e s i è g e e t
1 ' e x t e n t i o n des l â s i o n s c o n t r a i r e a e n t au c e l l e s qui peuvent
ê t r e obtenues p a r c e t h é t é r i s m e e x p l o r a t e u r .
- He p r é s e n t e pas l e r i s q u e s e p t i q u e des mé-
thodes a r o l o g i q u e s c l a s s i q u e s , be lavage de l ' u r é t h r e dans
l e f o y e r trauma t i q u e e t l a p é n é t r a t i o n de l a substance iodé©
dans l e milieu uzobénatique, p e r e e t l a v i s u a l i s a t i o n des
e s p a c e s p e l v i e n s d é j à ouverts dans l e s q u e l s l e contenu des
v o i e s u r i n a 1 r e s y é t a i t dorénavant véhiculé* Au c o n t r a i r e
e l l e é v i t e l a s u r i n f e c t i o n p o r t é e p a r l e c a t h e t ê r i s n e oSatt.
- Barmet, par l e s m o d i f i c a t i o n s du contour vé-
s i c e l , d ' a p p r é c i e r .1'extent i o n du hématowe p e l v i e n p é r i -
léslonal.
- B v i t e a i n s i l e r i s q u e d ' o m i s s i o n du diagnos-
t i q u e c o r r e c t o t complet, comme dans l e cas du eathcité-
risrne p o s s i b l e «• une l é s i o n u r e t h r a l e de moindre Impor-
tance*
- C ' e s t d'une i n é g a l a b l e v a l e u r médico-légale.
- E f f e c t u é e au твое moment que l ' e x p l o r a t i o n
r a d i o l o g i q u e orthopédique i n i t i a l e é v i t e l e r é t a r d s o a n t
du marnant c h i r u r g i c a l f a v o r s t l e e t l a r émobilisation, t a r -
ô l v s d e ïû.oss;3.
- Mmite лез e x p l o r a t i o n s c h i r u r g i c a l e s s u p l i -
œentairos " i n t r a o p é r a t o i r e s " e t guide l e c h i r u r g i e n t o u t
d r o i t 'au siège de l a l é s i o n .
l'Iotîa cons âdaKOES c en со ne 1ns i on „ que l ' u r â t h r o -
cystc£raphj.e d o i t â t r o «effectués immédiatsnsnt chez t o u t e s
l e s traumatisées pslvi-abdominaux., s u r t o u t chez nui, pré~
sentent dos f r a c t u r a s du hsssrm, яакэ s i aperémant i l n ' y
a pas de s i g n a s de l é s i o n s u r i n a i r e s ,

CIT/'VA OBSERVAŢII И! TBAUiMTIShELE REE ALS"

Ш GARE UÎKjIZAÎÎ ŒOGfiAFlA ХНПВА«-
7EN0ASÄ

Er.Badu Holbaşi, Br.Ban Dale ansa

S p i t a l u l eis a d u l ţ i Constanţa

Aixtcrii p r e z i n t ă p a t r u ea a u r i de traumatisme r s n a -
ÎS o
Un două din acesta c a z ă r i se pune î n evidenţă cu
a j u t o r u l u r o g s a f î o i r u p t u r a r o n a l ă ou pătrunderea s u b s t a n -
ţ e i opace î n parenchiis ş i s u b c o r t i c a l ş i cu d e p l a s a r e a c a -
l i c e l o r p r i n hematoEul f o r m a t .
I n c s l e l a l t s două c a z u r i se observă că r i n i c h i i
t r a u m a t i z a ţ i s î n t i n t a c ţ i 9 der s î n t afс s t a ţ i , r i n i c h i i de
c e a l a l t ă parco d® a l t a m a l a d i i ,
A s t f e l î n aceste c a z u r i u r o g r a f l s intravanoasă 0
arăta'; cors a s t e сэа mai bună a t i t u d i n e t e r p p s u t l c ă .
 - я*

QUELQUES 0В5ЕЙ¥ДТ10КЙ DM3 LES. SEAUM/iSISiiSS

НМД LSă DàHS i'iA $П8ЕГ.Зй 555 ттттт.ткта
I / UHOGBAHÄIE ШША VEINEUSE

Гк'= Hsdii Holban 0 Ds. Daa D o l s a a a

L ' E Ô p i t s l csntx4sl da Constanţa

Las a u t e u r s p r é s e n t s q u a t r e саз des t r a u m a t i s m s

rdnslcäSo
Dai из l e s deux cas on s a t on evûdancs avec 1 : u r o -
g r a p h i e i n t a s v s i a a u s « l e s romps n a n t s r é n a l e s avec l a рйпё-
t e s t.'.cxi do 6u.batan.co opaque dans l e p a r s u a h ^ s a e t sous»
c o r t i c a l , гvs a l e déplacement des c a l i c e s p a r l ' h é m a t o n
foraé»
Dans l e a a u t r e s deux cas on observe que l e s
r o i n s t r a u m a t i s é s s o n t i n t a c t a a, omis esnit e f f s c t é s l a s
oprosés d e s a u t r e s m a l a d i e s .
Ainsi d?ns cas cas l ' u r o g r a p h i e i n t r s v s i n e u s e
i n d i q u é 'la mailXsu.EE a t t i t u d e tésapaaMLqua»

U3äEI& ASSEOIS IIEOGSAPICS 1;ч ïRAOLiAiDISiLELû

НВИА1-В
Ds.A.ïtefeî>mich3 T D r . r . G s o r ^ s m

S e r v i c i u l , de e h i r m - g i s s i S p i t a l u l u i u n i f i c a t
В а с ă g

I n t f i s u m a t i s m l e abdoraino-lombarG, r i n i c h i u l e s t a
un o r g a n d e s e o r i i n t s ? r e s s t . E s s a s a u l r a d i o l o g i c p r a c t i c a t
p r i n d i v e r s a rcatoda osa a n r o i o s e & t l a l î n s t a b i l i r e a
d i a g n o s t i c u l u i c i c o n d u i t e i t e r a p e u t i c a <>
Dia c a z u i s t i c a praaer.ta »iüs s p a r ţ i n î M u n u i s e r v i -
 - 336 ~
s i n äs e h i r u s g i o gansrală,. autor5J. desprind oinc-1 t l p u s ä
ds imagini r a d i o l o g i c s a l e traumatismelor r e n a l e î
- imagini r a d i o l o g i o a normale;
imagini de amputaţi© c a l i a a a l ă cu hanatem v e -
sical?
~ l i a g i n i ds r u p t u r ă par sachiE^toa s ă £&?ă coau.-
röcaru c a n a l i c u l a r s s v l d o n ţ i a b i l ă r a d i o l o g i e gS. s a t e r i s l i -
aată пиша! p r i n шаг.^дгаа p a r ţ i a l ă я umbraS. renale deteswdnß-
t ă de un hams t e n subcapsular;
« imagini de r u p t u r i parancnimstoasă eu comuni-
cativ c a n a l i c u l a r s m a t e r i a l i z a t a r a d i o l o g i e p r i n I s c do
substanţă opacă, n e r s g u l s t l i m i t a t „ î n comunicară cu o
csvitats calicaală;
- ircagina do zdrobirs rsnslÈ m a t e r i a l i z a t ă та-

ää.ologie p r i n t r - a sufubiune de s u b s t a n ţ ă opaci aprosp©

î n t o a t ă s r i a r e n a l ă suprapanîaâu-se ş i mas cînd c ă i l e piffle
3.e-caliceal9<>
S t u d i u l e c e s t c r c a ş u r i s - a f ă c u t пшпа! ре Ъазш
u r o g r s f i e i simple intravenos so,, s i e c ă r s i ш z u l t a t e su
f o s t în gena r a l concordanta cu d a t e l e c l i n i c e ş l î n mă«
s rară să s t a b i l e a s c ă conduita t e r a p e u t i c ă , naf&iad a s v o i a
de examene r a d i o l o g i c s mai complets.
T u l b u r ă r i l e f u n c ţ i o n a l e ale r i n i c h i l o r e f e e t a ţ i
ju Tu^ii s i n i a s a t i t î n c© p r i v e ş t e f u n c ţ i s de s e c r e ţ i e ,
c î t ş i ds t r a n s p o r t , n s î n t i l n i n d n i c i un caz de r i n i c h i
Euţi u r o g r a f i e p r i n i n h i b i ţ i e sau o b s t a c o l h s a a t i o .
 -315-
QUELQUES ASîSGTS UïïOûBA EHIQUES DAKS LSS
• тнАиидмеазз чзплог

Br. A. ^ o t î m i c h e , Or. F. Georgesco.

Ï& sarvlc» da c h i r u r g i e da I ' H S p i t a l
unifié Вa o ă u

Sana l e s t r a u a s t i s m s s a'odomjjao-loEiuaii-ss,
r e i a e s t ив. organ q u i y o s t souvent i n t û r e s s e . L« examen
r a d i o l o g i q u e p r a t i q u é p a r d i v e r s e s méthodes a un т*б1а
e s s e n t i e l dans 1«établissement du d i a g n o s t i c e t de l a
coadui«3 thérapa utiqu.fi„
De la c a s u i s t i q u e présentés„ appartenant à un
s e r v i c e de c h i r u r g i e générale« î s s a u t e u r s en détachent
cinq typera d'images r a d i o l o g i q u s s des t r a u a a t i s i t s a rénaufis
- images r a d i o l o g l q u a s normales;
- iaagns d'amputation c a l l c é a l e avec hématome
vesical;
- i r a go3 ds r u p t u s e psKsncfayffiatause saus communia
c a t i o n c a n a l i c u l a i s e q u i s o i t v i s e en évldenœ r a d i o l o g i
qusûenË e t m a t é r i a l i s é « slapieiseat p a r 1» sugasntation.
p a r t i e l l e de l ' o a b r o r e n a l e détarmiaée p a r un hématoos
souesapsulaire t
« i s s g s s d s r a p t o s e parenchyaateuae avec сошкг-
n i e a t i o n c à a a l i c u l a i r a , matérialisée radiologiquansnt
р а с ма l a c de s u b s t a n c e epaqua« i s r é g u l i e r » l i m i t é , en
ec3ù?nxvicetion eves una et'vi t é c a l i c é a l a ;
- âasge ds d e s t r a c t l e n r é n a l m a t o r l a l i s é e r a d i o -
logiquement p a r гшо a c a s f u s l o a ds substance opaque p r e s -
que dans -touts l ' c i r s x é a s l s , =a suparooss-nt e t masquant
 . 338 »

les voies pielo-cslicéales,,

L'étude de c e s e s s e é t é r é a l i s é e uniquement BISE

l a base de l ' o r o g r a p h i e simple i n t r a v e i n e u s e , dont l e s r é -

s u l t a t s ont é t é , e n g é n é r a l , concordantes avec l e s données
c l i n i q u e s e t qui o n t permis d ' é t a b l i r uns conduite t h é r e -
p s u t i q u e 9 sans e x i g e a das exassans r a d i o l o g i q u e s p l u s com-
plexes,
lies t r o u b l e s i ' o n c t i o n n s l s d e s r a i n a a f f e c t é s ont
é t é niinisras t a n t en со q u i concerne l a f o n c t i o n de s d c r c -
t i o n que es l i e dû t r a n s p o r t . On n ' a r e n c o n t r é aucun c a s do
r e i n s muets du p o i n t do vuo urographique p a r i n h i b i t i o n ou
ptest e a l s li&g t i q u e .

EXtEBIEHIA NOASIKA IN АРНЗСГБЫЕА TAL03IX

jXAIVEhULOI HAi)IûLO(iIG IH TBAUKATISKEbS UBKTREI.
P03T3BI0ÂHE
Dr. M. G hiriaSj Dr. Gh.Panaitesca

O d a t ă eu c r e ş t e r e a nscanizărM. m i j l o a c e l o r de p r o -
ducţie ş i a t r a f i c u l u i r u t i e r patologia traumatică, inclu-
s i v a u r e t r e i , devine t o t znai f r e c v e n t ă .
Зхаиэпи! r a d i o l o g i c î n t r a u m a t i s n s l e do u r e t r ă pos=
s o r i o a r ă ars s c o p u l de s i n v e n t a r i a ş i i e r a r h i z a d e t e r i o -
r ă r i l e morfc-functionsla ala a p a r a t u l u i rsno-urstero-va-
z i c o - u r e i ^ a l ş l de a s t a b i l i cu p r e c i z i e , î n v e d e r e a t e -
rapeutici:'. c e l e i P a i a d s e v a t s s î n t i n d e r e a l e z i u n i l o r u r s -
t r e i poatoriosrot,
Рэ aproximativ 200 de c a z u r i d s teauaatisira ale ure-
t r e i p o s t e r i o a r e am u t i l i z a t m i j l o a c e l e da i n v e s t i g a ţ i i r s -
 -315-
l i o l o g i c e s r a d i o g r a f i a pe g o i . radiografia eu su'oatsnte de
c o n t r a s t pentru c ă l i n u r i n a r a , r a d i o g r a f i i v a s c u l a r a , spoa-
giograf l i ş i polvigraf ii. etc.
Лi n e x p e r i e n ţ a n o a s t r ă r e z u l t ă importanţa axa na-
n u l u i r a d i o l o g i e î n u r g e n ţ e l e u r o l o g i c e r e p r e z e n t a t e de
traumatismele u r s t r e i p o s t e r i o a r e , a t î t pentru exclude-
г э а unor f a l s e a p r a c i e r i , c î t pentru orientarea t e r a -
p e u t i c i i , pentru raaolvaraa i c s d i e t ă a cazurilor ş i e v i t a -
se в s e c h e l e l o r .

гЮТКЕ EXBEHI3NCB DANS b» AEPHEClATIOß DS LA

VALEÜB PS L'SXAüEN RADIOXÛ'ilQUE ÛAHS LE TRAUMATISME
DS ЬЧГЕВТЕй POSaUDRIElIffiS
Dr. M C h i r i s c , Or Gh Fanaitescu

f ô r a l l è l s m a n t à l ' a g r a H d i s s e a e n t de la mécanisa-
t i o n des moyens de p r o d u c t i o n e t du t r a f i c r o u t i e r , la
p a t h o l o g i e t r a u m a t i q u e i n c l u s i venant c e l l e da l ' u r â t r e ,
d e v i e n t de plus en p l u s f r é q u e n t a .
L'examen r a d t o l o g i q u e dos trauma t i s mes de l ' ô r è t r s
p o s t é r i e u r e p o u r s u i t l e b u t de i n v e n t a r i e r î t de h i é r a r -
c h i s e r l o s d é t é r i o r a t i o n s m c r p h o - f o n s t i o n n s l l e s de l ' a p -
p a r e i l r a i n o - u r é t ë r o - v s s s i c o - u r é t r a l e t de p r é c i s e r en
notr-o cas l e s s o u f f r a n c e s de l * u r a t r â p o s t é r i e u r e en vue
d'eppl&que:? l a t h é r a p e u t i q u e l e p l u s adéquate.
Sur 200 Cas BproximqtivSESnt, de traumatisme de
l ' u r ê t ï ® p o s t é r i e u r e , nous avons u t i l i s é l e s moyens ( ^ i n -
v e s t i g a t i o n s r a d i о l o g i q u e s comme: Edg.я jeun, Kdg.aus
s u h 3 t a n o a s radio-opaqao dos ijoias u r i n a î x a a , Eds.vaseu-
 З^-о «
l a i x o s , spongiographiea, pelvigrephiea ©te,
Ds notre experience r é s u l t e 1»importance de l ' e s -
аш-эа radiologique dsns l 1 urgence urol^glque r e p r é s e n t é e p a r
l e traumatisa® de 1 ' u r è t r e p o s t é r i e u r e t a n t pour l ' e x c l u s i o n
des f a u s s e s appréciations t a n t pour l ' o r i e n t a t i o n t h é r a p e u -
tique pour l a solution immédiate des cas e t pour é v i t e r
les saqualles.

Е2АШШЬ KADIOLOGIC IüEDIAT SI TASDIV IN

'mûMATISiïSLB DS ÜBETHA

Gonf. Er. C. Butnaru, Dr. I . Tudosiu, D r . I . î u ş c s ş ,

Br. с. Äntonescu, Dr. D. Mlresca
Clinica a a d i o l o g i c ă S p i t a l u l Funden! - B u c u r e ş t i

Traumatismele de bazin cu i n t e r e s a r e a u r è t r e i , m a i
ales l a b ă r b a t , era o frecvenţă d i a ce î n ce ша! mare, cu
repercusiuni imediate ş i t a r d i v e asupra a p a r a t u l u i u r i n a r
ş i a organismului în î n t r e g l a s .
Examenul r a d i o l o g i e poartă amprenta u r g e n ţ e i t r e -
buind să a r a t e s t a r e a a p a r a t u l u i u r i n a r î n întregime, a
vaselor frasinului ş i a uratret,
üetodele ş l t e h n i c i l e r a d i o l o g i c e r e l a t i v n u -
meroase p r i n cere se poate răspunde l a a c e s t e c e r i n ţ e c l i -
n i c e , î l pune pe r a d i o l o g u l n e s v i z a t î n f a ţ a e z i t ă r i i . , î n -
tîrzlind actul terapeutic.
După rezolvarea u r g e n ţ e i ca a t a r e , examenul pe
cale descendentă, u r a t r o - o i e t o g r a f i a r e t r o g r a d ă , u r e t r o -
g r a f i a b i p o l a r ă , u r e t r ^ g r a f i a sub rahianeateai® e t c . ,
cere r a d i o l o g u l u i e z p e r i e n ţ ă îndelungată pentru a f a c e o
 « 54-1 *=•

examinare c o r e c t ă ,

cowsißEHATii ЕВ АА^АИШД А З GAZUHI D E ÜEUS

ALSSaiC IODIC
Dr.Arcadie f a r c e k

C l i n i c a r a d i o l o g i c ă I.M F . S p i t a l u l
" p r o f . d r . I . G a n t a cuzino" Bucure ş t i

V a r i a b i l i t a t e a r e a c ţ i i l o r a l e r g i c e e s t e , pe c i t
de p r o t e i f o r m ă , pe a t î t de d e r u t a n t ă . I n c a z u l a c e s t e i va-
r i a b l l i t ă ţ i аш avut p o s i b i l i t a t e a de a observa*în c u r s u l
e x p l o r ă r i l o r r a d i o l o g i c e b i l i a r e s a u r e n a l e e f e c t u a t e ou
s u b s t a n ţ e de c o n t r a s t , e x i s t e n ţ a i n c a z u l unor b o l n a v i , a
unei r e a c t i v i t ă ţ i p a r t i c u l a r e , care s - a s o l d a t cu a p a r i ţ i a
i n t e m p e s t i v ă s unor i m a g i n i h i d r o - a e r i c e , î n s o ţ i t e de co-
l i c i abdominale, g r e ţ u r i ş i v ă r s ă t u r i .
Dispunem de 3 asemenea o b s e r v a ţ i i ş i avem э в р г е -
a i s că e l e a r f i f o s t mai numetoase, dacă am f i f o s t s e n -
s i b i l i z a ţ i d i n t i a p , asupra a c e s t e i e v e n t u a l i t ă ţ i .
R a d i o g r a f i a e f e c t u a t ă pe g o l , î n a i n t e de i n j e c -
t a r e a s u b s t a n ţ e i de c o n t r a s t , a l ă t u r i de s t a r e a c l i n i c ă a
b o l n a v u l u i l u a t e ca e l e me tete martoy s a u de r e f e r i n ţ ă , şi
coïipsrate ou r a d i o g r a f i i l e u l t e r i o a r e , clnd î n de cur з de
1 - 3 ore s - a u c o n s t i t u i t i m a g i n i h i d r o - a e r i c e . a l ă t u r i de
semnele c l i n i c e î n s o ţ i t o a r e ş i r e v e l a t o a r e de a p a r i ţ i s
u r n i sindrom de abdomen subacut sau acut,demonstrează
a p a r i ţ i a i n c o n t e s t a b i l ă l a n i v e l u l i n t e s t i n u l u i a unui
edem a l e r g i c , cu s u b s t r a t i o d i o , care a d e c l a n ş a t l a r î s & u l
său un i l e u s spasmodic pasager»
 - 315 -

Iconografia prezentată este c i t so poate de con-

vingătoare .
I n concluzie, a u t o r u l atrage a t e n ţ i a asupra aces-
1
te . forme mai r a r e de i l e u s , re comand. înd o mai severă su-
praveghere a bolnavilor cu s e n s i b i l i t ă ţ i a l e r g i c e , a t î t i n
timpul examenului p r o p r i u - z i s , c î t s i un anuira tin® după
aceea«

BADICLÛGUL IN FATA IHCIDESOSQLOa ŞI ACCIDENTELOH

ЕЙЮВЕ DE А0Шы1йТаАЯЕА SUBSTAHISLOB US C013ÏBASÏ
IODATB
Conf.Br.С.Butnans, Dr I.RişcaQ, Br.I.Tudosiu,
Dr. S.Georaescu, Dr. D. Mire s eu

Clinica r a a i o l o g i c ă fundeni - Bucureşti

S î n t p r e z e n t a t e , pe baza unci c l a s i f i c ă r i e t i o - p e -
toganice ş i f i z i o p a t o l o g i c e , i n c i d e n t e l e ş i a c c i d e n t e l e i n -
duse de administrarea s u b s t a n ţ e l o r de c o n t r a s t i e d a t e î n
scop d i a g n o s t i c .
A u t o r i i i n s i s t ă asupra ceea ce medicul r a d i o l o g e s t e
obligat s ă facă în asemenea î m p r e j u r ă r i ş i în s p e c i a l asu-
pra p o s i b i l i t ă ţ i i p r e v e n i r i i fenomenelor secundare de g r a -
v i t a t e media ş l uşoare, p r i n p s i b o p r o f i l a x i e ş i administra-
re p r e a l a b i l ă de Roiuargan.
Sânt prezentate apoi r e z u l t a t e l e obşinute p r i n
această metodă pe 600 examene u r o g r a f i c e , î n care i n c i d e n -
t e l e uşoare au apărut î n proporţie de 0,5%.
 - 315 -

liE BADIOLOüUB FACE A L' IKC1ŒNT ET L'ACCIDEaT

IuDUITS РАЙ X.' ADbilNISÏHATIOW БЕЗ SUBSTANCES ÛE
COflTSASTE IODÄES
Conf.Dr»G. ß u t n a r u , Dr. I . B i ş c a ş , D r . I . T u d o s i u ,
D r . S . ^ e o r g e s c u , Dr. D.ÜITQSCU

La Clinique r a d i o l o g l q u e F u n l e n i - Bucarest

On p r é s e n t e une c l a s s i f i c a t i o n des i n c i d e n t s e t
a c c i d e n t s i n d u i t s p a r 1« a d m i n i s t r a t i o n des substai^ces de
c o n t r a s t e i o d é e s , basée s u r des c r i t è r e s ethiopathogéniques,
a i n s i que l e s p o s s i b i l i t é s thérapeutiques.
l e s a u t e u r s i n s i s t e n t s u r es que l e médecin e s t
o b l i g é s f a i r e dans c e s c i r c o n s t a n c e s , e t spécialement s u r
l e s p o s s i b i l i t é s de p r é v e n t i o n des phénomènes s e c o n d a i r e s
f a i b l e s e t moyens, p a r l a psychopaeepharlaxie e t l 1 a d m i n i s t r a -
t i o n de Hoaergsn.
On p r é s e n t a a u s s i l e s r é s u l t a t s obtenus dans 600
examens urographlquee e f f e c t u é e dans c e s c o n d i t i o n s , d o n t
1 ' i n c i d e n c e des phénomènes seoondaires f a i b l e s ou notons
a é t é de 0 , 5 pour c e n t .

OBBEHÏATII RADIOLOGICS ASUPRA СОМРШТлВИ

DÎAMETHELOR A B I I I O B ЯШХх£ LA UHOT-SAFIA SffiC'ÏUAÏA
DUE* COLICA BENALA
Br. A.Văle«aa,Conf.Dr.D.Bădulesca, DR. H.Covalcio
Clinica radiologics Cluj
î t o t r u а яе p u t e a a p r e c i a c o l p o r t a r e a r i n i c h i l o r
î n t i m p u l u r c g r a f i e i e f e c t u a t ă i e e d i a t dupé c o l i a ă , s - a
 urmărit un l o t de 70 de bolnavi la cere s - a u e f e c t u a t u r o -
g r e f i i î n a doua pină l a « cincea z i de c o l i c ă .
S-au executat măsurători a l e r i n i c h i u l u i pe r a d i o -
g r a f i a r e n a l ă simplă ş i uro graf io p r i n t r a s a r e a unul diame-
t r u v e r t i c a l î n t r e p u n c t e l e cele tsai î n d e p ă r t a t e s i e p o l i -
l o r .renali ş i un diametru t r a n s v e r s a l î n regiunea s i n u s u l u i ,
p r i n t r - o l l a l e perpendiculară pe cea v e r t i c a l ă , care u n e ş t e
punctele extreffiSo
C o n d i ţ i i l e t e h n i c e au f d s t s d i s t . t a f o c u s - f i l m
1 m,bolnavul f i i n d î n d e c u b i t d o r s a l .
S-ra c o n s t a t a t că dimensiunile r i n i c h i u l u i s e mo-
d i f i c ă l a urografin f a t ă de r a d i o g r a f i a simplă în s e n s u l
c r e ş t e r i i , ambelor d l e a e t r a , î n IE d i s cu 2 НЕЕ diametrul v e r -
t i c a l ş i 2 , 5 mm diametrul t r a n s v e r s a l .
Aceste cxeşteitf. s î n t d i f e r i t e f a ţ ă de c o l p o r t a r e a
r i n i c h i u l u i martor noraal l a u r o g r a f i n , î n s e n s u l că diame-
t r u l v e r t i c a l c r e ş t e nuiaai l a aproximativ jumătate d i n v a -
loarea î n t î l n i t ă l a m a r t o r i , î n timp ce d i a m e t r u l t r a n s -
v e r s a l o r e ş t e mai mult, l a c a z u r i l e după c o l i c ă , cu un
s f a r t î n plus din media c r e ş t e r i i normale, d e c i , f a ţ a de
r a d i o g r a f i a simplă,în timpul u r o g r a f i e i după colica r e n a -
l ă dimensiunile r i n i c h i u l u i c r e s c , predominînd c r e ş t e r e a
transversală.
Urmărind comportarea r i n i c h i u l u i c o n t r a l a t e r a l
f a ţ ă de c e l î m c o l i c ă , se constată că s i a c e s t a p r e z i n t ă
c r e ş t e r i a l e d i a m s t i e l o r l a u r o g r a f i e cu predominanta
c r e ş t e r i i d i a m e t r u l u i t r a n s v a r s . P ă c î n â ssdits a c e s t e i c r e ş -
t e r i comparativ l a r i n i c h i u l d r e p t ş l s t î n g s e c o n s t a t ă
o c r e ş t e r e mai accentuată l a r i n i c h i u l d r e p t .
 - 3*5 -
QïSEHYATIQNS QU THB BESAVIQU2 Œ? THE REHAL ABBAS
DIAMETERS: AT THE UHQiHAFHï ESEfuEMSü AFTEH THE
ЕЫиАЬ GOiilCS
Dr. A.Valeanu, Er. Agragé D fiăduleecu, Dr.I>1.
Covaleio
C l i n i c of Badiology cluj

Ta be able t o determina the behaviour of the

kidneys d u r i n g the urography performed immediately a f t e r
c o l i c s , a number of 70 p a t i e n t s vere s t u d i e d ; they were
performed urographies та t h e second up t o t h e f i f t h dby
from the beginning of c o l i c s .
The kidney «as measured both on t h e simple r e n a l
radiography and on the' urography, by drawing a v e r t i c a l
diameter between t h e f a r t h e s t points of t h e r e n a l poles
and by drawing a t r a n s v e r s a l diameter, t h a t i s a l i n e
perpenducularly on t h e v e r t i c a l one, which j o i n s the ex-
treme p o i n t s , i n the s i n u s r e g i o n .
The t e c h n i c a l c o n d i t i o n s were: t h e distance
f o c u s - f i l m 1 metre the p a t i e n t being i n a d o r s a l possiticn«
I t h a s been found t h a t t h e dimensions of the
Icidnay change a t t h e urography as compared t o t h e simple
radiography, t h e two d i a m e t e r s i n c r e a s i n g about 2 mm v e r -
t i c a l l y and 2 , 5 mm t r a n s v e r s e l y .
These i n c r e a s e s are d i f f e r e n t c o n f r o n t e d by the
behaviour of t h e normal c o n t r o l kidney a t t h e urography;
the v e r t i c a l diameter i n c r e a s e s but about h a l f of the
value met i n t h e c o n t r o l liidnaya, while t h e t r a n s v e r s a l
diameter i n c r e a s e s more a f t e r c o l i c s , abcsrt з q u a r t e r of
 - 3*6 -

t h e normal medium growth. I t means t h a t i n comparison with

t h e simple radiography, during t h e urography a f t e r the r e -
n a l c o l i c s , the dimensions of t h e kidney i n c r e a s e , predo-
«
mineting the t r a n s v e r s a l growth.
Following t h e behaviour of the c o n t r a l a t e r a l
kidney i n comparison with t h a t i n c o l i c s , i t Js found t h a t
t h i s one also has i n c r e a s e s of t h e diameters a t t h e u r o -
graphy, p r e v a i l i n g t h e Increasing of the t r a n s v e r s a l d i a -
meter.
Counting the average growth of the r i g h t and
l e f t kidney comparatively, a more marked I n c r e a s i n g of the
r i g h t kidney can be seen.

ASHSCTE RADIOLOGICS IN COLICA НЕЫАЬА

Dr.V.Seva
Clinica de r a d i o l o g i e S p i t a l u l "Dr.cantacuzlno"
Bucureşti

Este unanim admis de c ă t r e c l i n i c i e n ! Importanţa

ş l n e c e s i t a t e a e x p l o r ă r i i r a d l o l o g i c e l a b o l n a v i i cu c o l i -
că r e n a l ă .
Radiografia r e n a l ă simplă poate permite a t î t e v i -
d e n ţ i e r e a unul c a l c u l radioopas r e n o - u r e t e r o - v e z i c a l cu
dimensiuni v a r i a b i l e , ' dar mai a l e s permite excluderea unul
abdomen acut c h i r u r g i c a l , sau a a l t a r cauze t o r a c o - a b d o -
minale care pot simula o c o l i c ă r e n a l ă .
Urografia iutravenoasă pe l i n g ă i n f o r m a ţ i i l e mor-
f o l o g i c e ce l e o f e r ă , l e g a t e de e v i d e n ţ i e r e a unui c a l c u l
r a d i o t r a n s p a r e n t , de m o d i f i c ă r i l e supra i s cente o b s t a c o l u -
l u i l i t l a zic» s a u de m o d i f i c ă r i de formă ş i dimensiuni
 - 3*7 -
ale r i n i c h i u l u i , o f e r ă g l i n f o r m a ţ i i î n l e g ă t u r ă eu s t a r e a
l u i funcţională.
Se d i s c u t ă d i v e r s e aspecte r e l i o l o g l c e ce pot
apare î n c o l i c a r e n a l ă ca s m o d i f i c ă r i de volum ş i contur
a r i n i c h i u l u i , r i n i c h i u l u i "mut", nefrograma p o z i t i v ă , ima-
g i n i l e gazoase abdominale, c î t ş i s e m n i f i c a ţ i a l o r p e n t r u
conduita c l i n i c i a n u l u i î n abordarea a t i t u d i n i i t e r a p e u t i c e .

EFECTUAREA EXAMENULUI RADIOLOGIC IS 1 382 CAZUB1

DB UHGENÎA UHQLOSICA
Dr.ür.Stanciu, prof.dr.Brepsz, prof.dr.P.Kotay

C l i n i c a de r a d i o l o g i e , C l i n i c a d r o l o g i c ă
Tg.Uureş

I n perioada i a n u a r i e 1970 - 3 iunie 1972, pentru

Clinica u r o l o g i c ă din î î r g u Mureş, au f o s t e f e c t s a t e exami-
n ă r i r a d i o l o g i c e Ia 2 6Ş3 c a z u r i , d i n t r e care 1 382 p r e -
zentau u r g e n ţ e .
Pe l i n g ă a f e c ţ i u n i l e cu m a n i f e s t ă r i acute, au f o s t
examinate- ş i c a z u r i ou r e c r u d e s c e n ţ ă , după cum urmează:
tuberculoze r e n a l e 51« tumori maligne de p r o s t a t ă 31»tu-
mori maligne de vezică 4-3, tumori maligne r e n a l e 24, i n -
f e c ţ i i p l e l o x e n a l e 37,. c a l c u l e z e 802, s t r i c t u r i de u r e t r ă
13, h i p e r t r o f i i de p r o s t a t ă 93, anomalii 24, complicaţii
1
p o s t o p e r a t o r i i 11 ş i 253 c a z u r i la care p r i n examinările
radiologice efectuate nu s - a putut s t a b i l i un diganostio
din s f e r a u r i n a r ă , d e ş i c e l e l a l t e examinări arau conclu-
dente.
După n a t u r a a f e c ţ i u n i i ş i l e g a t de s t a r e a bolna-
тгайи319 examinării.© e f e c t u a t e an f o 3 t s xedioacwp&Q t o r a c i -
c ă , r a d i o s c o p i e ş i r a d i o g r a f i e abdominală sau r a d i o g r a f i a
гэпо-uretero~v®zicală n a t i v ă ( d i r a e t ă ) , u r o g r a f i e , , oisto™
g r a f i a opacă,, u s o t r o g e s f i e r e t r o g r a d ă , r a d i o g r a f i e cu s c a -
dă opacă.
(isisteKţs r a d i o l o g i c ă a p u t u t f i a s i g u r a t ă î n
o r e l e de program conform o r a r u l u i de muncă, i a r î a r e s t
p r i n s e r v i c i u l de gardă o r g a n i z a t permanent.

EXAüSüS HADIOLOÜiqUlS SUE E 382 CAS D« USC-EKCE

UHOLOUI^US

D r . ü r . S t a n c i u , prœî.Dr, I.Krapsa,, p r o f . T )r.P„Kotay

Clinique de ß a d i o l o g i e e t Clinique Urologiqus

Tîrgu Mureş

Fendant 1.1.1970 - 30 VI.1972, nous avons e f f e c -

t u é s examens r a d i o l o g i q u e s pour l a Clinique) Urologiqua
de Tîrgu ù.ureç, en 2 633 cas, dont 1 382 urgences, après
s u i v a n t e s u i t e : t u b e r c u l o s e r é n a l e 31; tunaui-s malignes
de l a p r o s t a t e 31; tumeurs malignes de la v e s s i e u r l n a i r e
43; tumaurs malignes du r e i n 24; p y é l o n e p h r i t s s aignè's 37;
l i t h i a s e s u r i n a i r e 802; o b s t r u c t i o n d ' u r ê t h r e 13? h y p e r -
t r o p h i e p r o s t a t i q u e 93', malformations e t anomalies congé-
n i t a l e s des voies u r i n a i r a 24; c o m p l i c a ţ i cas p o s t o p é r a -
t e u r s i l ; c o l i q u e s n é p h r é t i q u e s avec examens r a d i o l o g i q u e s
n é g a t i f s 253»

L ' e x p l o r a t i o n r a d i o l o g i q u e préeonis^e tradiosco-

p i e du thorax, r a d i c s o o p l o d'abdonisn, radiographie гэшь
 - -

u s s t â s o - v e s s î e a l o n a t i v e , urographie, cystogrsphie opaque,

urèthrcgraphio rriotieanslloc.

AMOCUL 3 1 âPORTUX EXALESULUI .RADIOLOGIC IK

LICLT/iZA RSMO-UHEÎISfîO-VESaCAIA
Dr.H»Hrvulsa<su, Dr. И, Püinculoacu, Dr. Ana t a bazeriuc
S p i t a l u l u n i f i c a t Bacău

A u t o r i i ; î n baza cerc9tăr3.1 c U n i c o - r a d i c l o g i c e
а urni l o t da 3S4 s u b i e c ţ i i n t e r n a ţ i î n t r - o perioadă de 1С
ani, a c ă r o r v i s a t ă a f o s t cuprinsă î n t r e 1 lună ş i 16 g n i ,
cu o simptomatologia dureroasă l o c a l i z a t ă î n l o j i l e r e n a -
l e ş i î n h i p o g s s t r u , au s e s i z a t următoarele :
1) La un număr de 31 (3» 5%) d i n c a z u r i , au obser-
vat fflOdificări morfologice ş i f u n c ţ i o n a l e la n i v e l u l apa-
r a t u l u i u r i n a r pe im icrtd malf ormativ.
2) Uodificăr-ile s e s i z a t e - morfologice ş i f u n c -
ţ i o n a l e - au apărut f i e d a t o r i t ă unor c a l c u l i radioopaci,
f i s din cauza c a l c u l i l o r r s â l o t r a n s p a r e n ţ i , care su f o s t
Î s 20 (64B6SÎ) l o c a l i z a ţ i l a 5 (16,1£) u r e t e r a l . ş i la б
(i9s3£) v e z i c a l e
3) Dintr® netedele r a d i o l o g i c s p r a c t i c a t e penăru
avidenţlered imaginilor, s - e abordat radioscopia simplă,
u r o g r a f i a i . v . ş i urotomogsafin.
4) I n v e s t i g a r e a r a d i o l o g i c s p r a c t i c a t ă pentru
c e r c e t a r e g u r g a a ţ s l o r r a n s l s , î n eaauî da f a ţ ă , a fo3t ca-
p a b i l a să гэaolvs d i a g n o s t i c u l cu a j u t o r u l unei anaanaze
minuţioase,, A d a t e l o r c l i n i c e ş l э celor de le DOM t o r .
 - 35« -

LS ЬШТ BT L' AHOST OS Ь > Ш 1 Ш HADIOLCXilQUE

DABS LA LITHIASE HENO-UHBTHEBO-
VfiSICAbß DEI L'ENÎANT

Dr. IS. FirvuleSCŒ, Dr. M. Mincules cu, Dr.

An e t s I e z e r ioc

L' h ô p i t a l Bacău

Las auteurs p a r l a zechérche c l i n i q u e s t r a d i o l o -

gique practiquée chez 364 e n f a n t s h6epitallséQ„ e n t r e
l ' S g e de 1 mois à 16 aas, ayant une Symptomatologie dou-
loureuse l o c a l i s é e dans l e s l o g e s r é n a l e s e t en hypogastie
ont f a i t l e s s u i v a n t e s c o n s t a t a t i o n s :
1) Dms un nombre de 3 1 (8,5%) s u j e t s i l s ont
observé des m o d i f i c a t i o n s morfologiques en f o n c t i o n n e l l e s
au niveau da l ' s p p a r e i l urinai *"e évoluant s u r un fond mal-
f orraatif.
2) Las modifications morphologique e t f o n c t i o n -
nêlles saisie o n t eu comme cause s o i t des c a l c u l s r a d i o -
opaques, s o i t des c a l c u l s r a d i o t r a n s p a r a n t s . Les c a l c u l s
ont é t é s i t u é s chez 20 (64,6%) s u j e t s au niveau du r e i n ,
chez 5 (16,1%) au niveau de l ' u r é t h e r e t a 6 (19,3%) sujeis
au niveau de l a v e s s i e u r i n e i r e .
3) Parmi l e s méthodes r a d i o l o g î q u e s p r a t i q u é e
pour demontrer l e s images, l e s a u t e u r s ont employe U e x -
amen radloscopique standard, l ' u r o g r a p h i e i . V . e t l ' u x o -
tomographie.
4) L ' i n v e s t i g a t i o n r a d i o l o g i q u a p r a c t i q u é e pour
l e dépistage des urgences r é n a l e s a é t é capable de s o l o -
 - 351 ~
t i o n o r l o diagnostique, aidée p a r une anamése minutieuse
e t l e s donnés c l i n i q u e s e t de l ' a b o r a t o i r e .

POSIBILIXATIIE EXAMENULUI HADIOLO&IC 1Ы

DIAGNOSTICUL ETIOLOGIC SI DIBEHEHTIAL Ab COLICII
NKFHSTICE

D r . I . J o c u , D r . I . S t r u ţ e a n u , Dr,St.Grig ore

C l i n i c a de fiadiologie I.M.F. S p i t a l u l
Dr. I . Cantacuaino

S i a d r c a dureros extrem de p e n i b i l , determinat de

un o b s t a c o l a l c ă i l o r u r i n a r e cu d i s t e n a i a consecutivă я
b a z i n e t u l u i , colica nef j e t i că n e c e s i t ă un tratament c a l -
mant de u r g e n ţ ă ş i apoi o r a p i d ă i n v e s t i g a ţ i e c l i n i c ă ş i
r a d i o l o g l c ă pentru s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i e t i o l o g i c ş i
efectuarea diagnosticului d i f e r e n ţ i a l .
Explorarea r a d i o l o g l c ă de u r g e n ţ ă s e e f e c t u e a -
ză imediat după şederea d u r e r i i ş i constă î n r a d i o g r a f i e
r e n a l ă simplă ş i uro graf i e i . v . De o b i c e i a c e s t e două me-
tode de i n v e s t i g a ţ i e r a d i o l o g l c ă aduc, î n m a j o r i t a t e a ca-
z u r i l o r , i n f o r m a ţ i i l e necesare pentru r e z o l v a r e a o b i e c t i -
velor d i a g n o s t i c u l u i e t i o l o g i c ş i d i f e r e n ţ i a l .
I n v e s t i g a ţ i a r a d i o l o g i c s a p a r a i s o permanentă
aprofundare a c u n o ş t i n ţ e l o r s i î n a c e s t domeniu, lărgind
p o s i b i l i t ă ţ i l e diagnosticului etiologic al colicii nefre-
t l c e . De a c e e a , î n prezenţa unei colica n a f r e t i c a , a l ă t u r i
de cauza p r i n c i p a l ă r e p r e z e n t a t ă da l i t i a z a b s z i n a t a l ă
sau u r e t e r a l ă , t r e b u i e c o n s i d e r a t e o s e r i e de a l t e a f e c -
ţ i u n i care p o t d e t e m i n a a c e s t s i n d r o m tumori baziae-
t a l e , u r e t e r a l e sau v e z i c a l e 5 arauun ş i tumori extra™
- 315 -

r e n a l e . A s t f e l l a f e m e i , tumori u t é r i n s ca invadarea p a r s -
metrelor, c h l s t e ova r i e ne seu f i b r o a s a u t e r i n a , i e r 1ч băr-
b a ţ i , tumori de p r o s t a t ă r.u a f e c t a r e a v e z i c i i u r i n a r e sau
tumori t e s t i c u l a r s cu metastaze î n g a n g l i o n i i lombari ş i
eomprea i i u r e t e r a l « s î n t s u s c e p t i b i l e de a determina jene
î n scurgerea u z i n e i ç i punerea î n t e n s i u n e a b a z i n e t u l u i ,
declanşînd o c o l i c ă n s f r e t i c ă . Pe de a l t ă p a r t e , unele mal-
f o r m a ţ i i congenitale (.ureterul s e t r o c a v e t c . ) p o t să s e ma-
n i f e s t e prin c o l i c i nefrefclce.
Bantru unele s i t u a ţ i i s p e c i a l e , precum malforma-
ţ i i c o n g e n i t a l e , u r o g r a f i a i . V . poate să f i e completată ou
p i e l o g r a f i a ascendentă, examen care f u r n i z e a z ă d e t a l i i p r i -
vind m o d i f i c ă r i l e morfologice.
^ In cazurile r a r e , in care explorările r a d i o l o g i -
ce menţionate nu p o t e l u c i d a n a t u r a c o l i c i i n e f r e t l c e î n
r a p o r t cu unele circumstanţe c l i n i c e (tumori t a s t i c u l я г а ,
tumori e x t r a r e n a l e , b o l i tumorale de s i s t e m ) , se poate r e -
curge l a l i m f o g r a f i e c a r e permite e v i d e n ţ i e r e a e v e n t u a l e l o r
a d e n o p a t i i lùmbar* ş i i l i o - p e l v i n e , c a r e e x p l i c ă c o l i c a ne-
fretică.
Diagnosticul d i f e r e n ţ i a l axe î n -vedere d i v e r s e l e
m o d a l i t ă ţ i de produceлв a abdoaenulni a c u t . I n a c e s t s e n s ,
d i f e r e n ţ i e r e a de o c l u z i e i n t e s t i n a l ă s e bazează pe a s p e c -
t u l n e f r o g r a f i e ş i u r o g r a f i c normal î n a c e a s t ă i p o s t a z ă , î n
c o n t r a s t cu m o d i f i c ă r i l e consemnate î n c a z u r i l e de c o l i c ă
n e f r s t i c ă со constau î n î n t î r z l e r a a a p a r i ţ i e i n a f r o g r a a e i
ş i în. r i n i c h i u l n a t , f u n c ţ i o n a l .
Lucrarea, p r i n c a z u i s t i c a pe care o p r e z i n t ă , i l u s -
t r e a z ă d i v e r s e l e circumstanţe e t i o l o g i c e ale c o l i c i i n e f r e -
 - 315 -
ti',e menţionate.

FÏBLOGBAÏHIE UHffiCKiALS HETfiGGRADS - !V.OY3N Dă

DIAGMOSTIC DE jJASE POUB AfïURLE CAIßULSUSE

Dr. Ath, Mourdjev e t ûr.B. Ditchev

I n s t i t u t Supérieur de i/édecine " I P Favlov" -

Plovdiv Chaire de Chirurgie avec, urologie

' Sur 50 d ' u n t o t a l de 92 a a l q d e s d'une auurie c a l -

culeuse l e s auteurs ont E f f e c t u é 54 pyélographies r é t r o -
grades - 20 b i l a t é r a l e s e t 34 u n i l a t e r a l e s . Les symptômes
de base pour l e d i a g n o s t i c s o n t : d é f a u t de remplissage des
voies u r i n a i r e s s u p é r i e u r e s ; l ' i n t e r r u p t i o n subite du rem-
p l i s s a g e a i n s i que l a s t a s e au dessus du niveau de l ' o b -
s t r u c t i o n . Dans l e cas des deux malades l'examen s ' e s t
avéré douteux e t chez deux autres a é t é é f f e c t u é sans suc-
cès. Chez t o u s l e s a u t r e s l e s r a d i o g r a p h i e s donnent uns
p o s s i b i l i t é r é e l l e d ' é t a b l i r l e c a r a c t è r e obturateur de
l ' a n u r i e « sa genèse c a l c u l e u s e s i n s i que la p o s i t i o n , le
nombre e t l a grandeur des concrétions b i l a t é r a l e s e t u n i -
l a t é r a l e s négative à l a r a d i o g r a p h i e .

Les m e i l l e u r s r é s u l t a t s ou o b t i e n t avec des r a -

d i o g r a p h i e s de s é l e c t i o n dans une observation à ^ * écran.On
c o u r t un c e r t a i n r i s q u e d ' u n e i n f e c t i o n u r i n a i r e .
La méthode e s t de bese dans l e d i a g n o s t i c de l ' a -
n u r i e c a l c u l e u s e e t d ' u n importance p a r t i c u l i è r e dans l e
choix du c ô t é e t l e type de l ' i n t e r v e n t i o n c h i r u r g i c a l e .
 -315-

UBQGBAFIA, Ш Ш SB ЩКхВиТА IM ADÏÏNOMUI. ДБ

PROSTATA
Dr. M. В. Gălaşerm
Clinica r a d i o l c g i c ă I a ş i

Evaluarea u r o g r a r l c ê a t u t u r o r m o d i f i c a ţ i l o r
dose йэ adoaoaul da p r o s t a t ă t r e b u i a c o n s i d e r a t ă u r g a n ţ ă ,
f i a i a a d i a t după r e z o l v a r e a r e t e n ţ e i acute de u r i n ă , f i e î n
cursul r e t e n ţ i e i cronice« încercăm o s i s t e m a t i z a r e a datele®
pe care le-am obtinut p r i n f o l o s i r e a u r o g r a f i e i s t a n d a r d ş i
a urografiei în infuzie.
A, Modificări d a t o r a t e s t a z e i s i h l p e r p r e ş i u n l i
1) Tractul u r i n a r s u p e r i o r s u f e r ă ds o b i c e i p r i n
staza ş i b i p e r f r e s i u n e a c r e a t ă de o b s t a c o l u l a u b v s z l c s l , l a
care s e adaugă uneori ş i deformarea î n u n d i ţ ă a u r o t e r e l e r ,
în segmentul l o r p r e v e z i c a l ş i care c r e a z ă s a r c i n i suplimen-
t a r e p e n t r u c ă i l e excretoare s u p e r i o a r e . Putem e x p l i c a p r i n
e x i e t e n ţ a u r e t e r s l o r î n u n d i ţ ă unele c a z u r i î n care nu apa-
re o ameliorare a f u n c ţ i e i renale după sonda è demeure s a u
cistostomie.
Gradul a l t e r a ţ i i l o r c ă i l o r s u p e r i o a r e e s t e v a r i a t ,
ds l e simpla s t a z ă î n porţiunea t e r m i n a l ă a u r e t e r e l o r ,
consecutivă c e l e i v e z i c a l e , pînă la u r e t e r o - h i d r o n e f r o z ă
s i a f e c t a r e a f u n c ţ i e i r e n a l e . Staza e s t e g ă s i t ă o b i ş n u i t
b i l a t e r a l , dar poate apare ş l nu.ial u n i l a t e r a l , a t u n c i cînd
se dezvoltă predominant un singur l o b .
2) Obstacolul c r o a t de adenom determină pe l i n g ă
staza v e z i c a l ă ş i m o d i f i c ă r i l e p a r i e t a l e ale v e z i c i i . Aspec-
t u l "vezica, de l u p t ă " e s t e bine v i z i b i l ş i pe c i s t o g r a f i a
 - 315 -

s e c r e t a r i e s l a f e l d l v e r t i c u l o z a . Le r î n d u l său, h i p e r t r o -
f i a p a r i e t a l ă a v e z i c i i determină un o b s t a c o l l a n i v e l u l ,
p o r ţ i u n i i i n t r a murale a u r e t e r a l « ? , adăugind o cauză gene-
r a t o a r e de s t a z ă î n t r a c t u l u r i n a r s u p e r i o r .
3) Staza v e z i c a l ă s t ă la o r i g i n e a c a l c u l i l o r v e -
z i с a l l . cauză f r e c v e n t ă a hematuriei p r o s t a t i c i l o r . E i s e
pot i d e n t i f i c a pe r a d i o g r a f i a r e n a l ă s i m p l ă , cînd s î n t r a -
d i o o p a c i , sau pe primele c l i ş e e ale c i s t o g r a f i e i u r o g r a f i -
ce, c î n d s î n t t r a n s p a r e n ţ i .

B. Ascension ara a p l a n s e u l u i v e z i c a l . s r e m u l t i -
p l e e f e c t e asupra i m a g i n i i x a d i o g r a f i c e . Proeminenţa p r o s -
t a t i c ă imprimă c o n t u r u l u i i n f e r i o r a l v e z i c i i o formă con-
cavă mai s t r î n s ă sau mai l a r g ă , f r e c v e n t b i l o b a t ă , sime-
t r i c sau i n e g a l . E x i s t e n ţ a u n u i l o b median, proeminent î n
v e z i c ă , c r e a z é o imagine l a c u n a r ă care s e continuă s p r e
o r i f i c i u l u r e t v a l . I n I n c i d e n ţ e l e o b l i c e , se poate p r e c i -
za g r a d u l de a c c e n t u a r e a b a s - f o n d u l u i v e z i c a l . I n f i n e ,
a s c e n s i o n s г э а t r l g o n u l u i nwi are ca e f e c t , î n cazul ade-
noamelor voluminoase, deformarea u r e t e r e l o r î n p o r ţ i u n e a
p r e v e z i c a l ă - " u r e t e r o î n u n d i ţ ă " - c o n s i d e r a t e ca un semn
n e f a v o r a b i l î n v i i t o a r e a e v o l u ţ i e a adenomului.
Ba c l i ş e u l e x e c u t a t î n t i m p u l mic t l u n i i , dinami-
ca a l t e r a t ă a c o l u l u i v e z i c a l t r a d u c e g r a d u l de d i c e ^ t a z i e
c r e a t de adenom*

C. Deformarea u r e t r e i p o s t e r i o a r e ale c ă r e i ima?»

g i n i se o b ţ i n prin c i s t o - u r e t r o g r a f i e micţională posturo-
g r a f i c ă a r e a c e l e a ş i c a r a c t e r e ca ş i după t e h n i c i l e de
repleţie.
 - 315 -

D. B e z i d l u l v e z i c a l î l apre eleu» pe c l i ş e u l post-.

mic-ţional.
Bogata :Lnformaţie pe сэге o f u r n i z e a z ă u r o g r a f i a
permite u r o l o g u l u i o f o r m u l a r e mai . j u d i c i o a s ă a p l a n u l u i
t e r a p e u t i c , t e r a p i e de u r g e n ţ ă î n c e l e c a i multe c a z u r i ,

L'UBCXiRAPHIB - Ш 1 Й D' ЦВСЖИСЗ Ш L' ADËNOHE

DB paOiäTATB

Bs?« "J-й. (îălesjann

Clinique r a d i o l o g i q u e de J a s s y

L 1 é v a l u a t i o n urogrsphlque des m o d i f i c a t i o n s d é -
terminées p a r l'sdénoms de l a p r o s t a t e , d o i t ê t r e e f f e c -
tuée immédiatement a p r è s l a r é s o l u t i o n de l a r é t e n t i o n
aiguë de l ' u r i n e ou pendent l a r é t e n t i o n chronique. Nous
a l l o n s e s s a y e r de s y s t é m a t i s e r l e s données que nous axons
obtenues a p r è s avpir u t i l i s é l ' u r o g r a p h i e s t a n d a r d e t
l'urographie par i n f u s i o n .

A. Modifications dues й За s t a s e e t h l 1 h y p e r -
pression.

1 ° - I e vois u r i n a i r e s u p é r i e u r e s o u f f r e d ' h a b i t u d e
à cause de l a s t a s e e t de l ' h y p e r p r a s s l o n c r é e s p a r l ' o b -
s t a c l e s o u s - v é s i c a l , auquel s ' a j o u t e p a r f o i s l a déforma-
t i o n "en hameçon" des u r é t é r e s dans l e u r segment p r é v é s i -
c a l , chose qui surcharge l e s v o i e s e x c r é t o i r e s s u p é r i e u r e ^
Nous pouvons e x p l i q u e r c e r t a i n cas où l ' a m é l i o r a t i o n de
l a f o n c t i o n r é n a l e ne s u r v i e n t pas p a r é s l a sonde à d e -
meure ou c y s t o 3 t o a i e p a r l ' e x i s t e n c e d e s u r é t é r e s en h a -
meçon«
 -315-
l e degré des e l t â r a t l o o s des v o i e s supérieures
e s t v a r i é . s p a r t i r de l a simple s t a s e dans la p o r t i o n ter-»
minale d e s u r é t h è r e s consecutive â c e l l e v é s i c a l e , jusqu'à
l ' u r é t ê r o - h y d r o n e p h r o s e , . e t 1 • a l t è r e t i o u de la f o n c t i o n r é -
n a l e . La s t a s e e s t habituellement b i l a t é r a l e , maie e l l e
peut également s u r g i r u n i l a t é r a l e m e n t , lorsque l'adénoae
développe un s e u l l o b e .

2 ° - L ' o b s t a c l e crée par l'adénome détermine a u s s i

bien l a s t a s e v é s i c a l e , que des m o d i f i c a t i o n s p a r i é t a l e s
de l a v e s s i e . L ' a s p e c t de la "vessie de l u t t e " e s t b i e n v i -
s i b l e s u r l a cyatopraghie s é c r é t o i r e , a i n s i qu'y e s t l a
d i v e r t i c u l o s e . A snn t o u r , l ' h y p e r t r o p h i e p a r i é t a l e de la
v e s s i e c r é e un obstacle au niveau de la p o r t i o n i n t r a p a r i é -
t a l e des u r ô t ê r e s , une caua«; de plus pour l ' a p p a r i t i o n
d'une s t a s e dans la voie supérieure-
3 ° - l'a s t a s e v é s i c a l e se t r o u v e з l ' o r i g i n e des
c a l c u l s v é s i c a u x , qu'on peut i d e n t i f i e r s u r la r a d i o g r a -
phie sans p r e p a r a t i o n , l o r s q u ' i l s sont radio-opaques, ou
bien s u r l e s premières c l i c h é s de l a cystogrephie u r o g r a -
phique, l o r s q u ' i l s sont t r a n s p a r e n t s ,

B. L ' a s c e n s i o n du plancher v é s i c a l
Produit de m u l t i p l e s e f f e c t s s u r 1'linage r a -
diographàque.La s a i l l i e p r o s t a t i q u e imprime au contour in*
f é r i e u r de l a v e s s i e un» forme concave, p l u s é t r o i t e ou
plus, l a r g e , souvent b i l o b é e , symétrique ou i n é g a l e . L ' e x i s -
tence d ' u n lobe median, proéminent dans l a v e s s i e , présente
une Image l a c u n a i r e q u i se continue v e r s l ' o r i f i c e u r é t r a l .
Dana l e s incidences obliques on peut a p p r é c i e r l e degré
 - 315 -
d ' a c c e n t u a t i o n du bas-fond v e s i c a l .
E n f i n , l ' a s c e n s i o n du t r i g o n e a encore corame e f -
f e t , dans l e s cas des adénomes volumineux, la déformation
des u r é t è r e s dans l a p o r t i o n p r é v é s i c n l e - u r é t è r e s en h a -
neçon - considérés comme un signe рчэ a s s e z f a v o r a b l e s pour
l a prochains évolution de l'adénome.
Sur l e c l i c h é exécuté pendant l a miction, l a dy-
namique a l t é r é e du c o l v é s i c a l t r a d u i t l e degré de d i s s e c -
t a s i e c r é é par l'adénome.

C, La déformation de l 1 u r è t r e p o s t é r i e u r e .
dont l e s images sont obtenues par l a c y s t o -
u r é t r o g r a p h i e mis t i e n n e l i e post-urographique, a l e s mômes
c a r a c t è r e s que ceux mises en évidence p a r la таchnique de
réplétion.
D. Le r é s i d u v e s i c a l e s t a p p r é c i é sur l e c l i c h é
post-mictionnel.
La riche information que l ' u r o g r a p h i e f o u r n i t ,
p e r s e t à l ' u r o l o g u e de f o r m u l e r , d ' u n e f a ç o n plus j u d i c i -
euse,, l e p l a n t h é r a p e u t i q u e , la t h é r a p i e d'urgence pour l a
p l u p a r t des cas.

ANGIOuRAFIA SUuIULUI ARTSRIO-VENUS LA

PACIEKTII SUPUSI DIA LIZEI ОТ ШЖСШ
AHTUfj-CIAL
Ûr.H.Bignion, Dr.N..J£anescu, Dr. Û. Gole в, Dr.M,
N i c o l c i o i u , Dr. G.Zosin
Clinica a 3 - a medicală Timişoara

Una din c o n d i ţ i i l e de bază p e n t r u r e u ş i t a t e r a -

p i e i i n s u f i c i e n ţ e i r e n a l e p r i n d i a l i z ă cu r i n i c h i a r t l -
 - 315 -
f l o i a l e s t e f u n c ţ i o n a r e a bună a s u n t u l u i a r t e r i o - v e n o s . E f e c -
tuarea p e r i o d i c ă a a n g i o g r a f i e i s u n t u l u i ne permite o apre-
c i e r e o b i e c t i v ă asupra f u n c ţ i o n a l i t ă ţ i i s a l e ş i s u r p r i n d e -
rea d i n timp a unor m o d i f i c ă r i .
S-au e f e c t u a t a n g i o g r a f i i p r i n i n j e c t a r e a separa-
t ă a a r t e r e i ş i v e n e i c a t e t e r i z a t e cu Ş-10 ml Odiston 75
imediat după implantarea s u n t u l u i c î t ş i la d i f e r i t e i n t e r -
valea de t i m p , observîndu-ae următoarele m o d i f i c ă r i :
a ) D i l a t ă r i a l e r a m u r i i venoase suprajacente ca-
teterului;
b ) trombozărl p a r i e t a l e ;
c) necrozări parietale parcelare.
Lri unele c a z u r i mai pregnante s - a f ă c u t corelarea
a s p e c t u l u i r a d i o l o g i e cu examenul h i s t o p a t o l o g i c al p o r -
ţiunii afectate.
S î n t d i s c u t a t e p e r s p e c t i v e l e de v i a b i l i t a t e a sun-
t u l u i ş i i n d i c a ţ i i l e de c o r e c ţ i e ( i e c a t e t e r i z a r e , r e f a c e r e a
suntului;.

DIAGNOSTIC VALUS OK THE üHLPiiE BAuIOGHAi-Hï

OV ÏHB PELVIS 1H THB LITTLE PATIENTS «ITH
LONG-STANDING VAGINITIS

Ulchael M a r g s r i t i d i s M D (Kathrin!)
- V a g i n i t i s i n l i t t l e p a t i e n t s , t h a t does not stop
a f t e r a therapy., probably has as a cause a foregn body i n t o
t h e vagina.
- A simple radiography of t h e p e l v i s i s almost
n e c e s s a r y t o be made t o a l l p a t i e n t s w i t h v a g i n i t i s .
- Four oases on the s u b j e c t a r e presented i n these
 - Збо -
p a t e r a and the b i b l i o g r a p h y i s reviewed I n b r i e f .

MAIiFOEllATIONS OF THE DIGESTIVE T3ACT OF NEWBORNS

глав S I G H S OF THE DUODENAL OBSTBUCTIOM

KrofeDr, Jo Novak, Dr. N. Grivdeva-Janosevic

I n s t i t u t Za.Radiologija I Qhkologija-Msdiclnsïi
F a k u l t e t Skopje

Jn tha foreword i s bring out the frequency of tbe

i l l n e s s a embriological b a s e , c l i n i c a l p i c t u r e and r a d i o -
graphic c h a r a c t e r i s t i c s . The authors r e p r e s e n t e d 10 c a s e s .
In nine of operated newborns was f o u n d : one complete and
one incomplete a t r e s i a of the duodenal lumen, f o u r o b s t r u c -
t i n g p e r i t o n e a l bands, with m a l r o t a t i o n , two r a s e s w i t h v o l -
vulus and one with annular pancreas. One p a t i e n t w i t h t o t a l
a t r e s i a D-2 died b e f o r e t h e o p e r a t i o n . I t i s analysed the
h i s t o r y of the p a t i e n t , c l i n i c a l and radiographic slmptons
and they are compared w i t h these of t h e l i t e r a t u r e . Separa-
t e l y i t i s analysed t h e case with t o t a l atresia-duodenum,
where was found a i l ' lower of the o b s t r u c t i o n
I t i s s a i d in the summary, t h a t t h e diagnosis i s r e l a t i v e l y

easy, b a t the t r u e l o c a l i s a t i o n and e t i o l o g i c a l d i a g n o s i s

r e q u i r e d c a r e f u l s t u d y w i t h p o s i t i v e c o n t r a s t agent. I t i s
necessary to look f o r s i g n s of o t h e r anomalies, e s p e c i a l l y
the symptom of mongoloidism, a s i t was i n two r e p r e s e n t e d
cases with syndrom of Down,
 - 315 -

APORTUL EXAà£HULUI RADIOLOGIC IN DIAGNOSTICUL

INSUÎICISNTBI SESPIHATOEII ACUTE A SUGAHULUI

Er-D. Eardare, Dr.D.Negrescu, Dr. N. C-avriliţă

( c o l e c t i v u l r a d i o l o g i e ) , Eraf.Dr. Asia Chlpail,
Dr.M.Bürdea, Dr.D.Moraru, Dr.Mariana Chiru,
С c l i n i c i l e I e i I I p e d i a t r i e ) , Dr. G lone seu
( c l i n i c a de c h i r u r g i e i n f a n t i l ă )

S p i t a l u l C l i n i c de c o p i i I a ş i

I n s u f i c i e n ţ a r e s p i r a t o r i e acută r e p r e z i n t ă un
sindrom de urgenţă d i n t r e cele mai f r e c v e n t e , din t o t a l u l
urgenţelor s u g a r u l u i , t r a t a t e î n s p i ţ e i î n t o a t e anotimpu-
rile.
Examenul r a d i o l o g i e t o r a c i c cu t e h n i c ă simplă, f ă r ă

a obosi bolnavul este metoda de i n v e s t i g a ţ i e cea mai e f i -

cace, f u r n i z â n d primele i n f o r m a ţ i i asupra d i a g n o s t i c u l u i
î n f a ţ a s t ă r i i de urgenţă ş i t o t o d a t ă i n d i c ă primele mă-
suri terapeutice - radicale sau c h i r u r g i c a l e .
Ha pe t a r e a a c e s t u i examen la i n t e r v a l e scurte de
timp o r i e n t e a z ă corect pe p e d i a t r u ş i c h i r u r g î n conduita
t e r a p e u t i c ă u l t e r i o a r ă , i n d i c î n d u - l e s u b s t r a t u l anatomic al
tulburării respiratorii ş i evoluţia acestuia.
S t u d i u l r a d i o l o g i e a l unţji l o t de 500 de s u g a r i ,
i n t e r n a ţ i î n perioada 1971-1972 î n c l i n i c l l e de p e d i a t r i e
ş i c h i r u r g i e I n f a n t i l ă ale S p i t a l u l u i c l i n i c de copii d i n
I a ş i , cu sindro-i de i n s u f i c i e n ţ ă r e s p i r a t o r i e acută, s c o a -
t e î n e v i d e n t ă o b l i g a t i v i t a t e a e x p l o r ă r i i radiologlce t o -
r a c i c e , c h i a r î n momentul c o n s t a t ă r i i t a b l o u l u i c l i n i c
 - 315 -

ceraor.aristic,
D i v e r s i t a t e a cauzelor s i t u a t e la n i v e l u l toreее»
I n i sugarului, care pot provoca a p a r i ţ i a i n s u f i c i e n ţ e i r a s -
p i r a t e r i i acute, a iapus s t u d i e r e a m a t e r i a l u l u i d i n punct
de vedere c l i n i c ş i r a d i o l o g i e , după următoarea schemă;
A. I n s u f i c i e n ţ a r e s p i r a t o r i e acută de cauze care
ţ i n de plfimîn ş i c ă i a e r i e n e .

1. Anomalii congenitale ale porsnehiiaului pulmo«

наг D h i p o p l a z l i ş i apia z i i , emfizesn malformativ l o b a r .
2 . Accidente: a) c o r p i s t r ă i n i a s p i r a ţ i i n c ă i l s

respiratorii; b) Intoxicaţii prin ingestîs, inhalară.

5. I n f l a m a ţ i i : a) ale c ă i l o r r e s p i r a t o r i i supe-
r i o a r e ; b) ale a r b o r e l u i t r a h e o h r o n ş i c ; e) ale p l ă m m u l u l
ş i pleurei,
3» I n s u f i c i e n ţ a r e s p i r a t o r i e acută, de cauze t o r a -
c i c e , exbrapulmonare.
1. Anomalii c o n g e n i t a l e ; a ) ale p e r e t e l u i t o -
r a c i c ; b ) ale d i a f r s g j H i l u i ţ c ) ale a p a r a t u l u i cardiovascu-
lar
2. Hyperplasia t i a u a i ^ i ä i
3. Tumori ş i h i p e r p l a z i i maligne s i t u a t e î n
mediastin*
Sînt c o n f r u n t a t e pe t a b l o u r i s l n o p t i v e a s p e c t e l e
c l i n i c e ş i anatomice ( c h i r u r g i c a l e sau n e c r o p t i c e ) cu mo-
d i f i c ă r i l e radiologico c a r a c t e r i s t i c e .
Se dau e x p l i c a ţ i i l e patogenice î n determinarea
sindromului i n s u f i c i e n ţ e i r e s p i r a t o r i i acute p e n t r u f i e -
care grup de cauza o
- 315 -

S© f a c a p r e c i e r i c r i t i c s ca p r i v i r e la aportul
ez&menului r a d i o l o g i e . -
Concluziile a c e s t u i s t a d i u pun accentul pe cea
mai s t r î n s ă colaborare î n t r e c l i n i c i l e de p e d i a t r i e ş i c h i -
n d i e ş i confirmă u t i l i t a t e a examenului r a d i o l o g i e t o r a c i c
în i n s u f i c i e n t a r e a p i r a t o r i e acută a s u g a r u l u i ca metodă
de explorare urgentă, s i t u î n d - o ca importantă, cel p u ţ i n pe
a c e l a ş i p l a n cu examenul r a d i o l o g i e din abdomenul acut a l
nou-născutului ş i s u g a r u l u i mic.

ДгЮНТ DB !>' EXA&JSî! BADIOLUGiqUE AU DIAGNOSTIC

DS L* IilSUPFISAIICE HSSPIRATOIES AIGUS DU KQUBRÏSSON

Dr.D.Liardare„ Dr.D.Begresca, D r . U . ^ a v r i l i ţ ă (co-

l e c t i v e r a d i o l o g i q u e ) , Prof.Or.Asia Chipail, Dr.
И. Bürde а в Dr. D.Mora r u , Dr. Ksriaaa Chiru (Clinique
I e t I I P e d i a t r i e ) , Dr.G.Ionescu (Clinique da Chi-
rurgie infantile)

Zi'H6pital c l i n i q u e de Fâdiaârie de Iassy

L ' i n s u f f i s a n c e r é s p i r a t o i r e aiguë ( I . R . A . ) e s t
l ' u u des syndromes d'urgence l e s plus f r é q u e n t s du nour-
rissonţ, h o s p i t a l i s é s en t o u t e s a i s o n .
L'examen r a d i o l o g i q u e thoracique, à technique
simple qui ne f a t i g u e pas l e malade e s t l a méthode dMn-
v e s t i g a t i o n l a plus e f f i c a c e p u i s q u e ' e l l e f o u r n i t l e s p r e -
miers renseigna s s a t s diagnostique e t indiqua l e s premières
аэашгеа thérapeutiques - médicales ou médico-chirurgicales,
La r é p é t i t i o n de cat exanan à de b r e f s i n t e r v a l l e s o r i e n t s
 - 315 -
correctement l a conduite thérapeutique ultérieure du p é -
diatre e t d u Chirurg l e il e n indiquent l e substrat anatoBO-
pathologique d u trouble réspiratoire„ ainsi que son é v o l u -
tion. *

Ь'étude radiologique d ' u n l o t de 50u n o u r r i s s o n s

h o s p i t a l i s é e dans l a période 1971-1972 dans l e s c l i n i q u e s
de P é d i a t r i e e t de c h i r u r g i e de l ' H ô p i t a l de P ä d i a t r i e de
Iassy avec l e syndrom de IRA, mat en évidence l ' o b l i g a t i -
v i t â de l ' e x p l o r a t i o n radiologique thoracique au moment m&ie
de l a c o n s t a t a t i o n du tableau c l i n i q u e caractéristique.

I« d i v e r s i t é des causes q u i peuvent provoquer le

syndrome d'IRA de cause thoracique chez l e n o u r r i s s o n a
é t é é t u d i é e au p o i n t de vue r a d i o - c l i n i q u e s e l o n l e schéma
suivant.
A. IRA dus a une cause pulmonaire e t de v o i e s
aériennes.
1. Anomalies c o n g é n i t a l e s du t i s s u pulmonaire
(bypoplazies e t a p l a s i a s pulmonaires,
emphysema loba i r e congénitale e t c . ) ;
2 . Accidente: a) corps é t r a n g e r s t r a c h é o b r o n -
chiques; b ) i n t o x i c a t i o n s ( i n g e s t i o n , inha-
lation, etc).
3. I n f l a m a t i o n : a ) des v o i e s r e s p i r a t o i r e s s u -
p é r i e u r e s ; b ) de l ' a r b r e trachéo-bronchique;
c) du pumon e t de l a p l e v r e .
B. IRA due â une cause t h o r a c i q u e extrapulmonaire.
1. Anomalies c o n g é n i t a l e s : a ) du p a r o i s ; b ) du
diafragme; с ) de l ' a p p a r e i l cardio-vasculaire>
 - 315 -
2 . Hyperplasie du tjïjnnua
3 . Tumeurs e t h y p e r p l a s i a s ms l i g n e 3 s i t u é s dans
l e médiastin.
On confronte s u r des t a b l e u x synoptiques l e s
a s p e c t s c l i n i q u e s e t biatomiques ( c h i r u r g i c a u x au né e r op-
t i q u e s ) avec l e s m o d i f i c a t i o n s r a d i o l o g i q u e s . On donn/j des
e x p l i c a t i o n s pathogéniquas du syndrome de IBA pour chaque
groupe de c a u s e s .
On f a i t des a p p r é c i a t i o n c r i t i q u e s concernant
l ' a p p o r t de 1'examan r a d i o l o g i q u e .
En guise de c o n c l u s i o n s , on s o u l i g n e l ' i m p o r -
tance d'une pjrmanente e t é t r o i t e c o l l a b o r a t i o n e n t r e l e
p é d i a t r e - r a d i o l o g u e - c h i r u r g i e n e t confirme l ' u t i l i t é
de l'examen r a d i o l o g i q u e t h o r a c i q u e pour l e syndrome de IRA
chez l e n o u r r i s s o n qui e s t une méthode d ' é x p l o r a t i o n d ' u r -
gence en s e s i t u a n t , comme importance au moins s u r l e mâms
plan, avec l ' e x p l o r a t i o n r a d i o l o g i q u e d ' u r g e n c e de l ' a b d o -
mène aigu chez l e nouveau-né e t l e p e t i t n o u r r i s s o n .

APQRIUI. EZAIoINARII RADIOLOGICS IN OMBLE

INSUFICIENTE RESPIRATORII ALS NOU-NASCOTULUI
PRODUSE PRIN FACTURI HAIîCBMATIVT COM GENITALI

Dr.Sabina MOrgineenu, Dr.Cornelia Horath,

stud.Mihaela Kărgineanu
C l i n i c a p e d i a t r i c ă Timişoara
A u t o r i i a r a t ă că s î n t unele i n s u f i c i e n t e r e s p i -
r a t o r i i l a nou-năacut l a care r a d i o l o g i e au g ă s i t drept
cauză un o b s t a c o l ma l f orma t i v cojwsanital,, uneoî??, e c c e s l -
 - 315 -

b i l until tratament o p e r a t o r .
P r i n t r e cauzele mecanice melform^tive d e p i s t a t e
precoce r a d i o l o g i e c i t e a z ă b s r a l a d i a f r a g . i a t i c ă congenitală
(6 c a z u r i ) , m a l f o r m a ţ i i l e de tub d i g e s t i v , ca a t r e z i a de
e s o f a g (5 c a z u r i ) , malformaţiile brohhopulmonare, agenezia
pulmonară (2 c a z u r i ) , erafizemul bulos l o b a r c o n g e n i t a l g i -
gant ( 3 c a z u r i ) , c î t ş i f o r m q ţ l i l e tumorale c h i s t i c e (3
cazuri).
Prin i c o n o g r a f i a p r e z e n t a t ă s e demonstrează că în,
aceste cazuri prin. coroborarea d a t e l o r c l i n i c e cu d a t e l e
o f e r i t e p r i n examenul r a d i o l o g i e s - a putut s t a b i l i d i a g -
n o s t i c u l ue c e r t i t u d i n e ş i s - a p u t u t a p l i c a o t e r a p i e e^eo*
vată.

L'APPORT DE L'EXAKEH RADlOLOlilQUE DA:"> CERTAIN

IîJSDFI3SENCES RESPIRATOIRES DU NOUVEAU NËB
PRODUITES PAR DES FACTEURS biAIiFORMATŒS
CONGENITAUX
Dr. Sabina liărgineanu, Dr. Corne?.ia Horath
..ihsela Margineanu
Clinique de P é d i a t r i e Timişoara

l e s auteurs montrent q u ' i l a c e r t a i n i n a u f i s s e n c e s

r é s p i r a t o i r e c chez l e nouveau née au quel r a d i o l o g i q u e usant
i l s ont trouvé comme cause un o b s t a c l e n a l f o r m a t i f congéni-
t a l quelque f o l s a c c e s s i b l e au t r a i t e m e n t o p é r a t o i r e .
Par l ' i c o n o g r a p h i e p r é s e n t é on démontré que dans ces
ces p a r l a coroboration des d a t e s c l i n i q u e s avec 1ез dates
o f e r t e s par l'éxemen r a d i o l o g i que on a pu é t a b l i r 11 diag-
n o s t i c de c e r t i t u d e e t on a pu a p p l i q u e r l a t h é r a p i e n é -
 - ?в? -
ssssaire.

KXAüENUL RADIQIÜGIG Ш UBCSHTEIE fîJăatiaATUBII

DIN STAFHiOCOCIA ШШВО-ШЛШШ. A SUGABTOJI

Dr. Vas i l « Spiaeanu, Dr.Badu Spineanu,

Dr.Ioan Andrei, Dr. Otto l e i t i

S p i t a l u l de c o p i l Oradea

S t a f i l o c o c i a p l e u r o - pulmonară a s u g a r u l u i , î n ul~
t i i a i i 4 a n i a p r e z e n t a t o f r e c v e n ţ ă medie a n u a l ă de 26 ca-
zuri d i n t o t a l u l î m b o l n ă v i r i l o r ) , ou t e n d i n ţ ă de
c r e ş t e r e ş i cu o g r a v i t a t e p a r t i c u l a r ă ( m o r t a l i t a t e a 23,5'" .
comparativ cu c e l e l a l t e v î r s t e (0,44%) ş l cu a l t e "даопЬо--
pnauaonii (9,7%)»
Deşi a r e p r e z e n t a t n u n a ! 2,6% d i n t o t a l u l pneumo-
p a t i i l o r a c u t e , ea a dat n a i multe ş i mai Impresionante
c o m p l i c a ţ i i mecanice d i s p n e i z a n t e t de» răspunzătoare de mor-
t a l i t a t e a b o l n a v i l o r cu v î x s t ă peste 2 luni..
La examenul r a d i o l o g i e sm î n t î l n i t mai r a r î n -
treaga t r i a d ă c l a s i c ă r a d i o l o g i c ^ . I n l i p s a e i , existenţa
p l e u r e z i e i ş l a bronhopneumoniel c o n f l u e n t e , ne-a a j u t a t
l a d i a g n o s t i c . E x i s t e n ţ a b u l e l o r e s t e semnul r a d i o l o g i c
c e l mai c a r a c t e r i s t i c .
Accidentele de i n s u f i c i e n ţ ă r e s p i r a t o r i e acută

au f o s t produse î n ordinea f r e c v e n ţ e i de: p i o t o r b x u l t o -

t a l , pneumotoracele spontan s u f o c a n t ş i piopneumotorace-
l e , bula g i g a n t ă s a u s i s t e m u l p o l i b u l o s e x t e n s i v , pneuEO-
n s d i a s t i n u l , abcesele î n vomioâ, p i o p e r i c a r d u l . Cele mai
dramatice au f o s t cele cu r e v ă r s a t a e r i a n i n t r a t o r a c i c .
 .. 368 »

Simptomatologia e l i n i c ă ş i de l a b o r a t o r f i i n d
s ă r a c e , examenul r a d i o l o g i e î ş i p ă s t r e a z ă importanta pe
t o a t ă d u r a t a b e l i i , aceasta c r o s c î n d la a p a r i ţ i a acciden-
t e l o r d i s p n s l z a n t o . I n aceste c a z u r i pa l î s g ă a e p a c t u l
g l o b a l a l m o d i f i c ă r i l o r radiologic® t a r a t ă s u b s t r a t u l ac»
c i d e n t u l u i , u n s o r i mecanismul p r o d u c e r i i s a l e ş i a p o i evo-
l u ţ i a a c e s t u i a . Unele forme, ce de exemplu pnoumomediasti-
nul l o c a l i z a t ş i mai a l e s e x i s t e n ţ a • bulelor î n parenchim,
s î n t o expresie pur r a d i o l o g i c ă .
d e s e o r i i n d i c ă momentul,optim a l i n t e r v e n ţ i e i
t e r a p e u t i c e ş i u n e o r i c h i a r metoda.
După t r a t a m e n t u l de u r g e n ţ ă , examenul r a d i o l o g i e
a r a t ă s f i c i e n ţ a decompresiune!, r e v e n i r e a m e d i a s t i n u l u i ş i
s t a r e a exactă a t u t u r o r l e z i u n i l o r .

ASPfiCTUL, RADIOLOGIC Al fÄBU^ATIILQH PfiOVOCATS

DS I^TOJCICAÎII OU EBiaOi. LA COPII
Or.Bâla Joremiâs, Or. J<5zsef Csidey ş i Lr.
Ibolya L. Вбзу
C l i n i c a de P e d i a t r i e I g . Mureş

Fe cele 43 de c a z u r i de i n t o x i c a ţ i i cu p e t r o l ş i
d e r i v a ţ i i n t e r n a t e î n c l i n i c a n o a s t r ă î n perioada a n i l o r
lÇjol—1970, I n c i d e n ţ a pneumopatiilor r a d i o l o g i e d e c e l a b i l e
a f o s t de 54,1%, Handanentul r a d i o g r a f i i l o r în ceea ce pri-
v e ş t e descoperirea c e l o r mai f i n e m o d i f i c ă r i pulmonare, mal
cu seamă î n primele ora după i n t o x i c a ţ i e , e s t e de 3 o r i mal
bun d e c î t a l r a d i o s o o p l i l o r .
Numărul pn9umopatiilor d e s c o p e r i t e r a d i o l o g i c era
 -315-
cu 100% mai шаге, d e c î t a c a z u r i l o r cars au prezentat я-inr.
tomele c l i n i c e precoce a l e pneumopatiei.
Analizînd t a b l o u l r a d i o l o g i c , am g ă s i t elemen-
t e I d e n t i c e cu cele d e s c r i s e i c general p e n t r u plQurc—pneu-
mopatiile a c u t e de natură i n f e c ţ i o a s â .
Incidenţa pneumopatiilor era mai f r e c v e n t ă în
grupa v î r s t e l o r 1 - 3 a n i .
o b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e s u b l i n i a z ă importanţa i n -
v e s t i g a ţ i e i radiografi'ce c h i a r î n momentul i n t e r n ă r i i , mai
cu seamă î n cazul i n t o x i c a ţ i i l o r oli&osimptomstice.

ASSOIE PARTICULARE IN HEMOPTIZIA LA COPII

Eraf.Dr.Gh,Uoldiş, Dr.V.Bucşa, Dr.S.Georgescu,

D r . S t e l u ţ a Cărnaru

C l i n i c a p e d i a t r i e Funde n i - Buer, r e ş t i

Emisiunea de s î n g s d i n c ă i l e r e s p i r a t o r i i e s t e
c o n s i d e r a t ă de p r i n c i p i u ca un semn r e v e l a t o r a l unei s u -
f e r i n ţ e pulmonare. Sa r e p r e z i n t ă o c u r g e n ţ ă de diagnostic
ş i t r a t a m e n t , p r i n aceea că poate revela a f e c ţ i u n i gene-
r a l i z a t e cu prognostic n e f a v o r a b i l .
I n c a z u l unei h e m o p t i z i i l a c o p i l , exaaenul ra-
d i o l o g i e r e p r e z i n t ă o u r g e n ţ ă , deoarece e v i d e n ţ i e r e a unor
m o d i f i c ă r i pulmonare pot f i sugestiva asupra cauzei hemopti-
ziei.
I n l u c r a r e a p r e z e n t ă a u t o r i i doresc să precizeze
aportul i n v e s t i g a ţ i e i pulmonare de urgenţă p e n t r u s t a b i -
l i r e a d i a g n o s t i c u l u i î n una d i n t r e cauzele p a r t i c u l a r e ale
hemoptiziei l a c o p i l ş l «пиша î n hemesideî-oze pulmonară
 - 37o -
i d i o p a t i c ă (НИ), a f e c ţ i u n e mai r a r ă , dar de g r a v i t a t e
deosebită.
I n Clinica p e d i a t r i e Fundeni,. Bucureşti, între
a n i i 1953 ş i 1972, au f o s t i n t e r n a ţ i 21 c o p i l cu H P I , d i n t e e
care -12 au p r e z e n t a t hemoptizie.
Imaginile r a d i o g r a f i c e de p e t e opace mari, de
aspect f l o c o n o s , l o c a l i z a t o , de o b i c e i b i l a t e r a l , cu p r e -
zenţa sau nu a unei pneumopatii i n t e r s t i ţ i a l a , f i n g r a n u l ä -
r e , f ă r ă moâi£icări a l e volumului c a r d i a c , r e p r e z i n t ă un
aspect r a d i o l o g i o c a r a c t e r i s t i c . E l s e î n t î l n e ş t e obişnuit,
î n h e m o p t i z i i l e , f i e de debut, f i e de a c u t i z a r e , î n evolu-
ţ i a unei hemosideroze pulmonare i d i o p a t i c e . Tot a t i t de
c a r a c t e r i s t i c ă e s t e ş i d i s p a r i ţ i a î n d e c u r s de c i t e v a zi-
le, a opacităţilor alveolare.
Diagnosticul de c e r t i t u d i n e s e va obţine p r i n
coroborarea cu d a t j l e c l i n i c e ş i de l a b o r a t o r .

Primul examen r a d i o l o g i e a r e î n orice caz r o s -

t u l de a d i r i j a i n v e s t i g a ţ i a u l t e r i o a r ă ş i t r a t a m e n t u l î n
d i r e c ţ i a HPI.

ASPECTS PARTICULIERS DE LA HElîQHHISIB CHEZ

IES ENFANTS

Prof . D r . S i . G o l d i ş , Dr.V.Bucşa, Dr. S. Georges cu,

Br. S t e l u ţ a Cărnaru
La Clinique de P é d i a t r i e Fuxtâeni - Bucarest

L'émission de sang des voie3 r e s p i r a t o i r e s e s t con-

s i d é r é e p a r p r i n c i p e comme un signe r é v é l a t e u r d'une s o u f -
f r a n c e pulmonaire. E l l e r e p r é s e n t e une urgence dm diagnos-
 - 315 -
tiqua e t du t r a i t e m e n t , рэ^-ce q u ' e l l e peut r é v e l e r des a f -
f e c t i o n s g é n é r a l i s é e s au prognostique non f a v o r a b l e .
Dans un cas d'Sémopthiaie chez un e n f a n t , l ' e x -
amen radiologique r e p r é s e n t e uns urgence parce que l a mise
an e v i d e n c e i a e e d i a t e de ces causes peut ê t r e r é v é l a t r i c e
d'une maladie ibmédiate t r a i t a b l e .
Les a u t e u r s du présent ouvrage veulent p r é c i s a i
l ' a p p o r t de l ' i n v e s t i g a t i o n pulmonaire d'urgence pour é t a -
b l i r l e d i a g n o s t i c d'une des causes p a r t i c u l i è r e s de l a
h ô o o p t h l s i e de l ' e n f a n t - l a hémosideroafe pulmonaire i d l o -
patique ( Н И ) , a f f e c t i o n p l u t ô t r a r e mais d'une g r a v i t é
exceptionnelle.
Dans l a Clinique de P é d i a t r i e Fundeni - Bucarest
de 1953 - a 1972 ont é t é soignés 21 e n f a n t s avec H. F. I .
Parmi eux 12 ont p r é s e n t é une h é n o p t h i s i e .
Les images radiographiqnes c a r a c t é r i s t i q u e sont
r e p r é s e n t é e s par des t a c h e s floconneuses, b i l a t é r a l e s a s s o -
c i é e s à une Pneumopathie i n t e r s t i t i e l l e , d ' a s p e c t g r a n u l a i r e ,
sans m o d i f i c a t i o n s du volume du coeur.
CesJUuges c a r a c t é r i s e n t l e s phases de début ou
d ' a c c u t i s a t i o n de la H . P . I . Spécifique e s t en m8œe temps
l a d i s p a r i t i o n des o p p a c i t é s a l v e o l a i r e s après un d é l a i de
quelques j o u r s ,
'Le d i a g n o s t i q u e s e r r a obtenu p a r la corroboration
avec l e s donnés c l i n i q u e s e t biologiques.
Le premier examen radiographlque a l e r d l e de

d i r i g e r l e s investigation u l t é r i e u r e s e t le traitement vers

la K.P.Î.
 372

TCYPT.NBIWRT FIAÛÏOIIQÛIOA LA С О Ш > I N UttBLB TÜLBUBABI

its VBR.TILATIB НШШШАВА Н И Н OBSTACOL BBOTFSIC

iMSPiHAToa
Dr. Sabine Hărglneanu

C l i n i c a p e d i a t r i c ă Timişoara

Se as?ată că t u l b u r ă r i l e de v e n t i l a ţ i e pulmonară
la c o p i l p r i n obstacol bronşie i n s p i r a t o r nu s î n t p e r c e p -
t i b i l e pe plan c l i n i c d e c î t a t u n c i c î n d ele a t i n g o o a r e -
care importantă. Un mare număr d i n t r e e l e rămîn ne a c c e s i b i -
l e g i s î n t descoperita numai la examenul r a d i o l o g i e .
Se p r e z i n t ă 5 c a z u r i la care numai p r i n examenul
r a d i o l o g i e s - a c o n s t a t a t prezenta p r o c e s u l u i a t e l e c t a t i c
care d e ş i era f o a r t e e x t i n s nu a produs n i c i o simptomato-
logie c l i n i c ă r e v e l a t o a r e a a c e s t e i t u l b u r ă r i a v e n t i l a -
ţiei.
Examenul r a d i o s c o p i e ş i r a d i o g r a f i e a s o c i a t su
bronhografia au a j u t a t l a s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i ş i l a
urmărirea e v o l u ţ i e i după i n s t i t u i r e a t e r a p e u t i c i i corespun-
zătoare .

b'SÏELQBATION SADIOLO&IQUB CHEZ L'BNÎANT

DANS GEBTAIH ÏEBTUBBATIONS DS LA VENTILATION
НШ1ША1ВВ Plfi XI1 O B S T A C L E BEONCHIQUB
IHSFUUTOISB

Dr. Sabina Uirgineanu

Clinique de P é d i a t r i e Timişoara
Las auteurs p r é s e n t e n t 5 cas ou seulement l ' â x a n e a
radiologique on a pu c o n s t a t e r l a présence du p r o c e s s u s
 • 373

a t é l a c t a t i q œ qui é t a i t t i e n que t r è s etendu n ' a pas pu

pouvoir p r o d u i s auqu'une simptomatologie clinique révéla~
t o i r e de c e t t e p e r t u r b a t i o n de l s v e n t i l a t i o n , pulmonaire.
b' éxaman r a d i o l o g i q u e : radioscopie e t la r a d i o -
graphie a s s o c i é avec l a bronnugraphie avec lipyodol ont
aidé a s u i v r e l ' é v o l u t i o n sprés l ' i n s t i t u t i o n de l a t h é -
r a p i e adecquée.

СШ&ШЕВЛТИ ASUPEA ВХАШШ1Д1 RADIOLOGIC

ОБ URGBNTA Iff OBSTRÜCTIILE BHONSIGB Ей1й
COBFl STRĂINI

Dr. Bidvan Peuzi, Dr. Vas l i e Bălănescu

S p i t a l u l Constanţa

O b s t r u c ţ i i l e bronşice p r i n c o r p i s t r ă i n i la c o p i i
s î n t unele d i n cele mal dramatice c a z u r i care vin la exa-
menul. r a d i o l o g i e . Dispneea impresionantă a c o p i l u l u i s u -
f e r i n d , î n t r e r u p t ă d i n cînd î n cînd de t u s e , imprimă o a l e r -
t ă m&cimă r e z o l v ă r i i c a z u l u i .
Anamneză nu conduce de cele mai multe o r i spre
d i a g r - c s t i c u l pcezuaptiv. Diagnosticul e s t e e l « s i greu î n
cazul i n h a l ă r i i de c o r p i s t r ă i n i t r a n s p a r e n ţ i l a raze X.
EraHanul r a d i o l o g i e aduce un a p o r t important î n
aceste c a z u r i deeelînd a t e l e c t a z i a produsă de o b s t r u c ţ i a
segmentului bronhie a f e c t a t . S î n t p r e z e n t a t e aspectele r a -
diologice a două c a z u r i de c o p i i miei care au i n h a l a t : unul
un sîmbure de dovleac, i a r a l d o i l e a un s im'oure da f l o a r e a
s o a r e l u i , eu l s a g l n i r a d i o l o g i c e c a r a c t e r i s t i c e .
 - 374 ~

CONSIDERATIONS SUB L'EXAMEN RADIOLOGIQUE D'URGEflCB

DANS £ES OBSTRUCTIONS BRONCHIQUE PAR CORK ETRAniiiaiBS

E&.Eldvan Feuzi,, Dr. V e s i l e Bălăneseu

L ' h ô p i t a l Constanta

Les o b s t r u c t i o n s bronchiques p a r corps é t r a n g e r s

cont; l e s plus dramatiques des езв q u i viennent a l'examen
i-adiologique.
La dispnée impressionante de l ' e n f a n t s o u f f r a n t ,
interrompue de toux, imprise une a l i e r t e maxime à l a s o l u -
t i o n du cas»
L'anamnése ne conduit p a s , dans l e s p l u s i e u r s
f o i s , v e r s l e d i a g n o s t i c präsumtive. Le d i a g n o s t i c e s t
plus d i f f i c i l e dans l e s саз d ' i n h a l a t i o n des corps é t r a n g e r s
t r a n s p a r e n t s aux rayon X.
L'examen r a d i o l o g i e apport uns c o n t r i b u t i o n im-
p o r t a n t e dans cea c a s , en d é c é l a n t 1 " a t e l e c t a s i s p r o d u i t e
par l ' o b s t r u c t i o n du segment bronchique a f f e c t é .
Nous p r é s e n t e r o n s l e s cas des deux p e t i t e s e n -
f a n t s qui ont i n h a l é : l ' u n un noyau de courge e t l e deux-
ième un noyau de t o u r n e s o l , avec des images c a r a c t é r l s
tiques.

RADIODIAGNOSTICUL BMIPIZEMULUI PULMONAR üULOS

LA NGU-fiASCUÏ SI SUGARUL MIC
Dr.Z.Fruchter, Dr.ISelania Spodheim, Dr. C r i s t i n a
Vaslliu
S e r v i c i u , i. d i o l o g i e , S p i t a l u l c e n t r a l de c o p i i
"Gr.Axoxandreacu" B u c u r e ş t i
I n cadrul sindromului de i n s u f i c i e n ţ ă r e s p i r a t o r i »
 - 315 ~
gravă, i a perioada n e c - ş i p s r i n a t s l ă , emfizemul pulmonar
b u l o s , l o c a l i z a t l a un s i n g u r lob sau cuprinzând on pltuuin
î n t o t a l i t a t e , r e p r e z i n t ă o urgenţă de d i a g n o s t i c ş i t r a -
tament.
Se p r e z i n t ă q3pectele r a d i o l o g l c e a patru c a -
zuri de emfizea pulmonar bulos, gigant, d i n t r e care două
cu s u p r a v i e ţ u i r e p o s t o p e r a t o r i e (lobectomie), unul î n p e -
rioada n s o n a t a l ă cu e x i t u s postoperator (pneumectomie) ş i
unul n e o p e r a t . , .
Se d i s c u t ă d i a g n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l în s p e c i a l
cu hernia d l a f r a g m a t i c ă congenitală.

BADIODIAGHQSTIC DB L'ElffiiïSEMa HJLMMAIEE

ÛUIIEUÏ CHEZ L S NOTOBAÜ-NB E I £ B JESTIT

NODBSISSOa.

Dr. Z.Trucärter, Dr. felania Spodheis, Dr.

Griatina Vasiliu
Service de Hsdiologie, Hôpital c e n t r a l d ' e n f a n t s
"Sr. Alexandrescu" Bucarest

Dens l e cadre du syndrome d ' i n s u f f i s a n c e r e s p i -

r a t o i r e g r a v e , durant l a période néo- e t p é r l - n a t a l e ,
l'euphysâme pulmonaire buleux, s o i t l o c a l i s é dans un s e u l
lobe, s o i t englobant un pouiaon t o u t e n t i e r , représente une
urgence de d i a g n o s t i c e t de t r a i t e m e n t .
On présente l e s a s p e c t s r a d i o l o g i q u e s de quatre
cas avec empïqrséoe pulmonaire buleux, g é a n t , dont deux
avec s u r v i e post-opératoi-L^e (lobectomie), un durant l a
période n é o - n a t a l e avec e x i t u s p o s t - o p é r a t o i r e (pneumec-
 - 376 ~
t e n i e ) e t un. cas non-opéré.
On d i s c u t e l e d i a g n o s t i c d i f f é r e n t i e l s p é c i a l e -
ment avec l a hernie diaphragmatique c o n g é n i t a l e .

EIPSRGLAHIIAII EüiOASJS FULMONAHE LA COEIL

Ds, Sabina Margine anu. Dr. P. Petrescu,

stud.Uîihaela Ißrgineanu

Clinica p e d i a t r i c ă (Timişoara

H i p e r c l a r i t ă ţ i l e buloase pulmonare s î n t mai f r e c -

vente l a c o p i l u l mic ş i e l e pot s u r v e n i î n c u r s u l u n e i s e -
r i i de a f e c ţ i u n i pulmonare acute sau c r o n i c e , dar c e l e mal
f r e c v e n t e cazuri ş l oz e v o l u ţ i e gravă a u t o r i i l e - a u o b s e r v a t
în c u r s u l pneumoniei s t - i f l l o c o c l c e l a v î r s t a de s u g a r .
Fe un s t u d i a s t a t i s t i c pe б a n i a u t o r i i a r a t ă că
l a sugar d e t e r m i n ă r i l e pleuro-pulmonare au l u a t î n mare a s -
p e c t u l t i p i c de s t a f i l o c o c i e buloasă. Jumătate d i n a c e s t e a
3-su complicat cu pneumotoraxul simplu sau cu supapă.
Alături de d a t e l e c l i n i c e ş l de l a b o r a t o r , e x p l o -
r a r e a r a d i o l o g i c s a f o s t de s a r e a j u t o r pentru s t a b i l i r e a
d i a g n o s t i c u l u i , a c o m p l i c a ţ i i l o r p l e u r a l e ş i pentru urmă-
rirea apariţiei ş i evoluţiei h i p e r c l a r l t ă ţ i l o r buloase.

LBS HXPSRCLARITâES BUL2USES PUUIONAIBES

CH8Z L'ENFANT
Br. Sabina Margineaau. Dr. P F e t r e s c u
s t u d . Billige l a Kărgine anu
Clinique de BSdigtrie Timişoara
Dans un étude s t a t i s t i q u e de 6 ans l e s a u t e u r s
 - 377 ~

montrent que chez l e s n o u r r i s s o n s l e s d e t e r m i n a t i o n s p l e u r o -

pulmonairee o n t p r i s l ' a s p e c t t i p l q u e de l a a t a f i l o c o c i e
buleuse. La m o i t i é de ces сав ont é t é compliqué avec l e
meumotorax simple ou avec supape ou avec l e piopneumotorax.
A c d t é â&à d a t e s c l i n i q u e e t de l a b o r a t o i r e l ' e x -
p l o r a t i o n r a d i o l o g i q u e a é t é d ' u n grand a i d e pour l ' é t a b l i s -
amant du d i a g n o s t i c , pour l e s complications p l e u r a l e s e t
pour s u i v r e l ' a p p a r i t i o n e t l ' é v o l u t i o n des b y p e r c l a r i t é e e
b u l e u s e s , b i e n que pour la guérlson d é f i n i t i v e du processus
s t a f l l o c o c i q u e pleoro-pulmonaire.

APUETUL ВХАЫЕИШШ RADIOLOGIC Ьч ЙТАВ1ЫЙЕА

STIOLOGIEI EBBICABDITEI ACUTE НШШЦУВ
LA CQPIL
Dr. Sabina Mărgineanu. СоАС. Dr, L. Masca Ciobanu
s t u d . Mihaela liărgineanu •
C l i n i c a P e d i a t r i c ă Timişoara

A u t o r i i I n s i s t ă asupra d i f i c u l t ă ţ i l o r întîlnite
în afirmarea diagnosticului e t i o l o g i c în p e r i c a r d i t e l e
acute p r i m i t i v e l a c o p i l .
Bl a r a t ă a p o r t u l examenului r a d i o l o g i e î n c a z u r i l e
î n care b o l n a v i i a î n t s u p u ş i de l a început hormonoterapiei.
I n c a z u r i l e s t u d i a t e , examenul r a d i o l o g i c a r e -
p r e z e n t a t un s p r i j i n important î n s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i
precoce, a d i a g n o s t i c u l u i d i f e r e n ţ i a l î n t r e p e r i c a r d i t a
acută p r i m i t i v ă reumatismală, v i r o t i o ă ş i p e r i c a r d i t a t u -
berculoasă»
 - 378 ~

L' АНЮШ) CS L'I£Ui£EH HADIOLOGIQUE £OQH EXABLIB

It* ÄTIOLOGIE IES HÜ2ICAÄDITES fiHMITIVES
CHEZ LES ENÏANTS
fir.Sattna Margineжач, Conf .Dr. I», Masca Ciobanu
stîTd.Mifcaela Uärginesau
Clinique de P ä d i a t r i e Tlo-içoara

ï e a auteurs i n ? l a t e n t sur l e s d i f f i c u l t i e s rencon-

trés dans 1« a f f i r m a t i o n du d i a g n o s t i c é t i o l o g l q u e dans
l e s p é r l c a r d i t e s aiguës primitives chez l ' a n f a n t .
Sans l e s cas é t u d i e s l'éxamea radiologique a r e -
présenté une aide important pour é t a b l i r le d i a g n o s t i c
precoce, le diagnostic d i f f é r e n t i e l e n t r e la p é r i c a r d i t e
aiguë p r i m i t i v e rhumatismale, v i r o t i q u s e t d ' a u t r e p a r t
avec l a p é r i c a r d i t e t b c .

AfOHïUïi SADIOCUiSIiA'i'OGBAFIEl 1H SIUDIBL

VABSATÜHU GBAVE LA SUGAB

Cont. Dr. Corse l i u Butnaru, Dr. Dan Юге .en

Clinica radiologlcÊ S p i t a l u l yundwii
Studiul radiocinematografic a l v ă r s ă t u r i l o r grave
apă;:ute l a un sugar ş i r e z i s t e n t e ' l a t e r a p e u t i c ă a permis
să se evidentlese mecanismul r a f l e z a l a c e s t e i a , pornind
de l a un r e f l e x v i c i o s plecînd de la regiunea posterioare,
a f o m i x u l u i g a s t r i c . Coroborarea t e r a p e u t i c i i cu schimba-
rea p o z i ţ i e i sugarului după supt, a ameliorat mult s i t u a -
ţ i a care a l t e o r i a devenit normală.
 » 379 -

V АРКЖТ DB LA НАВЮ-йШтТОйЕАШГЕ A L'isTUDE

DES VOlîISSEMSITS GRAVES. DU aOURRISSON

Conf.Dr, Corneliu Butnaru, Dr.Dan äüLrescu

Clinique r a d i o l o g i q u e l ' H ô p i t a l ï u a d e n i '

Bucarest

L ' é t u d e radio-cinématographique des vomissamenta

graves survenus chez un n o u r r i s s o n e t r é s i s t a n t s à la
thérapeutique a permis de m e t t r e en évidence l e u r mécanisme
r é f l e x e , qui repose sur un r é f l e x e vicieux ayant зоп p o i n t
de départ dans la région p o s t é r i e u r e du c u l - d e - s a c gas-
t r i q u e , La c o r r o b o r a t i o n de l s thérapeutique par le chan-
gement de l a p o s i t i o n du n o u r r i s s o n après la t é t é e y an
grande mesure amélioré l a s i t u a t i o n , qui en d ' a u t r e s cas
e s t redevenue normale.

ÏAL0AB3A SI LDIITBIE DIAGNOSTICULUI RADIOLOGIC

CU CONTRAST NATURAL, IN IïïVAGINATIA ACUTA IN-
TESTINALA LA SUGAH.STUDIU ES &i CAZURI

Dr. Z. F r a c h t e r , Dr. L l l l s n a Eaăchescu

. S e r v i c i u l r a d i o l o g i e S p i t a l u l c e n t r a l de c o p i l
"Gr. Alexandrescu" Bucureşti

Bantru d i a g n o s t i c u l de urgenţă a i n v a g i n a ţ i e i i n -
t e s t i n a l e s e impune cu n e c e s i t a t e i n t e r p r e t a r e a aspectu-
l u i r a d i o l o g i e a l abdomenului f ă r ă s u b s t a n ţ ă de c o n t r a s t ,
î n c o r e l a ţ i e cu expresia c l i n i c ă a i n v e g i n a ţ i e i Î s sugar
ş i c o p i l u l mic (pînă l a 2 a n i ) .
Canoscînd f i z i o p s t o l o g i a i n v s i ţ i n a ţ i e i i n t e s t i n s -
 - 38o -

l e aoute, в c ă r e i l o c a l i z a r e î n p e s t e 90% din c a ş u r i s e

g ă s e ş t e î n regiunea i l e o o e c e l ă , s e î n ţ e l e g e uşor eă expre-
s i a r a d i o l o g l c ă a a c e s t e i a e s t e compusă d i n două elemente:
1) a s p e c t u l de o c l u z i e l o c a l i z a t ă de r e g u l ă în
regiunea l l e o n u l u i t e r m i n a l ş i
2 ) colonul nepneumatizat, î n s p e c i a l l i p s a pneu-
m s t i a ă r i l cecului î n f o s a ü i a c a d r e a p t ă .
S t a i i i r - i d o s a r e l e radio l o g i c e в 64 de c a z u r i de
i n v a g i m ţ i e i n t e s t i n a l ă acută l a s u g e r i ş i c o p i i m i c i , an
constatat că îm marea m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r e x i s t ă p o s i -
b i l i t a t e a s t a b i l i r i i unul d i a g n o s t i o c o r e c t de i n v a g i o a ţ i e
c h i a r î n a i n t e de e f e c t u a r e a l r l g o s c o p i e i i n d i c a t e .
Cu t o a t e a c e s t e a , i n d i c a ţ i a unei i r i g o s c o p i l
rămîne o b l i g a t o r i e , uriaărindu-se un scop dublu: 1) l o c a l i -
zarea p r e c i s ă a c a p ă t u l u i invsgi n a ţ i e i In lume n u l c o l i c , ş l
2 ) e f e c t u a r e a unor t e n t a t i v e de dezinvaglnare I r i g o s c o p l c ă ,
evitîndu-se actul operator.

LA VALEUR ST LES LIMITES DU DIAGNOSTIC RADIO-

LOGIQUE Л CONTRASTE NATUREL, DAaS L'INVAGINATION
1иТ23Т1МА13 AIGUS CHEZ LE NOURRISSON ; STÜDE SUR
6% CAS

D r . Z . ï r u c h t a r , D r . L i l i a n s Enăchescu
Service de Radiologie de l ' H ô p i t a l c e n t r a l d ' e n -
f a n t s "Gr. Alexandres eu" Bucarest

ï b u r d i a g n o s t i q u e r d'urgancs l ' i n v a g i n a t i o n i n t e s -
t i n a l e i l s'impose nécessairement d ' i n t e r p r é t e r l ' a s p e c t
radiologique de l'abdomen sans substance de c o n t r a s t e , en
 -i 381 -
corrélation, avec l ' e x p r e e a i a n a l i n i q u e d» l ' i n v a g i n a t i o n
chez l e n o u r r i s s o n « t l e p e t i c e n f a n t ( j u s q u ' à l ' t g e de
2 ans).
Connaissant l a Physiopathologie de l ' i n v a g i n a -
t i o n i n t e s t i n a l e aiguë, dont l a l o c a l i s a t i o n dans plus de»
90$ des cas s e s i t u é dans l a r é g i o n i l é o - c a e c o l s , on com-
prend aisément que l ' e x p r e s s i o n r a d i o l o g i q u e de c e t t e
dernière e s t formée de deux é l é m e n t s :
1) L ' a s p e c t d ' o c c l u s i o n l o c a l i s é d ' h a b i t u d e dans
l a région de l ' i l é o n terminal e t
2) Le côlon n o n - p n e u a a t i s é , spécialement l ' a b -
sence de Pneumatisation du caecum dans la f o s s e i l i a q u e
droite.
En é t u d i a n t l e s d o s s i e r s r a d l o l o g i q u e a de 64 cas
d ' i n v a g i n a t i o n i n t e s t i n a l e . a i g o f chez l e s n o u r r i s s o n e t
l e s p e t i t s e n f a n t s , nous avons c o n s t a t é que dans l a grande
m a j o r i t é des c a s i l e x i s t e l a p o s s i b i l i t é d ' é t a b l i r un
d i a g n o s t i c c o r r e c t d ' i n v a g i n a t i o n avant même d ' e f f e c t u e r
l ' i r r i g o s c o p i e Indiquée.
* a l g r é cela l ' i n d i c a t i o n d'une i r r i g o s c o p i a
demeure o b l i g a t o i r e , le b u t p o u r s u i v i y é t a n t doubla :
1) l a l o c a l i s a t i o n p r é c i s e de l ' e x t r é m i t é de l ' i n v a g i n a -
t i o n dans l e lumen o61içjue, e t 2 ) l ' e x é c u t i o n de t e n t a t i v e s
de d é s i n v a g i n a t i o n l r r i g o s c o p i q u e , en é v i t a n t l ' a c t e c h i -
rurgical.
 = 502 •*•

ЕХДЫЕН HAOIQIsQGIQpB D'URGENCE EH GAS D'AIRESIE

OESOÏHAGIENwE CHEZ LE IÏOWEAU-K®
Dr. I.Delov
Faculté ds jüädacJ.nSs ELovdiv, Bulgarie
Chaire a s Radiologia

TJ'auteur p r é s e n t e des daanéss générales du diagnoa

t i c r a d i o l o g i c s de l ' g t r é s i e c o n g é n i t a l e de l'oesophage
e t une c l a s s i f i c a t i o n de c e t t e anomalie du t a b s d i g e s t i f .
I l souligne l ' i m p o r t a n c e de l'ésomen radiologique dans des
cas s i m i l a i r e s e t 11 d é c r i t la méthode d ' e x p l o r a t i o n avec
quelques d é t a i l s p r a t i q u e s .

L'auteur anaJyse rsdiologiquement 16 сна d ' a t r é s i e

congénitale de l'oesophage avec ou s a n s f i s t u l e t r a c h é o -
oesophagienneg examinés en c o n d i t i o n d'urgence.

PROBLEME СЫЙ1С0-2Л DIOLOGIGE IN TULBURĂRILE

DS DEGLUïIïIE PRIN INCOQBDuNAHE IDIQîATICÂ
LA SUGAR
Bref .Dr.Gh.Goidie, Dr. V. Bucşa, Dr. S. Georges cu., Dr» У.
Roşouleţ, Dr.Vl.flfthăilescu
Clinica de p e d i a t r i e puadeni Bucureşti
A u t o r i i p r e z i n t ă valoarea i n v e s t i g a ţ i e i radiologic®
de urgenţă în t u l b u r ă r i l e de d e g l u t i ţ i e la prematur ş i
s u g a r . Se a r a t ă t e h n i c a i n v e s t i g ă r i i cu s u b s t a n ţ ă opacă a
d s g l u t i ţ i e i , caxe e v i d e n ţ i a z ă d i v e r s e l e f a z e a l e d e g l u t i -
ţ î e i , pune î n ovldenţă e v e n t r a l e l o malformaţii a l e t r s c t u -
l u i e e r o - d i g e s t î v ş i r e l e v ă p r e z e n ţ a t u l b u r ă r i l o r de d e g f e -
 ta 3 0 3 CD

t i . ţ i e p r i m i t i v e sau secundare. In incoordinarea i d i o p a t i c ă

examenul r a d i o l o g i e e v i d e n ţ i a ză r a f l u a r e ч nazale, a su&stsu—
ţ e i opacso p r e l u n g i r e a t i m p u l u i de evacuare b u c o - f a r i n g i a n ,
precum s i e v e n t u a l e l e l e z i u n i secundare a l e parenchisiului
pulmonar.
I n Clinica de P e d i a t r i e Eundeni au f o s t s t u d i a ţ i
p r i n a c e s t e i n v e s t i g a ţ i i r a d i o l o g i c e , 24 s u g a r i avind
v î r s t a î n t r e 9 z i l e ş i 13 l u n i cu t u l b u r ă r i de d e g l u t i ţ i e .
La 19 s u g a r i , î n t r e 8 l u n i ş i 13 l u n i , altera-
rea icacanismului d e g l u t i ţ i e i a f o s t secundară unor cauze
locale b u c o - f a r i n g i e n s sau unor s t ă r i t o x i i n f e c ţ i o s s e g r a -
ve, i a r l a 5 s u g a r i , î n t r e 9 z i l e ş i 4 l u n i , s - a c o n s t a t a t
o incoordonare p r i m i t i v ă i d i o p a t i c ă a d e g l u t i ţ i e i .
Bate accentuată importanţa i n v e s t i g ă r i i , r a d i o -
grafie® de u r g e n ţ ă a t î t p e n t r u diegnos t i c u l t i p u l u i âis--
f a g i c f a r i n g i a n ni d e g l u t i ţ i e i ş i a l pneumopatiilor secun-
darăm c î t ş i p e n t r u i n s t i t u i r e a unei a t i t u d i n i terapeuti-
ca de u r g e n ţ ă , în f u n a ţ i e de s u b s t r a t u l c a r s a l t e r e a z ă IES-
caniamul d e g l u t i ţ i e i .

EBQtf&SHES CLIHICO.R^aiOLCOiqjUES DAUS ISS

TROUBLES DB LA DËGLUÏITIOK PAH L' INCOORDINATION
ПИОРАТХцШ; CHEZ LG3 NOURRISSONS
Prof . B r . Gh. C-oldig, Dr. V. Bucşa. Dr.S.Georgeseu,
Dr.VoRoşculsţ, Di*. I . Popas cu, Dr. Vl.Mihăilescu
La Clinique de P é d i a t r i e rundeni Bucarest

Les auteurs p r d â e n t e n t l a valeuä de l 1 i n v e s t i g a -

t i o n r a d i o l o g i q u a d'urgence dans l a s t r o u b l e s ds la dé-
g l u t i t i o n r chez l e s prématurés o t l e s nourï-issons dans
 = 384- «

Ie pre:siал? t r i n s n o n . da montre Ie technique de l ' i n v e s t i -

gation du mécanisme i e l a d é g l u t i t i o n par l a substance
opaque, qui relève l e s phase в de l a d é g l u t i t i o n , e t met an
évidence s o i t l e s malformations du t r a c t u s a e r o - d i g e s t i f ,
s o i t l a présence des t r o u b l e s de l a d é g l u t i t i o n p r i m i t i v e
ou sécondaire. Dans l e s cases d ' i n c o o r d i n a t i o n s i d i o p a -
t i q u s s l'éxamen radiologique permet à mettre en évidence
l e refloumant de l a substance radioopaque dans l e s c a v i t é s
n a s a l e s , le prolongement du tempjd'évacuation de l a bouche
e t du pharinx e t les l é s i o n s secondaires du parenchime pul»
monaire,
Dans la Clinique de P é d i a t r i e Funden:' (Bucarest)
l e s auteurs é t u d i e n t par ces i n v e s t i g a t i o n r a d i o l o g i q u e s
24 prématurés e t n o u r r i s s o n s , s l ' â g e e n t r e 9 j o u r s e t 13
mois avec des t r o u b l e s de l a d é g l u t i t i o n .
Chez; 19 cas, entre 8 mois e t 13 mois l ' a l t é r a t i o n
de l a d é g l u t i t i o n a é t é secondaire aux causes locaux feuco-
pharingienne ou aux é t a t s graves t o x i i n f e c t i e u x e t chez
5 cas, e n t r e mois e t 4 mois on a trouvé une i n c o o r d i n a -
t i o n p r i m i t i v e i d i o p a t i q u e da I s d e g l u t i t i o n .
On souligne l'importance de l ' i n v e s t i g a t i o n r a -
diologique de l ' u r g e n c e pour le diagnostique du type d i s -
phagique pharingienne de la d é g l u t i t i o n e t des pneumopa-
t h i e s secondaire è c e l l e - c i de même-que pour l ' a p p l i c a -
t i o n d ' u n traitement d ' u r g e n c e , en f o n c t i o n des a f f e c t i o n s
qui e n t r a î n e n t des a l t é r a t i o n s du mécanisme de l a d é g l u -
tition.
 - $35 -

AfOBUJL EXEbORARIZ ЁА.Л03НАЯ1СЕ Iii DIAGflCJÜTICUI,

AüßOJ'EjüUDJI AC j'i т,д SUGAR
JJr,R.Botez s Ds. S. G s v r i l i ţ ă , Dr G louas cu.

C l i a i e a da c h i r u r g i e i n f a n t i l ă ş i ortopsdia
laşă

Iianţiosîndu-Sa d i f i c u l t a b c a n a i s a l unui d i a g -
n o s t i c corect î n a f e c ţ i u n i l e scuta abdominale la sugar,
precum s i e l g r a v i t ă ţ i i . lapsrotomîJJ-or al.be, a u t o r i i p l e -
dează pentru, r a d i o g r a f i a ebdomanului f ă r ă n c e g ă t i r e , la
d i f s r i t r a incidenţe,, ea poate f u r n i z a d a t e i n t e r e s a n t e „Se
a r a t ă inconvenientele r a d i o g r a f i e i sbdOEiaale or. substan-
ţ a de c o n t r a s t i n t r c d u s e pe cr,le o r a l ă , a căror indica ţ i o
t r e b u i e s ă f i e o e x c e p ţ i e , ^s s u s ţ i n ă n e c e s i t a t e a r s p s t ä .
zlS. i=sdiog.Ţ35fiilor î n c a ş u r i l e confuze, pentru я se î n -
r e g i s t r a dSBaaica semnelor r s d i o g r a f i c a .
Se abordează cele două a a r i siafecoe?^ scute sb-
dsi'djaalâ; p s r i t o n s a l ş i s c l u z i v , a r ă t î n d u - s e importanţa
s e m i o t i c « ! E s d i o g s e f i c e , uneori d a c i s i v a îu sfcsbiliraa
i n d i c a ţ i e i seu s c o n t r a i n d i c a ţ i e i o p e r a t o r i i * In e f o r t u l
da a d i s t i n g e i l e u s u l f u n c ţ i o n a l ds c e l nscsnic c l i ş e u l
abdoissnului de p r o f i l , î n decubitus v e n t r a l , s - e dovedit
a î i f e s r t e valoros*
Autorii conchid că r a d i o g r a f i a simplă а .-.Mo ma-
rţului ocupă un loo din со î n ce mai important î n a l e s e r ă -
ţi
sea d i a g n o s t i c u l u i ş i de aceea orice sugar suspect de o
a f e c ţ i u n e abdominală a c u t ă , c s posts implica a c t u l ohirur»
g i e e i r t r e b u i e s i s t e m a t i c i n v e s t i g a t _-adiogr*oMe.
 s
« 366

JÜt-LCflAREA HADlOLUiICA -Ш PBEITOuITELE NJäÜ-üATAiE

Dr. Sabina ;«ărglnaana, Dr. Cornelia Morath, Dr.

E.Szüca, s t u d . .Viihasla blărginaanu

Clinica padlaferică Timişoara

Autorii au u r m ă r i t 14 c a z u r i de p e r i t o n i t e n s o -
natale v e r i f i c a t e anatomo-patologic ş i care au f o s t î n c a -
drate î n modul următor ; 3 cazuri de p a r i t o n i t ă p r i n e n t e r o -
c o l i t ă u l c e r o - n e c r o t i c ă , 6 cezuri p a r i t o n i t ă z i s p r i m i t â v ă ,
4 c a z u r i p r i n p e r i t o ă i t a p r i n p e r f o r a ţ i i i n t e s t i n e l e ş i un
caz de p a r i t o n i t ă mecenială.
Prin i c o n o s r a f i a p r e z e n t a t ă s e t r e c î n r e v i s t ă
m o d i f i c ă r i l e r a d i o l o g i c e g ă s i t e î n c a z u r i l e u r m ă r i t e ş i se
i n s i s t ă asupra d a t e l o r o f e r i t e de examenul r a d i o l o g i e .
Бз trage concluzia n e c e s i t ă ţ i i e x p l o r ă r i i ra=
diologice c î t itai precoce pentru, a se putea finstitui tra-
tamentul de urgenţă.

V EXPLORATION HADIQJuOGIQUE DAMS LES PÉRITONITES

ШОЫАТАЕЗЗ
Dr. ârgineanu, Dr Cornelia S/.orath.,
Dr.E.Sziics, Mthaels "ărginoanu
Clinique de P ä d i a t r i e Timişoara

Las a u t e u r s o n t s u i v i 14 cas des p é r i t o n i t e s néo-

n a t a l e s v é r i f i é s anatomo-pstologiqueijiiant.
I l s montrant l e s EodifîcatioES r s d i o l o g i q u e s trou-
vas dans ces cas étudias e t i l s ont &nsistg sur l a s daces
o f s r t e s par J.'éxaben radiologique.
 » 53? -
Qa conclu sus l a n ^ c é s s i t é de 3. Ч хрХсгягз.оц
diologique l e plus précoca qus possible pour pouvoir о - a -
htii? l o t r a i t e m e n t d'urgencs„

VAЬОАЙЕА SI LIi,IïiSb3 EXAiuäilü'UJI iiADlOuEAtlC

"ABDObJIiMAL FE GOL" Iii A J T j ü O T I U W I L S TUBULUI DI'^ÜTIV
DIM HSJSIüADA MEQ-MATALA i üäGOCE

Dr. Eomüo E l e f t o r e s c u т S p i t a l u l de Copii - Stadias

û r . Hoţia Blasiu - S p i t a l u l de Copii - s i b i u

Lucrarea p r e z e n t ă are scopul de a demonstra iar»

p o r t a n t s examenului r a d i o l o g i e î n d i a g n o s t i c u l precoce ş i
pracâs s l sf a c ţ i u n i i or t u b u l u i d i g e s t i v l a nou-măscut î n
prisîsle ore ds viaţă« î n s p e c i a l cînd e x i s t ă suspiciune de
urgenţă c h i r u r g i c a l ă .
S î n t p r e z e n t a t e Inconvenientele ş i r i s c u r i l e sub-
s t a n ţ e l o r de c o n t r a s t L o l o a i t s curant, i n s i s t î n d u - s e în
s p e c i a l asupra examenului r a d i o g r a f i e "abdominal pa
cer© c o r e c t e f e c t u a t a permis s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i în
majoritatea cazurilor.
Sa descriu a s p e c t e l e patologice es su f o s t o b ţ i -
nute î n urma examinării p r i n a c e s t procedau, după ce în
p r e a l a b i l s~s a r ă t a t a s p e c t u l m o r f o - f u n c ţ i o n a l normal a l
t u b u l u i d i g e s t i a d i n perioada n j o - n a t a l ă precoce.
 •=> 388 "

ТНИ ЧАНт AND ЛТ UF Täni KADIQGBAHIIU EXAScINA'l'AUif

PRODUCED 'WITHOUT СидТВАйТ ÜUJäSTAnCEÖ 1И THE CUMDl-
TIONS Of A DIGESTIVE TUBE DUR IMG THE BARL!
NEO-NATIYB PERIOD

Br.Romeo E l e f t a r e s c u ~ Children H o s p i t a l Kediaş

Ds. Horia Blasiu - Children H o s p i t a l Sibiu

The present work1, intends t o prove t h e imp créance

of the r a d i o l o g i c examination l a a s s e s s i n g the e a r l y and
p r e c i s e d i a g n o s i s of t h e new-born d i g e s t i v e tube condi-
t i o n s w i t h i n the f ü r s t hours of l i f e e s p e c i a l l y when t h e
urgency surgery needs i t .
F u r t h e r on.j the c o n t r a s t substances c u r r e n t l y used
are shown, vrlth t h e i r disadvantage and r i s k . However* we i n -
s i s t up on t h e radiographic examination of t h e abdomenon
m t h o u t the use of such substances. Eves t h i s examination
was c o r r e c t l y c a r r i e d out e a r l y d i a g n o s i s i n most of t h e
cases could be e s t a b l i s h e d .
The pathologic a s p e c t s obtained by t h i s procedu-
re are f u r t h e r on d e s c r i b e d , a f t e r a p r i o r d i s c u s s i o n of
the normal morpho-fune t i она 1 aspect of t h e d i g e s t i v e t u b e
within t h e e a r l y n s o - n a t i v e p e r i o d .

L'UBGENCä E5 RAOIQţOGIB .CARDIÇHfÂSÇULAIRB. LA

RADIOLOGIE ABDOMINA IB ET DES МКШНВБ
Eraf»Ds»B»CMrigié .Dr.R.Pîgofc
Hßpital " S a i n t Antoine" G„G.B. - P a r i s
 Ж' -

VÄlßiHBA SJCi&IÇKULUI HAOTQbCOIC.! IS HSÏOEÉÛI-

IIB ÜIGE'5-ГТТЗ SUFEHXOAHB HBOLCEEOâSS

D r e 'Stäjxs V ^ B i a c m e a c u
îălticazii

СЫоа hanuragi» d i g e s t i v ă , mai a l e s cînd ara o c a -

usa. n a c a o a s e u t ă sau cînd sa m a n i f e s t ă p e n t r u prima d a t ă c o n -
s t i t u e o u r g e n ţ ă B»dieo««cliirorgicBlä, t e r i d i c ă probleme
d e o s e b i t e £n p r e c i z a r e a c o r e c t ă o a t i o - p a t o g e n i e i ş l a c o n -
duitei terapeutice.

I n c a z u l hemoragiilor d i g e s t i v « s u p e r i o a r e fc-xam5Jinl
r a d i o l o g i e e s t e un examen, de n e c e s i t a t a , avînd o v a l o a r e
c o n t e s t a b i l ă î n determinarea e t i o l o g i a ! l o r .

I n a f a r a c a u z e l o r p r i n c i p e l e ce p o t declanşa o h e -
maragie d i g e s t i v ă s u p e r i o a r ă ( u l c e r u l ,пвор1авнп! ş i v a r i a s l e
"îsefegian»), î n c a n r a d i o l o g i a p r e c i z e a z ă d i a g n o s t i c u l î n
75 % d i n c a z u r i , e x i s t ă o m n l t i t u d i n a de сайга ce l e pot
declanşa«

A u t o r u l demonstrează că b a z a ţ i рг o ttaiDaşeere p e r -

f e s t ă a d a t e l o r c l i n i c , f i z i o p e t o l o g i e e „ pe colaborarea

s t r î n s ă d i n t r e clinician ş i radiolog, în s e r v i c i i uti-

l a t e d i n punct da vedare t a h n i o ş i . c u p o s i b i l i t ă ţ i ds л ? l i -

c ă r e p r a c t i c ă s n.„ôcdalar moderna de i n v a c t i g a ţ l i r e d i o l u "

g l e e , aproape că та e x i s t ă hemoragia d i g e s t i v ă , căreia s ă

nu 1 se p o s t ă ptraeisa e t i o l o g i a *
 L/i ViGSüH DS Ь'ЕШЕИ EADIOLOGIQPB DiffiS LES
КЙ'СЙАЕЕЕЗ DIGESTIVES SUEESIFDES
UICl^RIStjSSg

SuOo? УсЭ&зсзтазаи,
b'äl-üieaiii

Tcuto Ыж-гга&!,0 âàss3u±ra s t i : ar<-qu : 3lÂ0

D uua oaiîsc ânoreiïron та I c r s c u ' a l l a s в ţ s n i f e s t o pmtr l e
pronsiare f o i s , sças-îrfirao tïiio шгатасэ m i ţ d l c ^ j h i r u r g i s a l s
croi posa das proclamas p s r t i c u l l e a r s peur é t a b l i r ссссгвз*»
temsnt 1 a t l e Goadaits t h é r a p e u t i q u e . .
Dans l a s cas dos tilgest'.vas л ш и й -
euros a l'examen ira-ülolsgique e s t fcï"âs aëcesnairR «ysnfr une
valour- i n c o n t e s t a b l e üsrea l a ôé«Qi-miaatinn da l o u r e t i i s l o -
logiaо
Outra le з causes p r i n c i p a l e s qui petwant àéclan—
cher una hâmsrragiû d i g s s t i v â s u p é r i e u r ( l ' u l e i r e , 3» H»0—
plasms ab l e s v a r i c e s oesophagiennes) où 1s, r a d i o l o g i e p r é -
c i s e I s d i a g n o s t i c pour 75 % dea c e s , 3,1 y d u s e m u l t i t u d e
л a pauses qui Peuv p r o d u i r e d e e hfetarrsglAS*
L'autoîvT deaia'css сгз^ьуггй â 1з Ъпгэ l a s o n n a i s -
SSECO p a r f a i t e des données cHniaues,pbyelop3thülosiqiiJr e I&
c o l l s h o r a t i o n e n t r e l e c l i n i c i e n e t 1« r a d i o i o g a q , t r a i s s i l «
l a n t dans des s e r v i c e s b i e n o u t i l l é s du p o i n t da vus t e s b -
niq-Ü?! o t JP-ÔG Й«З p n s B Ï b î l l t l s de mise en p r a t i q u e das mé-=

thodsa modernes d-=invesïti£atisns r a d i a l c s i q r . a a , , i l o s t

presque .'apoasîjjla hemssrrägle d i g e s t i v » se produise

sann qua l ' s t f c i o l o ş i s no , "Л p a s jwdeis^ea

 - 351 ~

•уянаьгшвжсгз ш ш ю шя ш ш т А ш ш т л т т ^ т ,
WLTJfffitiü ШП) Л Ш 1 |
ûr.W.&iQKtecb lÄ.J.Hlhleio
HseatewdJHtfeätafc tee KtmtwuMfitele Аахлu

B e i . a « , Se* p a t i e n t a » vurde nach g l e i c h a r t i g e r

?«3&»eits2s.£ssr die owl^asafeirctelluag
a l s S e a t r a s t a i t t ö l a l t e r a i e z t S B i затеей,er b i l i & r a « «der i n
вва^оа 'fen 3** a l spplisleEfc. its«» « i e q a a l i t a e t e b e u i t e i l c m g
« a r à e n S e i l e n d e K r i t e r i e n angewendet t z a h l , a r t imA schwere
s l l f s e l l i e e r B#beaeE»cbeinnngen weehrenii cder nach der bon-
t z u e t a e i t t e l i n j a l c t l m . Kentrasfewirkuiie I n den gallennecen und
i n der s a l l e a b l a s « s i s f u n k t t e n des s e i t p . i . . acegliche
leb№S0h»e«isiia8en, welche d i e k e a t n s t a u s s c h e i d u n g b e e i s -
f l u e a e n koeenfcen, worden d u r c h a y a t a a a t i s c h durchçefuehnte
ргавНж1п»еге lsbarJtenkfcieaeiwaefunee» e n f a s s t sbromsulpha-
l e i a . j egp - u n i a « » - t r a n s a e i a a a e j , alk.phesphataae.bilirubis.
soi»«! d i e r e l a t i v geringe z a h l d e r u n t e r s u c h t e n persenen b e -
r e i t s «ira» sahln£*fel«0£U!?.£ s n l a e s a t « s c h e i n t « n i a b i l äsa
«îassess j B S s p a r a t aa ssizi* ' '
ягшоэтастоэпсиь si ш ш и а а й г а
BOLÏLCE S-OKCSAÏB ШЗ БдЯГШ
 RÊDIODI^GHOSÏICOL El ЬЕЛРОДКЕЗЗ ЕЙШЕНЕ
„ P r o f . P r . G h . C h i ş l e a g , Dr.ToHosjJi» D r . I . T u d s s i u

%
Lirnfoamele maligne sa d e z v o l t ă d i n celulei® l i m i o i d e
sau a.'eyieuloenüü'bäliüle a l ô s i s t e m u l u i r e t i c u l o h i . s t i . o c i t a r
ş i s î n t r e p r e z e n t a t e de tumori prédominent ganglionare cons-
t i t u i n d grupul î n c a r e s î n t include limfogranulomatoza ma-
l i g n ă , l i m f e - ş i r e t i e u l o s e r c o m a l , limfoblactomul g i g a n t o -
f o l i c u l a s ş i lencoaa l i m f a t i c ă c r o n i c ă .
Bacă p î n a î n u l t i m i i I 0 - I 5 a n i examenul r a d i o l o g i e
era u t i l i z a t î n limioamo numai p e n t r u a p r e c i e r e a d e t e r m i n ă -
r i l o r ganglionaro niediastinale şi. a l o c a l i z ă r i l o r v i s c e r a l e
(pulmonare, osoase, d i g e s t i v e ) , î n momentul de f a ţ ă d i s p u -
nem de metode care peMuifc s t u d i u l l a n ţ u r i l o r g s n g l i o n a r e
s u b d i u f r a s m a t i c e ş i a l e a l t o r grupe g a n g l i a n a r e .
Fe de a l t ă p a r t e i n t e r e s u l p e n t r u un b i l a n ţ r a d i o l o -
gie c î t mai exact a s u p r a p a r t i c i p ă r i i d i f e r i t e l o r grupe gan-
g l i o n a r 9 a s p o r i t î n urma simpozioanelor de l a P a r i s ş i Bye
din 1963, l a caca з-a. i n s i s t a t că c e l p u ţ i n linifogrànuloma<-
t o s a malignă a r e un debut l o c a l i z a t , s e extinde de l a un
grup g a n g l i o n a r l a g r u p e l e a d i a c e n t e (Kaplan ş i Hosenberg}
ş i poate f i t r a t a t ă r a d i c a l ş i cu r e z u l t a t e c a r e s e m a t e r i a -
l i z e a s ă p r i n s u p r a v i e ţ u i r i da I5-20 a n i p î n ă l a un p r o c e n t
de 35-4-SS d i n uassuri;oare e c h i v a l e a z ă cu vindecare (Easson),
Bacă d ia g n o s t i c u l î n l i m f o a s e l e maligne cu d e t e r m i n ă r i
p e r i f e r i c e poate f i s t a b i l i t c l i n i c ş i v e r i f i c a t h i s t o l o g i c ,
pentru aprecierea s t ă r i i ganglionilor profunzi supra- s i
e u b ö i a f r a g m a t i c i , metodele a c t u a l e de examen au i m p o r t a n ţ ă
deosebita.
л
In p r i a a p a r t e a r a p o r t u l u i vom expune m o d i f i c ă r i l e
m e d i a s t i n a l s ce p o t f i s t u d i a t e cu metode r a d i o l o g i c s сопг-
v o n ţ i o a a l e , u n i n d oa î n p a r t e a a ÏI-а s ă ne ocup&a de d e -
t e r m i n ă r i l e . aubdiafrpgniatics a l e .\imfoanelor maligne ce pot
f i a p r e c i a t e cu a j u t o r u l suba t o n ţ i v? dc c o n t r a s t ş i a
Bointigrafiel.
 - 395 ~
I n C l i n i c a Hediologică din. I a ş i au f o s t observaţi In '
decurs de 15 a n i 18? de bolnavi cu liafosarcoai ş i 178 de
b o l n a v i ou r e t i e u l e s a r c o a ( d i n c a r e 82 au p r e s e n t a t ş i a e -
j s r a i n ä r i m e d i a s t i n a l « ) , 1 EA cu limtogranulomanoaä malignă;
linfomul g i g a a t o - f a l l c u l a r a f o s t î i i t î i n i t î n 4 c a z u r i , i a r
i e u c c a e l e c r o n i c e l a ?G de b o l n a v i .
In s t a t i s t i c a pe u l t i m i i 12 эаЗ., a I n s t i t u t u l u i da
radioing. l a t e i B Ä , numărul b o l n a v i l o r cu limfosarcom (21)
ş l r e t i c u l o s e r c o a , (72) care au p u t u t f i u r m ă r i ţ i î n cursul
e v o l u ţ i e i e s t e mai mic d e c î t a l c e l o r cu limfogranulomatoză
maligna ( 1 2 6 ) .
I . Detemginările w U a s t i a a l e î n limfoamale maligne
bimfo- ş i r e t i c u l o s a r c e m u l t o r a c i c apar ca tusoră ие™
d i a s t i a a l ă de debut î n 1% d i n c a z u r i (Eittmajfer) „ î a cupsal
e v o l u ţ i e i f o r m e l o r g e n e r a l i z a r e s e pot î n t î l n i m a n i f e s t ă r i
t o r a c i c e î n 50JS d i n c a z u r i î n limfosarcom, î n 26% în r e c i c u -
loaarcom (Novat), î n p r o p o r ţ i i mult mai mari după s t a t i s t i -
ca I n s t i t u t u l u i de "edlcină^ 92% î n limfosarcom, ia
reticuloSArcaa. :
A 1 . Procesul patologia î n limfosarcomul a e d i a s t i n a l
a f e c t e a z ă de o b i c e i t c a t a elementele unuia sau mai multor
l a n ţ u r i g a n g l i o n a r e . Masa tumarală c o n s t i t u i t a p r i n e x t i n -
derea p r o c e s u l u i l a ţ e s u t u l c o n j u n c t i v a l din j u r ş i f u z i o -
narea mai m u l t o r ganglioni c a r e l ă r g e ş t e umbra mediastluului
s e traduce r a d i o l o g i e prlnfcr-a o p a c i t a t e uniformă, cu contur
p r e c i s ş i i n t e n s i t a t e v a r i a b i l ă ( î n r a p o r t cu voiusul tumo-
r i i ) , c a r e o c u p ă . p a r t e a m i j l o c i e ş i a n t e r i o a r ă a celor 2/3
superioara a l a s p a ţ i a l u l mediastinal*
f o r m a ţ i u n e a se dezvoltă aproape s i m e t r i c de ambele
p ă r ţ i iyi s e înţ.lade de l a « r t i c u l a ţ i i l e s t e m e - c l a s i c u l o r e
pînă sub fail. Cînd c o n t u r u l t u m o r i i a s t e convex, umbra me-
d i a s t i n u l u i a r e aspect- ovoid; e s t e f u s i f o r m ă . Conturul. poli—
c i c l i c ş i f o r m a ţ i e b o s è l a t a s e î n t î l a e s c mai r a r ş i î n a -
c e a s t ă î m p r e j u r a r e imaginea e a t s d i f i c i l de deosebit de cea
din l i o f o e r e n u l c e * t # z ă .
Cînd s î n t p r i n ş i g a n g l i o n i i p a r a t r a h e a l i , umbra l o r
l ă r g e ş t e p e d i c u l u l vascular ş i p o a t e simula o tumora de
timus. In c a z u l a f e c t ă r i i ganglionii«:- Li-c^icpvj-ioi^Ti.
formaţiune^ p o a t e lua c a r a c t e r t r i u n g h i u l a r j u x t a cardiac-
 г» 39S
ürmärxnü evcjluyia i n a g i n i i se eosxsfakä о diasEi.es v i a
ciEür-a constă 5a c r e ş t e r e a r a p i d ă , ca t e n d i n ţ ă Îs, i n f i l t r a ţ i e
ş i i n v a z i e i n à u r . c a r o s e t r a S s c e p r i ï i ş t e r g e r e a contorului«
2» Procesul p a t o l o g i c s e ponte propaga l a p l ă n î n ş i
pleură s po c a l e retröjTradä, de-s. lungul s o i t u r i l o r ş i t e c i l o r
bronho-vasculare ş i r e a l i z e a z ă forma isediastino—ргцаопага 5л
care se c o n s t a t ă î n p l u s i n f i l t r a ţ i a h i l u l u i . , a t e i s o t a z i e
sau diseminare nodulară î n plăs.d'.ai ţ p l a u i ' a s i a . M o d i f i c ă r i l e
t o r a c i c e pot f i eşa de aocenfexats î n c î t f o c a r u l m e d i a s t i n a l
scapă a t e n ţ i e i .
2„ Iu l i a f o ş a r s a i m l . g e a a r a l i z a t s î n t . p r i n ş i ş i g a n g l i -
onii p e r i f e r i e i , î n spaoia.1 c e i d i n r e g i i m г а c e r v i c a l ă . Pot
f i i n t e r e s a ţ i ganglionii, z - e t r o p e r i t o n e a l i ş i c e i i n g h i n a l i ;
splenomegalia e s t e î n t i l a i t ă mai r a r d a c î t în l i m f o g r a n u l o -
matoză.
E. Hoticulosarcoamele s î n t î n s o ţ i t e mai. ver ^e d e t e r a i i -
n ă r i ganßlionare profunde m e d i a s t i n a l s (1Ь>=2а^>) sau r e t r o -
peritoneals.
Procesul p a t o l o g i c poate determina h i p e r t r o f i a u n u i
r.ingur ganglion sau pachet ganglionar ş i r e a l i " 3 a z ă o turnară
œ e d i a s t i n a l â nodulară, rotundă sau o v o i d a l ă ţ u l t e r i o r s e pot
găsi d e t e r m i n ă r i ganglionare m u l t i p l e .
P r i n d e r e a l a n ţ u r i l o r ganglionare e s t e d e s t u l de r a p i d ă
ş i d u r a t a medie de s u p r a v i e ţ u i r e e s t e d e s t u l de s c u r t ă .

L o c a l i z ă r i l e r i n o f a r i n g i e n e ş i amigdaliane au o e v o l u -
ţ i e l e n t ă , s î n t c u r a b i l e p r i n r a d i o t e r a p i e ş i au p r o g n o s t i c
mult mai bun»
Tomografia ş i mai a l e s m e d i a ş t i n o g r a f i a gazoasă s c o t
î n e v i d e n ţ ă a a i bine c o n t u r u l t u m o r i i ş i permit s t u d i u l r a -
p o r t u r i l o r cu organele d i n j u r .
Cavografia s u p e r i o a r ă permite s t u d i u l t r u n c h i u r i l o r
venoase n a r i ş i a venei cave s u p e r i o a r e , t r u n c h i u r i c a r e pot
f i d e p l a s a t e , comprimate, i n v a d a t e - caz î n Care s e c o n s t a t ă
şi circulaţie colaterală.
ACbiopnaunogîafia nu a r a t ă m o d i f i c ă r i î n c i r c u l a ţ i a pulaonară,
E v o l u ţ i a e s t e r a p i d ă , cu c a r a c t e r continuu sau î n pusee j
i a r prognosticul nefavorabil.
După r a d i o t e r a p i e , lirafosaroomul c a r e e s t e f o a r t e s e n -
 - 397 ~
,';i"Giî5 î ş i reduce volumul î n c ă d i n timpul t r a t a m e n t u l u i ş i
s u p r a v i e ţ u i r i l e l a 5 a n i p e n t r u s t a d i i l e I ş i IX s î n t ou 6QJ5
'.Blandow) mal mari d e c î t î a reticulosaeoom oare e s t e mai
p u ţ i n s e n s i b i l .la ".radiaţii«
Fomele m e d i a s t i n a l s au e v o l u ţ i e mai l e n t a d e c î t cele
aiediafitino-pulmonare.
Elemente de g r a v i t a t a d e o s e b i t ă s i i t r e p r e z e n t a t e de
v î r s t a t x n ă r ă a p a c i e n t u l u i , d e - i n t e r e s ă r i l s ganglionare mul-
t i p l e , r a p i d i t a t e a dezvoltării locale, slaba diferenţiere His-
tologics.
S u p r a v i e ţ u i r e a e s t e î n medie 9 - l o Iutii; p a c i e n ţ i i cu
forme l e n t e p o t t r ă i 2 - J ani»
Diagnosticul sarcomului ganglionar e s t e p o s i b i l î n f o r »
иа c l a s i c ă dar e s t e f o a r t e d i f i c i l î n forme IG mediastinals
pure ş i i n c e l e uediastino-pulmonare. D i a g n o s t i c u l c e r t se
poate s t a b i l i pe baza b i o p s i e i unui ganglion p e r i f e r i c . ?rc~*
t i u r i l e o b ţ i n u t e p r i n puncţie nu s î n t s u f i c i e n t e *
D i a g n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l î n formele mediastinals pure
t r e b u i e s ă s e f a c ă cu tumorile benigne, cu a f e c ţ i u n i vascu~
l a r e ş i mai a l e s cu boala Hodgkin.
formele mediastino-pulmonare pot f i confundate cu un
cancer bronhie v a r i e t a t e m e d i a s t i n a l ^ , cu a t î t mai mult cu
c î t l a p u n c ţ i a b i o p s i e î n c a n c e r u l anaplazic, care are ten*
d i n ţ a 'le i n v a z i e а m e d i a s t i n u l u i , se găsesc c e l u l e n i c i care
cot f i confundate cu c e l e d i n sarcom.
U. Limfomul K i g e n t o - f o l i e ' u l s r r e p r e z i n t ă 5% din ansam-
b l u l limfoamelor maligne. Se traduce p r i n adenopatii p e r i f e -
r i c e ; p o s i b i l ş i abdominale. excepţional p r i n adenopatii
m e d i a s t i n a l s ; p o a t a prinde ş i s p l i n a .
i r e p r e d i l e c ţ i e pentru v i r s t a î n t r e ",o-bo ani- este
î n t î l n i t de o b i c e i l a sexul masculin.
In e v o l u ţ i a b o l i i se d i s t i n g 2 etapa anatomo-clinice:
- l a î n c e p u t , h i s t o l o g i e , s e c o n s t a t ă doar h i p e r t r o f i a
benignă a f o l i c u l i l o r l i m f a t i c i d i n g a n g l i o n i , î n care so
p o t recunoaşte c e l u l e l e fantomă d e s c r i s e de c ă t r e Summers;
b o a l a s a t e l o c a l i z a t ă l a un s i n g u r E™p ganglionar ş i s t a r e a
g e n e r a l ă nu e s t e aT t a r a t ă , Această etapă poate dura 7-8 ani»
- u l t e r i o r , !).:otologic5 s e c o a f a t a a s p e c t da l i a f o -
 e» ş ş s -
sarcom, i a r c l i n i c s e c o n s t i t u i a e t a p a ae e x t i n a e r a ş i gene-
r a l i z a r e c a r e ae f a c e pe c a l e l i m f a c i c à „
ttfulţi a u t o r i s i t u e a z ă a f e c ţ i u n e a .la g r a n i ţ a d i n t r e h i -
p e r p l a z i e benignă ş i sarcoame.
Tumora m e d i a s t i n a l ă e s t e d e s c o p e r i t ă eu ocazia examenu-
l u i r a d i o l o g i e , cînd s e c o n s t a t ă o formaţiune r o t u n d ă cu
contur n e t , bombînd pe o l a t u r ă a p e d i c u l u l u i v a s c u l a r , c a r e
este f o a r t e sensibilă l a radioterapie*
Oocchi observă t o p i r e a p a c h e t e l o r ganglionare c h i a r l a
4oo Ro îîu sa g i s o s c m o d i f i c ă r i hematologice.
Diagnosticul nu e s t e p o s i b i l d e c î t h i s t o l o g i e ş i t r e -
buie e f e c t u a t d i n t r - u n ganglion p e r i f e r i c î n t r e g ş i î n t r - u n
s t a d i u avansat a l e v o l u ţ i e i b o l i i ( C h e v a l l i e r ) . Din cauza
e v o l u ţ i e i l e n t e ş i a a s p e c t u l u i v a r i a b i l , d i a g n o s t i c u l poate
f i eronat.
Da M o d i f i c ă r i l e m e d i a s t i n a l e î n leucose
In Clinica B a d i o l o g i c ä d i n I a ş i , d i n t r - u n număr de
7b b o l n a v i de leueoze c r o n i c e , am g ă s i t 17 cu m o d i f i c ă r i
m e d i a s t i n a l s ş i pulmonare evidente (22,'jS&).
M o d i f i c ă r i l e m e d i a s t i n a l e s î n t mai f r e c v e n t e î n l e u c e -
miila a c u t e n e c î t î n leucemia c r o n i c ă ; e l e predomină î n
leucemla limfoidă ş i s î n t mai r a r e î n leucemia m i e l o i d ă .
Pot f i un i n d i c i u a l l e u c o s a r c o m a t o s e i . Se pot c o n s t a t a
ganglr'.oni p e r i f e r i c i h i p e r t r o f i a ţ i a a r i z o l a ţ i .
I n c a z u l cînd se găsesc m a n i f e s t ă r i c l i n i c e cu c a r a c -
t e r mediastino-pulmonar, a c e s t e a s e t r a d u c p r i n dispnee ş i
t u s e , hemoptizie, p o s i b i l î n l e g ă t u r ă cu i n f a r c t e l o pulmo-
nare.
La examenul r a d i o l o g i e se c o n s t a t ă h i p e r t r o f i a g a n g l i o -
n i l o r bronho-pulmonari d i n h i l u r i , mai r a r l a a c e ş t i a s e
poate a s o c i a h i p e r t r o f i a g a n g l i o n i l o r m e d i a s t i n a l ! . P r i n -
derea g a n g l i o n i l o r e s t e s i m e t r i c ă , g a n g l i o n i i m ă r i ţ i au
o p a c i t a t e uniformă ş i cu contur n e t ; s î n t i z o l a ţ i î n p e r i o a -
da de î n c e p u t , u l t e r i o r capsula g a n g l i o n a r ă езЪе s t r ă p u n s ă ,
g a n g l i o n i i par c o n f l u e n ţ i , procesul p a t o l o g i c s e e x t i n d e
î n j u r ş i l a plămîn»
7<i leucemie p o a t e e x i s t a o i n f i l t r a ţ i e a t i m u s u l u i .
M o d i f i c ă r i l e pulmonare s î n t r e z u l t a t e p r i n s t a a ă lim-
f a t i c ă i n t e r s t i ţ i a l ă ş i se pot t r a d u c e p r i n t r a b e c u l e sau
- ВД.5 -
desen r a t i c u l a r , o r i p r i n I n f i l t r a ţ i e leucemică care r e a l i -
zează umbriri î n t i n s e sau noduli foeJEte greu de d i f e r e n ţ i a t
de m a n i f e s t ă r i l e de pneumonie a c u t e .
I a unele c a z u r i se poate a s o c i a r e a c ţ i a p l e u r a l ă cu l i -
chid î n c a n t i t a t e z i c ă , vm;> sau b i l a t e r a l ă .
B, Tiimfogranulomatoza malignă r e p r e z i n t ă , î n c e n t r e l e
de r a d i o t e r a p i e , 4-0-60% d i n tumorile ganglionare maligne
a l e m e a l a s t i n u l u i . Formele I n i ţ i a l mediastinals s î n t r a r e
î a o r i o e са.я mult ша! r a r e d e o î t debutul cervico-
s u p r a c l a v i c u l a r ; î n timpul e v o l u ţ i e i î n s ă , ŞOpî din b o l n a v i i •
cu limfogranulomatozä cu m a n i f e s t ă r i ganglienare p e r i f e r i c e
fac manifestări toracice ş i , î n cadrul jţsestora, manifestă-
r i l e m e d i a s t i n a l s s î n t pe primul p l a n .
In urma simpozioanelor asupra limfogranuloma-uozei ma-
l i g n e de l a P a r i a ş i Rye d i n 1965 se consideră că l i œ f o g r a -
nulomatoza n a l i g n a are un debut l o c a l i z a t - unicea.tric ( î n
apropierea p o r ţ i i de i n t r a r e ) , de l a care procesul p a t o l o -
g i c se e x t i n d e p r i n c o n t i g u i t a t e pe c a i s l i m f a t i c ă în sens
cervico-axilo-mediastinal.
Se î n ţ î l n e ş t e de p r e f e r i n ţ ă l a a d u l t u l t î n ă r , 25-'to s n i
ş i e s t e mai f r e c v e n t ă l a s e x u l ma30ulin. ( 2 / 1 ) .
Anatomie p a t o l o g i c ă . Baia o r i e s t e a f e c t a t un ganglion
m e d i a s t i n a l i z o l a t . De o b i c e i s î n t mă. .ţ?. ша! mulţi ganglia
o n i ş l s î n t f u z i o n a ţ i . Este i n t e r e s a t , î n deosebi, grupul
p a r a t r a n e à l d r e p t ( î n 80% d i n c a z u r i , după Williams),even-
tual paraaortic stîng, ceea ce se e x p l i c ă p r i n r e l a -
ţ i i l e d i r e c t e cu s t a ţ i i l e l i m f a t i c e c e r v i c a l e ş i s u p r a c l a -
v i c u l a r , t e r i t o r i u unde se g ă s e ş t e adenopatia de debut,
procesul p a t o l o g i c avînd t e n d i n ţ a s ă se extindă c r a n i o -
c a u d a l . S î n t p r i n s e l a n ţ u r i l e ganglionare l a t е г о - ş i para-
t r a h e a l e , p r o c e s u l e x t i n z î n d u - s e pîna l a h i l u r i .
Invazia g a n g l i o n i l o r bronho-pulmonarl e s t e t a r d i v ă ş i
precede i n v a z i a plămînului.
Procesul p a t o l o g i c a r s t e n d i n ţ a s ă se extindă î u j u r ,
j . u f i l t r î n d m e d i a s t i n a l , p l e u r a ş i pläminulj organele ие-
dia^ţ;imului s î n t mai degrabă împinse d e c î t i n f i l t r a r e .
Dîa punnt d s vedere h i s t o l o g i c s î n uraa sijspoa'ioanelor
de l a P a r i s ş i Eye din 1965, adoptat ol&cr-fr.cjurea l u i
Lukes ş i B u t l e r « care î n l o c u i e s c c l a s i f i c a r e a din 19W
 ~ 4co -

f ă c u t a de Jackson ş i P a r k e r j ea a r e i m p o r t a n ţ ă î n a t a b i l i r s a
p r o g n o s t i c u l u i . Durata medie de s u p r a v i e ţ u i r e v a r i a z ă de l a
16 ani pentru forma l i m f c c i t a r ă . ş i / s s u h i s t i o c i t a r a î n s t a -
d i u l I , l a 0 , 4 a n i pentru s t E d i u l I I I , cu f i b r o z ă d i f u z ă
*
(Lukes).
Comparaţia c l a s i f i c ă r i l o r h i s t o l o g i c s î n limfogranu»
J a c k s olomatosă
î T ş T ^ a r c k e r ( 194-'? « J t i p u r i ) Lukes »Butler ç i
Hicks(1965 »6 f e r r a )

Paragranulom 7-lQS— —Fo.-Mua l i m f o c i t a r ă ş l / s a u h i s t i c -

* cinară î a . - nodulare
bo- d i f u a ă

_ -Forma s o l e r o s n o d u l a r ä
Granulom Ö9-92& Forma mixtă
-.Forma f i b r o a s ă âîl'uaă
Sarcom Hodgkin 1% Forma r e t i c u l a t a

Simptomatologie c l i n i c ă . La examenul c l i n i c sa p o t СОПБ

t a t a a d e n o p a t i i perifie: s ş i profunde ş i semnele g e n e r a l a
ş i b i o l o g i c e c a r a c t e r i s t i c a limfegranulomatozei maligne ;
t r a n s p i r a ţ i i n o c t u r n e , s l ă b i r e , a n o r e x i e , f e b r ă î n puses
i n t e r m i t e n t e ; h i p e r l a u c o c i t o z ă cu e o a i n o f i l i e , a c c e l e r a r e a
V.S.H. e t c . - semne î n r a p o r t cu c a r e s e . f a c e î n c a d r a r e a
s t a d i a l ă ş i subdivi?;iun«a s t a d i i l o r î n A ş l В.
La examenul .'radiologia imaginea c a r a c t e r i s t i c ă p e n t r u
limfogranulomatoză coa<3tă î n l ă r g i r e a umbrei m e d i a s t i n a l e
î n cele 2 / 3 s u p e r i o a r e cu o p a c i t a t e uniformă, pe ambele l a -
t u r i ; care au contur n e t ş i n e p u l s a t i l , cu c a r a c t e r p o l i c i c
l i e , expresia unei i n t e r e s ă r i nolieanglionare.asimetrica.
La î n c e p u t s î n t i n t e r e s a ţ i g a n g l i o n i i m e d i a ş t i n u l u i ,
î n t r - u n s t a d i u avansat ş i c e i a i h i l u l u i , n i v e l l a c a r e um-
bra mediastinulLi e s t e c e a mai l a r g ă ş i h i p e r t r o f i a l o r га-»
a l i z e a z ä imagine " î n f l u t u r e " , d e s c r i s ă de S c h i l l i n g .
b l a f a r a formei p o l i c i c l i c e , umbra m e d i a s t i n u l u i î n
limfogranulomatoză poate avea ccntur l i n i a r , aspect î n colo;
nă; î n i n t e r i o r u l umbrei, pe r a d i o g r a f i i l e dure se văd ş i
t r a n s p a r c o n t u r u r i convexe sau concava determinate de forma
ţ i u n l ganglionare c a r e nu agung l a c o n t u r u l l a t e r a l a l me-
d i a ş t i r u l u i . Aspectul î n coloană e s t e d a t o r a t î m p i n g e r i i î n
 - 'tal -
a f a r ă a b e n z i i mare l o r vase mediaş b i n a l e .
I n a f a r ă de a s p e c t u l t i p i c ş i î n o p o z i ţ i e cu a c e s t a fcra-
b u i e s ă menţionăm a s p e c t u l c î n d e s t e h i p e r t r o f i a t un singur
g a n g l i o n sau s î n t p r i n ş i с î ţ i va g a n g l i o n i , de o b i c e i din
g r u p u l p a r a t r a f a e a l d r e p t ( r e a l l z î n d a s p e c t u l " î n coş ds f a b -
r i c ă " p r i n împingerea î n s f a r i a c a v e i s u p e r i o a r e ) .
Uneori h i p e r t r o f i a g a n g l i o n i l o r d i n h i l u r l nu poate f i
i d e n t i f i c a t ă d e c î t pe t o m o g r a f i i sau după pneumomediastin.
In u n e l e c a z u r i limfogranulomatoaa m e d i a s t i n a l s r e a l i -
z e a z ă o o p a c i t a t e n o d u l a r ă voluminoasă c a r e p o a t e f i confun-
d a t ă cu cea a u n u i teratom sau cu sarcomul g a n g l i o n a r .
In multe c a z u r i umbra l ă r g i t ă a m e d i a s t i n u l u i nu p r e -
z i n t ă contur p o l i c i c l i c , c i c o n t u r u r i c a r e î n p a r t e s î n t
d r e p t e , î n p a r t e s î n t convexe s a u concave. Acest aspect e s t e
e x p l i c a t p r i n t e n d i n ţ a r e t r a c t i l ă a limfogranulomatozei; pe
l o c u l unde s e î n t î l n e s c maz multe l i n i i r e z u l t a , un unghi a s -
c u ţ i t a l c ă r u i v î r f se p r e l u n g e ş t e î n parenchim." P r e l u n g i r i »
l e s î n t mai e v i d e n t e după ce p r o c e s u l p a t o l o g i c străpunge
c a p s u l a g a n g l i o n a r ă , cînd i a u a s p e c t u l " î n l i m b i de f l a c ă r ă " .
S i n p r o f i l , î n formele p u ţ i n e x t i n s e , t u m o r i l e g a n g l i o -
n a r o d i n limfogranulomatosă au s e d i u l î n p o r ţ i u n e a m i j l o c i e
a m e d i a s t i n u l u i ş i au t e n d i n ţ ă p e n t r u m e d i a s t i n u l a n t e r i o r
unde s e d e z v o l t ă î n s p a ţ i u l r e t r o s t e r n a l , î n d ă r ă t u l manu -
briului.
In c u r s u l limfogranulomatozei maligne se pot c o n s t a t a
d e t e r m i n ă r i pulmonare parenchimatoaşs ( i n f i l t r a ţ i a h i l u l u i ,
l i r â f a n g i t a , d i s e m i n ă r i n o d u l a r e ) , bronhice ( a t e l e c t a z i i ) ,
p l e u r a l e , ş i i m a g i n i l e produse de a c e s t e c o m p l i c a ţ i i f a c d i -
f i c i l ă I n t e r p r e t a r e a i m a g i n i i î n ansamblu.
E v o l u ţ i a limfogranulomatozei e s t e de o b i c e i l e u t ä , d a r
p r o g r e s i v ă . D u p ă r a d i o t e r a p i a cu doze î n f o c a r adecvate, p a -
c h e t e l e g a n g l i o n a r e involuează l e n t ^ d a r prompt, e f e c t u l
maxim o b s e r v î n d u - s e l a 6 - 8 s ă p t ă m î n i după î n c e p e r e a t r a t a -
mentului.
După o p e r i o a d ă de r e m i s i u n 6 , a c ă r e i d u r a t ă e s t e v a -
r i a b i l ă 1 - 5 a n i , apara uzu nou puseu evolutiv*
In limfogranulomatoza malignă, î n s t a d i u l I ş i IIA?
s t a t i s t i c i l e r e c e n t e i n d i c ă p r o c e n t e de s u p r a i ' i e ţ u i r e de
I o a n i î n t r e 5o-6GJ£r caea cs esco schivaionb ou vindecarea.
 « 4o2 -
I a ceea ce p r i v e ş t e p r o g n o s t i c u l } d e t e r m i n ă r i l e medias-
t i n a l s i z o l a t e sau er-le corespunzătoare s t a d i i l o r I ş i I I A
s î n t de un p r o g n o s t i c mult mai bun d e c î t p a r t i c i p a r e a g a n g l i -
o n i l o r m e d i a s t i n a l ! î n s t a d i i l e de g e n e r a l i z a r e ş i v i s c e r a l i -
zare » •
p i a s n o s t i c u l p o z i t i v e s t e u ş o r ne s t a b i l i t , cînd, po
l î n g ă hiri^r-trofia g a n g l i o n i l o r m e d i a s t i n a l ! e x i s t ă g a n g l i o n i
periferic:!, d i n c a r e s e poate f a c e biopsia« •
Radiologie, d i a g n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l s e f a c e eu t o a t e
a f e c ţ i u n i i o ganglionare m e d i a s t i n a l s .
Si a f a r a l o c a l i z ă r i l o r t o r a c o - m e d i a s t i n a l e d e s c r i s e , î n
iimfoamela m a l i g n e , s e pot observa l o c a l i z ă r i p r i m i t i v a (debut
v i s c e r a l ) sau concomitente l a tubiil d i g e s t i v (stomac î n s p e -
c i a l ) ş i s c h e l e t , î n p r o p o r ţ i i c a r e v a r i a z ă după a u t o r i î n t r e
Щ, -5275. I e s t a t i s t i c a n o a s t r ă am avut două c a z u r i cu dobut
pulmonar, t r e i cu l o c a l i z a r e g a s t r i c ă , saiul i n t e s t i n a l a ,
două cu debut o s e s .
I I . S t u d i u l d e t e r m i n ă r i l o r s a n g l i o n a r e subdiafraflmg.tice
se poate f a c e c u a j u t o r u l l i m f o g r a f i e i , u r o g r a f i e i , cavogra-
f i e i ş i s c i n t i g r a f i e i ou i z o t o p i r a d i o a c t i v i . In l i n f o a m e l e
maligne a c e s t e metode pot da r e l a ţ i i d i r e c t e ş i i n d i r e c t e
asupra a d e n o p a t i i l o r p r o f u n d e , mai a l e s a c e l o r d i n r e g i u n e a
s u b d i a f r a g m a t i c ă , a d e n o p a t i i c e nu pot f i a p r e c i a t e c l i n i c
d e c î t î n 7-1595 d i n c a z u r i (Chlappa). Datele au o importanţă
d e o s e b i t ă - p e n t r u d i r i j a r e a p u n c ţ i e i sau b i o p s i e i î n vederea
diagnosticului histologic, -pentru stadializarea clinică,
- pentru, i n s t i t u i r e a t r a t a m e n t u l u i ş i s t a b i l i r e a p r o g n o s t i -
c u l u i . 505S d i n b o l n a v i i cu limfoama m a l i g n e , î n c a d r a ţ i
c l i n i c î n s t a d i i l e I ş i I I , aveau î n r e a l i t a t e p r i n ş i ş i g a n -
g l i o n i i r e t r o p e r i t o n e a l ! (KLaudow),
Schwartz, pe 85 bolnavi l a c a r e nu se. g ă s e s c m o d i f i c ă r i
p a l p a t o r i i , c o n s t a t ă semne p o z i t i v e p r i n l l m f o g r a f i e î n 75%
d i n c a z u r i , p r i n cavografie î n 54J&, p r i n u r o g r a f i e î n 10%
i a r îlovak p r i n examen g a s t r o i n t e s t i n a l , î n 1 2 , ® .
Limfografia are un r o l d e o s e b i t p e n t r u c o n t u r a r e a di.eß—
n o s t i c u l u i ş i după Eiittimann e s t e i n d i c a t ă ;
» a t î t pontru a c l a r i f i c a dacă un sindrom r e t r o p e r i t o n e a l
e s t e d a t o r i t u n u i limfom m a l i g n ,
 ~ 4оЗ -
- cîi; ş i î n c a z u l limfoamelor maligne cu m a n i f e s t ă r i p e r i f e -
r i c e pentru a p r e c i z a dacă e x i s t ă o p a r t i c i p a r e a ganglio-
n i l o r r e t r o p e r i t o n e a l ! ş i c i " de î n t i n s ă e s t e a c e a s t a .
L i m f o g r a f i a permite abib s t u d ù u l m o d i f i c ă r i l o r de sediu
dimensiuni ş i s t r u c t u r ă a l e g a n g l i o n i l o r c i t ş i s t u d i u l f u n c -
ţ i o n a l a l c i r c u l a ţ i e i l i m f a t i c e (Schnirelmann) - î n t î r a i e r e
î n t r a n s p o r t u l s u b s t a n ţ e i opace ş i b l o c a j .
Tehnica c o r e c t ă ş i e x p e r i e n ţ a p e r s o n a l a au o importanţă
deosebită în interpretarea r e z u l t a t e l o r .
M o d i f i c ă r i l e ganylionare î n limfoamele maligne s î n t c a -
r a c t e r i z a t a p r i n i n t e r e s a r e a mai multor grupe ganglionare.
f i n i n d seama de r e p a r t i ţ i a m o d i f i c ă r i l o r pe ansamblul lim-
fograaioi se p o t d e s c r i e două t i p u r i (Bourdon ş i c o l . ) j
- t i p u l polimorf (cu g a n g l i o n i de formă ş i dimensiuni,
d i f e r i t e î n b o a l a Eodgkin),
- t i p u l monomorf (cu m o d i f i c ă r i i d e n t i c e l a t o ţ i gan-
g l i o n i i sau g r u p e l e ganglionare - î n leucoza l i m f a t i c ă ş i
sarcoamele g a n g l i o n a r e ) .
In limfoame nu se observă m o d i f i c ă r i de c i r c u l a ţ i e l i m -
f a t i c ă ; cînd apar e l e s î n t moderate î n limfosarcom ş i l e u c o -
z a l i m f a t i c ă , c i r c u l a ţ i a l i m f a t i c ă nu e s t a b l o c a t ă complet
d e c î t î n u n e l e c a z u r i cu b o a l ă Hodgkin sau reticulosarcora.
In b o a l a Hodgkin l i m f o g r a f i a a demonstrat prinderea
ganglionilor r e t r o p e r i t o n e a l ! chiar în s t a d i i l e incipiente
s u p r a d i a f r a g m a t i c e (2CÇC - Bourdon, J g î -Laa - î n s t a d i u l I ;
42% -Bourdon - î n s b a d i u l I I ; Lee - lis. s t a d i u l I I A ;
ş i 88JJ Lee - î n s t a d i u l I I B ) , ceea ce a dus l a r e d i s t r i -
buais s t a d i a l ă , l a încadrarea cazurilor respectiva în
stadiul III. «
In s t a d i i l e I I I ş i 17 aproape t o ţ i b o l n a v i i au p r i n ş i
ganglionii lomboaortici ş i prezintă l i m f o g r a f i i patologice.
Din 2oö c a z u r i s t u d i a t e de Musshorf, 64 % au p r e z e n t a t
semne s i g u r e ţ i a r 14 % m o d i f i c ă r i n e c a r a c t e r i s t i c e .
I n i ţ i a l , ş i î n ordinea f r e c v e n ţ a i , s î n t . p r i n ş i g a n g l i o -
n i i l a t e r o - a o r t i c i (9b?S), g a n g l i o n i i g r u p u r i l o r il.iace(73%)»
ş i g a n g l i o n i i i n g h i n a l i 48^ (Blauâow), l e z i u n i l e descrescînd
( e x t i n z î n d u - s e ) î a sens c r a a i o - c a u d a l .
fîsnglionii i n t e r e s a ţ i s î n t m ă r i ţ i de volwu de 2-,? o r i ;
a l соеаЛstă cu h i p s i b x ö i ' i i хло&з.Оь-Ло 5 dlso.vwte ci- gan-
 »

g l i o n i i de dimensiuni normale, c a r e cu t o a t e a c e s t e a p o t
prezenta m o d i f i c ă r i a l e a r h i t e c t u r i i .
E x i s t ă o oarecare corespondenţă î n t r e s t r u c t u r a h i s t o -
l o g i c ă d a t ă de p r o l i f e r a r e a d i f e r i t e l o r l i n i i c e l u l a r e s a u
de a p a r i ţ i a de ţ e s u t f i b r o s ş i s t r u c t u r a r e t i c u l a tлa , g r a n i "
t a t ă заи l a c u n a r ă a g a n g l i o n u l u i pe l i m f o g r a f i e . In 60J3 d i n
cazuri s t r u c t u r a g a n g l i o n u l u i poate f i mixoă.
Imaginile lacunare e î n t c e l e ce domină t a b l o u l , e l e
f i i n d de o b i c e i m u l t i p l e , c e n t r a l e sau p e r i f e r i c e ; l a î n -
ceput s î n t de dimensiuni m i c i ş i f ă r ă l i m i t e p r e c i s e ; î n e -
v o l u ţ i a b o l i i ele se unesc, ccasc î n dimensiuni ş i au c o n t u r
mai net» S i n u s u l marginal e s t e r e s p e c t a t î n c î t s u b s t a n ţ a d.e
c o n t r a s t c a r e pătrunde î n lumenul заи desenează c o n t u r u l gan-
g l i o n a r , semn u t i l pentru- d i agnosticii, d i f e r e n ţ i a l ş i adeno-
patiile metastatice.
In c u r s u l e v o l u ţ i e i b o l i i se poate o p a c i f i a numai s i n u -
s u l p e r i f e r i c ; u n i i g a n g l i o n i sau g r u p u r i gacglionare p o t f i
numai s c h i ţ a t e sau s î n t complet e x c l u s e .
Apariţia b l o c a j u l u i c ă i l o r l i m f a t i c e are prognostic de-
f a v o r a b i l p c a ş i p r e z e n ţ a g a n g l i o n i l o r mari cu a s p e c t r e t i c u l o —
granitato
C a r a c t e r u l deosebit a l limfogranulomatozei maligne e s t e
dat de polimorfismul l e z i u n i l o r ş i a s i m e t r i a d e t e r m i n ă r i l o r
ganglionare.
Ih r e t i c u l o s a r c o m g a n g l i o n i i i n t e r e s a ţ i s î n t m ă r i ţ i de
volum ş i p r e z i n t ! o s t r u c t u r ă î n r e ţ e a , c u o c h i u r i l a r g i , r e -
a l i z î n d imaginea î n spumă de săpun. P i e r d e r e a de s u b s t a n ţ ă
ş i lacunele s î n t mai mari d e c î t î n limfogranulomatoză i a r
sinusul p e r i f e r i c întrerupt*
In c a z u l cînd se c o n s t a t ă g a n g l i o n i cu i a a g i n i micro—
l a c u n a r e , d i a g n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l cu limfogranulomatosa
malignă e s t e cu a t î t mai d i f i c i l cu c î t î n ambele a f e c ţ i u n i .
g a n g l i o n i i s i n t i n t e r e s a ţ i i n e g a l ş i neuniform,
aste
In liiafозатсош c a r a c t e r i s t i c ă h i p e r t r o f i a unui n a r e n u -
măr de g a n g l i o n i ş i r e p a r t i ţ i a uniforma ş i s i m e t r i c ă a l e z i u -
n i l o r . T o ţ i g a n g l i o n i i a c e l u i a ş i l a n ţ au dimensiuni ş i s t r u c -
t u r ă asemănătoare, r e t i c u l a t a sau g r a n i t a t ä ; c o n t u r u l s i n u -
s a l ganglionar e s t e adesea p ă s t r a t .
 ~ 4о5 •=
In f a s a c a n i c u l a r ă s e pot observa d e p l a s ă r i ale cana«
l e l o r l i m f a t i c e ş i t r a i e c t e a r c u i t e , dar nu se observă raodi-
f i c ă r i de s t a z ă .
Ganglionii r e t r o p e r i t o n e a l ! s î n t p r i n ş i ş i în stadiul
t a r d i v a l limfomului g i g a n t o - f o l i c u l a r .
л
In loucemia l i m f a t i c ă cronică se poate observa i n t e -
resaxea concomitentă a u n u i mare număr de ganglioni s a r e ,
c e l p u ţ i n î n primul an de b o a l ă , au a c e l e a ş i dimensiuni ş i
a c e e a ş i s t r u c t u r ă , care s e modifică cu e v o l u ţ i a b o l i i ; l a
început p o t apare imagini de simplă h i p e r p l a z l e l i m f a t i c ă ,
apoi s t r u c t u r a p r e z i n t ă m o d i f i c ă r i evidente cu c a r a c t e r r e -
t i c u l a r , g r a n i t a t sau l a c u n a r .
După r a d i o t e r a p i e (Marcovits) ş i t r a t a m e n t u l cu c i t o s "
t a t i c e (Bourdon) se c o n s t a t ă că volumul g a n g l i o n i l o r diminua,
i a r numărul l o r acade. Ganglionii devin h i p o p l a z i c i , s c l e r o ş i s
au o p a c i t a t e omogenă^dar t o n a l i t a t e p a l i d ă ş i contur neregu-
l a t ş i n e p r e c i s ( î n urma s c l e r o z e i s i n u s u l u i p e r i f e r i c ) .
Din c e l e de mal sus r e z u l t ă că l i m f o g r a f i a joacă un
r o l d e o s e b i t î n b i l a n ţ u l d i a g n o s t i c a l b o l i l o r de aistem ş i
în stadializarea clinică; . are ş l valoare prognostics.
Valoare a r t e r i o g r a f i e i î n e x p l o r a r e a limfoamelor ma-
ligne este f o a r t e redusă.
I n u l t i m i i a n i a r t e r i o g r a f i a a f o s t experimentată
( B r e i t ) î n e v e n t u a l i t a t e a c ă a r putea of a ţ i semne p e n t r u a -
preciorea ganglionilor l i m f a t i c i a f e c t a ţ i .
A s t f e l s - a u c e r c e t a t vase de neoformaţie ( c a r a c t e r i s -
t i c e t u m o r i l o r ) sau impregnarea g a n g l i o n i l o r > a f e c t a ţ i cu
s u b s t a n ţ ă de c o n t r a s t ş i s - a c o n s t a t a t că aceste semne pot
f i puse î n evidenţă numai î n c a ş u r i f o a r t e r a r e ş i cu mari
d i f i c u l t ă ţ i ( n e c e s i t ă t e h n i c a r a d i o g r a f i e i mărite d i r e c t
şi a substracţiei).
I n c e e a ce p r i v e ş t e deplasarea ş i deformarea t r u n c h i u -
ri. 1 o r a r t e r i a l e p r i n c i p e l e sau a r a m i f i c a ţ i i l o r l o r da
c ă t r e p a c h e t e l e ganglionar®, semnele s î n t asemănătoare cu
cele v e n o g r a f i e , d a r , p e n t r u ca s ă s e produoă pa elemen-
t e l e a r t e r i a l e care au r e z i s t e n ţ ă s p o r i t ă n e c e s i t ă o apăsa-
r e mal jrara pe t r u n c h i u r i l e venoase ( W e t t e r e r ) .
Semnele u t i l e apa r mai r a r ş i mai t î r z i u , cînd pache-
t r i e g a n g l i o n a r e s î n t voluminoase«
 » 4«в_
Dscâ paafeïîi z-oginnaa lBgalae=abdoa2ss!5 a v a n t a j e l e
a r ţ a r i o g r a f i e i р з г redusa ^pentru grupele g a n g l i o n a r e ее on.
pot f l s t u d i a t e p r i n l i m f c g r a f i e ( g a n g l i o n i i d i n g r u p a i 1=
l i s a intarn) 9 ее este încă î n c e r c a t ă .
* I l a c = o a v o g r a f i a p o a t e f i u t i l i z a t ă cu n a i s u i t s u c c e s
docîu e r t e r i e g p a f i a p e n t r u d i a g n o s t i c u l lomfoamelor retrope—
r i t o n s e i o s p r i n u o û l f i e a r i l e care l e produc p a c h e t e l e g a n -
g l i o n s r s din v e c i n ă t a t e ş l c a r e constau î n i
- ccajiresiime cu t u r t i i - s ş i l ă r g i r e . в b e n s â i v a s c u l a r e ;
deplasare l a t e r a l ă sau î n s e n s p o s t s r o - a n t e r i c r a a x u l u i
venos eu mărirea d i s t a n ţ e i î n t r e coloană ş i vena cavă;
invazie p e r e t e l u i , cu m o d i f i c ă r i de c o n t u r ;
=> îagusbares lumsnu.lui,, u n e o r i o b l i t e r a r e ş i troaboză secun»
dară?
™ eventual t u l b u r ă r i de c i r c u l a ţ i e a s î n g e Ivii î n cava Infe—
r i o s r ă j i l i a ее l e s w a s ş i i l î a e e l e е з й е г а е , e î ^ j ' i i s ţ i s co~
l a t e r a l ă (Grammel),
Bogăţie semnsler e s t e e x p l i c a t ă pe de o p a r t e de s i »
Suaţia g a n g l i o n i l o r l i m f a t i c i care s î n t a d i a c e n ţ i t r u n c h i u -
r i l e ? vannas«., i a r pa de e l t a de f a p t u l c ă p a r a t e l e venos
esta mai s u b ţ i r e ş i cu o a p ă s a r e din a f a r ă mai mică se o b ţ i n
deforms?! u s i importanta d e c î t p e n t r u a r t e r a «
îleo<-cavograf jp e s t e a s o c i a t ă de o b i c e i cu l i m f o g r a -
f i e rau combinată cu m. r a f i a (âremmel).
Substanţa i o d a t ă de c o n t r a s t e s t e i n j e c t a t ă , î n două
r e p r i z e . p r i n c a t e t a r e i n t r o d u s a î n venele femurale l a p l i c a
i n g u i n a l ! : l o ml, 75%, p e n t r u u r o g r a f i e , t i m p î n сэгв s e v e -
r i f i c ă şi poziţia catecsruîuif
- За ml, d"<ipă 5 mîirate p e n t r u c a v o g r a f i e a
Pe r a d i o g r a f i i l e ce s e f a c d i n f a ţ ă ş i p r o f i l a p a r
a t î t r i n i c h i u l ş i căile u r i n a r e (deplasarea r i n i c h i u l u i seu
urrfcc-ruluij deformare a r c l f â r m ă a t r a i e c t u l u i s ă u , e v e n t u a l
Mflronofenţia) s c î t ş i elementele venoase (cu m o d i f i c ă r i s p e -
c i f i c a t e mai s u s ) в «.
:.4ceste metode s î n t complementare l i m f o g î a f l e i p e n t r u
d i a g n o s t i c u l g a n g l i o n i l o r l i m f a t i c i s i t u a ţ i deasupra l u i L £
ş-J. г p a c h e t e l o r eventual e x c l u s a i i m f o g r ă f i c p r i n b l o c a d ă .
iâetods semnalează c e l mult p r e z e n ţ a unui proces pate=>
l o g i c f ă r ă a da r e l a ţ i i asupœa n a t u r i i l u i a
 - *o7 »
S t u d i u l s c i n t i ^ r a f i c a l g a n g l i o n i l o r l i m f a t i c i î n bo-
l i l e de s i s t e m e s t e p o s i b i l p r i n l i m f o g r a f i e d i r e c t ă sau i n -
d i r e c t ă ş i p r i n a c i n t i g r a £ i a p o z i t i v ă cu i z o t o p i i n t r o d u ş i
e n d o l i m f a t i c , subcutan sau pe cale i n t r a v e n o a s ă .
ba l i m f o s c i n t i K r a f i a d i r e c t ă i z o t o p u l e s t e introdus î n
v a s e l e l i m f a t i c e p e r i f e r i c e (după t e h n i c a l u i Kinmonth) sub
formă, de l i p i o d o l marcat I de A u l g e c o l o i d a l sau Te™ ,
ş i c o n s t ă î n î n r e g i s t r a r e a d i s t r i b u ţ i e i i z o t o p u l u i î u gan-
glioni ş i căile limfatice.
E s t e i n d i c a t ă î n s p e c i a l pentru e x p l o r a r e a grupelor
ganglionare pelviabdominale ş i semeiologia generală e s t e a s e -
mănătoare a c e l e i a d i n l i m f o g r a f i a simplă. Aceeaşi metodă e s t e
î n t r e b u i n ţ a t ă î n t r a t a m e n t u l endolimfatic cu i z o t o p i ( E a t t i ,
chiappa e t c . )
Pontru l i i a f o s c i n t i s r a f i a i n d i r e c t ă se u t i l i z e a z ă Au., Q
.. lyo
c o l o i d a l cu p a r t i c u l e de 50 A diametru, i z o t o p a s o c i a t cu
h i a l u r o n i d a z a care după ce e s t e introdus s u b c u t a n a t , t r e c e
s i s t e m u l l i m f a t i c , oprinüu-зе pentru un, anumit timp î n gan-
glioni .
Cu a c e a s t ă t e h n i c ă p o t f i s t u d i a ţ i g a n g l i o n i i i n g h i n a l i ,
i l i a c i ş i p a r a a o r t i c ! - caz î n care i n j e c ţ i a subcutanată se
f a c e în s p a ţ i i l e i n t e r d i g i t a l e de l a p i c i o r ,
- ganglionii axilari supra- ş i infraclavicular! (injecţia
i z o t o p u l u i î n s p a ţ i i l e i n t e r d i g i t a l e de l a mină).
C e l e l a l t e grupe ganglionare pot f i explorate p r i n i n -
t r o d u c e r e a s u b s t a n ţ e i r a d i o a c t i v e în. aone anatomice apro-
p i a t e , P e n t r u g a n g l i o n i i m e d i a s t i n a l ! s A u ^ g ae i n j e c t e a z ă
subcutanat î n regiunea abdominală s u p e r i o a r ă - subTifoidian
(Sawas-Dimopolou).
S c i n t i g r a f i a ae e f e c t u e a z ă l a 24 de ore de l a i n t r o d u -
c e r e a I z o t o p u l u i ş i o f e r ă r e z u l t a t e concludente mai a l e s
p e n t r u g a n g l i o n i i abdominali pentru c a r e sa obţine о лаа-
gine c o n t i n u ă a l a n ţ u r i l o r ganglionare} î n t r e r u p e r e a l o r
î n t r - u n anumit punct, d e p l a s a r e a sau b l o c a r e a , au. semnifica-
ţ i e patologică.
R a d i o a c t i v i t a t e a g a n g l i o n i l o r depinde ds c a n t i t a t e a de
Au f i x a t de c ă t r e a c e ş t i a , c a n t i t a t e ce depinde de f a p t
de s t a r e a f u n c ţ i o n a l a , a r a t i c u l u l u i ganglions*. I n g a n g l i o -
n i i c= s t r u c t u r ă i n t a c t ă , izc^-os.l sz 1сзаа ş i î i dă
 « m* -

_ -L?liHe scîJi-fc:-GZ-::;ie3 p o z i t i v i i .
la сг ral eis ţasnit рг^Ш'о-^ ü i v . i r r r p -
• -l:'зг!г.7л"' do o os^ir:' ~ и . > . з : ? > - " . J k o W V Ü s* tr--iuea
ii?" r-ü.:о-inir ecf-rSiG^i'ic'-'.
:
Ou'г?:""':, с ~ cl" o ele nu s? p o t avide-:!»*;.. -'ûûhi ; SPU
! s -
л; Г:СЕ~НО': -s , nv. aol; ??i pus o î n ov ds.-ti ;-' foc--—
т?1э x :• ^ с; - cv. n i c i , - nr-'-ji'i : : i c i
-V ••• '• ' : с i ds o г с ăi:-, с ' t i v i t г
v -- --
• ••••2.' D ИсГ.г-г.сс ooy2."".rto " f i r . sîrt r?i
" " ' j - ^ - . v i v c î n orrjr riveţvte i i v . U v ' i ' i . i ^ l i ^ ~ v . - . - - l i 3 r _ i -
л;-- : -- :." _ :tvi-; i loi- ; к с i:at i ^ r " i i c e s t e г л ! г.гзг Ln

;
- ne; Ţiosjtţ-.-" « L j r ^ i : în i ^ r - c Лис :
ret i. r;--iri с Г.s i::.tr -ï'nsssû r.s Ъ-."с?"-""- ?э 'Ci:::
"I' cl'iv'.' f si IOL- *.-• r '
1 1
r r : -v -.û'" ?? "v'Jg: - ,":--'^,-. j : _ r^iio:- l l r f u -
::*::-:• '::? г ir-vr: ele ti'-: r •-."lui. 1з 'ел ne эр
Ъгс 1 т л г ds "cr^y ; vir-';с scurt? (55 or«)
s" (77 ) o pvopsrttv.lui io с gn-
^7ir vr i tolarrrr:* f e r T s o t o . Por.?. o^e^ţa s u b s t r a t o i r a -
с•*• îi . Î L e c t c rsi îi^elvn-
i t c-.= l-r эа::5;?:з.
. i ' . ' ! ; " l i ? . ? . . - . cool-ţ. scop Zzru",sl*yj~ir.с к- rc.r.r\
cu ctacrtif-oq^, со т , :"1зш1 Сэ 2~Ус, S'.-lc.-iu^, Ъ .r.i+i-
.- «
0 - о 1 и s i i

•7-.1?..f". . ---o.ficlc d-- s:-:R:"jn CONVSNŢIO.-ol-з Î-şi VE-,

fi--';-.i/u." ;proc3.sroo E O t l i f i e z i l o r r-odicstir.-lc- ş i
i-j.c - e î n t 3 £ i c i ":.ite chic-r î n c s i s u r i l s cu cîeo'at î n r -

In ç t v c î . u l detgrri3j]"rilDï s u b d i o f r b p a t i o s , l i ' - f o ^ c î i d
ofsi'ii - o n o r a t e , vcloroc-.se p e n t r u d i a g n o s t i c , îndsose'oi
În сг.гО. cLid. s u s î n t riocii-fic5ri s a n s l i o n s r e p s r i x s r i c o ,
v-^ilc -ÎTU flisîsax-oc p u n c ţ i s i s s u b i o p s i e i g a n g l i o n i l o r
"•>. „ i n linf'C<T--.Tle ou E a n i f e s t p ' r i p o r i f o r 4 з £ ' ,
1
- i-; iî:.vî, iiSuîSB^e pentru sbi-tfisliKö-L-ö c u i ă c t ă
 »U9-
(prec.taînd ducă « x l a t ă r e e p e c t a r e a «an p a r t i c i p a r e a ganglio-
n i l o r r e t r o p e r i t o n e a l ! ş i c î t de anpla e s t e ) ţ i p r i n aceasta
pentru i n s t i t u i r e * t r a t a m e n t u l u i i)i s t a b i l i r e a prognostic»-

Metodele e o a g l o M n t c r e -Cure» , c a r o - , arteriole&fia.)

tiînt u t i l e n m a l cînd « d e n a p e t l i l e a î e t s u f i c i e n t de « a r i
ca s ă poată p r e t a u » e d i f i c ă r i .
Scintigrami a , d e ş i пи a r e putere«, de r e s o l u ţ i e a l i a -
f o g r a f i a i , a r a a w i t a j n l u ş u r i n ţ e i cu cere e s t e executată
ş i acceptată, ä» b o l o s r U
H i p e r t r o f i a , g a n g l i o n i l o r ş l l ă r g i r e a u e b r e i mediaş ţ i -
nuiu i axe c a r a c t e r de u a i f « e * i t * t e ţ i a i n e t r i e î n l i m f o e a r -
com ş l î n laoeeod* l i m f a t i c ă c r o n i c ă , - e s t e a a l a e t r i o ă î n
limfograauloeato*ă ş i r a t i c u l o e a r e o * , c a r a c t e r e ce se menţin
ş i l a g a n g l i o n i i . subdi«eragMfcisi*
I n H » f « g f » m T ftHiitm îi p r o c e s u l p a t o l o g i e ее extinde prog-
r e s i v 5л м м crania-carartal, porüaale grope p r i n s e f i i n d cele
p m j t r r t w l » î n conexiune l i m f a t i c ă ca regiunea c e r v i c a l ă ş i
s u p r a c l a v i c n l a r i ş i , u l t i m i i , gangTI narii d i n h i l a r i i a r sub-
dlafTagmatlc g a n g l i m l l l t a b a a o r t l c l ş i u l t e r i o r c e i inguL-
nali.
% liMfngr— de к м а Ы А . м pot corntata ratificări ae
sediu, diMBel^&i şi stMcter* а ю în transportul lisfei.
Ele sînt cacaefceriiu**, ce şl la* ganglionii periferici sau
mediastinal!, prin. üidiiriwm nai s u i t o r grupe ganglionar® j
realixiod tipul uonanorf în liefоаагсяд şi leoeoxa limfatică
cronici (cu wKllficArL idaatioeT simetrice la toţi esngUanii
a n grecele e * * U o ™ e * > ~ 4* tlpol poliearf in boala Hodgkin
ş i reticuloeareoa ou gangHiyi4 de foaan* şi diurnaţnnl dife-
rita). _-
da »truotartt a e r e de l a eimpl* h i p e r p l a a i e
r e a c ţ l t e a l ă s p r e aspect r e t i n a l e r g r a n l t a t e«n l a o m a r pîn£
1« a s p e c t u l I n apopft de săpun ашл f a n t o n a t i e , imagini care
&8C&. -nu yfrnt patogeceonice aqgaM d i a g n o e t i e u l ş i permit;
a p r e c i e r e a аир l o a r e i p a r t i c i p ă r i i gioaglionare.
 - " РЕНТГЕНОДИАГНОСТИКА RBI ЗЛОКАЧЕСТВЕННЫХ ШЛЗШАХ
(i
Г.Кишляг, Т.Рсясин, й.Тудосиу

Злокачественные лямфогщ представлены ганглиозньки

опухолями, исходящими из круглоядерньвд или ратикудо-сшдоте-
лиальнык клеток ретикуло-гистиоцитариой системы»
Если еще до последних 10-15 лет рентгопсвское об-
следование применялось лить для оценки медиастлналь'шх изме-
нений, то з настоящее время мы располагаем методами, делающи-
ми возможным исследование субдиайрагмальнцх ганглиовых цепей
и других ганглиозных групп.
С другой стороны интерес получения наиболее точных
рентгенологических сведений об участии отдельных ганюиюзних
групп увеличился вследствии организованных в Париже и Риё Б
IS65 г . симпозиумов, на которых отмечалось, что, по нрачпеи
мере в злокачественном лиифогрануломатозз,-наблюдается лока-
лизованное развитие, распространение от одной г-англиозной
группы на другие смеяные, причём лечится он с конкретными ре-
зультатами выживания еще 15-20 лет до 35-45^ случаев, что пс
существу соответствует выздоровлению.
В Ясской рентгенологической клинике велось наблюде-
ние в течение 15 лет на 167 больных лимфосаркамой, 178 - ре-
тикулосаркомой, 164 - злокачественным лимфогранулематозом, 4
- гигантофолликулярной лимфомой, 76 - хроническим лейкозом.
В первой части доклада описаны изменения средосте-
ния, которые можно изучать условными рентгенологическими ие-
• гадами; во второй части рассматриваются субдиафрагглальпые ло-
кализации.
I . При ие.:иастинальных локализациях патологически!-!
процесс располагается в верхних 2 / 3 среднего и п-з родного сре-
достения, причеи аспекты колеблятся в зависимости от поражен-
ных ганглиозных групп, гистологического вида и стадии течения.
При медиаатикельной лимфосаркоме захвачены почти'
все ганглиозные цепи и слиты в опухолевидное образование,рас-
ширяющее тень средостения в столб линейного или выпуклого с,-
чертания, в частности когда поражены бронхолег'очные ганглил.
При ретикулосаркоме мокзт быть поражен лишь один •
пакет ганглиев, определяющий очаговую медиасташалъную опухаав
 - 411 -
При хронической лимфатической лейкеиии аогут быть выяьлони
отдельные гипертрофированные ганглии в гилюсзх.
При злокачественном лншйограиуяоиатоае , a ICOÏO ПОМ
опухоль средостения представляет полицаялкчыое очерта.-и.о.,
рентгеновская картина более характерна.
Во время эволюции патологически! процесс моют рас-
пространятся на легкие и плевру; могут быть обпар^еш.: диет-
ные пли висцеральные очаги.
Томография паевкоиедиастищма л верхняя кавографин
могут дать дополнительные сведения.
I I . Исследование субдиайрагцалыых изменении i.:o>,;iio
ocyaiecTBJîHTb лри помощи лпифограшш, урографнп, кавограу::;; -
- иетодм, дающие непосредственную к косвенную инфориа;1ЧЬ о
глубоких аденитах, выяэляеных клинически лишь в случа-
ев. Зто представляет особое значение для определения :;,:ани-
чоской стадии (обнаруживаются ош: примерно у сольник на
I к I I клинических стадиям), для назначения лс-чсн'"-; п .прогно-
зирования,
Лиифаграфическне признаки за1;люча;о:?сг: в us^iionnü::
места расположения, разкороъ :•: структуры; характеризуются ош:
охватом нескольких гаиглиозпых групп. Подобные •.13^ьно;-:..л о-
пределяют описание двух видов: полщгорфаш: - с г а п г , , ; : р и з -
личной фориы и размеров (при болезни Ходнина) и мономо.; jiuii -
-• с одинаковы«!! и сишетричкыци изменениями Есех rar.r.i.-.SE
ганглис-заых групп (при лимфатическом лейкозе и лимйосаркогле).
В лимфообращении сдвиги не наблюдаются, но в случас tx зоз-
аикаозенкя они умеренны üpü л^гсосаркоме и лимфатическом лзй-
зозе и заключаются в зздеркке подвоза. йимфообращекне полно-
стью блокировано лишь в отдельных случаях болезни лодоша или
ретшсулосаркомы.
Дате если лиифографические признаки не представля-
ют абсолютной ценности для определения патологоапатшческогс
вида, тем не менее лиифография мокет дать сведения о невовлс-
ченаи в процесс или поражении ретроперит'-неальшх ганглиев и
о его размерах.
Илео-кавографяя и урогр&фия как самостоятельное об-
следование или в ассоциации с ЛЯМФЕГРАФЙО.ч - методы, ЕКЯВЛни-
щие сдвиги, вызываемые расшло^бЕньаш вблизи гзнглйЯ|"к,причем
эти изменения могут варьировать us лростсШ компроосии с пе-
ремещением, до иплааии стенки vi суяяпип просвета. a iiiioîi
раз - облитерации. Эти ми и д и представляют UOUHOCÏL ДЛИ изу-
чения ганглиозиых пакетов, затемнешю îîbïupux нольоя осуще-
ствить* при лимфографии лиОо по причине шшшчоиия блокчров-
кой, либо - их расположения пол Lg „
Сцигтиграшичеокос исследование лимфатических узлов
возможно осуществить несколькими методами и дате если полу-
сонные сведения не столь показательны как лимфогройиш, оно
вое;,to представляет преимущество легкости исжшюикя.
Таким образом современные средства диагностики
глубоких ганглиозных изменений при системных заболеваниях
эиачитолыш увеличились и делают возможной постановку пра-
вильного диагноаа и определение стадии, в зависимости от
чего даются терапевтические указании и делается прогности-
ческий вывод.
 - ВД.5 -

LE RADIODIAGNOSTIC DAHS KBS ММИЮМЕЗ MALINS

Gh. C h l ş l o a g , Œ. Кох i n , I . ï u d o s i u

Los lymphoma a malins sont repréiientée p a r 1ев tumeurs

^ o n s l i o n n u i r a s a y a n t comme p o i n t de d é p a r t l a a lymphocytes ou
Los c e l l u l e s r é t i c u l o - e n d o t h é l i a l e s du système réticulti-hiBtLc!-
sytaire.
S i j u s q u ' a u x d e r n i è r e s l o - 1 5 années 1*examen r a d i o l o -
Sique é t a i t u t i l i s é seulement pour l ' a p p r é c i a t i o n des modifi-
c a t i o n s m é d i n s t i n s l a s , à p r é s e n t поив disposons de méthodes
aui p e r m e t t e n t l ' é t u d e des c h a î n e s g a n g l i o n n a i r e s a o u s - d i a -
phraQmatiqueset d* a u t r e s groupas ganglionnaires*
D ' e u t r e p a r t , l ' I n t é r ê t p o u r tu. b i l a n radiologiqiie
a u s s i exact' que p o s s i b l e concernant l e p a r t i c i p a t i o n des
groupes g a n g l i o n n a i r e s s ' e s t a c c r u p a r s u i t e d e s symposiums
de P a r i s e t Ry« de 1965» dans l e c a d r e desquels on a i n s i n t ä
q u ' a u moins l a lyaphogranulumatoae maligne a un début l o c a -
l i s é , s ' é t e n d p e r continuum d ' u n groupe g a n g l i o n n a i r e aux grou-
pes a d j a c e n t s e t p e u t ê t r e t r a i t é e radicalement ave о des
r é s u l t a t s q u i so m a t é r i a l i s e n t p a r d e s s u r v i e s de 15-2o nno
dans une proposition a l l a n t ,jusqu'à des c a s , ce qui
e s t Äquivalent à l à g u é r i s o n .
Dans l a C l i n i q u e r s d i a l o g i q u s de I s a s j ont é t é ob-
s e r v é s au cours de 15 ans 167 oae de lymphosaioos», 17B de
r ô t i c u l o - a a r c o m e » 164 de lymphogreaulenatoee " a l i g n e , 4 de
lymphoma g i g a n t o - f o l l i c m l a i r e e t 76 de laucose chronique.
Dans l a p r e m i è r e p a r t i e du r a p p o r t sont d é c r i t e s
l a s m o d i f i c a t i o n s m é d l e a t i n a l e e q u i peurent â t r e é t u d i é e s
p n r d e s méthodes r a d i o l o g i q t i t a conventionnelle в e t l a
deuxième p a r t i e p o r t a s u r l e s l o c a l i s a t i o n s eous-diaphrag-
matiques.
I* ?1ПГ 1 T f l o o * l l » a t l o a * m é d l a a t l n a l e s . l e procas-
eus p a t h o l o g i q u e e s t s i t u é dons l e s 2 / 3 s u p é r i e u r e du médie.-
e t i n moyen e t a n t é r i e u r e t r é a l i s e des anrectn q u i v e r i e s t
en f o c e t i o n âw p w p i e . d e g a n g l i o n s a t t e i n t s . Ли tyvo h i s t e l o -
Gigue e t du Btado é v o l u t i f .
 »ВДЛ»

Dans l a lymphosarcoma m é d i a s t i n a l , presque t o u t e s

les chaînes g a n g l i o n n a i r e s s o n t a t t e i n t e s e t f u s i o n n e n t en.
une formation tumorale q u i é l a r g i t l'ombre du médiastin en
une соГоппе â contour l i n é a i r e ou convexe, s u r t o u t lorsque
les ganglions bronchopulmonaires sont également envahis.
Dans l e r é t i c u l o - s a r c o m e peut ê t r e a t t e i n t un s e u l
paquet g a n g l i o n n a i r e , qui détermine une tumeur m é d i a s t i n a l e
n o d u l a i r e . Bans l a leucémie lymphatj.que chronique peuvent
ê t r e c o n s t a t é s des ganglions h y p e r t r o p h i é s i s o l é s dans l e s
hiles..
Ii'aspect radiologique est plus c a r a c t é r i s t i q u e
dans l a lymphogranulomatose maligne, ой l a tumeur m é d i a s t i -
n a l e a un contour p o l y c y c l i q u e .
Au c o u r s de l ' é v o l u t i o n , l e p r o c e s s u s pathologique
peut s ' é t e n d r e au poumon e t â l a p l è v r e ; on peut ".onstater
des foyers osseux ou v i s c é r a u x .
La tomographic pneumo-médiast^nale e t l a cavo-
graphîe s u p é r i e u r e peuvent f o u r n i r des r e l a t i o n s supplémen-
taires.
I I о L ' é t u d e des l o c a l i s a t i o n s sous-diaphrapyiatlques
peut ê t r e e f f e c t u é e à l ' a i d e de l a lymphographie, de l ' u r o -
graphie, de l a cavographie e t de l a s c i n t i g r a p h i e , méthodes
pouvant r é v é l e r des s i g n e s d i r e c t s e t i n d i r e c t s sur l e s
adénopathies profondes, q u i ne peuvent ê t r e appréciées c l i n i -
quement q u ' e n 7-15$ des c a s . Ces signes ont une importance
p a r t i c u l i è r e • p o u r l ' é t a b l i s s e m e n t du stade c l i n i q u e (on p e u t
l e s r e n c o n t r e r jusque dans 5o% des cas au I - e r e t I l - e s t a d e
c l i n i q u e ) , pour l ' i n s t i t u t i o n du t r a i t e m e n t e t pour l ' a p p r é -
c i a t i o n du p r o n o s t i c *
Les s i g n e s lymphographiques c o n s i s t e n t en m o d i f i -
c a t i o n s du s i è g e , des dimensions e t de l a s t r u c t u r e e t se
c a r a c t é r i s e n t p a r l a p a r t i c i p a t i o n de p l u s i e u r s groupes g a n -
g l i o n n a i r e s . Ces m o d i f i c a t i o n s permettent de d é c r i r e deux
types; - l e type polymorphe â ganglions de forme e t de dimen-
s i o n s d i f f é r e n t e s (dans l a maladie de Hodgkin) e t - l e t y p e
monomorphe à m o d i f i c a t i o n s i d e n t i q u e s e t symétriques le
t o u s l e s ganglions ou groupes g a n g l i o n n a i r e s ( dans l a
 ~ -Jus -

Leuca se lymphatique e t l e lymphosarcoma ) . On ne гетпагшле рав

i a m o d i f i c a t i o n s de l a c i r c u l a t i o n l^arphatiqueţ lorsqu'elles
a p p a r a i s s e n t , e l l e s s o n t modérées d a n s l e lymphosarcome e t
l a l e u c o s e lymphatique e t c o n s i s t e n t en r e t a r d du t r a n s p o r t .
La c i r c u l a t i o n lymphatique n ' e s t coapl4twieiit bloquée que
d a n s c e r t a i n s c a s de maladie de Hodgicin ou d e r é t i c u l o -
sarooa».
Quoique l e s s i g n e s lymphographiques n i a i e n t pas
une v a l e u r a b s o l u e p o u r p r é c i s e r l a f o n » a n a t o n o - p a t h o l o -
giqura, l a lymphographie p e u t nous f o u r n i r des données eux
l e ménagement ou l a p a r t i c i p a t i o n d e s g a n g l i o n s r é t r o p é r i -
tonëaûx e t sur l ' é t e n d u e des l é s i o n s .
L* ilio—cavograpbie e t 1 ' Urographie s e u l e ou a s s o -
c i é e à l a lymphographiв sont d e s méthodes q u i peuvent met-'
t r e e n é v i d e n c e l e s m o d i f i c a t i o n s таялтадобее p a s l e s p a -
q u e t s g a n g l i o n n a i r e s du v o i s i n a g e , pouvant a l l e r de l a
s i m p l e compression а т а с déplacement j u s q u ' à l ' i n v a s i o n de
l a p a r o i e t a ù r é t x é c i s s e e e n t de l a l t n i i r e , q u e l q u e f o i s
o b l i t é r a t i o n . Ces méthodes s c a t u t i l e s pour l ' é t u d e dea
p a q u e t s g a n g l i o n n a i r e s q u i nu p e u v e n t ê t r e o p a c i f i é s p a r
lymphographies s o i t p a r c e q u ' i l s s o n t e x c l u s p a r b l o c a g e ,
s o i t p a r c e q u * i l s s o n t s i t u é s a u - d e s s u s de Lg.
L ' é t u d e s e t a t i g r a p h i q ţ L e d e s g a n g l i o n s lympha-
t i q u e s e s t p o s s i b l e p a r p l u s i e u r s méthodes e t твое s i e l l e
ne f o u r n i t p a s d e r e l a t i o n s s i d é m o n s t r a t i v e s в и н и l a
lyraphographie, e l l e p r é s e n t e l ' a v a n t a g e d ' ê t r e p l u s f a c i -
lement' a p p l i c a b l e r
He c e t t o a a a i â r » » l e s possibilités a c t u e l l e s de
diagnostic des ratifications g a n g l i o n n a i r e s p r o f o n d e s dans
l e s m a l a d i e s s y s t é e i q u « B coït e n t r è s grande » s u r e augmenté
e t p e r m e t t e n t l e d i a g n o s t i c e x a c t e t la. dStexmiaation.
c o r r e c t e du s t a d e » e n f o n c t i o n d u q u e l on é t a b l i t l ' i n d i c a -
t i o n t h é r a p e u t i q u e e t on é v a l u e l e p r o n o s t i c .
 - 41« ~

ВЙДЮТ5RA.PI А HSMOPA t'111.08 MALIGNS

V r o f . b r . I . n î r r u , r!r . S t .(ïri(ţo.(-eьси
C l i n i c a <1<з П:.с31з1з;;1г - 3.*Jfc I u l Ur,I.Cnntacuaino

B o l i l e TUI:or:'lo de si s Lern, ptL.IITJ ÎkcK - o i i tumo-

r a l e i n i ţ i a l dipeuinfcte, s î n t mai ju. i c i o s deu.;uita hemo?a-
t i i maligne, pc-.itru c-. ol*1 a f e c t e a z ă " i n t o m u l l v n i i t o p o i e t i c
(măduva osoas? ş i .;;lior_ii l i m f a t i c i ) .
/1 s t f e l îii _;iu?iil hen î p a ' - i i l i i .J. li t ;;'-: e î n t зпсмЗтч,-
p
t o : l e u c o z e l e ; p o l i e l J b u I i--. ';i l i opa'„iile - i l i ^ n e ( l i " if оп-
те le m a l i g n e ) , acestea dir TU.'..." IiiiTo ~R nuxonul N-:-
f
l i g n (bosls, îîodckin), I i : : > •• reo? u i , z .Ди^.-гсопу! .ţî l i - -
1
Гоши! gi£è.i to-roîic". 1=JT ( ' o a ! s Brii .-.'.;/i./r.ier г.), IL c&re u o i
r
adăugăm liirtfoiaul r r . l i v n r i c a n , r.i.f- = . i t i t r ç i l e pûûolo-
„ICQ
""1
de vcf..i:'.i.!;ie rai.i. г--.. •-S.o.''"'
Hamapi'ti:'le ;• • 1 •• ; '.in punct da v a d - r e
£ г
r a d i o t e r ? p o n t i c , Ш1 .1 - L t i ^ J ' i - i t r ' t i u t i l de c o n s i d e r a t î n
conduita i r & d i o r i i , p-: rticv!luviti"fci F? c--..re la с mint ini s u c -
cint.
/!. П а м о р . - . . l . i . . - ч . ' S-^i'gi n - t u r o h i s t o l o -
g i c s s î n t radiooer.riiblle i a u хО'мЬ« r=.:liJiSjiGibil3 , n e c e s i -
t î n d dose tumoricide iivCariùnrc c.-Iji' u z u r i l e . De asemenea»
t i ebuîe s ä avem î:i veôore ci*, di я t r u v e r o a r.;;.;;iivn a l n u t o c i t o -
l o r î n Cfczul leucosMlcr-şi t o p i r o o r f j i c l H ь t u a o r i i î n c a z u l
llmfoamslor, pot oceaiom. por i l i a ига;::3э1^ p r i n p r e c i p i t a -
r e a a c i d u l u i u r i c în c a l l s u r j n u t o . iu £,c-jss n i v e l u l s e r i c

x ) Limfoffiul malign a t r i c n r ( s ^ r o o - r l l u i TSurîritt a f o s t i n -

d i v i d u n l i z ; t î n l^C.l ГГ).
 - w - .
e l a c i d u l a i u r i c ş l еИюДпигаа за u r i n a r ă t r e b u i e s c permanent
cunosaute în. c u r s u l r a d i o t e r a p i e i acestor tumnci, mai ales
d a c i şa f o l o s e s c x d j l o a c e l e radiaaensibiliaare.
B» Hamopatiilfl иаligne f i i n d tumori i n i t i a l disemi-
nate c o n f e r ă o a p l i c a ţ i a o s e b i t ă i r a d i e r i i t o t a l e в orga-
n i s m u l u i , f i e cu. a j u t o r u l r a d i o l e o t o p i l o r î f i e cu e j u t o r u l
surse Iţit, eatţerne » D a t o r i t ă d i s e m i n ă r i i i n i ţ ia la a U n f o p a t ' i i -
l o r maligne, noţiunea da i r a d i e r e p r o f i l a c t i c ă capătă un c a -
r a c t e r p a r t i c u l a r , n e c e e i t l n d doze ttmorlcidß. ş i nu doze
p r o f i l a c t i c » . ràre uzuel aînt inferioare celàr.tragOricide»
С» •Administrarea dozai t u a n r i e i d » . p l a n i f i c a t e , nu
t r e b u i e s ă f i e i n f l u e n ţ a t ă , da r a d i b e e n s i b i l i t a t e a crescută г
d a l ü r msi n u l ţ a linfosme maligne. I n d i f e r e n t de doza>une<v8-
f o a r t e r e d u s ă , caca produce tOpicae tumorii,: administrarea
d o z a i U t i l * de Зооо - 4ooo r a d , spate necesară pentru obţi—
I
neraâ unul. a f e c t durebiX.
IX. Badiotarepia r ă a i a e . p r i n c i p a l a aatodă do t r a t a -
ment, al, banojpetiilor maligne i n g s n a r a i , a f i r m a ţ i a fiind!'
s u s ţ i n u t ă ds 3 fapta p r i n c i p a l e :
a* Greutatea s p e c i f i c ă g limfoşmelor. luide r a d i o -
t Ä r a j i a p r e z i n t ă i n d i c a ţ i a n a j o r ă , a s t ă preponderentă f a ţ ă
de leucoze-, unda chimioterapie ş l c c r t i c o t e r a p i a s î n t d e s e -
o r i . suai e f i c i e n t a . *
Ъ» iraÜÄsea l o c a l i z a t ă a l i e f оашяЮт este p r e f e -
r a b i l ă c h d m i o t s r a p i e l d i n p u n c t u l ds vedere al. c o n s e r v ă r i i
c a p a c i t ă ţ i i iaunologice t şi
cé Chiaio-oortlooterapia e s t a . obligată aproape
totdeauna. să-gi asocieze radioterapie, fie pentru obţinerea
unui e f e c t p o t e n ţ a t , f i s p s s h m a îaaar
 -43L8 -
i n f i l t r a ţ i i tuaoralG l o c a l I s a t o , s-părute î n c u r s u l e v o l u ţ i e i
lSUCQESlCî?«
H, I n s f î r e i t , a o o e n t u l polimorf a l c a r a c t e r e l o r
c l i n i c « , hisi;ologice ş i e v o l u t i v a ele hemopstii7ior maligne
nccesită. o d e o s e b i t de j u d i c i o a s ă a p r e c i e r e ь i n d i c a ţ i i l o r
r a d i o t e r a p i e i , a t î t în ce p r i v e ş t e отtoda ş i dozele, c î t şi
î n p r i v i n ţ a a s o c i e r i i cu cliinio sau c o r t i c o - t e r 3 p i e • P r i n c i -
p a l u l c r i t e r i u de ale&ore a i n d i c a ţ i i l o r r a d i o t e r a p i a I tee—
bue s ă - 1 c o n s t i t u i e r o a u l t a t e l e t e r a p e u t i c e cu v a l a b i l i t a t e
s t a t i s t i c tu
bimfoagole ais.Iâ^ne d e ţ i n 5—7 % din t o t a l u l l o c a -
l i z ă r i l o r turaorale, c s l mai f r a event f i i n d limfojţranulcmul
malign, uare d e ţ i n e % d i n t o t a l u l l i m f o a m a l o r , urmat de
l i n f o : ere om cu J4- jS, r e t i c u l o s a r c o m cu 16 % ş i limfomul g i -
gant o - f o l i c u l s r cu 6 % ( 2 ) ,
C l a s l f i c a r o a pe s t a d i i ş i a v o l u ţ i e c l i n i c ă , d e ş i
este d i s c u t a t ă f i i n d vorba de tumori i n i ţ i a l d i s e m i n a t e , c r e -
clam cl; t o t u ş i î ş i p ă s t r e a z ă o c a r t ă v a l o a r e d i n p u n c t u l de
vsclore c l a p r e c i e r i i p r o n o s t i c u l u i . Cea mai completă c l a s i f i -
care este гее ea propusă de Comitetul de S t a n d a r d i z a r e a b o l i i
Hodglcin, v a l a b i l ă î n g e n e r a l p e n t r u t o a t e limfoamele maligne«
S t . I ^ - Tumoră l i m i t a t ă de o s i n g u r a r e g i u n e a n a -
tomică*
3 t « I 2 - îumoră l i m i t a t ă de două r e g i u n i anatomice
v o c i o o , d e a c e e a ş i p e r t e a diafragnnxlui»
S t . I I - Tunoră p r a z e n t ă i n n a i inilt- de două r e g i -
u n i anatomice,de a c e e a ş i p a r t e a d i a f r e g -
mului.
S t a l l ! - Tumoră p r e z e n t ă da ambele p ă r ţ i a l e d l a -
 - 43.9 _
. f r a g m u l u i , dar l i m i t a t ă ia ganglioni,
s p l i n ă o i / s a u l e a l u l l u i Yfaldeyer.
S t , Г/ - Invazie- Eiüduvei osoasa, a par=nciiir.ulu.i
pulsions.? t p l e u r e i , f i c a t u l u i , s c h e l e t u -
l u i , p i e l i i , r i n i c h i l o r , tubului disastir
sau o r i c a r e organ î n a f a r ă de g a n g l i o n i ,
s p l i n ă ş i i n e l u l l u i Waldeyer.
î o s t e s t a d i i l e " menţionate s î n t s u b e l a s i f i c s t s î n л
ş i 3 î n f u n c ţ i e de absenţa sau prezenţa aennelor generala
( f e b r ă , p r u r i t ş i t r a n s p i r a ţ i i nocturna).
b i m f o g r a f l a , u r o g r s f i a i , v . ş i examenul r a d i o l o g i e
de r u t i n ă , s î n t i n d i s p e n s a b i l e pentru a p r e c i e r e a s t a d i u l u i
r e a l da e v o l u ţ i e c l i n i c ă , ca ş i examenul c i t o l o g i c a l inädu-
v e i osoase.
1 . Boala Hodgkin
S e d i u l i n i ţ i a l a l limfogranulourului malign esta î n
71,7% d i n c a z u r i regiunea c e r v i c a l ă , 12,8 regiunile a x i l a -
r e , î n 7 , 8 /•'> r e g i u n i l e i n g h i n a l e ş i î n 6 , 7 a e d i e s t i n u l (3).
iîxistenţa unui s a d i u i n i ţ i a l î n boala Kodgkin a
йэ t e r minat рз u n i i a u t o r i s ä pună î n d i s c u ţ i e dissminEres
d'enblÄ» ş i s ă î n c l i n e c ă t r e acceptarea u n u i debut unicen-
t r i c ( 2 ) . ü i se bazează î n s p e c i a l pe constatarea că adenopa-
t i a secundară a apărut î n v e c i n ă t a t e a adenopatiai p r i n i t i v e
î n 45 d i n c a z u r i ( 4 ) , i a r pe un a l t l o t î n 68 >î din c e z u r i
( 5 ) . Problema o socotim d e o s e b i t de importantă, pantxu că da
debutul u n i c e n t r i c sau I n i ţ i a l diseminat, depinde nu nur.-.ai
D u r a b i l i t a t e a b o l i i , dar ş i j u s t i f i c a r e a t i t l u l u i ds " p r o f i -
l a c t i c ă " s a u " c u r a t i v ă " a c o r d a t i r a d i e r i i , a l t o r r e g i u n i gan-
g l i o n a r î n afara celei c l i n i c afectata»
 -чл» -

Desigur este d i f i c i l de l u a t o p o z i ţ i e p e n t r u
una din i p o t e z e l e menţionate, dar î n o r i c e c a z , a s t ă z i c o n -
s t i t u e ^ u n f a p t c î . ş t î s s t că i r a d i e r e a î n "boala Hodgkin tre—
bue să r e s p e c t a 3 p r i n c i p i i importante •
I« I r a d i e r e a f i e c ă r e i a r i i ganglionare se f a c e
cu doze r e l a t i v mari (5 « 4oco r a d î n 3 - 4 s ă p t ă m î n i ) p e n t r u
că f r e c v e n ţ a r e c i d i v e l o r e s t e î n l e g ă t u r ă f l a g r a n t a cu doza
administrată (tablou I)»

EflBbOU I
f r e c v e n ţ a r e c i d i v e l o r î n b o a l a Hodgkin
î n i u n c ţ i a de doza de r a d i a ţ i i sâministratăclnipă Kaplan
(6)

jiunăr de Doza a d m i n i s t r a t ă Fre cva n t a r e c idive 1 or

' rt
jazuri .. ca) , Nr. • /*

97 5oo 76 78
243 looo 14? 6o
121 15oo 58 48
542 2ooo 12o • 35
2o6 • -25oo 53 26
2o8 -35oo 24 11.5
91 4o6o 4 4.4 -.
13 08 _ «

Asupra i r a d i e r i i i n t e n s i v e a l i m f o g r a n u l ţ e u l u i
malign, e c a r d u l e s t e unanim, t o ţ i a u t o r i i suaţinînd u t i l i -
t a t e a administrări*. dozalor ds peste Şooo H ( 7 , 3 , 9 , l o , 1 1 ,
12,15,14,15,16,17).
I I . Un a l t p r i n c i p i u a l r a d i o t e r a p i a ! în b o a l a
Hodgkin., e s t e i r e d t ţ r e a e x t a n s i v ä , aa i a c l ù z î n d nii^-aumai a r i ş
său a r i i l e ganglionare a f e c t a t e , ç i t o a t e a r i i l e ganglionare
supra-,sau SKtodiafragraatloe. I n d i f e r e n t c u a - e a t e denumită t e h -
n i c e da i r a d i e r e С " t r u n k b r i d g e " , "Gothic c u t out " sau
"mantle t e c h n i q u e " ) e s t e vorba de I r a d i e r e a t u t u r o r a r i i l o r
ganglionar« s u p r a ä i a f r a g m t l o e . ç i е п ш ggl^utadiaetinali,
a x i l a r l , p e r e e l e v i e u l a r l s i c e r v i c a l i , sons i r a d i a t ă avînd
forma u a e l c f a p u M l s a p l a l e r u l pe m e d l a s t i n . .
Se a a w s e n e a s î a t ' i r a d i a t e t o a t e , a r i i l e ganglions-»
r e . aubdiafragwetlce ( g g l * f e ţ n i r a l l , . i n g h i n a l i , i l i a c i ş i lom-
boaortlei).
I U * î i i n d v a r b e de o i r a d i e r e l a t e n s l r ä ş i e x -
t e n s i v i i , e à e r g t i l e î n a l t a a p a r da i n d i c a ţ i e majoră, s i n g u r e -
l e iamăaoHfc e i obţloft dosa u t i l f t £n profunzime ,£ără i r a d i e -
r e a e x a g e r a t ă a ţ e s u f c u r i l a r a a r c a l e din. volumul i r a d i a t . Se
aceea b e t a t r a n e t e r e p i a e a f o t o n i , ш , în lipsa ţwatela t e -
l e c o b a l t e f c e r a y i e t s i a ţ » « o d a i e Ae a l e a * Deeigur, i c a d i s r ţ a
erfretoalvü д а b f a M M I t » « ^ M f a t t a t a a o p i n i i l o r , d a r aceasta
e s t a a t i t u d i n e a «are î v i . f a c e l o c cu a u t o r i t a t e î n t r a t a m e n -
t u l a o t e a e l b o l i i Hodgkin* d ^ t o c i t ă r e z u l t a t e l a r t e r a p e u -
t i c e i r a i t i # l n - conf i r n e t e pe c e r e le o b ţ i n e ( t a b l o u l I I ) .

H««uitate terapeutice obţinote cu radioterapie în

ţ o a l a .flwflgfcltt•

Stadiul - Uumăr de B e s a i t e t e de 5 s n i Anul

. olinţs CQSQTI ' i- oublie. . Autorul
.. • 1,
. "2 3 . X 6
I 60 . Л-3 71 1955 Sataïs ş t 'j
£iddlamiss(lS&
 - 432 -

1 2 3 4 5 6
II 51 27 53 1969 KOpö-rStOne
CP)

DOTAL III 7o 63 M

II 7o 39 56 195в Peters ş l
Leddiemiss
(18)
II 32 13 56 1969 • Поре-ßtовд
(7)
EOTAI» lo2 57 56 -

I + II 79 47 59»5 1955 Jr e l i f f e ş i
"ïio:ap30n(19)
I + II 13o 83 63 1958 Peters ş i
läiddleciss
CIS)
I + II 80 39 48 1961 Ег1ов£шд(2о:
I + II 53 28 52,8 1961 Holme ş i
Kuuklar. ( 2 i ;
I + II 45 61 1962 H i l t ozţ. ş i '
S u t t o n (22)
I + II 277 157 56,8 1963 Kasson ş i
Housse 11C23)
I + II 171 55 1965 - P e t e r s ş i
Kiddleeiss
C24)
I + II 14-0 74 53 1969 llopa-ütoae
(7)
PGÏ.4L loo4 564 56 - •

I + IV 224 se 23 1954 Mce ş i

Stenscrom
(25)
I - IV 171 50 29 1955 Joliff-Э ' Ş i '
Thon ison .
 -

1 2 3 4 5 6
I - IV 221 95 43 1958 P e t e r s ş i Kiddleiniss
fie)
I - IV З47 117 34 1S59 Gook.Krabbenhoft, Lau-
c u t i a (26)
I - IV ?.o7 63 3o s 5 1961 Keime ş i Иипк1.эг C21)

I - IV Ю7 33 31 1962 Hilton ş i SottttDn(22j 1

I - IV 822 255 31 1962 Saasen ş i Eousoq11(?3j

I - IV 285 ЮЗ 35,1 1965 P e t e r s S-t îîiddlemiLss

(24)
I - IV, 234 80 34 19S9 Utopist o n C7)

TOTAL 2618 84b 32 <84 -

Din datele p r e z a n t s t c t a b l o u l I I r e z u l t ă evident

s u p r a v i e ţ u i r i l e notabile obţicrata ou a j u t o r u l radioţrarspiei
care remîna cea mal bună M t o d ä de tratament a l llmfcgranulo-
mulul m a l i e n . Hadiotarşpia e s t e singura metodă care poate ob-
ţ i n e , î n s t a d i i l e l o c a l i z a t a CI s i I I ) s u p r a v i e ţ u i r i de 2o do
a n i , î n p e s t e 30 % din c a z u r i CIS}*
S t a d i u l e v o l u t i v a s t e preponderent pentru p r o n o s t i -
c u l î n d e p ă r t a t a x i s t î n d numeroase date care a r a t ă scăderea
importantă a r e z u l t a t e l o r favorabila î n prezenţa diseminării
extroganglionare' ş i a semnelor generale ( f e b r ă , p r u r i t ) .
Prezenţa simptonelor general» a determinat scăderea
r e z u l t a t e l o r de 5 a n i de l a 64 Я la 31 'A Şi а r e z u l t a t e l o r de
10 a n i de LA 60 FJ 1P 6 j£.(18).
P r o n o s t i c u l opa-TS msi f a v o r a b i l pentru s e x u l f e m i -
7i-in <jonstatîndu~sa, pa un l o t da 1?1 b o l n a v i ( t o s t a s t a d i i l o ) ,
сэ. s u p r a v i e ţ u i r i l e da 5 s n i au f o s t da 21 fi p e n t r u b ă r b a ţ i ş i
42 % pentru femei ( 1 9 ) . La c o p i i , r é s u l t a t o l e s î n t anuloage
cu cele obţinute la a d u l ţ i , зосшэlîndu—sa 33 7î s u p r a v i e ţ u i r i
de 5 ani рэ un l o t da 75 b o l n a v i do t o a t e s t a d i i l e ( 2 7 ) .
Radioterapia e s t e u t i l i z a t ă ş i p e n t r u i n f i l t r a ţ i i »
l e t u n o r s l e e x c r a g a n g l i o n a r e , dxnd r e z u l t a t e nune î n c a z u l
i n f i l t r a ţ i i l o r c u t a n a t e osoase ş i oblar pulmonara, daca a c e s -
t e a s î n t U n i t a t e e , I n compresiunile medulare r e a l i z a t e , f i e
p r i n invazie de v e c i n ă t a t e , f i e p r i n l o c a l i z a r e e p i d u r s l ă a
b o l i i , s î n t e n u n ţ a t e de asemensa buao r e z u l t a t a o b ţ i n u t e cu
r a d i o t e r a p i a î n doso do сса Зооо E ( 2 5 ) a Chimictorspia a
f o s t a p l i c a t ă î n Ъоа1а Hodgkiii, f i e s i n g u r ă , f i e a s o c i a t ă cu
r a d i o t e r a p i a , d a r după experienţe noastră trebuie atent e -
v i t « t ă î n s t a d i i l e l o c a l i z a t e ş l r e z e r v a t ă numai formelor
g e n e r a l i z a t e , sau î n ,p?ezenţa simptroaslor g e n e r a l e da i n v a -
zie ô In orice cos c h i m i e t e r a p i a cu s u b s t a n ţ e l e с i t o t o x i c e
u t i l i z a t e pînă î n p r e z e n t , nu a p u t u t e g a l a r e z u l t a t e l e f a v o -
r a b i l e îndepăi-tate obţinute de r a d i o t e r a p i e o
•Substanţele c i t o t o x i c e recomandate da Larionov ( 2 9 )
s î n t clcratilaminels (clormstina,novembichina,c3.orambucilul e
dopanul, dopanolul ş i e i c l o f o s f a n i d a ) , i s r c e l e recomandate
de Bernard s î n t a z o t i p e r i t a ş i v i n c a l a u c o b l s s t i n a ( 1 7 ) . Hoi
apreciem e f e c t e l e obţinute de c i c l e f o c f a m i d ă pe care o s o c o -
t i m că pr-ef,intă c a l n a i f a v o r a b i l r a p o r t î n t r e t o x i c i t a t e şi
eficacitate »
C o r t i c o t o r a p i a . ( P r e d n i s o n ) o r e z e r v ă m numai c a z u r i -
l o r cu anemia h a m o l i t i c ă , trorebopenis ş i simptome generala
 - +35

de i n v a z i a , dozele a d m i n i s t r a t e f i i n d s i t u a t e î n t r e 15-Go
г - з / z i î n f u n c ţ i e de g r a v i t a t e a slmptomelor,,
La C l i n i c a de Radiologie a S p i t a l u l u i Gantacuzino ou
f o s t t r a t a t e pxnă i n p r e z e n t G3 Cazuri da lirafogranulon 1 . na—
l i s n s pe care î n s ă nu putem a p r e c i a valoarea r a d i o t e r a p i e !
s i n g u r e , p e n t r u c ă & f o s t completată adesea cu c h i m i o t e r a -
pie s a u c o r t i c o t e r a p i e - A t i t u d i n e a n o a s t r ă t e r a p e u t i c i s-a
m o d i f i c a t î n . u i t i c i i i a n i , odată cu căpătaz'ea c o n v i n g e r i i c£
r o m i s l u n i l e o b ţ i n u t e cu rsd?.oterapia s i n g u r ă î n s t a d i i l e l o -
c a l i z a t e , s î n t mal d u r a b i l e d a c î t a c e l e a date de asociarsa
da r a d i o t e r a p i e — c i t o s t i / t i c e » Cînd folosim r a d i o t e r a p i a în
a s o c i e r e cu c h i n i i o t e r a p l a , apreciem că a p l i c a r e a l o r conco-
m i t e n t ă e s t e mai a v a n t a j o a s ă d e c î t a l t s formula (.35),

2 . Linfosarcomul ganglionar e s t e n a i r a d i o s a n s i b i l
d e c î t l i n f o g r a n u l o m u l malign, dar i n d i f e r e n t de r a d i o s a n s i -
b i l i t a t e t r e b u i e a d m i n i s t r a t ă o doză minimă u t i l ă ds З000
r a d , î n măsură s ă o b ţ i n ă r e z u l t a t e î n d e p ă r t a t a f a v o r a b i l e .
I n liicfcsarcornatoza g a n g l i o n ^ r ă , d e ş i e s t e s o c o t i t ă
a-£ccţlune t u m o r a l ä de s i s t e m , t e h n i c a i r a d i e r i i extensive
in s c o p p r o f i l a c t i c , nu arc o a p l i c a ţ i e la f e l de l a r g ă ca
î n c a z u l b o l i i Hodgkin, Da a l t f e l , r e z u l t a t e l e t e r a p e u t i c e
p u b l i c a t e , r e l e v ă o . f r a p a n t ă s i m i l i t u d i n e î n t r e l o t u r i l e de
b o l n a v i cu i r a d i e r e a l i m i t a t ă Ia a r i a g a n g l i o n a r ă e f e c t u a t ă
ş i c e i supuşi i r a d i e r i i extensive p r o f i l a c t i c e (ïûblou I I I ) .
тдаьои III
E e a u l c a t e l e t e r a p e u t i c e comparative o b ţ i n u t e î n lim-
fosarcom сш- i r a d i e r e a l i m i t a t ă ş i i r a d i e r e a e x t e n s i -
v ă profilsctică.DupăH0PS-ST0N3 (7)
 - «6-

Metoda do Iiumur de Eezultate la

iradiefs cazuri 5 a n i ?» .Autorul

3u i r a d i e r e a 95 28 Boden (3o)
profilactică 124 28 Holme ş i Kunkler
C2I)
555 27 Rosenberg ş l c o l .
f 31)
T0Ï-4L 774 27,2

Fără i r a d i e r e 81 29 H i l t o n ş i Souttoi
profilactică (22)
215 25 P e t e r s (0)
99 36.1 Нора-Stone ( 7 )
TCi'jiL 595 28,6 -

Det a la с a p r i n s e î n t a b l o u l I I I nu s î n t î n măsură
să susţinii s u p e r i o r i t a t e a i r a d i e r i i e x t e n s i v e p r o f i l a c t i c e
î n cazul limf osarcomatozei g a n g l i o n a i e .
De asemenea nu e x i s t ă un acord n i c i î n p r i v i n ţ a
dozelor t u m o r i l o r u t i l e , u n i i a u t o r i recomandînd doze de
З000 E ( 2 ) , i a * a l ţ ' l i doze mai m i c i . s i t u a t e î n t r e 2ooo-3oao
3* Bxistă c h i a r r e z u l t a t e psradosale c a r e a r a t ă că рэ 23 de
c a z u r i i r a d i a t e cu doza œeâis de 2ooo E s - a obţinut ?o %
v i n d e c ă r i de 5 a n i , î n timp oe pe 28 de c a z u r i I r a d i a t e cu
dosa ne die da З000 H s - e o b ţ i n u t numai 4 6 , 5 % v i n d e c ă r i de
5 a n i (7).-
Hol apreciem că a t î t doza t o t a l ă , c î t ş i r i t m u l de
i r a d i e r e t r e b u i e s c acordate cu r a d i o s e n s i b i l i t a t a a t u m o r i i ,
deoarece t o p i r e a r a p i d ă a ţ e s u t u l u i tumoral c h i a r dncă a s t e
 - «y -

s p e c t a c u l a r ă , e s t a f r e c v e n t Urmată da -disei-dnare •
De' aceea recomandăm prudenţa l a s t a r t u l i r a d i e r i i ,
i p l i c i n d doza z i l n i c a da loo-lŞo R, pîtiă obţinem i n d i c a ţ i i
asupra Gradului de r a d i o s g i u : i b i l i t a t a , sau e v e n t u a l , dacă so
f o l o s e ş t e doza p a r ţ i a l ă da 2oo R, se recurge la o e t a . ^ r s
nai -întinsă a dozai t o t a l e *
3« Ее ţ i c u l оз ar сomul e s t e mai p u ţ i n r a d i o s e n s i b i l ca
limfosarcomul, doza tumorale recomandate f i i n d s i t u a t e î n t r e
Зооо—Ч-ооо P., I n c a z u l r e t i c u l os a r с Omului doza tumor a l ä G sta
determinantă î n o b ţ i n e r e a r e z u l t a t e l o r f a v o r a b i l e , f i i n d sem-
n a l a t e î n s t a d i i l e I + I I 38,5 % r e z u l t a t e de 5 a n i cu dozele
sub Зооо R ş i 61 % cu doza î n t r e Зооо ş i 4ooo H (7)* toaţe
s t a d i i l e , r e z u l t a t e l e de 5 a n i v a r i a z ă î n t r e 18 % ş i 28,5
i a r i r a d i e r e a - e x t e n s i v ă p r o f i l a c t i c ă pere з f i i n o p e r a n t ă î n
со p r i v e ş t e ameliorarea r e z u l t a t e l o r î n d e p ă r t a t e (21).
R e z u l t a t e l e f a v o r a b i l e scad v e r t i g i n o s cu gradul de
diseminare a r e t i c u l o s s r с omului g a n g l i o n a r , ajung î n d de la
52 % î n s t a d i i l e l o c a l i z a t e -la numai 2 , 3 % î n s t a d i i l e gene-
ralizate •
Limfomul g i f a n t o - f o l i c u l a r este c e l mai r a d i o -
s e n s i b i l din grupa.limfoamaior maligna, r e z o l u ţ i a complota a
a d e n o p a t i e i p u t î n d f i o b ţ i n u t ă cu doza de 8oo-15oo В (32),
15oo - 2ooo a ( 7 ) s a u o e l mult 25oo & ( 2 ) , Este u t i l da amin-
t i t o l r a d i o e a n s i b i l i t a t e a c r e s c u t ă nu e s t e p r o p r i e numai t u -
m o r i i c i . ea i n t e r e s e a z ă de asemenea ş i măduva hematogană a
unora d i n bolnavi« I n t r u e î t r a d i o s e n e i b i i i t s u a a mäduvei hema-
t age r e nu poate f i p r e v ă z u t ă , s e - p r e c o n i z e a z ă începerea i r a -
d i e r i i ou dose mai m i c i sub c o n t r o l u l bemegranai mei a l e s •
a î n d eeba v e r i » de i r a d i a :гев даог vcluma n a i mari ( 7 ) .
Badioaenaibilitatea t u n a r i i ли e s t e p s r a l s l ă cu
gradul da c u r e b i l i t & t e , însSmînţarea p e r i t o n e a l ă ş i p l e u r a l ă
compromiţând f r e c v e n t r e z u l t a t e l e ine d i a t e o b ţ i n u t e cu i r a d i -
erea s d e n s p a t i s l a Cele stal f a v o r a b i l a r e z u l t a t e se»inalatB de
l i t e ? a t u r ă rai depăşeso 35 - 4o % я п р г « v i e ţ u i r i de 5 8 n i pe
t o a t e s t a d i i l e de e v o l u ţ i e ( 7 , 22, 33)*
I n orice caz r e z u l t a t e l e de 3 ş i l o a n i apar u#or
mai f a v o r a b i l e d e c î t î n b o s l s Hodgkin ş i a p r e c i a b i l mei f a r
vorabile d e c î t î n limf oaareom, r e t i c u l o a a r c о т щ 1 r&nînind cu
c e l mai r e z e r v a t p r o n o s t i c I n cedrul- l i a f o a m e l o r m a l i g n a .

Iflucoaela
1« beuopxele a c u t e p r i n e v o l u ţ i a l o r d e o s e b i t de
.malignă nu o f e r ă n i c i o p o s i b i l i t a t e da a p l i c a r e a r a d i o t e -
rapia i , t o a t e metodele u t i l i z a t e r e l e v î n d u - a e i n e f i c i e n t e «
l o t u ş i r a d i o t e r a p i a l o c a l ă poste f i deâatori un a u x i l i a r p a -
l i a t i v î n c a z u l I n f i l t r a ţ i i l o r lAucemice a l e d i v e r s e l o r . ' o r -
gene, a c e s t e a devedindu-se extrem de r a d i d s e n s i b i l e , indi-
ferent de origina, U m f o l d ă , mlaloidă sau a l t ă f o r m ă . A s t f e l
am putut produce, r e z o l u ţ i a completă ţ u n e i masive i n f i l t r a ţ i i
medisstino-pulmonare a p ă r u t ă î n c u r s u l e v o l u ţ i e i u n e i l e u c o -
r.e limf o i d e , cu doza z i l n i c ă de 26 S p î n ă l a doza t o t a l ă da
12o H ( 3 6 ) .
Бе asemenea se semnalează r e z u l t a t e p a l i a t i v e f a -
v o r a b i l e , o b ţ i n u t e cu. doze t o t a l e de 4-Şo В î n i n f i l t r a ţ i i l e
sistomului narvos c e n t r a l , a l e o a s e l o r , p i e l i i g i c ă i l o r uri- 1
nsrs ( 3 7 ) . A f o s t p r e c o n i z a t ă c h i a r i r a d i e r e a sistematică,
p r o f i l a c t i c ă a axului c e r e b r o - e p i n ţ l î n c u r s u l r a m i s j . u n i i ,
 - 439 ~

p e n t r u a se p r e v e n i invazia s i s t e m u l u i nsrvos ( > 3 j o -

r i t a t a a t e r a p e u ţ i l o r p r e f e r ă oă i n t e r v i n ă nunai i n
semnelor de i n f i l t r a ţ i e leuoemică.
2» Leueozela cronice p r e z i n t ă o buni? indica';. y
t r u r a d i o t e r a p i e d£fr, dup acum vom încerca ôil erătăm, i. plici.'
un d e o s e b i t discernământ î n c p l i c e r c a e i , î n funcţia li
multiplii factori clinici şi biolog:ci.
Radioterapia leucozelor cronica
sub formo i r a d i e r i i tote. Ic ş i l o c a l a , pi fiind ^. r.rt-".
V а ş u t u l u i b l a Stögen diseciinat ş i a -loua, ţasu-uului bliv.t o^en
l o c a l i z a t ( s p l i n ă , a d e n o p o t i i ş i l n r i l t r - ţ i i l " loues м±'п sie
d i v e r s e l o r Organa«
H a d l o t e r a p i a t o t e l ă u t i l i z e a z ă irtidisi-.j,-;. е::-„<згпй
( t o l e r a d i o t e r a p i a ) sau i r a d i e r e a internii su a j u t o r u l
i z o t o p i l o r • ( P ^ 2 ) f i i n d d i f i c i l do s t c b i l i b air..-ci- io^-iû;
unoia d i n t r e metode» HsdiObenGibilitoüüd oraccutii à celui-. 1
leucsmice f a c e a p l i c a b i l a smoala metoda, c h i a r iacii di.X'i'jn-
ţ o de r a d i o s e n s i b i l i t s t e f a ţ ă de c e l u l e l e de origine nu acta
p r e a mare (39)»
T e o r e t i c , i r a d i e r e a t o t a l ă ou a j u t o r u l P^ 2 ar p ă -
r e a s u p e r i o a r ă i r a d i e r i i t o t a l e deoareco incorporerez r c i i o -
f o s f o r u l u i e s t e raai s e l e c t i v ă f i i n d c r e s c u t ă î n з?1:п: ; ., co-
l u l « tuaiorală î n g e n e r a l s i o a s e , d a r , compararea r e z u l t a t e -
l o r ambelor mat ode ш permite s ă se cfirsie a c e a s t ă s u p e r i o -
ritate .
I r i d i s r e a t o t a l ă e x t e r n ă , l a r î n d u l e i a r putea ci
s u p e r i o a r ă p r i n p o s i b i l i t ă ţ i l e mai n à r i de c o n t r o l asupra
d o z e i a d m i n i s t r a t a dooareca t i n p u l do înjumiltăţ;j:s biolof.ic
 -

ş i , d e c i , cioaa, s u f e r ă v a r i a ţ i i ou n u a a r o e i f a c t o r i e l i ü i o ä şi
ucto'bolicie Hoi om a r ă t a t î n s i t a l u c r a i m o d i f i c ă r i l e î n c o r -
p o r ă r i i P ^ 2 î n d i v e r s e l e organe determinate de prezenţa seu
absenţa s p l i n e i (40), orcan totdeauna i n t e r e s a t i n l e u c o z e l e
cronice »
P r a c t i c , embele netede de i r a d i e r e t o t a l ă s î n t u t i l i -
zata cu r e z u l t a t e s i m i l a r e , alegerea u n e i a d i n t r e e l e f i i n d
determinată mal mult de e x p e r i e n ţ a r a d i o t e r a p e u u u l u i .
C a n t i t a t e a de 1 mCi de r a d i o f o s f o r administrat i n t r a -
venos e l i b e r e a z ă o doză da 6 H ( У2 s 1 4 , 5 z i l e > ( 4 1 ) , d a r
d i s t r i b u ţ i a a c e s t e i doze е е t e a p r e c i a b i l d i f e r i t ă f a ţ ă de i -
r a d i e r e a t o t a l ă e x t e r n ă mqi omogenă*
l'olosindu-sé î n s ă c r i t e r i u l e f e c t u l u i b i o l o g i c asupra
c c l u l e l o r leuoemics î n lyucoza l i m f o i d ă ş i mieloidă, s - a s t a -
b i l i t că j i o c t u l produs de 1 rcCi de P^ 2 a d m i n i s t r a t intrave-
nos este e c h i v a l e n t cu a c e l a produs de doza de 15 H î n i r a -
dierea t o t a l ă externă ( 4 2 ) . -:
I r a d i e r e a t o t a l ă e x t e r n ă f o l o s e ş t e pentru t r a t a m e n -
t u l l o u e o s a i mialolde c r o n i c e doze t o t a l e , nedie de 150 H
(näc/ur; t ă î n nor) sdminiivtreia î n f r a c ţ i u n i de l o - 2o R î n
12 s"iPuăi2Îni,iar penfcru leucoza l i s f o i d ă cronică doza t o -
t a l ă ïisdic de loo H a d m i n i s t r a t ă î n 4 - 1 2 s ă p t ă n î n i ( 4 3 ) .
3J?
I r a d i e r e a i n t e r n a cu P se f a c e p r e f e r a b i l p r i n a d -
m i n i s t r a r e i n t r a v e n o s s ă , doza p a r ţ i a l ă f i i n d 2o oCi / k g p e n -
t r u leucoao limfoidă ş i 40 mCi/kg p e n t r ^ cea m i e l o i d ă , admi-
n i s t r a t ă r e p e t a t l e i n t a r v a l e de 1 - 5 săptiimîni, pînii la'
Лога t o t a l ă de 6o - 4oo m(3i/kg.(44).
î m l i f a r o n t de metoi'g de i r a d i e r e t o t b l ă a p l i c a t ă , a -
p r e s i a n c ă o b ţ i n e r e a r e m i ş i t e i i i au a t logerэа u o u i n i v e l de
l o ' - 15,000 leueocitos/ия?,. poate f l i n d i s c u t a b i l suai uşor
c o n t r o l a t ă p r i n administrarea dozelor p a r ţ i a l e mici« Doze Io
a s r i a d m i n i s t r a t e î n i r a d i a raa t o t a l ă (25-5o R) pre aleşii nu
nuiiţi d e z a v a n t a j u l - u n e i bx-uşto d i s t r u s u r i l e u c o c i t a r e cu com-
p l i c a ţ i i prin. c r e ş t e r e a e x c r e ţ i e i da a c i d u r i c , d a r ş l r i s c u l
p r o v o c ă r i i b o l i i ds i r a d i e r e cu consecinţa l a negative i n e r e n -
te»
Dozele f o l o s i t « - de n o i î n telerSntgantexapia t o t a l ă
(2OQ kV - nA - 1 s a Ctt - D i a t . l 7 5 c a ) nu depăşesc dost: -
p a r ţ i a l ă z i l n i c ă de 5 R . ş î doza t o t a l ă de 4o — loo К ..în f u n c -
ţ i e de r ă s p u n s u l l a u e o c i ţ e l o r c o n t r o l a t z i l n i c n u l a 2 z i l e ,
pînă l a o b ţ i n e r e a n i e e l a i u l d o r i t de Iv>~l5ooo leucocite/am^»
Dacă « e foloeeeo doze p a r ţ i a l a a » i m o r i . ( l * - £ 5 a)
scăderea l e u c o c i t e l a r nu mal poate f l c o n t r o l a t ă , p u t î n â u - e e
ajungi» u n e o r i . f o a r t e - « Д О sub n i v e l u l , d» conf c e t biologie a l
b o l n a v u l u i . D e a l t f e l , eceflta e s t e awtlvul p e n t r u care î n c c -
z u l u t i l i t a r i i d o z e l o r ţ a r i .se reeoeandâ" î n c e t a r e a r a d i o t e -
r a p i e ! cîxk sa . a^unge l a 4o»'ooo l a u c o c i t e / » a ^ (45}. i n orice
aas. c o n t r o l a i s t e n t ş i persane u t alvleacagremel î n c u r s u l r a -
d i o t a r e p i s i . t a t a i e a s t e e s e n ţ i a l , , a l ţ i a u t o r i acardîod o mal
I r t d i c a ţ l i l c y ilate ds .
&aqiqaei»y l a c a l ă e s t e a d r e s a t ă s p l i n e i , - f i c a t u l u i
ş i f o c a r e l o r de- I n f i l t r a ţ i a - leucamlcă ele d i v e r s e l o r o r ^ n a .
Scăderea u m ă r u l u i l e u c o c l ţ a l o r , d a t o r i t ă a t î t a c -
ţ i u n i i d i r e c t e a s a p r a s p l i n e i , c î t ş i a c ţ i u n i i i n d i r e c t e de
deprimare a. ţ e s u t u r i l o r l i m f o ş i hematopoietic e x e r c i t a t ă
prin i r a d i e r e a 3 p l i n e i (4-7) » se obţină cu doz-з p a r ţ i a l e de
 - 4» -

25-Юо в . Dose-la t o t a l a s î n t s t a b i l i t a ă s r ă s p u n s u l l e u c o -
ă-renei reooiaandladuwse, oa ş i î n c a z u l i r a d i e r i i t a t a i a , m u l -
ţii n?u«!enţ.'î î n ^ d n i n i a t r a r c a d o e e l o r , m o t i v e l e - f i i n d ' u c a -
loaşi.
I n ca-aul s p l c r i o m e s a l i i l o î voluminoase n c i scădeta
dosa p s r ţ i a l ă l a I c Jtt,dsr îa. g e n e r a l p r e f e r ă m s ă î m p s r ţ i j â
suprafaţa a n t e r i o a r ă a s p l i n e i î n c a d r a t » ' pe care . l è i r a -
ciien separat cu dosa da 25 E, numărul c î m p u r i l o r m o d i f i c î n -
du-ae c u scăderea s p l o n o m c g a l i c i . Se a p r e c i a z ă că doza de
i-£i(:ii,ţii administrat a. splenoma ga l i i l o r d i n c u r s u l l e u c o ă e i
liaiioide trebuia să f i e rèxluse l a j u m ă t a t e f a ţ ă da o e l e a d -
ministrate î n leucoza m i e l o i d ă \.H8) d a r , i n d i f e r e n t de d i f e -
renţa de r b d i o s e n s i b i l i t a t e , c r i t e r i u l p r i n c i p a l a l dozelor
ş i r i t m u l u i de I r a d i e r e rămîne leucograma.
I n o r i c e "caz c î n d se i r a d i a z ă s p l i n a î n l a u e o za la
croni.cc a s t e do recomandat e v i t a r e a c a r t i s o t e r a p i e i conco—
n i t s n t e d i n cauza r e a c ţ i i l o r l e u c o c i t a r e paradoxala obser-
v a t e de n o i e x p e r i m e n t a l . ş i c l i n i c (49).
Adenopatiile a p ă r u t e î n c u r s u l e v o l u ţ i e i . l a u e a n e -
l o r lir.vlolde s î n t d a o b i c e i u ş o r r e z o l v a t e ' c u doza de .Xooo— •
laoo K, i r a d i e r e a l o r l o c a l ă ne c o n s t i t u i n d o contraindica—
ţi=s p e n t r u a p l i c a r e a concomitentă a iradierii t o t a l e . »
B e z o l u ţ i a i n f i l t r a ţ i i l o r l a uc a mice a l a d i v e r s e l o r
organe se o b ţ i n e de assise ne a cu doze r e l a t i v m i c i de l o o o -
1500 к (doze z i l n i c e de 2oo H) r a r f i i n d n e c e s a r e doze mai
mari,
C o n t r a i n d i c s ţ i i l e r a d i o t e r a p i e ! î n leucoza l e c r o -
n i c e s î n t f u r n i z a t e de s t a r e a g e n e r a l ă e x c e s i v a l t e r a t ă ,
 - 433 ~
leucopanio ş i trombopenie, Лаг m ds f e b r a , 'anorexia sau a l t a
ci^pione ale Isucozolor cron.i.op »
Ano mia î n s i n o , cu mocenisne m u l t i p l e , nu constitue
о с ont га i n d i c oţ ig cu excepţia sncmioi p r i n iiipersplcnism саге
nu o o n c f i c i ş z ă do i r a d i e r e a s p l i n e i »
DG изоизша s-S c o n s t a t a t ей b o l n a v i i ùvînd poste
50 ;; mic lobii: ş t i , l i m f o b l a ş t i sau rconoblaşti, răspund f o a r t e
r a r f a v o r a b i l la i r a d i e r e (2).
I t e s u l t a t o l e o b ţ i n u t e cu r a d i o t e r a p i a î n leucoz-ile
cronice s î n t d i f i c i l do o c r e c i a t î n coTsparsbie cu aooloa ob-
ţ i n u t e do. chir.--iotarapia c i t o c t a t i c ă ş i c u r t i c o t s r s p i a sau cu
ocolea obţinute do asocierea r a d i a ţ i i - c i t os t st i c o .
С* и to.vbc metodele, сиъг avis ţ u i i - i l c do j . ani nu de o fi-
şa sc 30 - 4o cca l o ;S d i n bolnavi deoedînd î n primul an
da boală*
3 . Po l i c i t e mia vera î ş i găşaşte de asemenea o i n d i -
caţie pentru iradierea t o t a l ă în special pentru iradiorsa i n -
t e r n ă cu сhi<iг dacă u n i i a u t o r i (2) apreciază ds asemenea
eficienţa i r a d i e r i i totale esteras«
Doza i n i ţ i a l ă de P ^ 2 esto de 3 - 4 , 5 mCi î n f u n o ţ i e
do numărul e r i t r o c i t e l o r ( 4 , 5 mCi dacă numărul e r i t r o c i ţ e l o r
depăşeşte 9 mil./mm^ ş i 3 mCi sub 7 mil./mm^), urrcätoaroc do-
s a f i i n d a d m i n i s t r a t ă după 3 - 4 l u n i ş i a p r e c i a t ă după r ă s -
punsul obyinut da doza i n i ţ i a l ă (5o,!?l)»
Doeă nur.riml do c r i t r o c i t e osto f o a r t e c r e s c u t , d e p ă -
şind 7 , 5 mil./mm^ f administrarea r a d i o f o s f o r u l u i este p r e c e -
d a t ă de una sau mai multe v e n e s e c ţ i i pînă ce n i v e l u l e r i t r o -
cita.r a t i n s a 6 mil./mnr > s
Prudenţa î n a l e g e r e a dozelor de P^ 2 sau de r a d i o -
t e r a p i e externă esta recomandată de m i l t i p l o l e Q b s s r v c ţ i i
concordante că l a b o l n a v i i cu p o l i g l o b u l i e t r a t a ţ i p r i n r a -
d i a ţ i i , , f r e c v e n ţ a leucozalor c r e ş t e c o n s i d e r a b i l .
Po un П1ш0г da 1222 c a z u r i de p o l i c i t e m i s iradiate,
s - a constatat ' că l o % din b o l n a v i au sucombat ou diverse f o r -
me de leucoza (52) i a r pe un a l t l o t de 179 c a z u r i f.rscvonţa
leucoze lor a f o s t încă c u r t a t ă , a t i n g î n d 12,2 (53).
l i d s par-tent eis î.cest .aspect^ s e brpreciaaï -că r a -
dioterapia pinüant condusă, ofaxă b o l n c v i l o r cu s o l i c i t a n i s
o jirölnncire i a p o r t a r . t ï , media l o r de v i a ţ ă f i i n d cu p u ţ i n
i n î o i î r a r : ' ; e-nlei »Brîasle ( 2 ) .

• и р о и д у р р г зяокачветвкашд ггииитий
Проф.Д-р Н.Бырзу, Д-р Шт.Грягореожу

Кляяяха Ралмодогя* яря больяяце лм."Др.И.Кан?аку«*но"

кспоянэуя даакав лкгорвтур^ а е в ' i опыт, e s t o p s уточ-

няет яяаченма х помванж* для прямек«акя ряьяецяй в яачвняя
эхокимстявхянх гвмопагяй.
Гнет м а ш и и е рмнооврвэяв зхохеч«атя«нкнх г » -
нодатий /ев?рна ж хрояяческяе я.яифатячеохяё мяаяктячеежяе
аекхоаы, цохягяобуяяя, Золпая» Ходхнаа, акифоеаркока, р в т я -
куяяряаа сетчатая я гягавт о-фо«яку**раа* еаэхоша, /тревует
р«щ»оаа«ного яжборя техвякя хокаиеяракаяхого я общаге ой-
зучвхяя, для полгу чей*« яаилгучиях Тв^аоеятячеаккх рв»Удьтвтов.
 - «

Homieaaias чуастяигельааоть к жучаотой анергии со сторо-

Sîâ з,7.5иачвотввнннх гемоватя?., дает всэиожсость широкого арямепе-
яья докаллак^овавной ж оЗцей рад«от«рапжж, яиторак является
главным методой лечение svnx фора апухоаа в их общности.
Зыкеупемяяутув точку зрвнжд поддврджвагт слекувцие
а.-хокахвэжраванпое обличение является предпочтсиль-
ный по «раяявяжв с хжняотерапхеЙ, я отаошегнв сохрьнсяия имвуая-
твтяоа апоообноатж;
б.-удехвяыХ вел жвмфомов, где радиото~ - ' ,-игав-
дучввх результатов, яадявтся преоСжадзЕзая _ению ( лейко-
аамп, где хжмвахерапая часто является б с. <;>;•=. кт ввв oi! ;
в.-хамвжэ-корксгвргпвя потгй Бсшяа додзна действовать
совместна с раджотерапдей, авбо для доотяхеявя более сильного
дейотяяя, либо для храненного рассягнванля локализированных
двйцанячесвях анфядьтратов,
В бодезня Ходквва раджацвж полчаеняой эаергив нйобходаин,
тая как обяучеявв додяяо быть акотен.зиявыи /эаинтер= юванн все
гаигяаеэане группы/ в интенсивный Д о з а в 3-4000 р/сек. в тече-
ние J - 4 недель/, «то принципы, ре к оке нду в мыв большинство*
раджсеераоевтов.
В случае лянфосаркоиов, ретжкуяосаркоиов я гигантофолли-
К7дяркнх оаркомов, профжлаятд«окая »истеножвнвя радкотерапяя не
рекоаанкуатся, так как терапевтячеокае результаты иохожи на ре-
аультатн жямятатяиого облучение.
Выхазахжя до 5 в 10 дет ямявгоя более благопряяткниж
д м гигавю-фодлалулярно* саркомы, а жвяве благояриятвы для бо-
ле зн* Ходкияа, драчоа ро-г^кулооарко^а саиый суровый
прогноз.
 = 436 »

Ort
Что каоастоя шшэяьэеэаяая радвояяо*ОАОВ / ПЕ/ ИЙЖ ЖЧ
теявргщаотараваа для общего облучения явйцвмячеоках субьекто.в,
авторы в ч и т е м , что применение одного в ля другого в з методсэ
ао злааа? чузоззптеЕако га тераздвтшескшз s a s y s b s e ï f î , но в
дояагяобуяад радпофосфор остается неводом ; которет!-' сяедус? азйп-
ратя.
LA, S.AT)IQTHSRAPIE BBS SSütOPilHEBS. ШЕГЦКВБ
Eeof«är«2e3SrsQ, 6 r 0 S% 0 erîgore£cu
Cliniujae d® R a d i o l o g i a da l 3 h 6 p ± t e l
"D^IaCanfeacualrio 1 ' S a e a r s a t
UtilioüÄÖ l e s doaaoss da l a l i t t é r a t u r e e t l o u r ак»
p ^ r i n n c e l e ? а л а и г з toxxs тшэ n i a a » pûin-fc EUE IC valora? ot»
i 9 I n d i c a t ion des r a d i a t i o n s dans l e t r a i t e m e n t dos hêmcps^
tfcioo malignes«
La câveratttf b l e t s - c l i n i q u e des hâmopatîriLas msligpes
Clos le'ïicfeisa lynjtfioïdes e t inyéloides, a l g u e s ou ahroniques,,
I s p o l y g l o b u l i a , l s maladie Hodgkin, l e lymphosarcoma, l e
r é t i e u l a s a r s a n i a a t l a maladie E r i l l - S j i r a e r s ) exî®a une j u d i -
c i e u s e s é l e c t i o n d e s t e c h n i q u e « d ' l x r s d i s t l o n l o c a l e ou gÄ»
B é r a l o , en vus d-э 1* obtention. des B a i l l e u r s r é s u l t a t s t h é »
SSPüUtiCjJMSo-
1-е radlOEana ibllitâ assunss d e s îuSmapatMffls mslâjgnoa
o ï i ' r e une l a s g s H p p l l e a t i o n de l a r a d i o t h é r a p i e I c o a l e cru
généra l a q u i , d ' a p r è s l a s a u t e u r s , c o n s t i t u e l a p r i n c i p a l e
ciotiioda (tans i»ai443waft dt» ЗЛ'йабиаТЛе fis c a s f a m e s im<=
nçeraleso
Oe p o i n t do таэ eat" s c u t s s u pav l a g f a l s a
зиЗдтга'&а ?
 •б 457
a . l'iiKMdlefetm 1 & м Ш * » e a t s e r f f é r A l * è la
Qh&sjUith&reple va, w <зд1 « а а ^ ё з а J a eegaezrretäe« ţie ig
yaolti Iwwnol a g j ţ a » i
b . 1« S e i t e вр*«±Пчр» « M l y ^ b s w * » eft. l a « d i e «
A r a p i i » üüVien« Зав B a i l l e u r s réoulVrfe*, « e t цввёдпаШяяЬ
S««? r-epport « i x 3«w4a6a*, OÄ 1« d t U M f a f e a v i i e t l a c o r t i »
eatfarfraple аааЬamumA piua « Ш в м м « |
o* l a e f a l « & M t t * l e « * b é e a r £ s « f t , ş a s s ş s s t r a u t e ,
аЫigfo d*eaaoei*r 3* w a i a t t f a f t > t o t s a l t paar l*obtaafcicn.
d ' u n e f f e t ««igCBrttj s o i t peur 1а * h w l u t i m p a l i a t i v e й м
I n f l l t r a t l a a B I i i rwÜditfi»u TmiiTfp*—.
Den» 1* w h a t e de .PÜwTtfrtyr Um гжШИОяю im faa*4»
o u a r g i e » ' З а р о е м * , m ад» l ' t o r a d i s r t ü » flott I t m BKfeQBlto
C e s n e u c a n t t n e t a e 3aa gtanpaa вацвЭДжпюЗма) « t ie&essiv«
(doaea da З-^ооь r e d s е в 3-4 M * » t e e « ) , p r i n c i p a e qnl dTei2<~
Laura e r a t j c i f e o t s i a f t p a r l a ^ b w f t à a ndiettéc^mtot
Еява 1а е а а d n IjBipfoecai и и м а , d w
o a r a e e e t dee Ъуа&йаввв g j g B t X o î l i n i W M i i , 1в radiafcbfex»
p i s ffjrtrvjiflisr« pro<pfagrl*«ti<jue n ' a s v a n î l r pus reeoniiâebl&s
aux eeux de 1 ' i r r a d i a t i o n X l a i t é e *
Bas a u r r i e e de S e t l a aaa вши; a a ü l e ü r a s paar I s
î ^ - î s i ^ L i i s s r a t a - ^ e l û û u l a i r » e t s e i n s f a v o r a b l e s pour 2a
msiedie Hodgkin* l a rltiftaloraicroo«» $aré*st 2® pse^ostie 3«
iPlua a f a t s a *
Qnwt ä 1 «utiliastiofi â*s radieiaetepas газ
de l a t é l é r a d l o t b é r a p i a pour l « i x r a â l a t i o & s f e f e e l e des sa»
j e t s . leuc4а1едмв, I s a fiutaura eatrlaeaïr две l ' a s p H e a f c i ß a
Й' J 'jso rébhsKÏQ en &гс?.э e
GTIÎ-ЗЭ n Ss£lvjsms pas FSSASI&LESRAAS
 - «за -

l e s s f a u l t s f c s tbfcttpeutiqjMft« s a l s , dans l a s p o l y g l o b u l i a s
•la radlophosphowi » s t « l a oéthoda de chois»
 - W "

• OOMPlflQABE
1
"pr.iel агча .'önl.£0ribrv>nl ol o^l. .A .. 'k ;
d ü ' c r e n ' i i a l л1 I e::1 un i l .to 1"..: ."jl ice rU ..i;,.. i. ,i '
Г.апя," ioni 1 о,г ftnci '..яг^ЛпгЦ
II-'OI'. L, - J I I ' L ' S U H , V.А..ЛГ1',I АЬЯП'.. v, J'.^.ÎUMUVI.I • ' ' '
Коипдвксвое реитгиио-Ороихологическое Ичследопиние
а диф1(яран«иальипй диагностике системных поражений
лимфатических узлов средостения.
цреф.Л*С .РОЗЕНШТРЛУХ. 4.А«АСТРАХАНЦ£Б, Т.й.ПУТИЕВСКЛИ
Москва)

Настоящее сообщение основано не исследовании 402 Оолышх

с поражением лимфатических уалов средостения (бодеень Ьенье-
Веха, Шоумена, лимфогранулонатоа, ретикулосаркома, лхшфссар-
коиа, ТубаркулееныЙ бронхоаденит, метастазы рака}* Использо-
вались следующие дополнительные рентгенологические методики.:
ызшговроеиЦиоыния томография, пневиоиедиистинография, раалиикие
виды медиастинальноК ангиографии (кавография, аяигогрифия, иии-
ыариография я д р . ) . Сопоетаиления и верификация диагнозов по-
казали, что и 53,6% случаев больные направлялись б стационар с
неправильными диагкозаич- Тщательное изучение рентгенологи-
ческой семиотики п о б е д и л о установить, что, несмотря на нали-
чие некоторых отличий, достоверная и надежная дифференциальная

дяагноеякка во многих случаях затруднительна, а у ряда больных

кевсевдкхш«
Подобная ситуация яркнеяа к серии диагностических сши-
б е м иослекшик з а собой, и свою очередь, неправильную лечебную
тактику. Это аастаямло аас лроаести поиски других методов ис-
еледсааниз:, способных дать более достоаернуй информацию.
Mu остановились на методика трансПрояхиальной пункции,
рсуществлярмой под контролен рентгенлненпго экрана в рамках
 - ЛИ* -
комплексного бронхологичеокого и с с л е д о в а н и я под наркозом с
применением к и о р е л а к с а к т о а . 3 зависимости от лре:шущеетвен-
ного поранения той или иной группы лимфатических у а л о в д о б н -
•сется'полноценны"! материал д л я ц и т о л о г и ч е с к о г о и с с л е д о в а н и и .
Подобное исследование произведено у ±03 ч е л о в е к . У 93
ies них оно позволило у с т а н о в и т ь точный н о з о л о г и ч е с к и й диагноз.
.Inii правильном и строгом соблюдении техники и методиви исоле-i
дованяя серёзных ослозжений к е происходит.. В рабочую б р а г а д у
эходят 3 в р а ч а : р е н т г е н о л о г - бронхолог, н а р к о т и з а т о р и ц и т о -
лог. Oniiï п о к а з а л , что применение описанной методики в п о л н е
с е б я оправдывает, т.ic. она р е з к о сокращает период и с с л е д о в а н и я

и , г л а з н о е , п о з в о л я е т подучить почти во в с е х случаях точный et

достизерный д и а г н о з , о отдельных наблюдениях и с с л е д о в а н и е
дополняется т р а н с т о р а к а л ь н о й пункцией, к о т о р а я т а к к е п р о в о -
д и т с я под контролем р е н т г е н о в с к о г о экрана.
Hau п р е д с т а в л я е т с я , что с о ч е т а н н о е р е н т г е н о - э н д о с к о п и -
чеекое исследование с в з я т и е м материалы даа мякрослопичеекЬги
изучения я в л я е т с я ценным и перспективный напрвлешгеи в рент-
генологии. Оно будет в блинайшем будущем широко п р и м е н я т ь с я
и в других о б л а с т я х , в ч а с т н о с т и в д и а г н о с т и к е ваболеваний
пищеварительного т р а к т а , в первую очередь р а к а н е л у д к а .

Рентгенологическое исследование-в.диагностике
различных форм кишечной непроходимости,
профессор Л.С.Р03ЕШ1ТРА7Х {Москва)

Научена р е н т г е н о л о и ч е с к а я к а р т и н а 5 7 7 больных с р а з -

л и ч и л и ! видами кишечной непроходимости. У 394 исследованных

» 441 -
имела м е с т о м е х а н и ч е с к а я непроходимость, у 183 - зднлцкон^.яьг-
непроходимость. Методика и с с л е д о в а н и я включала обзорную
рентгеноскопию и рентгенографию брюшной полости, ПОЛППОЗ^ГОР-
с-е и с с л е д о в а н и е , контрастную ирригоскопию я прием з о д о р з а т з о -
|)ииых контрастных п р е п а р а т о в .

Для к р р п г о с к о п я и применялся прибор 3 . Я . П е т р о в а , поаволяздэх;;

с о з д а в а т ь двойное к о н т р а с т и р о в а н и е и р е г у л и р о в а т ь давление з
т л л с т о и кишке. Т о н к а я кишка и с с л е д о в а л а с ь при помощи п е р о р а л ь -
ного в в е д е н и я б а р и е в о й в а в е с и при частичной хронической непро-
ходимости; в большинстве случаев в к з с т о Саризэо:: в з в е с и исполь-
зовался гастрографин. Энтероялизма и с п о л ь з о в а л а с ь л я л ь э
ограниченном к о л и ч е с т в е наблыденлй. Использование OK-C^HHQJ

методики J дополненной в ряде с л у ч а е в краткосрочным дина:-::тче : -

ким наблюдением, п о з в о л и л а з подавляющем большинстве случаев
определить х а р а к т е р и уровень нарушения проходимости k:î_:5

Изучена р е н т г е н о л о г и ч е с к а я к а р т и н а странгуляиионно?. непрово-

димости; выявлен р я д симптомов, характерных для частичного :i
полного з а в о р о т а различных о т р е з к о в толстоЛ и тонкой .чжз.гл,
у з л о о б р а э о в а н и я , ущем.- гая п е т е л ь кишки т яva ми н г р ж е в л ' и в о -
ротчми. Обнаружены прианани, типичные д л я различных по поодс-
хоадениш и уровни обтурапии кишечника - на почва перегиба,
р у б ц о в , с п а е к , о п у х о л е й , инвагинаций и т . п . Получены у б е д и -
тельные и демонстративные симптомы функциональной непроходи-
м о с т и , обусловленной нарушением брынеечного кровообращения,
общей интоксикацией организма и д р .

Особый и н т е р е с npeflCTasj я е т р а с п о з н а в а н и е спастической

и п а р а л и т и ч е с к о й непроходимости» а т а н к е совокупность симпто-
мов, позволяющих о т л и ч и т ь механическую и функциональную непро-
ходимость ( х а р а к т е р и р а с п р о с т р а н е н н о с т ь в з д у т и я , количества
 - 44S -
-j
скопиашейоя я и д к о с т и , к о л и ч е с т в о очертания я размеры am и
а р о к , соотношение кидаости и г а о а , х а р а к т е р моторной д е я т е л ь -
ности и т . п . )
Немалое п р а к т и ч е с к о е значение и м е е т оценка с о с т о я н и я
кишечника при р я д е острых воспалительных заболеваний органов
брюшной полости - х о л е ц и с т и т е , п а н к р е а т и т е , аппендиците, п
такке при рааличных с т а д и я х р а а в и т и я п е р и т о н и т а . Правильная
расшифровка полученных данных может в р я д е с л у ч а е в с п о с о б с т в о -
в а т ь выбору ц е л е с о о б р а з н о й лечебной т а к т и к и , что н е р е д к о отра-
я а е т е я на с у д ь б е б о л ь н о г о .
В заключении р е н т г е н о л о г а должны быть отмечены а с е ос «
нопнче моменты: х а р а к т е р кепроходиыости ( м е х а н и ч е с к а я , ^ункця-
пиальная)» л о к а л и з а ц и я п р о ц е с с а ; вид непроходимости (уцемле-
нче, уэлпоОрааопакие, й а п о р о т , а а к у п о р к а , инвагинация, перегиб,
:;-:(5олля, т р о м б о э , спаам, паралич и т . п . ) . При возможности,
R.Tfc ,уст у с а и а т ь и этиологические факторы - опухоль, приводящая
i£ aaicyiieopîte} спайки, способствующие ущемлению и т . д .

Р е н т г е н о л о г , харашо владеющий методикой и с с л е д о в а н и я

при подозрении на кишечную непроходимость и умеющий правильно
расшифровать полученные данные Монет о к а п а т ь весьма существен-

нув помощь хирургу при трудном и часто не терпящем с т л а г а т е л ь -

ствавыборе ллтииальной л е ч е б н о й тактики .
 - «из -

BOIS Qï ВИВ MÜBBOV SCAMIHS I S THS ASSSSSMSHT

О? ШВЯОТ HECOVSHI roiiownro ВАШОШЯШТ'О»
ШЯКШ

S i l v i u ЪавАмш, l>ro f . Dr. Der i d Beber, P r o f . Dr .Phi11>

B a U i « a i Dr.Srio Кя/шх,

А neafeined c l i n i c a l вой e x y e r l a e a t a l a t a ţ y u s
undertaken t a « d e r t e « r e l u a t e bena narre* r e s ç a a a e t e «х-
ssadeA Ä e l f i r e f l a t i o n theraigr. A t a t a l «Г 42 вела» н и ob-
Gained «а 28 y a t i a n t a » I t h v a r i a t e stagea ef H a m e l n ' s d i a e a -
ве and 1ужрЪ«агевша, ЪеГеве* s e e n a f t e r a n i a t v e r i e a s t i n s
i n t e r v a l s up t e 8 y e a r * f o l l e * i n g txeatnent* I n s p i t e ef the
w e l l Traeen t e c h n i c a l d i f f i c u l t i e * « i f i i the c u r r e n t l y
r e d l e o e l l e i d aetfred, an a s a e a m e a t ef eac.tral ш г и м auppre-
û s l e a e r recovery and e£ p e r i p h e r a l «xtanalva l a t » l i a b e
e c u l d be sada Î * n e a t cesea. B a d i a t l m £ u e e f 4000-4500 rads
t a a l l s a j « ? îjfBpb sade s i t e s е в o»ih ai««в ef i i u èàephrasic
l e d t e preapt auppreseien ef c a s t r a i bona aarrstt aad t e p e r i p -
h e r a l e x t e n s i o n i n a e a t савев. Коха than 5ejS raoewere* « f t e r
tiro y e a r a , aene even sooner, i e e e n s t r a t i n c t h a t t h e r a € l e t l « n
toleranoe e t t h e n r r e a e i g h t be higher than previaaaly
a s s u a e i . P e r i p h e r a l blood ceunta d i d met r e f l e c t t h e aUtot
of t h e c e n t r a l bena м г г м . Vara етМшме i a b e i n c accunuia-
t a d r e l a t i n g t h e p a t t e r n of n a r r e « r e d i s t r i b u t i e a and regene-
r a t i o n t o a d e & t i e n e l üsurses ef radiotherapy, t e splaaectM?
and t e aheaetharappe The i n p l l c a s i e n s a? these d a t a i n Sta
rcanagenent of lyaphoffiaa « i l l *se b s i e f l y eutlinesL,,
 j> 444

KBSIBILÏT&'J "i^I^GiiLol'I-iULo iff! LÎ.LAGIS Hà:>Iu1X-+

GI-JJJSS Ъ;з FORK,« ИВА 'ЛЛЛШГ.

LYMPiîORff^ïCni AIE1ÎC

Dr» I). „CoiiüuantinöV

F s c u l t é da l.Ie da с i^o - P l o v d i v , Bulgaria -
de i ï o à i o l o s i e

•'Jn n n a l y s e l e .7 d o n a r e a obtenues p&r la différente

uétbodas r^diclogiquss, routijiiàias et plus aotuollas

(pneuiflDn^QiûGtiQOcrbiiïiie, охзьшш vaaculuiraa), аррИдо^еа

sur 50 a a l ü d e s de différantes f o i no s m£diBstir.alas d..-з tu

cours lysr.phoréticult ir-js. I,'nuteur essais de dlua.'cirsi* 1ч

possibilités d i s . j n j s t i лт. s .ie c> luJt^odGS et ddciifc das

s; apt s Л la baûâ da

nr/mptSinc- г iiüloci'jU" <..эгй1л51, comma l'-dlprgiscur.v.snt d3

l'ombre I a ruée 1 i a r t i ; - en pi e j e c t i o n f a c i a l a , i l I-L-O/Û-O IS

бсМес do 1*atteinte uor'-iiLo <":u u i - î d i i - 3 ' . i n , од 3 L C J . t •

les xiT]ti;ios Vzvi>: L i - ' . 2 dans l'a.^endlsaeçoirt с!з .»or 0 il 1

pcuva.it ?i.i?cî r é d u i t ; o s à quaere f одеея f jridauant; lea•

'if'o;' Dl .'"FEViENTCïATÏNC RÖWTCbKDl ".GMOSIG АР

'I'HE A I . ^ H M T T O N S OP Г-НЕ V L S S T : X 3 UÙ .TJ-STKMA R

V/U'W T.ifNü - MPDIASL'INUM ICCAIUATION

"ïi-.MicoIa Kof"cir
i n d i c e i b'acuJtj P l o v d i v С Bulgaria?
Chair оГ Riîntgenologj and Radiolog,
 - 445 =

.' ri'jup oii t B 7 . T Î . & : . >. Шпе^ДйЕ 1э<;,-Л : sd i n t'-- c'

.'-г£И»п t''-- liur. an Ъоау г'-ге.-.ЪХ-эг: liiä;:sri vessels ni4;.. .• ;
_ ar.viUT-iEnno.
With TJhis worl; v;o cir* t o sh-то ош moda st .-
rs..ce tri --IK Ïi-.ïld O" t:.i: ' i î f s r - i r . t i . , i . ; röut.en ăi -, .:.
hsve ir.v "î'.irs-b-i T- ï-У. 1-j t î ^ ••"-.ove -•••. ^гз:. :
lnesses. 'J rör-t_- L '-.thOi'' "Iv ".s tör.ù .. / ; -
tc ..ОсдггзрЬу, Ъг Oi,c h i э: г ; pic - .. "1 ; . " i a r a l :

1 - - Л Т ,R ' ^ŢFLFT T
-k.'jJ- 11- ' . -I— Г —

Professor of '.•y1 ^ ' . i :vlt.- r ' J

-

Z-.s i . r o r . F . : t 10-e t • t -.Ir: e :r_ *-

of derr.itololo^v i j l l : I;_der t - з i t s LIS : î i i - s t , F - t ' - .
u t i c one f::d t ' i i s i s э: :f t'-э most 'mrs и t : . ' •
v."3 procure to tr"_-ai t ' v._ ^ ou - dermst , . f. ... •
i ţ e a the lb? Of л-га;- i i i tl.e diagnosis O'' : t.. i i »
tiens.
T1 э v a l i . ol' : .ii^r: •- -
Sroups of si: i i din.-: г-а-j s and for " b : s - • - -i-
1 J
fior the gt-oup of collage' ses?
Ir. systemic ar.lacpi", I . e . , . r r l f r e c se" o-
u
darius radiologie n: ; Л at i о -,.- ; s i . Ér y o.
1
body syst ecu; ii.c lu., j Ll:e sastreinte&t i na ra.^-, t: ..
lur.ss S-L- "in ut s» Tu t ' i ; gastrointestinal •*• act .C-r.:/
 - аде -

f î i d i t s G i n v o l v e a l l t h e s y s t e m , b u t t h e o e s o p h y ^ u s s u i ' f e r

w i t h t i e c h a r a c t e r i s t i c e t e n o s i n t h a t r é s u l t a i n d y s - '

p h i g i a . » D i l a t b i ; i o n e n d a t o n i c i t y o f t h e s t o a £ o b . i s a l s o a

f a c t u r e . S c l e r o s i s o f t h e l a i r s v ; i t h f i b r o s i s a n d t h e r e s u . 2 -

t a . i t d y s p n e a a n d c o u g h c h a r a c t e r i s e t l i a p u l m o n a r y i n v i l v e n t

î n e y s t e m i o s o r l o r o s i s « ïfco s i a l s t ö l s y s t e m e f f e c t i o n l e a d s

t o d i s f c b i l i t y , f i r s t t h s j o i r t s a i - e p r o n e t o h e r f f s c ü c d .

e s p e c i a l l y t h o s e o f •ihe ii-.:ids, t h e n t b - э j o i n t c p a o e s a n d

!
f i l i a l l y t h s s a i ^ r a l o c l e r o t i c c h a r , z * s o f t h a j j o i r . t s t : u c t u ~

r e s .

ï * - j o t h e r E s n h e r s o f t!>B c o I l a ^ r - a o s i B a y > r e & e u t a l s o

s o n s r a d i o l o g i c a l c h a r a c t e r i s t i c s e n d t h e s e a n d c e r t a i n

o t h e r s s r o s o i n g t o h e d i ^ c u s s c d i a t h a p r e s e n t e d p a p e r »

G^lVï: I 3 T J 1 4 T L . : i;.C :0?,'ГТь Л . Я Л Щ С Г . ' К Л С Л Ь

BIRJE -..ЛЯП; ^z^i malice ci; LOG:,игл;.:;

ItofoiïL'ele^îrBUii/r/bUC a ţ î a Ootimri,Cotură.
В?« I . J o c u
Gli_iii,4 п. lolo^iü;" . v i t a l u l " ш : . I . a-i.itacu-iro"

Li-.fogi'iiiiuleTflato^a ла 1 i. : £ cu 1 j c C i i i ; r-_ r.ad . i 3t:--

NIILĂ 1: L " 4 D - 6 O „.. din t e s t e li:.-fo6.^IONRR.CLO INOLI •;>• N I >
di^sti£..";is . uî:it de.:tul со f r e c v e n t e c ^ . v i r i l s cu l:.o; ..isï.:.
1
i ţ ? г 1 e x c l u s i v T ' - e d i a s t i n a " ! ! , î n s u ş i t ă cLs r.e.^ia cii..ic,..

3
l i p s i t e i ? v - a l a ^ r s i i r . j i n s s ' M o : . ' . !;: d i J ' : " t i c u l o r e 5>. i.-

o e : ; t e C-L .'.uri v a l o a i - ' . o i..ajrima, . . f c a b j l i i i d s a d j u l , ['-I.^ r.i C-

v o ^ u l ' i a : - i & E o l ? r t u m o r a l « g s n g l i O i . a r e .

S t ^ d i i n i : : a £ l d i l e rad i.-»grafice s t t i d^i-d ç i t.SEC-

t
j r s f i c e a l e n u d i a c t i c u l u i t u t u rix' cazLirilor de l i : f - o n u -
 - 44? -

Iot stozä !palig:iü_ i n t e r n a t e î n s e r v i c i u l de r a d i o t e r a p i e a

S p i t a l u l u i "areX.Cant^cuzino" clin 1959 ş i pînă î n 1972, auto-
r i i SncaHîoâ o 3 i 3 t e a s t i z a r e e semiologiei r a d i o l u ş i c e a ne-
diestiiiulul l ă r g i t curiicterisvic eeestei a f e c ţ i u n i ,
i s t t e l a u t o r i i disvlni" 4 t i p u r i ale adonoputi-j i
hoôgfcln ierte : -
1)» O p a c i t ă ţ i s i i l t 1:зхе p o l i c i c l i c e , bilaterale,=si-
matrf.ce f i i n d oea ciai f j?scve i . S forsiB î n t U l u i ţ i i ;
2)» Opacitate unice, sau рг.ис1а=»;;з11эипге de di; anc:.-
•üm media, f a r a î i msi rra? î n t i l n i t i ; _
3 ) . i s p e c t e pseudotumors 1ь t t o n o c i c l i c e , deor.ibi4;
d« des î n . t î L a i t e , cu t s n J i n v ä di (1яетчз1£м:з î n n e d i î s t i u u l
a n t e r i o r s l w u l î n d o t u t o r s benignă;
t ) . Imagini, o t i p i c ç seu co^pl:::s f i i n d o sur.a';i>3 d'j
opacităţi". mono seu p o l i c i c l i c e rjannlioi-ar.! cu det.irtr.ln-il
pulnonex-f? se a p l e u r e l e .
Se i n s i s t ă n a i a l e s as.ipra " i n i l o r atipice seu
complexe r e s u i t înd din cicbi/isrea u t i l ă r i l o r ne dies t i . '•!-"
cu colev palnonare ş i als p l e u r e i . Ьз 6!;3..;'.-j6, se discuta
d i f i c u l t ă ţ i l e de diasnacfcj.c î n adanopa-is unică ş i exclusiv]'.
A u t o r i i "fac D c o r e l a r e s datele.- rsdiosra'Cillor
standard ş i tOüür^TLLÜlü' L ï d i e s l i n a l e cu cele adusa dc i n -
v e s t i g a ţ i i . lim*osrii£ii." î n vedajraa a p r o e b r i i sfcbO.-'olitrlţii
corecte o c c a u p i l o r s t u d i a s e .
 <-£448-

COKEEIBnSIOES äü т<90вХХфЯ! ШУХХШПЯРЯ Bïï ЪА

улажснжАйшлждтсзз и а ь ш е h ÎÔSÂÎ-SSÂÏÏIOгг шэглзошшя '
Efföi'el&'.IaBSrsu, Ю2г®&шзгв$1* Ootunä,
№ « l № ö©taaä e 3r*ïôaii Joe»

I a üp^begsssimlOiMtoso Kaligaa â l o c a l i s a t i o n iв4»

d i a s t i o a l * хвуаяёптЪ» ЗД-бО de 'üuutcsa iyaiphoadinonec
malignes aséeiastiaaiss» I l s eoafe a e s a a t r a q u e n t l e a c e s l o -
c a l i s é s è !*or£gine e t exclusiv« i s d d i a s t i n a l e a , a s s o c i é s eus:
signes clinlau&i: aaaqués de va l a u r poor l a diagnose* l a г а »
d i o o i s s n o s t i q a e dsns ce s cas p r é s e n t a une valeur «raxinale,
étaVi.i&s&rô l e £lă£O t l u f e r n я e t l ' S o l u t i o n des оавваа
gangllonaäres turn-irales*
Sn é t u d i a n t l a s iitagee radiographiquas s t a n d a r d
e t tonegraphlquas du s é d l s s t i n dana t o n a l e s oss de 1унрЬя-
Sranulomafcoae s a l l g n e h o s p i t a l i s é s dans l e aerrj.ee â e r a d i o -
t h é r a p i e d ' h ô p i t a l Bp.XnCantecuzino Й parti*.- de 1958 jusqu'à
1972, l e s ви&етгга unt essayé une s i s t e a a t l s a t l o n da l a sémi-
ologie r a d i o l o g i c » du médiafctin é l a r g i c a r a o t e r i s t i g . u e à
cette affection*
C ' e s t a i n s i que l e s a u t e u r s d i s t i n g u e n t 4 sort««
4e l ' a d é n o p a t h i e hodgklnienna nonrafaenti
S«* o p a o l t é e s s l t i p l s s p o l i e y é l i q u e s » b i l a t é -
r a l e s , a s y a é t r i q n e o , é t a n t l a f e e s s l e p l u s fréquennneti;
rcsscatrfoi
2c L ' a p a o i t é unique ou paucigaiiŢlionaire da <Шмп-
s i c a moyenne, une f o r a » moins souvent rencontrée j
3 , i s p e o t pseudo-tumorales , тс-посусИфМв , p a r t i -
«ru'iiêrewnt souvent r e m o n t r é , avec un tendance dft dévelop-
 л „
geaent d s n s l e « I d i a e t l n aisreleaS «эй t m i a ?
•bealgBSj
В н laegM a t y p i s a a a О»! oaapltrxaa «tant l a s c a -
na das opac i t i в м и ua раЗДеувИца-м gengUenafra* «uz M -
tssxioetlona p a l a n a i w s m pl'trrele«.
On toe I s t « s o r t a n t rat l u e t j p i д а в eu.
с(Лф1яхев résultante de la ешМяшъЬж des «ttoaebeaents mi-
d i e e t i s a l e s «reo ceux 4 м рмвмве e t Tieural« On discute de
a t a * l e s d i f f i c u l t * * de d i a g n o s t i c » dsns l'edénopathie
uaicyje e t exclusive*
Les a u t e u r s f o s t IBIS ocxs^latiozi des données ï t d i ç ^
graphiques standard e t dee tOMeçasbieu a é d i a s t i o a l e g avao
a s i l e s appostâao per l ' i a r r e s t i g a t i o « . ЗуврЬо^гephi/tue ЕЮ УИЗ
d'une s s t l a e t l a n c o r r e c t e ân stsde d'évolTifclois das ов& étts.-
difa.

SXEBHI8HTA BOJkSTRà I S DliOÏOSîICUb SX ÏBMJUœHSDX.

xavoGauRiousossi клише
Ute в«
Bilă.; dtaB* PsEgam
Clinics radiologies b u d

I n C U t l e a r s d i s l a g l e ă din l e d , su fes« i n t e r n a ţ i
în plticrli ds s=± 2s*Ş de b s l a s v î eu Нжгвем № l i e m t â l a
cere 52? ou traeXa BMgfeltt,
Dop* o* f a c e e e s i d e r e i f i i ssqpra r a p * r t i ţ i e i P*
sex» T i r a t * ţ i f t e a d e a r a s t a d i a l ă , « t e r i i sa щ и « 1«
a a l e p r ö b l a a e da d l a g a o ş t l o r a d i a l o g i o . « 1 a*F«n aetodel«
tejEpexsfcioi y t i l l Ä B t s eu r a r a l t a f c e l c e b t ü w s e Sa d±£e.?i'S6
pericade de t±Hp,
Ada.l1?lud о5. limfogran'olowtQze s« extinde par eon«
i;Anuitatea Sn sena eranio-eaudal l a t e r i t o r i i l i m f a t i c e a -
tfiüssntG сэХпА i a l ţ i s l з—a c e r c e t a t näsura Su care aceasta
sc c o n s t a t ă pe r a d i o g r a f i i l e t o r a c i c e s u c c t o i v e , 1*> c u r s u l
e v o l u ţ i a ! l o s a l i c î r i l a r n e d i s s t i n a l e ş i pe l i a f a g r a f i i pen-
fcra sa??gl3.enii l e n b o a c r t i c i 0 i l i a c i ş i inghinali«
F î n t âsserăsa c o d i f i c ă r i l e mediaatinale cela mai
aesacirer i s t i c e Snaiats ş i după r a d i o t e r a p i e , i n t e r o s a r e a
pI&c£auXu£ ş i p l e u r e i , f o e a r s l e osoase f d.-"nitul v i s c e r a l »
o
îiimfografis a permis a u t o r i l o r s t u d i u l m o d i f i c ă r i l o r
de s e d i u l s t r u c t u r ă ş l dimensiuni a g a n g l i o n i l o r s e t r o p e r i -
t o n o a l i ş i s f o s t u t i l i a a t ä pentru stsdiglizare«,
I n ce p r i v e ş t e t r a t a m e n t u l , pSnă £n 1962, a u t o r i i
au u t i l i z a t r a d i o t e r a p i a convenţională a paohufcelar a f e c t a -
t e , s d s i n i s t r î n d i n f o c a r 1*800 • 2.4oo K, i a r după 1962,
t e l e c o b a l t o t e r a p l a , . metodS cu cere eu r e u ş i t să sporească
doze î n f o c a r l a З.осо - 4,ooo B, i r a d i i n d ş i s t a ţ i i l e lim-
f a t i c e adiacente ş i emeliorînd i n d i c e l e de s u p r a v i e ţ u i r e l a
5 ani.

KOIKE ЗЯСШШИСВ EN CS QUI COHGBEKB I S DIAGNOSTIC

BT IB ÎBÂVSSVSKC DB LA I2MPH0CERAHlil«ÎATClSÎ MAJjIGHS
I'xof.dr.Gh.Cbieleag, dr.C.Oanül,dr»S.Bild,
d r , S» Hangana
Sllnigne ßadiologique 6a J s s s y

A l a Clinique Hadiologlque de Jassy ont é t é admis

gandeafc l a s d c r a i à r o s Я0 axmäea, 1о45 ия1®йеи â lymphomas
maligne e , 223 d ' e n t r e «us ava a l a maladie de HodgfeSn« -
 - 451 "
Bb. f a i s a n t dits e c n ß i d ä r s t i o a s SUS l a r é p a r t i t i o n ЙЯЕ
c a s d ' a p r à e l e s e s » , Sge e t ' л s l a s e i f i o a t i o n c l i n i q u e , l e s
auterorn n ' a r r ê t e n t ft quelcnaa proULiaee de diegnostique va»
d i o l o g i q u e e t U exposent l e s n i t h o d a s t h é r a p e u t i q u e s u t i -
l i s é e s e n d i v e r s e s p é r i o d e s e t l e s r é s u l t a t s obtenus,
Sn admettant que l a I m b o g r a n u l o a a t o a a в ' é t e n d per
a o n t l x m l t a t e a an s e a s a r a n i o - c a u d a l , eux t e r r i t o i r e e l ^ a p h a -
t i q u e s a d j a c e n t e s Д o e l u i i n i t i a l , on a raobarché en q u a i l s
же s u r e on c o n s t a t e c e l a s u r l a s r a d i o g r a p h i e s thoraciquee
s u c c e s s i v e s au coure de l ' é v o l u t i o n d a s l o c a l i s a t i o n s ürfdis"
e t l n a l e s e t s u r l e s lymphographies concernant l e s gsnglicu£-
lomho-flortquee, 111laques e t Inguinaux»
I l s sont d é c r i t e s lea • a n l f e s t e t l o o s aédiastinalss
l e s p l u s c a r a c t é r i s t i q u e s avant a t s p i i l a r a d i o t h é r a p i e , l e
p a r t i c i p a t i o n dta р о а ш a t da l a p l è v r e , l e s f o y e r s osseux
a t l a détrat v i s c é r a l .
La I j u f o g r a p h i a a p a r a i s socs a u t e u r s l ' é t u d e das
M o d i f i c a t i o n da s i é e * , s t r u c t u r e a t dimensions des ganglions
r e t r o p é r i t o a é a l e f l e t a é t é u t i l i s é « pour l a c l a s s i f i c a t i o n
cliniqueв
En at q u i concerne l a t r s i t e s e n t t l a s auteurs w t
u t i l i s é J u s q u ' a u 1962 l a r a d i o t h é r a p i e с.оптеntiona«lie dee
p a q u e t s a f f e c t é s , a s achainistrant lSeo-2ooo B - f o y ^ ï j s p r i s
1962 i l s o n t u t i l i s é l a t é l é o o b a l t t b é r a p i a aéthoda q u i l e u r
a a i d é d'augmenter l a d o s e - f ç y o r Jusqu'à 3-*ooo B, en i * -
radlaofc a w a l l a s a t a t l o n a З д о Ь О Д р и м adjacente« a t a&
a m é l i o r a n t l ' i n d e x da e u ţ v i e S 5 aas»
 = ££2 в
Ш1Г£й6К!1ЕГьВ IHSUfflOHACICE 3» НТО10Ш
ютсяэшп ДСОНЕ 7л c a m .
Rr-CfûÔfoCSit.GOlâlÇ, <3r»VaKî!0Şas OTjSteluţe G&niern. £й?*А1о
Zuboor
C l i n i c s I^ddLafcis Eundcn!

E w c a s n l n e o p l a s i a d i n c u r s u l I s m c a s l e î a c u t e pca*°
•ba a f e c t e d i v e r s e ţ e s u t u r i , wga&s sea. s i s t e m ost s p l i n e ,
f i c a t u l j ganglionii, bnco-farixigele, teguw/atele£ sisterul
o e t e o - a r t l c u l a r 9 i n e r v o s , pulmonal, e t c « ş i „oreopsnsăt«»
a c e s t o r a s ä r e a l i z e s « f o r a s s i s i n ä r o a a a clinic© c o r e s p u n z ă -
t o a r e ; g a n g l i o n a r ^ Liapati-eplenceagalicS., a n e a i c ă , nervossS,
pu2acmerfi,eto* Zn localiza- 1 ;:;: ггаяеееЗ.«? l e u e e s l e e intrato-
r a e l o a a r s o aera i m p o r t a n ţ ă d i a g n o e t l o ă .
Fa baza c a z u i e t l o i i C l i n i c i i de p e d i a t r i - i в S p i t a -
l u l u i C l i n i c Tendant, da 2«o o a s u r l d« l e u c e a i e î n t r - o p a *
ribadft de 7 a a l , n a o i f e s t ă r i l e i n t r a f c a r a o a l e I n e v o l u ţ i a la-
ueemiai aoute ea p e t grupa î n 3 *
1* 0 l o c a l i z a r e r a r i , d a r i m p o r t a n t ă a l e u e a a l e l
Intrstcraolaa asta I n f i l t r a ţ i a l a w a a i e S с peranohlnulul
TUleaner, r a a l i s î a d ţ m r n o p a t l a l e u c e a i a ă , Aceasta i n s t a l a -
t ă l a d e b u t a i o o l i l ş i î n s o ţ i t a a« u n s l n d r o a i n f e o ţ i o e ,
poate e r a a d i f i i r a l t f t ţ i da d l a g n o s t l s e t i o l o g i c p e d i a t r u l u i
ş i radiologului, doelnd f r a c v a n b l a oonfundaree e a p o a m a -
p a t i i l e bacteriene. Vtlologia lauoaaioä intr-en oa* p e r s o -
a a l с f o s t dovedită, p r i a «xaaan enatoao-prfcologio«
2 . L e u o e a i l a o u t a eu a d e n o p a t i i t u a o r e l e a e d i a s f c i -
o a l e l a d e b u t u l eau I n e v o l u ţ i a 1 e r * I a d a t a t u l b o l i i a o e s -
£®a s l d i o S problea» de d i a g n o s t i c ' d i f e r e n ţ i a l eu i b o a l a

i
I
I
I
 - -

Hodgkin., l i e f о в а г з а к м , «Osnopetli f b o . c t î c .
3 . Procesele auptirati-ve pleuro-pulsonara de t i p n l
s t a f l l c c 9 o * « i ; p n l ? f t D ä ? e , eu îîoate c o m p l i c a ţ i i l e sala ( p l e u -
r e u i e , jHaauaotCT8x,tto«)« КгастэпЪа acestei?* eafc» м д о l a
lausaaioi din ваша d e f i c i t e l o r iKinologloe.

МЛКГРВЗТЮПОШ IHXRiSQOBâ&iqUBS PBSDAHT Ъ'ЯТОЮТЮН

SS Là Ш С Ш lïiîttB CHBZ L I SR?i8S
5 r o f e d r . G i i e G o l d i f t dr.V.Bucşa, d r « S t a l u ţ a Cfenaxa, d r .
Al.Zubeor
Clinique de P é d i a t r i e da l ' h j i t a l Suntonl

In prooeaue a é o p l a a l q a a au cours de l a léucanle

aiguë p e u t a f f e c t e r gtrexssa orgsQflâ ou B j Q t 6 n s p a c s l lésais]**
l e a : l a r a t a » l a f o i a , l e s ganglions lTvphatlqoes, lo. té-
guments, l e s b j s t é » e a o a t é o - e r t i o u l a i r a a a t n a n a n r , 1- pon-
*o& e t c * e t 1 1 peut m a l l e a r l e u r correspondant l e s a; --
droaaa c l i n i q u e s t g a n g l i o n s i r e s , hépatoeplan<mgaliqtie , a n a -
•i<iue s n e r v e u x , pulaonaire,afcc» a i ее q u i ooooerne l a l o c a »
l i b a t i o n i n t t a t b r a r a c i q u e das jrooeeua l é u c é a i q u « , l a r a d i o -
l o g i e a n&s Importance e s a s t l a l l e ,peur lo a i p g a o s t i i u e .
Basée m » l ' é t u d e da 2co cas de lauoéalee dans асе
p é r i o d e da 7 aauéa* - l e « M n i f e a t i t i o m istratberaolqpaa
de 2a l e u o f r l e signa penvant ftn grenppé« m 3
1« Tina l o c a l i s a t i o n pan fréquente M i s importanta
da l a l a m é n l a grtvstbevaelqpa art c o n s t i t u é e par 1 » i n f i l -
t r a ţ i i » laxieéBlqpa da раюшеЫав pul*ona±re, «éalisastr l e
yaavMopthU lea»hrig—. C * l l a - a i r l a a t a l l S e au début da l a
aaladla a t u oc p a p a l i i par ш, авЧгпкэ l a f a e t i a a r , pant
onsronar GO« Â i f f i o u l t â e s da disgsaoatique «Stiolcgiqus, pote?
l a pJâistrfi.o autant que рощ? radiologia'-- g Eiaiisnfe quarmant
щ йзя c o n f f s s i e a s avec l e s pneuaopsfchlsE fcfiofc&tf.aanensc Bans
l ' u n dos cas p r é s e n t é s l * e t h l o l o g i o leucéaique f u t prouvée
pai? 1 "ождааа anataao-pathologiqua«
2 0 Lst;«e»iös a l g u e s avec adenopathies immorales
.ïi3d5.aatiM'les era début ou pandant l a ' j r é v o l u t i o n s Au ôd'bat
i

as Id uialsàio c a l l O " ö i s u s c i t e des psolji&i-as de diagnostique

d i f f é r e n t i e l evea la maladia ds Hodgkin, l e s lymphosarcomas 9
Isa adenopathies a'BO^etCs
3o Ecoclsos ÉûpïiratiVBfl sbaphylocooiques pleuro--
piilbioaaàrss avec t o n t e s I s u r s cojsplJoétions f p ï A ' - r a s i e s ,
pneum0fa&M?»tst5ci)u Л Qsvza fies d e f i c i t s Jtaacnclogiques,
l e u r frequence e s t p l u s grande au cours des 3.euséoies a

PHOBIE MB DI4GH0SIICE 91 IBBÄFBUTICS BT KAIADIIIB

DB SISTBM ca IÛCALIZAHB TOBACICÜ
ConfoäroC.Coman, Conf« dr» F l . B a r c a n , D r , i « o t a n , a r .Mo-
r a B i a i t r i u , dr,George t a George s o u ,
Clinica de c h i r u r g i e t отче i o ă B u c u r e ş t i

.Autorii p r e z i n t ă e x p e r i e n ţ a o l l n l c l l da o g i r u r g i e -
t o r a c i c ă d i n B u c u r e ş t i , î n a c e s t doueл i u , c n s l l s î n d d i f s r i t e »
le f o c a l i z ă r i i aediasWn, plăain, perete*
R e f e r i t o r l a p r o h l e o e l e d i a g n o s t i c e ( sa i n s i s t ă a -
supra a s p e c t u l u i p o l l a o r f e l l a absenţa uner uetode da i n v e s -
t i g a ţ i e capabile s £ pună un d i a g n o s t i c Sn t o a t a c a ş u r i l e ,
f a p t CP s "lapas i n t e r v e n ţ i a o h i r u r g i o a l ă ÎS u c s l e c e z u r i е в
Xacaliasre a e d l a s t i a a l ü .
 - r o b i e a a l e t e r a p e i ^ i c a s5jrë ашр1и desbStnfep, s u s ţ i -
nindu-ea s u p e r i o r i t a t e a t r a c - . - a u t u l u i c o n p l e r r a d i o - e M u l o -
c k b r c r g i o a l î n c s l e cu l o - j s l i z a r e p u l n o c a r ă pe p e r e t e l e t a »
r a c i o 3 l c h i a r î n c e l e a e d i a s t i n a l e . Se p r e z i n t ă , de asene»
n o a , une l o c a z u r i l a c a r e a - a f ă c u t e z o l u 3 i v r a d i o t e r a p i e a

PfiOELMES DliGSCSTIQţţBS 3 1 ÎEÂRAFEHTiqûBS 'MHS IBS

MALADES Щ SISOSHS & LOSÄLjBAT-IOS îffiÔRACIQJŒ
Eroï.,agrâgé dr.C«Coman,prof.agr*gé d r . ' l . B a r c a n , dr.i.
Stan 4 dr«Georgeta Georgesca»dr«Mura B l a l t r i u , d r *
A* I a n ă ş
C l i c i q a e de C h i r u r g i e TharBeiqjM Bu-
carest

I * s a u t e u r s p r é s e n t e n t l*experl9nee da l e C l i -
nique de C h i r u r g i e Thoracique de B u c a r e s t , dans ce domaine,
en a n a l y s a n t l e s d i v e r s e s l o c a l i s a t i o n s ; n € d i a a t i n a l a s , p u l -
monaire a , p a r i e t a l e s .
Bu p o i n t de vos des problèmes d i a g n o s t i q u e s , <m
i n s i s t e s u r l ' a s p e c t polymorphe e t aur l ' a b s e n c e da c e r t a i n s
s i g n e s e t méthodes d ' i n v e s t i g a t i o n q u i p o u r r a i e n t oocdsilre
dans t o u s l e s cas au d i a g n o s t i c aa q u i a dâtaraiatf l'ioter-
v a n t i o n c h i r u r g i c a l e » dsns quelques oae svee l o c a l i s a t i o n
mtfdiastinale.
1ля p r o b l è m e t h é r a p e u t i q u e s iiont aapleasiit drfbat»
t u e a , en I n s i s t a n t aur l a s u p é r i o r l t f an t r a i t e a w c t complexe
r a d i o ^ h i i B i o - e M r n r g i r a l dane l e s саи arsei l o c a l i s a t i o n
pulmonaire « t p a r i t o t l » t h o r s o i o u e e t ъ Ь т dans очта атас
l o c a l i s a t i o n sH?disftilua;.e^
 „
Oa .pjs&aesta e u e s ! йэа оев "û l ' o a в a p p l i q u é «sralit»
•slwercoiit la r a d i o t h ô r e p i e «

GObTÄtJHTÜEI MDIG^BIlSïIIïOSCOPïCB US DIAGNOSE ICUL

DII'ŞPJSiiSlSAL £L ADEKOPATIÏLOE MEDIASTINALS
Gc^ftdreEaHeţiUj. dr»L«Eiea, d r A C o t t e n
G l i n i s a r a d i o l o g i e îi ş i S e c ţ i a ä s sb&rurgie t o r a c i c i i
a r.n&ţ®7nlui c l i n i c de pnsumoftiEiolcgi® ~ C Â ^

I r b o l i l e maligne de s i s t e m cu debut ş i l o ô e l i z a r e
äntretccPöeiois aparent; s o l i t a r ; ! , , f ă r 8 d e t e r m i n ă r i soranifissati»
vc regions l e s s u 'ia d i s t a n ţ ă , n i c i . m o d i f i c ă r i hematologice
c a r a c t e r i s t i c e , a u t o r i i au Sat; ..luat u n e o r i d i f i c u l t ă ţ i is~
prec l a b i l e î n d i a g n o s t i c u l d i f e r e n ţ i a l " a ţ ă do a d e n o p a t i i l f t
.'Intsruj-surala benigne d* formă tumorals* I n scotml p r e c i z ă -
r i i d i s g n o s t i c u l u i p o z i t i v î n " c a z u r i l e problemă", i n o a r e
t o c t e c e l e l a l t e m i j l o a c e c u r e n t e de i n v e s t i g a ţ i e « cu axcopfcle
t o r a c o t o m i e i — a u rămas ne с or» Iudeiit e « в - е r e c u r s l a mediaş—
tinoscopia biopeioă»
D i î i t r - o s e r i e de 165 m e d i a s t i n o s c o p y p e n t r u a f e c -
ţ i u n i i n t r s t e r s e i s s d i v e r s e , s e r s ™ ею wutufc f i e l u c i d a t e
îs? i n s i t e a i j l o a c a , i n t e r v e n ţ i e s - a p r a c t i c a t i n 6 1 da c a z u r i
pentfru l e z i u n i a l a s I s t e ţ u l u i l l a f o g a n g l l o n a r p e r i t r a h e e b r e n -
ş i c , o b ţ i n î n d u - e e 86,88 % r e z u l t a t a concludente»
Aut/orii c o n f r u n t ă t a b l o u l r a d i o l o g i e r e a l i z a t de v a -
r i a t e l e a d e n o p a t i i de formă tust o r a l ă ş i l i m f o r e t i c u l o p a t i l ma-
l i g n e cu s e d i u a e d i o t o r a c i o e x p l o r a t e t c u r e z u l t a t u l b i o p s i e i
i î s d i e , s t i n a l e , s c o ţ i n d î n r e l i e f e l e m e n t e l e oare f a v o r i z e a z ă
a t s b i l i r - e e ţţisgaosfcieului j â i f e r e a ţ l a l , precum şt s u r s e l e d»
 - Л57 -
e^ceie-, Coroborarea-celor douä »etod* î n c a d r u l ansamblului
n e t o d e I c y de i n v e s t i g a ţ i a В—A d o v e d i t deosebit ОВ T S 1 O . ' D I S £

-ïa£ en seamă p e n t r u d i f e r e n ţ i e r e a a d a n o p a t i i l s r "benigne ăe

--pect pseudotumaral de cele maligne, c î t ş i î n c a z u l a s o c i -
norblda £n oare e r a u I s p l i c a t e m a n i f e s t ă r i l e asemănă-
t o a r e c e l o r două a f e c ţ i u n i " l i a i t r o p e " ou s u b s t r a t e t i o p e t o -
gen d i f e r i t «

COHTHJEXÄXXUSS 3«]Э1Сг4шй1а5х15СВООР10ЩЕ DAHB Iii;

DIAGNOSTIC ЫЕТЙЕИЗПВЬ DBS АПВКЗРАЗЯХЯВ HSDIASTDTlbBB
Qonfadr.EaBaţiu, d r . L , H i c « , d r . N.Cooan
Clinique da Radiologie e t S e r v i c e da Chirurgie Thora»
oique * C l n j

Dans l e s maladies raalignes de système, dont l e d é -

"out e t l a s i è g e intrathccracique s o n t apparément s o l i t a i r e ,
s a n s d é t e r m i n a t i o n s в l é n i f i e a t l v a a m i d i s t a n c e , dépourvue»
des m o d i f i c a t i o n « hématolegiqaea c a r a c t é r i s t i q u e s , l e e
a u t e u r s sa s o n t h e n v t j e
p a r f o i s i dee d i f f i c u l t é s s é r i e u s e s
en ce q u i concerne la d i a g n o s t i c d i f f e r e n t i a l , p a r » p o r t
a t x adenopathies i n t e r p l e u i e l e s bénignes forma tumor « l e .
A f i n de px-éoiuvr l a d i a g n o s t i c p o e i t i z dans l e s "oae p r o -
blème",. l o r s q o e t o o « lea e n t r e s —yeas courenta d ' i n v e a t i -
g a t i n t 1 l ' e x c e p t i o n de l a t h e r f t o c t a a l * se s o n t r W l < « non
c o n c l u a n t s , on a p r a t i q u é l a s é d l a e t l n o a c o p i a b i o p a i q u e .
Sur une s e r i e de 16? m e d i a s t i n o s c o p i e s , e f f e c t u é «
pour d i v e r s e e a f f e c t i o n s i n t r a t h o r a o i q u a » de d i a g n o s t i o
d i f f i c i l e , l ' i n t e r v e n t i o n a é t é p r a t i q u é e dans 6 1 оав pour
des l é s i o n s du système lympho-«aaglioE3ire p é r i t e a o h é o ~
 - »

bronchique, t o u t en obfcen «вк 86,88 % r é Ruita t s concluants«

lies auteurs c o n f r o n t e n t le t a b l e a u radlologlq.ua r é a -
l i s é p a r l e s d i v e r s e s adénopathies de forme t u a o r a l e e t
!j№4>k£~rgi;5.Gii2apath3.s о malignes syent l e siège médlothora—
oique e avec le r é s u l t a t de l a b i o p s i e médlastinsle» I l s
reléve'ûc l a s éléments q u i f a v o r i s e n t l ' é t a b l i s s e m e n t си
diagnostic fiâffôrontisiL., sinzi l a a sources d ' e r r e u r . La
c o r r o b o r a t i o n das deux méthodes dans l'ensemble des i n v e s -
tigatioas s'est 5 t r s extremessent précieuse,, n o t a s -
s e n t pour d i f f é r e n c i e r l a a edénopsthies bénignes avec s s p e c t
pseudo-tumoral, par r a p p o r t aux adénopathies m a l i g n e s , a i n s i
que dsns l e s a s s o c i a t i o n s Morbides do p l u s i e u r s a f f e c t i o n s
"iraphotropas" d ' e t h l o p a t h o g é n i e d i f f é r e n t e «

•E3ESPEGTIVBEE SI ЪШТВШ MDIODUGSCBTICUZTJI

Ш BOLUS ilâLIGHS BE SISEEM

B r . i . K e r t é a « t d r . f t r . G r o s s , dr»R.bupeanu f P r o f «dir«
I . K r e p e z , dr.Gr»Stanc;iu,dr,Gh»Hoth,dr. J.Baïos
Clinica r a d i o l o g i e , Сl i n i a a c h i r u r g i c a l i i ş i C l i n i c a
de n e u r o c h i r u r g i a Tg. Kuxe 9

Bin experienţa p r a c t i c i i c o t i d i e n e r e i a s ă că. metode-

l e r a d i o d i a g n o s t i c e c l a s i c e pot f i da r e a l i i v a l o a r e , u n e o r i
c h i a r suverana p e n t r u d e p i s t a r e a , r e s p e c t i v observarea unor
m a n i f e s t ă r i ala b o l i l o r maligne Да sistem* Constatarea a s t e
v e l e b î l £ n a i a l e s p e n t r u msnifesbSr'ile n e d l a s t l n o - p u l n o n a r ţ
r e l a t i v frecvente» La a c e s t e a sa adaugă, f i r e ş t e cu un grad
de e f i c i e n ţ ă mai a l o , p o s i b i l i t ă ţ i l e o f e r i t s de examenul
b e r i t a t c.igestiv, r e s p e c t i v da u r o g r a f l a p e n t r u e v i d e n ţ i e r e a
 - 459 -
;£<nâfe S t ä d l e r abdominale, de o b i c e i sumei de v e o i n ă t a t a , f i »
e ş t e e s t e p o s i b i l e t s e e v i d e n ţ i e z e g i mai r a r a l e m a n i f e a -
ë r i g a s t r i c e e t c . a au r e n a l e p r o p r i z i s e » Se p o t e v i d e n ţ i a şi
. . i z j i f a s t ä r i l e s c h e l e t i c e , de aseaenea r a r e «
P r o g r e s u l t e b n i e a l u l t i m e l o r d e c e n i i a ameliorat a -
seste p o s i b i l i t ă ţ i . Sa a a n ţ i o n e a z l î n primul r î n d tomografia
;are T da p i l d ă , a« p r e o t i o ä da j a metodic î n i n c i d e n ţ e m u l ţ i -
>le, c u d e p l i n s u c c e s p e n t r u m a n i f e s t ă r i l e m e d i a s t i n a l « •
R e z u l t a t e f o a r t e v a l o r oase a a o b ţ i n u t î n t r - o bună
j a r t e a c a z u r i l o r ş i p r i n e x p l o r a r e a v a e c u l o g r e ^ i c ă . AceaatÄ
j e t o d l , p r i n v a e c u l a r l z a ţ i a c a r a c t e r i s t i c malignă v i z u a l i z a -
r ă , permite ş i u n d i a g n o s t i c s e a i s a l i t a t i v , r e s p e c t i v (dacă
i i a g n o s t i o u l da b a z ă e s t e d e j a c u n o s c u t ) p e r a i t e i d e n t i f i c a -
rea s e d i u l u i ş i e x t e n s i e i unor m a n i f e s t ă r i mai p u ţ i n accssi-»
b i l a a l t o r i n v e s t i g a ţ i i » Ba asensnea a s t o d a o r i e n t e a z ă cu
p r e c i z i a o h i m i o t e r a p i a a r t e r i a l i s e l e c t i v f i ( f o a r t e bune r e -
zultata în manifestSrila cerebrala).
L i m f o g r a f l a a s t a cea a a i e f i c i e n ţ i î n e v i d e n ţ i e r e a
яan i £ e a r ă r i l o r da t i p adanopatio p a l v l a b d o a i n a l c , imaginea
v i z u a l i z a ţ i ( d e t a l i i l e s t r u c t u r a l e ) permiţîad cbiar - toeaai
pantera. b o l i l e da sistam. — punerea u n u i d i a g n o s t i c ovasletlo—
logic*
Metodele ir.fitoplee ( o a o o a e i n t i g r a f l a , angiopnauaoscin-
t l g r a f i a , e t c . ) , remarcabile p r i n a l a g a n ţ a a e t o d a i , pot f i
foarta -util* î n evidenţierea extensiei manifestSrilor,respec-
t i v a r e p e r o u r e i o n i l o r da v a c l n l t a t * »
 46c —
TALOAHSA COMPARATIVA A CEI33HIII0H RADIOLOGICS
SI BIOLOGICE IK SSADIALIZAEEA BOLII EODGEDÏ
C R . T.BOXLFL, Ü R . HSS^JSR

I n s t i t u t u l de •"'вdictai i n t e r n ă "H,sGh0
Icpu " B u c u r e ş t i

S t a d i a l i z a r s s î n boala Hodgkin t r e b u i e sK ţ i n ă s e a -
ma de două elemente э de extinderea anatomioă a l e z i u n i l o r
ç1 de fenomenele generale oare î n s o ţ e s c s t a r e a b o l n a v i l o r » Fe
baza a c e s t o r c r i t e r i i s - e u î m p ă r ţ i t b o l n a v i i î n p a t r u s t a d i i
ş l două g r u p u r i A ş i В — f Sri sau ou semna generale de a c t i -
vitate.
Examenele r a d l o l o g i o a «u un r o l d a o l s i v î s aprcals"-
rea e x t i n d e r i i r e a l e a d e t e r m i n ă r i l o r ganglionara sau v i s s e »
r a l e « O b s e r v a ţ i i l e n o a s t r e pe 80 b o l n a v i ne-au a r ă t a t ca după
introducerea l l m f o g r e f l e i 59 (73%) au p r e z e n t a t l l n f o g r e f i i
p o z i t i v e , i a r 21 b o l n a v i (26,2!$) o o u s i d e r a ţ i i c l i n i c ca a p a r -
ţ i n înd s t a d i u l u i I I au f o s t r e s t a d l a l i z a ţ l după l i m f o g r e f i e
în s t a d i u l I I I .
F a c t o r u l Б , c a r e apreciază r e z e r v a iaună a organis-
mului j o a c ă un r o l l a f e l de Important î n încedro^ea stadia—
1X
MI

Din s t a t i s t i c e n o a s t r ă r e s u l t s că durata de s u p r a -
v i e ţ u i r e a f o s t mai lungă l a b o l n a v i i a p a r ţ l n î n d s t a d i i l o r
I U ş i 17 A deoît l a c e l d i n s t a d i i l e I I B. A s t f e l c ă b o l n a -
v i i ca l e z i u n i osoase sau pulmonare l o c a l i z a t e î n c a d r a ţ i î n
s t a d i u l 17, l e z i u n i oe r e p r e z i n t ă de 'cele mal multe o r i o ex-
t i n d e r e a b o l i i pe c a l e l i m f a t i c ă de l a g a n g l i o n i i d i n v e o i -
n&tato « Ъзпе f i o i a s ă î n mare măsuri da r a d i o t e r a p i e .
 » 461 -
LA VAIBUH COMPAE AMTS DBS GBITEEES BADIOLOGlqUKS
EI B I O L G G I Ç O E S BARS LA C L A S S I P I C A T I O K STADIALE
IIB LA HALADIFF I Ж НЗМКЩ

Dr »T »Bärin, dr»H,Bu;jar
I n s t i t u t de Médecine I n t e r n e " N.eh.lapu"
Bucarest

La c l a s s i f i c a t i o n s t a d i a l a dans l a maladia de Hod-

gkin d o i t t e n i r coopta da deux éléments : L ' e x t e n s i o n a n a t o -
nique des l é s i o n s e t l a s phénoataes généraux q u i accompagnent
l ' é t a t des malades. Sur I s Ъаве de oas c r l t d r e s l e s aaladas
unt é t é p a r t a g é e an quatre s t a d e s e t deux groupes A e t В -
avec/ou sans s i g n e s généreux d * a c t i v i t é «
V Les examens r a d l o l o g i q o e e ont un r 6 l e d é c i s i f dans
l ' a p p r é c i a t i o n de l ' e x t e n s i o n r é e l l e des d é t r e a l n a t l o n s gan-
g l i o n n a i r e s ou v i s c é r a l e s . l a s observations qua nous avons
f a i t ев виг 80 malades nous ont démontré que, a p r è s l ' i n t r o -
d u c t i o n e* l a lymphographies 59 (730) ont p r é s e n t é s des lym-
phographies p o s i t i v e s e t 21 Balade« (26,2%), considérés du
point de vue c l i n i q u e a u p a r ^ s n i r 3« Stada I I , ont é t é r e с l a -
s s i f i i a d ' a p r è s l a lyaptangraphie dans la stade I I I «
Паяв l a e l o M l f l e e t i o n s t a d i a l e , un r B l e t o u t mis-
a i important e s t joué par l e f a c t e u r В qui epsetfele la r é -
serve de 1 4 e g a a l 8 a e a
Se üvfcre s t a t i s t i q u e U r é s u l t e que l a durée de
s u r v i e a é t é p l u s longue ofaes l e « malades a p p a r t i e n e a t ш
etade« I I I e t I T A <î» efaec еашс d e s etedes I I B. Se sorbe
4ue l a s M i e d e « втее des l é e i o n e e e e e w e s ca p a l a n m a l c e e
Isca U s é e « , с- laéûrée dans l e s t s f e ™ r .
 <- £62 -
s a a t e n t la piua r>ouvent une e x t e n s i o n de 1ч maladie рас v o l e
lymphatique des ganglions eixvoisinsnts „ b é n é f i c i a n t dsns una
grands, шззига da la r a d i o t h é r a p i e »

ТГОР.Ш .^DIASTEro-FÜIilONARB ALB BOLII HODGKIN,

З^дЛШ'ТБ irsonaSOTL SEOKHO - 5ÜLM0N«?

dTe Aurel Cïdeanu

I n s t i t u t u l Oncologic C l u j

Localizarea m e d i a s t i n a l ^ ş i mediastlno-pulmonarä e
b o l i i Ecd&kln сгвеав& c e l e stai v a r i a t e aspecte r a d i o l o g i c e ţ
adesea e s t e greu de d i f e r e n ţ i a t anumite aspecte r a d i o l o g i e «
de s a r c o i d o s i , s a r c o a , tubsrouloBÄ s a u neoplasmul pulmonar*
Confuzia cu neoplasmul bronho-pulmenar e s t e p o s i -
b i l ă î n f o n » l e m e d i a s t i n a l s eu invadarea b i l u r l l o r sau î n
formale cars e v o l u i e z ä га a t e l e c t a s i s « Autorul demonstrează,
pa baza i c o n o g r a f i e i p e r s o n a l e , e v o l u ţ i a oelor două forme de
liirfogrsnulomatozfi ? ç n â , e i a u l î n d neoplasmul pulmonar*
Cxiid procesul grenulomatos depăşeşte g r a n i ţ e l e a»"
d i a s t i n u l u i , i a x!âşfc«re un i n f i l t r a t d s s s h i l a r ş i p « r i h i -
l a r , acompaniat de p r e l u n g i r i î n deget da aiauşX î n p a r e n t
c h i n u l pulmonar* Pfttrundbrea n u g u r e l u l u i da aprazml0mat0K&
î n luaanul bronşle provcaoX a t e l e c t a z i a , aapuct ьгеи da dife>
r e n ţ i a t da neoplasmul bronşio*
Diagnosticul d i f e r e n ţ i a l a s t e a de вес greu de f i e n t
numai pe basa i m a g i n i i r a d i o l o g i c e * S i a s r e v ă z u t e d i f e r i t e -
l e orgu-senta r a d i o l o g i c « eare a r pu&sa d±£*r#nţia aspecte la
pulsonare a l a b e l i i Hodgkin de neoplasmul bronhe-pulmenar»
 » 463 -
F0RM53 • *К>1Л$Т1НО-Р01ЖШ IE3S 0 5 LA m u d s
Ш HOEÖEIH » A I Ü T R U H T 1 3 ЗЙОРЪАЗЙВ ВВОЯЕО=

гоШЖАП®,

Etc* Aurel Ctedeam

I n s t i t u t «écologique de Cluj
I e l o c a l i s a t i o n m e d i a s t i n a l s e t midia s t i n o - p u l -
BOD^lre de Î s maladie de Hodgkin oréa l e s p l u s v a r i é s as«
peots r a d i o l o g i q u e a ) souvent i l e s t d i f f i c i l e de f a i r e l s
d i f f é r e n c e e n t r e l e s a s p e c t s d ' u n Hodgiin a t l a sarcoïdose,
l e ввгсошо t l a tuberculose ou 1« néoplasme bronho-pulaonaira
La confusion avec l a néoplasme bronbo-pulmonaiue
e s t "yosiblo dans l e s formes médiaslnales d l ' i n v a s i o n h i -
l a i r e ou dans l e s formes aocompegaées de l ' a t é l e c t a s i e p u l -
monaire. L'ioonographie p e r s o n e l l e aide d l ' a u t e u r .de d é -
montrer l ' é v o l u t i o n das deux f a r a s a de l a maladie Hodgkin,
simulant l e néoplasme bronho-pulmonairo«
Quand l a procès g r a m l e a a t e u z dépasse l e s H a l t e s
du m é d i a s t i n , a p p a r a î t un i n f i l t r â t dense, h l l a l r e « t p é r i -
h l l e i r e , accompagné de prolonge »enta en d o i g t de gant dans
lu parenchyme. Le p é n é t r a t i o n du btmrgses graoulomatew: â
l ' i n t e r i e u r de l a .bronche provoqua l ' a t é l é c t a s l a * s i d i f f i -
c i l e A d i f f é r e n c i e r du néoplasme hronohiqua.
l a d i a g n o s t i c d i f f é r e n t i e l e s t souvent d i f f i c i l e
â f a i r e en se basant exclusivement sur l'Image r a d i o l o g i q u e .
On r e v o i t l e s arguments i-ediologiquea q u i p o u r r a i e n t d i f -
f é r e n c i e r l e s a s p e c t s pulmonaires d'un Hodgkin e t l e s mani-
f e s t a t i o n s mé&iastlno-pulmonalxma du néoplsssa trconëbo-îul-
monalre»
 - Ц&Ь =

BOALA H O M E D ASOCIA!А ОТ PLASHOCITOZA KBDÏÏ-

LAEA, Я Г Б О Ш Ш Ы Э К Ш В S I АНВЮЗ ШЛЮИТЮА

АПТОВЮКА

Б?» CUBcraal, dr.Gy.Saes e i dr.JelMSdy

C e n t r u l de r e c o l t a r e $1 conservare âe
ş i C l i n i e a a e d l o a l l n r . l î g , Mureş
I n cadrul i f e e ţ i u n i l o r aesopls-sise a l a s i a t a a u l u i
l i a f o - f e t i e u l a r , , b o e l e Hedgki» ocup* ш l o o d w e e b l t ş i p r i t
v a r i a t e l e aspecte a l a s i n d r o a a e l u r ввоиа&згв aere o îrsoţetfff.
Deşi a s o c i e r e a шшг s i a p t o m secundare, oa plas-*
aooitoxa c r e s c u t ă î n aXdava oaoasi, h l p a r g l o b o l i n e a i a sariotr
( p a r a p r o t e i n e a i a ) sau h e a o l i s a c r e s c u t ă de naturS atutolaonk*
nu c o n s t i t u e o r a r i t a t e d e o s e b i t ă , a p a r i ţ i a acestora l a aoe*
l a ş i bolnav e s t e neobişnuite..
A u t o r i i j n a l n t f t două e a x u r i da b o a l ă HodgH.T* l a
oare a s o c i e r e a oDnoealtenfeft a a i a p t u a s l O r aadafclte e e t e . d e -
Konstrattt- p r i n e x a a l n ä r l a o r f o l o g i o e , isaxnoserologioe ş i
bloehlaioe.
Se d i a o u t i d i f i c u l t ă ţ i l e d i a g n o e t l o e o r e e t e de e -
oaste sindroaae eeaplaxe ş l a e e d f i o a ţ i a l o r î n ce p r i v e ş t e
evoluţie b o l i i ,

DI?ICUb5EATI RADI0CLEHIC3 IH DIAG90STIC0L LIKFO—

SARCOMOUJI WDIASTIBAL PHIMITIV .
Lr«V«aava ( dr «Bodies Hlţaseu
C.ltaiee de r a d i o l o g i e S p i t a l u l P r . I » C a n t « c u i l n o
Beeureçti
Kein r a r i t a t e a r e l a t i v i a c a z u r i l o r , o i t ş i p r i n
v a r l a b i l i t a t e a м м a t a b l o u l u i r a d i o o l i n i e , a f e c ţ i u n e a «г«-
» 465 -
iazä adeseori reale d i f i c u l t ă ţ i in s t a b i l i r e a diagnosticului
Uneori numai s e n s i b i l l t a t o a d e o s e b i t ă a a f e c ţ i u n i i
l a t r a t a m e n t u l roentgen permite o r i a n t a r e a c i t r a acest d i a g -
n o s t i c , dar p e n t r u un d i a g n o s t i c de c e r t i t u d i n e ş i adoptarea
u n e i t e h n i c i oorecte de t r a t a m e n t e s t e necesar totdeauna s ă
se apeleze l a examenul anetomo-patologic.
I n a c e e t sena se p r e z i n t ă o s e r i e de obsei v a ţ i i г я -
d l o c l l n i o e c e r e v i n s ä s u b l i n i e z e importanţa problema!»

COHTRIBUTIA ВИМКЖШЛ RADIOLOGIG IN DBPIST.AEBA

S I BTOUDÏÏIA BOLIIiOH MâLIGKB DE SISTEM
Dr«Romeo V , S t u r d z a , dr«Cornel Chicoş
S e r v i c i u l de r a d i o l o g i a a l S p i t a l u l u i de a d u l ţ i
Bir I a d
I n b o l i l e maligna de sistem r a d i o l o g i a are o con-
t r i b u ţ i e importantă în d e p i s t a r e a l o r , mai a l e s în f a z e l e f ă -
r ă corespondent c l i n i c sau i n c i p i e n t e , c î n d aplicîndu-se un
t r a t a m e n t adecvat se p r e l u n g e ş t e s u p r a v i e ţ u i r e a *
D i a g n o s t i c u l r a d i o l o g i a a s t e f o a r t e d l f i o i l î?>. f ă as
de dabut ţ i n e c e s i t ă . d i n p a r t e a r a d i o l o g u l u i pe lingi;, compe-
t e n ţ ă ş i o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă , î n t r e b u i n ţ a r e a unor metade da
i n v e s t i g a r e r a d i o l o g i e ă a d e c v a ţ i , precum ş i luarea î n c o n s i -
d e r a r e a d a t e l o r de anamneză, c l i n i c e ş i de laborator*
A u t o r i i s î n t de p ă r e r e ей e s t e J u s t ă susţinerea CĂ
t o a t a g a n g l i o r e o t i o u l o p a t i i l e maligna s î n t forme da evoluţie
a a c e l u i a ş i sindrom ş i sf î r ş e ş e p r i n t r - o sarcomatoab genera-
lizata*
Examenul r a d i o l o g i e i n d i c ă o supraveghere a t e n t ă î n
timp p e n t r u a pune î n s v i d e n ţ ă r e z u l t a t e l e p o z i t i v a a l s
 4SS «
tratamantulsl aplicat ş i a p a r i ţ i a recidive l e s ,
A u t o r i i p r e s i n t ă o s u l t ă de c a r u r i de sanglioreticxi—
l o p a t i i maligne I n d i f e r i t e f a z e de e v o l u ţ i e »

ERGEGBÎJXSSE LTMPEOSEAFHISCESH bAÏÏGZBIEBBOBACH2?DÏÎCEBÎÏ

BEJ. HAEHOELâSTOSfiN

Dr e Ko Söder
Rad-J.olcgisohsn K l i n i k des Bereichs s Hadizi» d e r
E a r l - M a r s ^ U n i v a r s i t ä t Leipzig
Ли der Hadiologischan E l i n i k dsï? KerloUarE^Unlvsr™
s i t a t Leipzig wurden s e i t 1965 c e s 1650 lymphcgrapbische ïïn=
tersuchunsen durchgexiEbrt und l a n g f r i s t i g e lymphO'-.raphischa
V e r l a u f s k o n t r o l l e n angosonlossen. Durch d i e nur langsame Л-
hlasBung des Kontraatmitte 1s vier e s t m möglich, den r e t r o -
p e r i t o n e a l e n lymphknots^status h e i e n t s p r e c h e n "эп P a t i e n t e n
h i s zu 3 J a h r e n nach dar lymphogaaphla zu überwachen« Bei
pathologischen Bafundtinderungen und s t a r k e r .âbblBSSung das
K o n t r a s t m i t t e l s erifolgt o f t e i n e Helymphographie. Durch d a s
Einzugsgebiet u n s e r e r Klindlc konnte i n dan l e t z t e n J a h r e n
k ü i i t r a s t m l ü t e l g s f ü l l t s r - liymphisss'Ssn n s s h lymphogrcphie und
die E i n f l ü s s e verschiedener Behandlungsmethoden s t u d i e r i , w e r -
den» An Hand summarischer B e u r t e i l u n g e n und Analysen von
Krankheitsgruppen s o l l über Erfahrungen b e r i c h t e t « e r d e n , d i e
zu e i n e r S t e i g e r u n g dar E f f e k t i v i t ä t e i n z e l n e r T h e r a p i e v a r f a -
h r e a f u h r e n können* Insbesondere s o l l e n b e i primären LK-Heo-
p l a s i e n auch die u a t e r s s h i e d l i c h e n Begebnisse r a d i o l o g l s c h a r
гшй z y t o s t a t i s c h e r Sehsndlucgsf orrnen v e r g e s t e l l t werden.
 - 46? -
ZUM ГН0БЕ5М bïîIPHOGHiPHXSCHÊ'H B m i l S K R M E P . I E r T
EaiîûfH а д ы с а а н LÏMPEOHJÎ - S E S ® H R G B B S I S S B B B E B
COMPUTBE » âîULïSi",

ÜT* J.fiicfct^r U* d r e Й.'АИМШПП

Aus d e r Iffmphographischen Abteilung des I n s t i t u t s A'Ü«
Röntgendiagnostik: des Bereiohes Medizin ' C h a r i t é ) der
Humboldt " U n i v e r s i t ä t B e r l i n .

Sas Z i e l der ty&phogrsphiscben Forschung auf dem Ge«

b i e t d e r p r i m ä r malignen lymphoma i s t d i e E r a r b e i t u n g топ
z u v e r l ä s s i g e n \ f B l l s k r l t > e r i e a , d i e besonders i n den Anfcnga-
s t a d i e n r o t r e p e S i t o i s a a l e r I$ympb2mofcenbetelligung e i n g e s e t z t
werden konnnn. Die lynphographfseha Diagnose b e s i t z t eine
groasa Bedeutung f ü r den K l i n i k e r , der heute nur unter Sen»
n t n i s dse e x a k t e n Igraphknotenbefundes im H e t r o p e r i t o u e g l -
roum ü b e r Art und Ausdehnung das t h e r a p e u t i s c h e n S i n g r i f f s
enssoheldet. Unsere Forsohuagagruppa h a t s i c h der Aufgabe
u n t e r z o g e n , m i t H i l f e e i n e r FE7*Analyse e i n e L i s t e exakter
B e f a l l a l s r i t e r l e n au e r a r b e i t e n * Sie s t u t z t s i c h dabei auf K r -
f a h r u n g e n , d i e s i e b e i E r a r b e i t u n g vcn M c t a s t u u e n k f i t o r i e a
en v e r s c h i e d e n e n ïumormodellen âamme-in Icoonte *
Es worden d i e Methode d e r Analyse, d e r EDV-eeresshte
Datenträger und a r s a t Ergebnisse dieser Studia v o r g e s t e l l t *
Grundlage i s t e i r . M a t e r i a l von 43o primar malignen ïçrapho-
men, d a r u n t e r 284 Lasphogranulocatoaen und 5o Retikulose1~
lsorkome» 5 s w i r d auf d i e Frage « r t l * a r t s p a z i f i s s h a r B ® f a l -
l s i s r i t e r i e n eingegangen»
 - ЧЪ8 -

ASKBOŒE LIMFOGRAFICE IN BOALA BHIEL-STMffifiS

P r o f . d r . I.Bîrzu
Clinica de Eadiologie Ï.M.Pe
S p i t a l u l n L3* a I«Cantaoixzlno n Buau^ô.gti

Autorul înoaarcă e c o n f r u n t a r e anetoae-aradiolcgl^

ей s unul iumä? do bolnavi cti d i a g n o s t i c u l da öoele B r i l l «
Syaas.îBo
B i l a n ţ u l l i m f o g r a f i c c o n s t i t u e e x p l o r a r e a de bază
pentru identificarea adenopatlilor subdlafragmaticee
Limfografia e s t e p a t o l o g i c ă £n c i r o a 86 % din c a -
Kurl».
L i m f o g r s f i i l e c b n a l i z a t e da aoöor, a j f t t ă că aspao^
t e l a r a d i o l o g i c e î n t î l n i b a nu p r e z i n t * авале r s d i o l o g i c o
patognomonice' p e n t r u boala B r i l l - S y m a e r s ,
Aspectul r a d i o l o g i e ( l l m f o g r a f î o ) s e aseamănă, î n
g e n e r a l , cu e e l din l e m o p a t i i l e ganglionare» Se observă a -
dasea ; h i p e r t r o f i i ganglionaraţ s t r u c t u r a g a n g l i o n i l o r e -
pera p ă t a t ă ; sa văd imagini moxte ou lacune ţ b l o c a j ( s t o p )
l i m f a t i c i l i a c cu a de* a l membrului i n f e r i o r ; b l o c a j lombo-
Et«tic eu о aasă ganglioziarâ abdominali n o t a b i l i i .
Autorul s u b l i n i a z ă v a l o a r e a l i m f o g r a f i e i ca meto-
dă ce poate o r i e n t a o a t i t u d i n e t e r a p e u t i c ă corectă«

ASEECÏS UMPHOGEAPHlqüBS DE LA MALADIE

HRILL-SYMMBES
Prof.Dr. I.BÎrzc
Clinique de Eedlologie H6pital K !Dr.I c Cantacuzine 19
Bunerest
 - 469 =
I i ' s u t e u r présonto l e s r é s u l t a t s d'une c o n f r o n -
t a t i o n a n a t o m o - r a d i o - c l i n i e des cas de n a l a d l e Erill-Sym-
mersc
Le b i l a n lymphographlque c o n s t i t u e l ' e x p l o r a -
t i o n p r i n c i p a l e pour i d e n t i f i e r des adenopathies sous-
diaphragna t i q u o s ţ
Le Tymphographie e s t pathologique dana 85-66 %
des c a s . Une analysa des s i g n e s r a d i o l o g i q u e s montra que
l a s adenopathies de la maladie Brill-Syamars n ' o n t pas
d'imagos pathognomoniques. Les aspects зе rapprochent de
c e l u i de t o u t e s l e s hémopathies g a n g l i o n n a i r e e On con-
s t a t e : h y p e r t r o p h i e g a n g l i o n n a i r e ; s t r u c t u r e ganglionnaire
p i g u a t é e ; images'mixtes aveo lacunes; blocages lyapbati»
ques i l i a q u e s , aveo souvent un oedème du membre i n -
f é r i e u r , ov> lombo-aortique avec la présence d ' u n e nasse
abdominale.
L ' a u t e u r montre l a valeur de la lymphography
q u i peut pernratre d ' o r i e n t e r l a t h é r a p i e de l a maladie
B r i l l ™ Summers*

VAIOARBA LIMFOGEA?IBI Ü? 'IHAÎAMEMTUL BOLII

HOD ОБЩ .
Prof «Dr. I . B i r z u , d r . S . B u j a r
C l i n i c a de r a d i o l o g i e S p i t a l u l " D r . ï . C a n t a c u -
s i n o " Bucureşti
A u t o r i i p r e z i n t ă unele c c n s i d e r e ţ l u n i c r i t i c e
asupra c o n d u i t e i t e r a p e u t i c e adoptată d-pä examene Umfo»
g r e f i c e e x e c u t a t e la peste l o o c a z u r i de b o a l ă Hodgkißo
Ls •coats c a a u r i l o r e s p e c t i v e au f o a t executate
 « 47O -

l l m f o g r a f i l , după s t a b i l i r e a p r e a l a b i l ă a d i a g n o s t i c u l u i i a -
t o l o g i e p r i n biopsie g a n g l i o n a r ă .
Bate d i s c u t a b i l ă v a l o a r e a limf ograf i e i î n resta—
d i a i i a a r e a b o l n a v i l o r , l i m i t e l e EStodei (dimensionale şto~
p o g r a f i c e ) ş l a s p e c t e l e adesea dubioase a l e l i m f o g r a f i o i o
Procontul r e l a t i v i ' i d i c s t a l r o s t c d i a l i a a r i l o r
p o s t l i m f o g r a f i c e a t e s t ă valoегоa l i m f o g r a f i e i - b i i a n ţ , cu
- o n d l ţ i a aa tretainenuul s t a d i a l să f i o corect individua-
lizate
Radioterapia, a p l i c a t ă în s t a d i i l e I ş i I I , î n s o -
ţ i t ă sau nu de chimioterapie ramine conduita de bază, i a r
chimioterapie, î n s o ţ i t ă ds r a d i o t e r a p i e sau m , metoda e-
l e c t l v ă î n s t a d i i l e t a r d i v e - I I I ş i IV - (de g e n e r a l i z a -
re).
I n d i v i d u a l i s e r a s t r a t a m e n t u l u i rămîne axiomatică
ş i are î n vodere prezenţa s a u absenţa semnelor generale
(A,B), t r a t a m e n t e l e p r e l i m f o g r a f i c e v ca ş l a s p e c t u l p r o p r i u
zis al limfografiei«
0 menţiune s p e c i a l ă se acordă l i r n f o g r a f i e i d u b i -
oase, c o n s i d e r a t ă , î n p l a n u l t e r a p e u t i c , normală, seu p î -
nă la a p a r i ţ i a a s p e c t e l o r n e t e de p o z l t i v a r e , sau pînă l a
a p a r i ţ i a з«2Шб1ог g o s s r a l e »
Prezenţa pe imaginea l i m f o g r a f i c ă , p anastomoze-
l o r liiafo^v-anoaae, t r e b u i e c o n s i d e r a t ă ca f a o t o r a g r a v a n t ,
cu t o a t e c o n s e c i n ţ e l e t e r a p e u t i c e oare decurg de soi* I n
l e g ă t u r ă cu aceste o b s e r v a ţ i i e s t e d i s c u t a t de asemenea
t r a t a m e n t u l p a l i a t i v a l s t a d i i l o r avansate»
I n s t i t u i r e a imul t r s t a a a n t eu i n t e n ţ i e c u r a t i v ă ,
» 471 -

î n c a z u r i l e cu l i m f o g r e f i e n e g a t i v ă , nu poate f i j u s t i f i c a -
t ă â e c î t âe s t a r e a c l i n i c ă , de menţinerea aspectelor c e r t e
( b i o p s i e ) , s a u eventual de d a t e l e l i m f o g r a f i e i i t e r a t i v e , Б -
fectuarea limfografiei i t e r a t i v a , în s t a d i i l e I ş i n f con-
s t i t u e una d i n c o n d i ţ i i l e de bază ele m e n ţ i n e r i i tratament
t u l u i cu i n t e n ţ i a c u r a t i v ă *
Limfografia b i l a n ţ , permite o mai corectă s t a d i a -
l i s s r e a c a z u r i l o r , dar numai î n c o n t e x t u l d a t e l o r c l i n i c e
l
ş l de l a b o r a t o r ş l t r e b u i e s ă f i e urmată de un tratament
individualizat*

ЬЛ V-fiLSÜR DB LÀ LYMPHOGSiFKEB DASS IB ТВАТШШТ

DB LA MALADIE DB HQDGEZS
V a l e u r , l i m i t e s , observations c r i t i q u a s .

Erof.-Ttr*I*Bîrzu, dr*H.Bujar
C l i n i q u e de Radiologie Hôpital "Dr.I.Cantaou-
zino " Bucarest
Les a u t e u r s p r é s e n t e n t quelques r é s u l t a t s e t con-
s i d é r a t i o n s s u r l a conduite thérapeutique postlymphogra-
phique a p p l i q u é e dans 125 c a s de lymphogramilomatoss ma-
ligne»
La lymphographie a é t é exécutée après la biopsia
ganglionnaire*
On d i s c u t e la v a l e u r de la lymphographio dans l a
r a s t a d i a l i s a t l o n des malades, l e s l i m i t e s de la méthode,
a i n s i gua l e s a s p e c t s douteux*
Le potarcentaga r e l a t i v e m e n t élevé des r e s t e d i a »
И з a t i o n s a t t e s t e l a v a l o i r de l e l ^ p h o £P a ÛLAÙ •» b i l a n , b
 - 4?2 -

condition que l e t r a i t e r o n t s t a d i a l c o n s é c u t i f s o i t c o r r e c -
tement i n d i v i d u a l i s é «
La r a d i o t b é r e p i e administrée dans l e s stades I e t
I I 5 avec / sans- chimiothérapie , r e p r é s e n t e l a condition
fondamentale, de môme que l a chimiothérapie avec / s a n s r a d i o
thérapie dans l e s s t a d e s t a r d i f s •=• I I I e t IV - da g é n é r a l i -
s a t i o n e t de dissémination dans l e s t e r r i t o i r e s viscéraux«
l a présence de anastomoses lymphomainauseз, do l t
ê t r e considérée comme un élément aggravant, s u i v i d'un chan=
gement de traitement« Les a u t e u r s d i s c u t e n t l e t r a i t e m e n t
pa l i â t i f des stades avancés en r e l a t i o n avec ces observations
L ' a p p l i c a t i o n d'un t r a i t e m e n t avisée c u r a t i v e d s - s l e s c a s
aveo lyaphographie normale d o i t Stre j u s t i f i é e par 1 ' é t e t
c l i n i q u e , l é s données b i o p t i q u e s , e t dans c e r t a i n s cas p a r
l e r é s u l t a t de la lymphographia i t e r a t i v e «
L'exécution de l a lymphographie i t é r a t i v e dans l a s
stades I e t I I f c o n s t i t u e une des c o n d i t i o n s d ' u n t r a i t e m e n t
â l ' I n t e n t i o n curative»

SEMNIFICAŢIA LACUNELOR GANGLIOIÎAEE IU BOLUS

MALIGNE CB SISTEM
С onf,dr.C.Butneru,dr.I,Tudosiutdr.I,Puşcaş,
4г.D.Mlrescu, dr.D.Bărboi
Clinica Radiologică Funds n i
A u t o r i i , pe baza e x p e r i e n ţ e i de zece a n i , pe c i r -
йа 8co l l m f o g r a f l i , d e s c r i u c a r a c t e r e l e l a c u r i l o r g a n g l i o -
nare ou o anumită s e m n i f i c a ţ i e pe grupe de a f e c ţ i u n i «
Luorarea e s t e o r i g i n a l i ş i înoeeroft aS î a b o g ă -
 - 473 -
i?easoä semeiclogie l l m f o g r a f i c ä e x i s t s n t ă a

LA ЗВЫЮЗЧОАТЮК DBS LACUNES GANGLIOBAXSES DAMS

LES blALAClSS UALIGHBS DB SYST31E
C o n f . d r . C . B u t n a r u , d r . I . T u d o s i u , d r . I . Puşcaş,
d r . D . H l r e s o u , dr* S.Georgesou, d r . D.BSrboi
Clinique r a d i o l o g i q u e Fundeni

Basé s u r l ' e x p é r i e n c e aoqjilse dana 10 ans sur e n -

v i r o n ßoo lymphographies, l e s a u t e u r s montrent l e s c a r a c -
t è r e s des laounes g a n g l i o n s i r e a ayant une s e m n i f i c a t i o n
p a r t i c u l i è r e s u r c e r t a i n e s groupes d ' a f f e c t i o n s *
Le t r a v a i l e s t e o r i g i n a l e t oberohe â e n r i c h i r la
semélologle l^mphographique e x i s t e n t e *

STUDIUL LIMPOGRAPIC ЕВ 120 DB CAZURI SB BOLI

MALIGNE DB SISTKM
Conf,dr.C.Butnaru,dr.I.Tudosiu,dr.I.Pagcaş,
d r . D . B a r b e i , d r . G.Cioba,dr,S«Georgeseu,
d r . D. Miroscu
C l i n i c a r a d i o l o g i c I Fundeni

S t u d i u l prefclnt* a p o r t u l limf ograf i e i î n b o l i l e

malugne da s i s t e m , pe 12o de o a z u r i s t u d i a t e o l l n l c , ds
l a b o r a t o r ş i r a d i o l o g i e , a r S t î n d u - s e l o c u l limf ograf i e i î n
acest c o n t e x t .
 - 474 -
BïtJDE EïUPHOGBiPHIQDB SUB 120 GAS SU MALADIS
KALIGNBS DB SYSSSMB
Con£0dr.CeBu±marUj dr«I.Tudosiu, dr^I« Puşcaş,
d r . D.Barbol, dï.GluCioba,, dr» SoGeorgescu,
dr» D* Mirescu
Clinique r a d i o l o g i q u e Pundeni-Bucarest

On présente l ' a p p o r t de la lympho graphie dane loa

из la die s иа l i g n a s do aystime sur ISO еэя é t u d i é s du p o i n t do
vue c l i n i q u e , d e l a b o r a t o i r e e t r a d i o l o g i q u e , en montrant
a u s s i le r ô l e de la lymphographie dans ce contexte*

ЕЮГОАИА DE UBGENSA A LIMFOGRÔFIBI INTH-Ш

CAZ DS СНШШ1В
E r . I . Tudosiu
Clinica r a d i o l o g i c s Fundeni-Buoureşti

Un bolnav cu d i a g n o s t i c u l c l i n i c da p i u r i e e s t e
investigat urografic, cistografic ş i pielografiç,fără a se
g ă s i cauza p i u r i e i ş i a s c ă d e r i i ponderale importante* Se bo-
nus şte o comunicare l i m f o o a l i c e a l î . ş i s e i n d i c ă de urgenţă
l i m f o g r a f i a care lămureşte d i a g n o s t i c u l «

LA ЬПЛШОихьяИПЗ D'URGEHCB DANS UN CAS DS

СНГШК1Е
Dr. I« ï u d o s i u
Clinique r a d i o l o g i q u e Fundeni-Bucsro s t
On présente un cas de p i u r i e i n t e r m i t t e n t e e t
d'amaigrissement i m p o r t a n t , i n v e s t i g u é p a r u r o g r a p h i e , суз-
t c g r a p h i e e t pyélographia, sans t r o u v e r l a cause« Pu soup-
 - 475 "
сопле uns communication lyaiplio^jolicielle e t on indique la
lympsogpephie d'urgenoa qui e ' c l a l r c i t la d i a g n o s t i c .

IMPORTANTA RADIOGRAFIEI HABITE IH LIMFOGRAFIA

IH BOLILE MALI GEB DS SISТЕМ
Conf . d r . C . B u t n a r u , D r . I . î u d o s i u , S r . D.Bărboi,
D r . I a Puçcaç, Dr* D.Uiresou
C l i n i c a r a d i o l o g i c ä Pundeni

A u t o r i i au Introdus a p l l o a r e a t e h n i c i i r a d i o g r a f i e i
a S r i t e î n l i m f a g r a f i e , comunicind t e h n i c a p e n t r u ргзда oară
î n ţ a r ă . Pa baza e x p e r i e n ţ e i d o b î n d l t e , comunicarea a r a t ă
a v a n t a j e l e t e h n i c i i ş l i n d i c a ţ i i l e pe grape de a f e c ţ i u n i «

LA SIGNIFICATION DE LA RADIOGRAPHIE AGGBANDIE

DABS LA 1ÏMPHOGRAPHIE DES MALADIES MALIGNES
DE SYSTÎEME
P r o f . a g r . C.Butnaru.Br, I . ï u d o s i n , Dr.D.Bärboi,
Dr. I . P u ş c a ş , Iir. D. Mire seu
Clinique r a d i o l o g i q u s Fiindeni

Les a u t e u r s ont I n t r o d u i t l ' a p p l i c a t i o n de la t e c h -

nique de l a r a d i o g r a p h i e aggrandle dans la lymphographia e t
en comunlque c e t t e technique u t i l i s é e pour l a première f o i s
dans n o t r e paye*
On p r é s e n t a l e s avantages e t l e s i n d i c a t i o n s de la
technique sur des groupes d ' a f f e c t i o n s .
 - 4?б -
MAÏŒ?ESO!ARI OSOASE IN LKÜC3MII
Erof.Br<,I. B î r z u
C l i n i c a do r a d i o l o g i e lois.? . S p i t a l u l
!,
Dr e T.*Cantacuzino" B u c u r e ş t i
Observaţiile c l i n i o a î n care l e z i u n i evidente so-
c h e l e t a l e se asociază cu un proces leucemie s î n t în. g e n e r a l
cu t o t u l excepţionale s
Acest f a p t j u s t i f i c ă pe d e p l i n readucorea î n discu«
ţ i e а problemei*
I n aoeastă problemă se r i d i c ă chestiunea r e l a ţ i i l o r
p o s i b i l ă î n t r e leucemie ş i cancer secundar a l o s u l u i .
Se aceea, a c e a s t ă problemă are un dublu i n t u r e s :
unul d o c t r i n a r ş i a l t u l p r a c t i c - î n ce p r i v e ş t e d i a g n o s t i -
cul d i f e r e n ţ i a l .
I n i l u s t r a r e a c e l o r de mal sus se p r e s l u t ă o ob-
s e r v a ţ i e c l i n i c ă a t i p i c ă , a l ă t u r i de a l t e observaţii^

MANIFESTATIONS OßTBOLOGiqüES DAES IES

LEUCÉMIES
Srof.Dr.I.Bîrzu
Clinique de r a d i o l o g i e I.M.B1«
H ô p i t a l "Dr.I.Cantacuzino" Bucarest
Les observations c l i n i q u e s dans l e s q u e l l e s des lêr
sions évidentes osseuses s ' a s s o c i e avec un processus l e u -
cémique sont en g é n é r a l t o u t Except ions l i e s ,
Ce f a i t j u s t i f i e complètement l a r e p o s i t i o n en dis-
ent ion du problème*
Dans ce problème on remonte l a question de r é -
 - Wt
l a t i o n s p o s s i b l e e n t r e .la leucémie e t l e cancer secondaire
da l ' o s »
C ' e s t p o u r q u o i , es problème a un double i n t é r ê t :
л d o c t r i n a i r e e t un p r a t i q u e - en ce qui concerne le d i a g -
nostiqua d i f f é r e n c i a i .
TJne i l l u s t r a t i o n de c e u x - l à en-dessus, on présents
une o b s e r v a t i o n c l i n i q u e a t h i p l q u e , â coté d ' a u t r e s observa-
tions*

COHSIDBRATIOHI ASUPRA LEZIUHILOE OSOASE IN

BOALA HODGKUT
Dr. T.Eoxin, Conf , d r ,3t.Berce ann, Br.H.Bujar
I n s t i t u t u l de medicină I n t e r n a "H.Gh.Lupu"
Bucureşti
Leziunile o s o a s e , d e c e l a b i l e r a d i o l o g i e , s î n t des-
t u l de r a r e î n boala Hodgkin. I n s t a t i s t i c a I n s t i t u t u l u i de
madicină i n t e r n ă , s - a u g ă s i t , la examenul r a d i o l o g i e 19 b o l -
navi p r e z a n t î n d l e z i u n i osoase, 15 avînd c a r a c t e r e de o s t e o -
l i a ă ş i 4 de o s t e o p l a s t i c . S e d i u l I a r e s t e de c e l e mai multe
ori î n v e c i n ă t a t e a a d e n o p a t i i l a r ( a p ă r î n d de o b i c e i î n urma
p r o p a g ă r i i l i m f a t i c e de Î s g a n g l i o n i la ţ e s u t u l o s o s . Acees-
t ă e v o l u ţ i e poate f i e v i d e n ţ i a t ă r a d i o l o g i e . P r o g n o s t i c u l
este bun c î n d l e z i u n i l e osoase s î n t l o c a l i z a t e , sau apar la
scurt i n t e r v a l după d e b u t u l g a n g l i o n a r . Uneori d u r e r i l e o s -
tsooope p r e c e d . a p a r i ţ i a imaginilor r a d i o l o g i c e lopunînd I r a -
dierea 1 e r , f ă r ă a a ş t e p t a confirmarea r a d i o l o g i c s . Un prog-
nostic grav au formele o a t e o p l a s t i o e , formele cu l e z i u n i o -
soasa diseminate ş l c e l e care apar t a r d i v î n c u r s u l a v o l u ţ i -
 - 4?8 »

e l b o l i i f i i n d a t u n c i d e s e o r i a s o c i a t e de l e z i u n i a l e a l t a r
viscere «

COUSIDERATIOIIS SUE LBS LBSIOUS OSSEUSES DANS

LA MALADIE DE HODGKIN
Ite.TJtaxin, C o n f . d r . S t . E e r c e a n u , Dr.HeBujar
I n s t i t u t de médecine I n t e r n e "N.Ghalupu "
Bucarest
l e s l é s i o n s o s s e u s e s , d é c e l a b l e rsdiologiquement
sont assez r a r a s dans l a maladie de Hodgkin« Dans l a s t a t i s -
t i q u e de l ' I n s t i t u t de Médecine I n t e r n e , è 1*examan r s d i o l o -
gique, 19 malades ont é t é trouvés p r é s e t a n t des l é s i o n s o s -
seuses 15 ave о des c a r a c t è r e s d ' o a t é o l y s o e t 4 d ' o a t é o ^
p l a s t i e « Les l é s i o n s souvent l e u r s i è g e se trouvent l e v o i -
sinage des adenopathies, a p p a r a i s s e n t d ''habitude â l a s u i t e
de l e propagation lymphatique des ganglions en t i s s u o s -
seux, Cette évolution peut 6 t r e mise en évidence r n d i o l o -
giquement. 1л pronostic e s t bon lorsque l e s l é s i o n s osseuses
sont l o c a l i s é e s ou l o r s q u ' e l l e s a p p a r a i s s e n t è un o o u r t i n -
t e r v a l l e après le début g a n g l i o n n a i r e . P a r f o i s , l e s douleurs
ostéocopes précèdent l ' a p p a r i t i o n des images r a d i o l o g i c s
imposant l e u r i r r a d i a t i o n san a t t e n d r e l a confirmation radio
l o g i q u e . Un pronostic grave ont l e s formes o s t é o p l a s t i q u e s ,
l e s formes avec des l i s i o n s osseuses disséminées e t c e l l e s
qui a p p a r a i s s e n t tardivement au c o u r s de l ' é v o l u t i o n de la
maladie, é t a n t a l o r s souvent a s s o c i é e s aux l é s i o n s d ' a u t r e s
viscères.
 - 47.9 -

ASPBCTIJL • RADIOLOGIC Ab IBZIUKILOR OSOASB IH

SOLIIS MALIGHE DS SISTBM
Сonf . d r , 3 .Märg l a e s a u , d r . S.ltärgineazm, d r . I a
Branea
C l i n i c a r a d i o l o g i e ă Timişoara
Au f o s t u r m ă r i ţ i 697 b o l n a v i ou limfoame maligne
t r a t a ţ i î n u l t i m i i 2o de a n i . Din aeorjtie 280 au prezent a t
b-oqla Hodgkin, 308 limf o ş l r e t i o u l o s e r o o m ş l l o Ş leucoze.
iteamene r e d i o l o g i o e s - e u fSout la t o ţ i b o l n a v i i c a -
r e î n timpul I n t e r n ă r i i prezentau d u r e r i la n i v e l u l n m i
yogmant o s o s . Din t o ţ i b o l n a v i i e x a m i n a ţ i , m a j o r i t a t e a »
t e r n a ţ i de mai s u l t e o r i , s - a u p u t u t descoperi ra«lic"
modif i c ă r l osoasa î n 16 /6 d i n c a z u r i «
L e z i u n i l e r a d l o l o g i c e eu f o s t Ss v"' easni«*
r i l o r sub formă da o e t e o l i z n , mai r „ ? езйзсзслсгокб sau l e «
ziuni mixte.
I n r a p o r t eu oasele a f c s e s l e mai f r e c v e n t e
l e z i u n i s - a u obeezvat la n i v e l u l o a s e l e * l u n g i I n c l u s i v
c o a s t e l e , urmate de l e z i u n i s i t u a t e l a n i v a l u l aoloBnei ş i
s t e r n u l u i . I n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r l e z i u n i l e osoase eu
f o s t o b s e r v a t e l a b o l n a v i i s u f e r i n z i ds mai m u l ţ i a n i de
limfoame maligne• I n l u c r a r e s î n t p r e z e n t a t e o p o r t e d i n r a -
d i o g r a f i i l e b o l n a v i l o r examinaţi*

L'ASPBCT RADIOIßGIQÜS DBS LSSI0H3 QSSBDSB5 DAH5 LBS

MALADIES 1IAÎIGHBS DB ST&EtKfr
Couf.âr<t№.Kfegtaeanu l &*S.)iărgl»enu,dr.I*Branea

C l i n i q u e r a d i o l o g i q u e Simişoere
Ga a s u i v i 69? malades aveo des Lymphomes malignes
 - 48o -

t r a i t é s pendent l e s d e r n i e r s 2o a a s . 2oo des naiades s u i v i s

ont p r é s e n t é la maladie Hodgkin, 38o des lymphe e t r e t l o u l o »
sarcomes, e t l o 9 des l é u c o s e s .
On a f a i t des examens r a d i o l o g l q u e s chez t o u s l e s
malades l e s q u e l s p r é s e n t a i e n t pendant l ' h o s p i t a l i s a t i o n des
douleurs au nivau d ' u n segment osseux,
Des t o n s l e s malades examinés, la m a j o r i t é é t a n t
déjà h o s p i t a l i s é s p l u s i e u r s f o i s , on a pu découvrir r a d i o -
logiquement des m o d i f i c a t i o n s osseuses chez 16 % des cas*
l e s l é s i o n s r a d l o l o g i q u e s ont é t é dans la m a j o r i t é
des oaa, sous la forme des o s t é o l l s a s , p l u s rarement 03téc-
solérose ou l é s i o n s mixtes*
Bn r a p p o r t aveo l e s os a f f e c t é s , on a observé l e s
l é s i o n s l e s p l u s f r é q u e n t e s au niveau dos os longs y com-
p r i s l a s f l a n c s s u i v i e s des l é s i o n s s i t u é e s au niveau de
la colonne e t du sterne*
Dans la m a j o r i t é des c a s , l e s l é s i o n s osseuses ont
é t é Observées chez l e s malades s o u f f r a n t depuis p l u s i e u r s
années â cause 1 des limphomes malignes* Dan3 l ' a r t i c l e sont
présentées une p a r t i e des r a d i o g r a p h i e s des malades examinée.

DATE CLINICE PRIVIND RADIOTERAPIA BOLILOR TUMO-

RALS DE SISTEM CU I3C4LIZAHE MEDIASTINALS
Prof.Dr* I . B Î r z u , d r . St*Grlgoresou
C l i n i c e de r a d i o l o g i e s p i t a l u l "Dr.I.Cantacuztno"
Bucureşti
Se p r e z i n t ă unele aspoote a l e e x p e r i e n ţ e i C l i n i c i i
de r a d i o l o g i e î n p r a c t i c a r a d i o t e r a p i e i hemopatiilor maligne
cu l o c a l i z a r e m e d i a s t i n a l ă , pe un număr de CA c a z u r i seloo-
 - 4SI -
ţ i o n a t a « Alegerea c a z u i s t i c ă з - а f ă c u t cu soopul de a pune
î n e v i d e n ţ ă u n e l e din d i f i c u l t ă ţ i l e l e g a t e de această temă.
P r e z e n t a r e a c a z u i s t i c ă a c e z u r i l o r include t a)»
d i f i c u l t ă ţ i de d i a g n o s t i c ; b ) . c o m p l i c a ţ i i ale tumorilor me-
d i a s t i n a l s j o)« d o z i n s t r i a i r a d i e r i i t u m o r i l o r medlastinale;
d ) e conduita ş i t e h n i c a de i r a d i e r e ; a ) « c o m p l i c a ţ i i ale r a -
dloterapiei«
De asemenea se p r e z i n t ă s o l u ţ i a a u t o r i l o r pentru
r e z o l v a r e a p r a c t i c ă a c a l c u l u l u i dozei medii tumorale ş i a l
c e l o r l a l ţ i parametri indispensabili aprecierii r e a c ţ i i l o r
r a d i o b i o l o g i c e s i a r e z u l t a t e l o r obţinute«
Din ensamblul d a t e l o r a n a l i z a t e r e z u l t ă , î n con«
c l u z l e , măsurile p r a c t i c e os t r e b u i e s c l u a t e pre ş i i n t r a -
t e r a p e u t i c p e n t r u a s i g u r a r e a u n e i conduita t e r a p e u t i c e c o -
r e c t e ş i o b ţ i n e r e a uncr r e z u l t a t e optime.

DATES CLINIQUES SH CE QUI СОНСВЕИВ Là RADIO-

THERAPIE DBS MALADIES TUMORALBS.DB STST3MB
AVEC IßCALlSATIOH MEDIASTINALS
P r o f . D r . I . B Î r z u , D r . S t . Grigoreseu
Clinique de r a d i o l o g i e E S p i t e l "Dr«I»Cân-
t e cuzlno" Bucarest
On p r é s e c t e quelques a s p e c t s da ^ e x p e r i e n c e da
l a C l i n i q u e de Radiologie dans l a p r a t i q u a da l a r a d i o t h é -
r a p i e des hémopatbias malignes avec l o c a l i s a t i o n m e d i a s t i -
n a l s , s u r un nombre de 24 oaa s é l e c t i v e s 0 Os ahoi* das OBS
a é t é f a i t pour m e t t r e an évidence «ECS das DIFFICULTÉS

l l o é a de c e t t e t h è s e .
 » 462 -

La p r é s e n t a i ion c a s u i s t i q u e de cas i n s è r e : a)* des

d i ï i c u l t é a de diagnostique; b ) . des complications des t u -
meurs m é d i a s t l n a l e s ; c ) . la d o s i m e t r i e do l ' i r a d i a t i o n des
tumeurs m é d i a s t i n a l e s ; d ) e la conduite la tochniaue
d ' i r a d l a t i o n ; a ) , des complications de l e r a d i o t h é r a p i e »
Aussi on présente la s o l u t i o n des a u t e u r s pour le
s o l u t i o n p r a t i q u e du calcule de l a dose moyenne tumorale e t
des autres paramètres i n d i s p s n s o b i e s pour l ' a p p r é c i a t i o n des
r é a c t i o n s r s d i o - b i o l o g i g u e s e t des r é s u l t a t s obtenues.
De l'ensemble des d a t e s analysées r é s u l t e , en c o n -
c l u s i o n , l a s mésures p r a t i q u e s q u i doivent prenées pré e t
i n t r a thé r a peut lque pour a s s u r e r une conduite thérapeutique
corecte e t l ' o b t e n t i o n des r é s u l t a t s optimas,

HOTRB EXPERIENCE DANS LA RAr'IOTHSRAPIE DE LA

LYMmOGRAHULOMATCSB
P r o f . G.Mitrov, Dr.V.Valeov, Dr, D.vranceva
Dépuis l ' a n n é e 1966, on a i n t r o d u i t dans le Centre
de cancérologie e t d'hématologie la r a d i o t h é r a p i e de r o u t i n e
r a d i c a l e de l a lymphogranulomatose. On u t i l i s e â c e t e f f e t
une propre m o d i f i c a t i o n de l a méthode de H.Eaplan - avec
enveloppement des régions lymphatiques a t t e i n t e s e t des r é -
gions c o n t i g ü e s , avao de h a u t e s doses, s u r de grands champs.
Four le I e e t le IXe s t a d e , l a r a d i o t h é r a p i e e s t e une méthode
é l e c t i v e , s u i v i d'une chimiothérapie avec Velbe, durant 6
mois. Dsns l e I I I e stade e t p a r f o i s dans l a 1 7 e , on procède,
après une polychimiothérapie p r é a l a b l e , à une r a d i o t h é r a p i e
à deux é t a p e s dos oha£nes lymphatiques sous e t s u p e r p h r é -
 - 483 "

n i q u e s . On d i s c u t e des problèmes en 11а1зоп avec l a méthodes

a / l ' o p p o r t u n i t é de l ' a p p l i c a t i o n de Kaplan dens l e I e e t l e
I I e s t a d e } Ъ/ l ' i r r a d i a t i o n d e s noeuds lymphatiques h i l a i r e s
e t m é d i a s t i n a u x de deux champs d i r e c t s opposés; с / notre mé-
thodf de l ' i r r a d i a t i o n s i m u l t a n é e des noauds lymphatiques
c e r v i c a u x e t s u p r a - c l a v i c u l a i r e s . On d i s c u t e a u s s i l e s corn»
p l i c a t i o n s précoces e t tardives*

CHIlîIOTBRAPlâ HT TRêT-AîffiNTUIi COMPLEX ДЬ

ЕОЫЪОЕ DB SISTEM
E r o f * B r * I . B î r z u , d r . I.C.Drăg&cescu, d r , R , K i ţ e s c u ,
C l i n i c a de r a d i o l o g i e - o n c o l o g i e S p i t a l u l " D r . I * '
Csntacuzino" B u c u r e ş t i
Chimioterapie c i t o s t a t i c ă e s t e una d i n p r i n c i p a -
l e l e m o d a l i t ă ţ i t e r a p e u t i c e î n t r a t a m e n t u l complex a l b o l i -
l o r de s i s t e m a l ă t u r i de r a d i o ş i hormoaoterapia, f i i n d u -
t i i i a a t ă d i f e r e n ţ i a t î n f u n c ţ i e de s t a d i u l c l i n i c a l b o l i i ,
de b i l a n ţ u l b i o l o g i c ş i t e r a p e u t i c a l b o l n a v u l u i *
In s t a d i u l 1 ş i 2 ollnic a l limforeticalosarccs-
melor g a n g l i o n a r e s—au a d m i n i s t r a t c i t o s t e t i c e î n doze a i c i
ş l f r a c t i o n a t e p e n t r u r a d l o a e n s i b i l i s e r e a t u m o r i i după oare
t r a t a m e n t u l de b a z ă a f o a t r a d i o t e r a p i a *
S - a u o b ţ i n u t r em i s i u n i l a doze mult n a i a i c i de
i r a d i e r e , i a r durata reala l u n i l o r a crescut*
In s t a d i u l 3 ş i 4 s - e a s o c i a t r a d i o t e r a p i e i c h i -
m i o t e r a p i e u t i l i z î n d concomitent 2 - 3 с i t o s t a t i c e i un a n -
t i m e t a b o l i t ( M e t h o t r e x a t ) , un a l k i l a n t (Sndoxan sau Sarco-
l i z i n ä ) ş i un a l k a l o i d v c g s t s l (Vüa(k.'is>;ia, V i a b l a s t i a ) î s
 - 4в4 -

doze p a r ţ i a l e mai miel d e c î t vîn cazul u t i l i z ă r i i unui s l r g u r

c l t o s t a t i e , tratament cqre s - a p r e l u n g i t cu doze de î n t r e ţ i -
nere după tar-iaiaarea i r a d i e r i i , î n s e r i i d i s c o n t i n u e eub
control hematologic*
I n maladia Hodgkin, s t a d i i l e l o c a l i z a t e 1 ş i 2 , î n
care r a d i o t e r a p i a rsmîae t r a t a m e n t u l de b a z ă s - e u a d m i n i s -
t r a t c i t o s t a t i c e numai î n prezenţa f e b r e i , a l t e r ă r i i s t ă r i i
generale p î n ă la obţinerea r s m i s i u n l i c l i n i c e . După e f e c t u -
area r a d i o t e r s p l e i î n c a z u r i s e l e c ţ i o n a t a (forme hiBtopato—
logice de mare m a l i g n i t a t e , disprotednemii grave) s - e t r e c u t
la administrarea unui t r a t a m e n t de î n t r e ţ i n e r e ou c i t o s t a t i -
ce î n s e r i i de 2 - 3 săptămîni - 6 s e r i i pe an* Jn s t a d i i l e
3 ş i 4- (forme diseminate cu • l s c e r a l l z ă r i ) s - a înoeput t r a -
tamentul cu- asociere de Prednison ş l 2 - 3 c i t o s t a t i c e (na-
t u l a n , V i n b l e a t i n , I e u k e r a n ) , pentru o b ţ i n e r e a r e m i s i u n i i ,
completînd după ameliorarea s t ă r i i g e n e r a l e cu i r a d i e r e a
grupelor gangllonare invadate macroscopic* După o b ţ i n e r e a
r e misiunii,, s - a continuat 6 - 1 2 l u n i t r a t a m e n t u l da î n t r e -
ţ i n e r e om V i n b l e a t i n , o doză l a l o - 15 z i l e *
l u c r a r e a яе bazează pe e x p e r i e n ţ a c l i n i c i i de 40 da
c a z u r i de l i m f o ş i r e t i c u l o s a r c o a m t ş i 70 da c a z u r i da b o a -
l ă Hodgkin, urmărite î n t r e 5 9 i 7 a n i .

LA CHIMIOTHflRAPIB DABS LB TBAITEMEHT СОМРШШ DBS

MALADIBS I » SISTHSMB
P r o f . d r . I . E Î r z u , âr.I.OeDrăgăaascu, d r . E.Hiţascu
Clinique da r a d i o l o g i a a t oncologie E S p i t a l " D r . I *
Cantacuzino" B u c a r e s t
La o h i n i o t h é r s p i e o y t o a t a t i q u e e s t l ' u n e das princl™
» 485 -
p a l e s m o d a l i t é s t h é r a p e n t h i q u e dana l e s maladies de systhéma
â côté de l a r a d i o t h é r a p i e , hormonthérapie en fonction du
b i l a n b i o l o g i q u e e t t h é r a p e u t i q u e du malade.
Sans l e lympho e t r e t i o u l o - e a r c o m e s de stade cli—
nique I e t I I on a a d m i n i s t r é des c y t o s t a t i q u e s en p e t i t e s
doses f r a c t i o n n é e s pour l a r a d l o s e n s i b i l i s a t i o n de l a t u -
meur a p r è s q u o i le t r a i t e m e n t é s s e n t i e l a é t é la r a d i o t h é -
rapie a
A i n s i on a obtenu des remissions auz doses beaucoup
p l u s p e t i t e s d ' i r r a d i a t i o n , m i l s l e u r durée s augmentée.
Sans 1ез s t a d e s c l i n i q u e s I I I e t 17 on a associé l a
c h i m i o t h é r a p i e â l a r a d i o t h é r a p i e en u t i l i s a n t en même temps
deux ou t r o i s o y t o e t a t i q u a s i un a n t i m e t a b o l i t e (Kéthotrexate)
un a l k i l a n t (Sndossn, S a r c o l i s l n a ) , e t un a l e a l o i d v e g e t a l
( Y l n c r l s t l n , V l n b l a s t l n ) en doses p a r t i e l l e s p l u s p e t i t e s que
dans l e cas de l ' u t i l i s a t i o n d ' u n s e u l c y t o s t a t i q u e t r a i t e -
ment qui s ' e s t prolongé aveo des doses d ' e n t r e t i e n mime après
l a f i n de l ' i r r a d i a t i o n en s e r i e s d i s c o n t i n u e s sous c o n t r o l
hématologique•
Sans l a maladie Hodgkin l a s s t a d e s c l i n i q u e s I e t
I I où l a r a d i o t h é r a p i e r e s t e l e t r a i t e m e n t e s s e n t i e l , on s
a d m i n i s t r é d e s o T t o s t a t i q u e s uniquement an présence de l a
f i e v r e e t de l ' a l t é r a t i o n grave de l ' é t a t g é n é r a l jusqu'à
l ' o b t e n t i o n d'une remission о U n i q u e .
Après l a f i n du t r a i t e m e n t r a d i o l o g i q u e dans q u e l -
ques oaa s é l e c t i o n n é e ( l e s formée hystopatologiquee de
grande m a l i g n i t é , graves d i s p r o t e i n a s e s ) on a administré
ûea e y t o s t a t t q u a s comme t r a i t e m e n t d ' e n t r e t i e n pendant 2 s a
» 486 -
en s e r i e s simples d ' u n s e u l ou deux c y t o s t a t i c s .
Dans l e stade I I I e t 17 g é n é r a l i s é avec des l é s i o n s
v i s c é r*a l e s on commence le t r a i t e m e n t en a s s o c i a n t l e P r e d n i -
son au deux - t r o i s c y t o s t a t i q . u a s (Natulan 3 VîBblsstin,Leu—
k e r a n ) pctîr l ' i n d i c a t i o n de l a r e m i s s i o n , en a j o u t a n t aprÖs
l ' o b t e n t i o n ая c s l l c - c i l ' i r r a d i a t i o n s des r é g i o n s g a n g l i o -
n a i r e s envahies macroscopiqusment.
Après l ' o b t e n t i o n de l a r e m i s s i o n on a continué l e
t r a i t e m e n t d ' e n t r e t i e n avec T i n b l a s t i n une dose t o u s l e l o -
15 j o u r s sous c o n t r o l bematologlqua.
tfotre expérience se r é f é r é â un nombre de 70 c a s de
maladia Hodgkin e t 40 cas do lympho e t r e t i c u l o s p r e o m e s
s u i v i de 5 - 7 années.

COMPLICAŢIILE jBATAMSHTULUI RADIOLOGIC AL

SARCOAMELCB GAHGLI01ÎAE3
C o n f « d r . I . P a n ä , S r . Sodica Ivanov
C l i n i c a de r a d i o l o g i e s p i t a l u l C o l ţ a a B u c u r e ş t i

R a d i o t e r a p i a ocupă ш l o c d e o s e b i t î n t r a t a m e n t u l
complex a l sareoamelor g a n g l i o n a r e .
D i f e r i t e l e t i p u r i de i r a d i e r e , u t i l i z a t e î n t r a t a m e n -
t u l a c e s t o r a f e o ţ i u n i s î n t l e g a t e de p e r i c o l u l a p a r i ţ i e i u -
nor i n c i d e n t e ş l accidente I n t r a ş l p o s t t e r a p e u t i c e , acciden-
t e care t r e b u i e s c bine e u n o s â u t s , p r e v e n i t e ş i î n o r i c e o a z ,
o î t mai e n e r g i e ş i mai p r e c i s p r e c o c e , t r a t a t e .
Toate t i p u r i l e de I r a d i e r e pot determina î n anumita
c o n d i ţ i i a p a r i ţ i a a c e s t o r c o m p l i c a ţ i i , î n s ă i r a d i e r e a cu me-
g a v o l t a j , p r i n marea t o l e r a n t ă a tegumentelor ş i p r i n p o s i -
» 487 -
b i l i t & t a a a d m i n i s t r ă r i i ипэд deso mari î n voluaml .= ţ i n t ă
î n perioade aourte de t i m p , poate determina mult mai f r e c -
v e n t ş i mai g r a v , c o m p l i c a ţ i i imediate sau t a r d i v e .
Schematizarea d i f e r i t e l o r c o m p l i c a ţ i i e s t e d i f i c i l
de r e a l i z a t , deoarece t r e b u i e ţ i n u t seama de t
- t i p u l de I r a d i e r e f o l o s i t : - r a d i o t e r a p i e con-
venţională:
— i r a d i e r e cu megavol»
tad;
- t i p u l d« c o m p l i c a ţ i e apărut : - outanat %
- organio;
- hematologicţ
- momentul a p a r i ţ i e i complicaţie i s - precoce;
- tardiv ;
- f a c t o r i i individuali t
- e v e n t u a l e l e g r e ş e l i da t e h n i c ă radiologiei!.
Cele a a i . f r e c v e n t e ş i , î n m a j o r i t a t e a o a z u r i l o r ,
i r e v e r s i b i l e complicaţii ale r a d i o t e r a p i e i , sînt datorite
supradozejjului o i se m a n i f e s t ă l a n i v e l u l tegumente lor p o r -
ţ i l o r de i n t r a r e , î n volumul - ţ i n t ă i r a d i a t sau î n organe-
l e ş i s t r u c t u r i l e en«t oitloe p e r i l e z i o n a l e .
m a f a r a c o m p l i c a ţ i i l o r prin.suporadozaj,care oo-
respund a n a t o m o p a t o l o g i i l e z i u n i l o r v a s c u l a r e , f l b r o z e l ş i
s o l e r o z e l , • î n c u r s u l t r a t a m e n t u l u i r a d i o l o g i e pot apare l e -
z i u n i secundare de t i p i n f l a m a t o r , hemoragio, hematologic*
. . M a j o r i t a t e a c o m p l i c a ţ i i l o r pot f i î n s ă e v i t a t e
p r i n t r r o . a t e n t ă selecţionare a cazurilor ş i printr-o ţohni-
oä c o r e c t ă da i r a d i e r e »
<- £438 -

RADIOTHEEAFT COMPLICATIONS ON LYMPHOMATOSIS

DISBASES
Conf . d r . I . P a n a , d r e Rodica Ivïmov
C l i n i c of Radiology Colţeo Bucharest

Radiotherapy enjoys and o u t s t a n d i n g plaeo In t h e

complete treatment of Iymphamatous dise a se s 0
The v a r i o u s met bods of i r r a d i a t i o n T7hich are used
î n the treatment of these d i s e a s e s involve e danger of o c c u r -
rence of seme i n c i d e n t s and a c c i d e n t s i n t r a and post t r e a t «
ment, accidents which must he w a l l knotren, prevented and i f
t h e y occur t o he t r e a t e d as e a r l y and v i g o r o u s l y as i t would
he possible »
All methods cf i r r a d i a t i o n mqy determine i n c e r -
t a i n conditions t h e occurrence of these complications but
i r r a d i a t i o n w i t h Cobalt beam t h e r a p y owing t o t h e g r e a t t o -
lerance of s k i n and by of h i g h doses d e l i v e r e d t n t a r g e t v o -
lume as well w i t h i n hart periods of time may e s p e c i a l l y
cause ths occurrence of e a r l y or l a t e c o m p l i c a t i o n s .
I t i s v e r y d i f f i c u l t t o draw up t h e scheme of v a r i -
ous complications because i t might be taken i n t o c o n s i d e r a -
t i o n of followings :
- type of used i r r a d i a t i o n (Rx t h e r a p y or Co 6 0
therapy);
- type of ocourad complication ( s k i n , o r g a n i c or
hematological l e s i o n s ) ;
- p e r i o d when complications occur ( e a r l y or l a t e
complications);
= individual factors %
 - 489 =

- c a s u a l e r r o r s i n u s i n g r a d i o t h e r a p y techniques.
The most f r e q u e n t and d i f f i c u l t i r r e v e r s i b l e cases,
c o m p l i c a t i o n s involved i n r a d i o t h e r a p y , are due t o the over
doses and occuring a t tha l e v e l of t h e i r r a d i a t e d s k i n i n
t h e t a r g o t voltüüö, or i n anatomical organs and s t r u c t u r e s
peritrumorsl.
Besides complications due t o the over doses having
u n d e r l a y e r s anatomopathologically v e s c u l s r f i b r o s i s and
s c l e r o s i s l e s i o n s , some i n f l a m a t o r y , hemorogical and hems—
t o l o g i c a l complications may occur l u r i n g the r a d i o l o g i c a l
treatment.
The most complications may he avoided u s i n g a min»
t e s e l e c t i o n of t h e c a s e s and by means of a proper treatment
technique,

REZULTATEI® TARDIVE IK TRATAMENTUL RADIANT AL

LliMPOÀMELQR HALISSB
Conf .dr.N.Mftrgineanu, dreI«Branea, dr.S.lâăxgina&mi
I n s t i t u t u l da medicină Timişoara
Au f o s t u r m ă r i ţ i ş i s t u d i a ţ i î n t r e 5 9± 2o a n i 321
b o l n a v i cu d i f e r i t a v a r i e t ă ţ i de llmfom malign, â l n t r e care
13& ou b o a l a Hodgkin, l o i limfosarcom, 64 r e t i c u l o s a r c o a ş i
11 limfoame m i x t e . Din a c e ş t i a 86 ( 2 5 , 2 %') au t r ă i t pasta 5
« n i , 50 ( 1 6 , 2 %) au s u p r a v i e ţ u i t p e s t e 10 a n i . R e z u l t a t e l e
obţinute ş i a n e l l z a s t a t i s t i c ă a c e z u r i l o r ne datenainä să
b u s ţ l n e a că c e l mai i m p o r t a n ţ i f a c t o r i pentru prognostic
s î n t s t a d i u l c l i n i o a l b o l i i l a Î n c e p u t u l tratamentu2ui f l ca-
l i t a t e a tratamentului radiant efectuat ş i varietate« Msto«
 o Aţa «

patologică*
Cala mai bune r e z u l t a t e au f o a t obţinute i n b o a l a
Hodgkin i n s t a d i u l Z ş i I I « unde din 43 de b o l n a v i , 51 % su
s u p r a v i e ţ u i t pa ut o 5 a n i ş i 23 % p e s t e 10 ani* In limfoame
l e maligne î n s t a d i u l I ş i IX? s - a u o b ţ i n u t r e z u l t a t e buna
numai dacă b o l n a v i i au f o s t t r a t a ţ i cu dozo mari, c e l p u ţ i n
Jj-tooct £ pe f i a caro c l a p ş l daoa su f o s t i r a d i a t e grupe 1«
gaaglionare veoinso A u t o r i i consideră c ă î n limfOSESIc =s—
ligne e s t e absolut r s c e s s s s ă sc f a c ă o r a d i o t e r a p i e r e g i o -
n a l ă ds p a r t e a I s s i u n l i ş i l e c s i ă , s i n e t r i e S da p a r t e a opusă
limfonului malign*
I n s t a d i i l e I I I ş i 17, nu s - a u o b ţ i n u t d e c î t s u p r a -
v i e ţ u i r i de o î ţ i v a a n i ; a o e s t o amal*arări se o b ţ i n t o t ou
doze d e s t u l de mari de r a d i a ţ i i *

LBS НЙЗТШЕАТЗ TARDIFS DASS LB TEAITBMEKï I R -

RADIAIT! DES LYMEHOinSS 1IALIGH8S
Conf*dr*H*HSrglneanu, d r . I . B r a n e a , dr*S«ltărgineanu
L ' I n s t i t u t de Médecine de Timişoara

On a s u i v i e t on a é t u d i é 321 s a l a d e s sgés de 5 i
Zo SES aveci diverses v a r i é t é s DA lymphoma maligne, parmi l e s -
quels, 133 avec la maladie Hodgkin, l o i avec . lymphosarcoma
64 ave о un retloulosaroome e t 11 avec des lymphoaes mixtes*
86 (25,2 5S) des malades o i - d s s s u s ont vécu p l u s de
5 ans, 50 ( 1 5 , 2 ont survaou de 10 ens*
Les r é s u l t a t s obtenus e t l ' a n a l y s e s t a t i s t i q u e des
o a s , nous déterminent 2 a f f i r m e r que l e s p l u s Importants
f a c t e u r s pour 1« prognostlq.ua sont l e s s t a d e » o l i n l q u e s de le
 - agi -
m s l a d i e au commencement da t r a i t e m e n t , I s q u a l i t é du t r a i -
t e mani i r r a d i a n t e f f e c t u é e t l a v a r i é t é hystopatoiogique «
Las m e i l l e u r s r é s u l t a t s ont é t é obtenus da.U3 la
maladie Hodgkin dsns l e I I - e r e t II-ăme s t e d s , oft 43
malades - 51 % ont survécu p l u s de 5 ans e t 23 % p l u s de
l o ansa
On a obtenu de bons r é s u l t a t s dans l e s lymphoma s
malign«a dans l e I » a r e t IT-âsà 3taôe,seulement a l l o s mala-
des ont é t é t r a i t a s avec de grandes doses, au moins З-ь&г
H, s u r chaque champ e t s i lssgrouppes ganglionnaires
s i n s ont é t é i r r a d i é s .
Les a u t e u r s c o n s i d è r e n t que dans l e s l y * v „и ' ^г-э-^..
l i g n e s i l e s t absolument n é c e s s a i r e de f a i r e uiia r a d i u t b é -
r a p i s r é g i o n a l e s u r l a p a r t i e da l a l é a i o a сЛ une radio»»
t h é r a p i e l o c a l e , symétrique s u r l a p a r t i e opposé au l y s »
phoae malignes
Dans l e ITT-ème e t ХУ^Зтг s t a d e , on n ' a obtenu que
des survivances de quelques aimées, ces améliorations s ' o b -
t e n a n t a u s s i evee des doses a a s e s grandes d ' i r r a d i a t i o n s .

ШЕ1В ASEBOK5 PAIîTICULASS IN SK.M'AIilBNTUIi

SOLILOR WS SISTS*
S r . T . R o s i n , d r . Harlan« Gociu
I n s t i t u t u l de » s d l c i n ä i n t e r n ă "îT.Gh.Lupa"
Bucureşti
Cu t o t p r o g r e s u l r e a l i z a t £n u i t i n i i a n i eu p r i v i -
r e l a t r a t a m e n t u l b o l i l o r de s i s t e m , schemele t e r a p e u t i c e
cu i n t e n ţ i e c u r a t i v ă nu a - s u impus i n t r - a t i i s a î n c î t e l e sä
nu mai n e c e s i t e m o d i f i a ărlo
 - 49a -
B e o i d i v e l e в р а г £пеэ î n t r - o p r o p o r ţ i a d e s t u l de шагв 9 i a r
r e z e r v a imună a o r g a n i s m u l u i e s t e a t î t de s o l i c i t a t ă încît
n u n o s t e f a c e f a ţ ă î n t o t d e a u n a u n e i a g r e s i u n i a t î t de p u -
tsrnice o
P e n t r u a c r u ţ a c a p a c i t a t c s de r a a e ţ i o teunü s es-gs<=>
nlr.mului l a b o l n a v i i a p a r ţ i n î n d s t a d i i l o r I I I ş i IV, ea şi
l a c a i d i n s t a d i a l I I В aia яэвматз a l t i r a a vreme l a u n
t r a t a m e n t mai b l i n d " r c a i x t g s n t a r a p i e î n doza f o a r t e f r a c -
t i o n a t e - 50 v/oîmp ş l ş e d i n ţ a =» a s o c i a t ă чые o r i ou citOEta-=>
t i c o (Velbe 1Q Eg„ l a с l u n a i n t e r v a l ) s A c e s t t r a t a m e n t ,
f o a r t e b i n e t o l e r a t , a l ' o s t a p l i c a t ş i £n c a z u r i de r e e i d i »
v ă , l a c e i c u k a c h e l e după ä s e d i a r e i n t e n s i v ă p r e a l a b i l ă
( r a d i e d e r a S t ă , f i b r o i s ă p u l m o n i c ! a a u cu i n t o l e r a n ţ ă 1a c i -
tostatice)«
Aceste proeeâQO permis o b ţ i n e r e a u n o r n o i r e -
mis i u a i , da b u n ă с l i t , . - . ca ş t p r e l u n g i r e a d u r a t e i de s u -
pravieţuire a bolnavii a . ,

C3RTAIKS ASEBGiS I-ÎIÎÏIGULIERS DAI53 LB TBAITEMKNT

DSS MALADIEI DB SYSTSîlR
D r e T a 5 o x i n { dr«Mariana G e o i u
I n s t i t u t d e Médecine I n t e r n e "N.GîuLupa1®
Bucarest
Malgré l a p r o g r è s r é a l i s é c e s d e r n i è r e s années dans
l e t r a i t e niant d t s m a l a d i e s de s y s t è m e , l e s Eobémoa t h é r u p a -
u t i q u a ä i n t o n c i o n c u r a t i v e m s a s o n t pas- i m p o s a s ân ms«
n i ê r a ê ne p l u s n é c e s s i t e r d s a m o d i f i c a t i o n s в Las r é c i d i v a s
a p p a r a i s s e n t e n c o r e dans une p r o p o r t i o n a s s e s s r s n d a e t la
 « 493 »
r é s e r v e immme de l ' o r g a n i s a « e s t t e l l e m e n t d o l l l o i t é e
q u ' e l l e ne peut pes t o u j o u r s r é s i s t e » 3 une agression a u s s i
puissante*
Four épargner l a c a p a c i t é da r é a c t i o n de
l ' o r g a n i s m e chez l e s malades a p p a r t e n a n t aux s t a d e s XIX e t
IV a u s s i b i e n que chez ceux du Stada I I B, nous avons f a i t
r e c o u r s ces d e r n i e r s temps â un t r a i t e m e n t p l u s f a i b l e -
l a roenfcgenthérapie en doses t r i a f r a c t i o n n é e s 50 r/cbamps
a t séance - asociée p a r f o i s aux c y t o g t e t i q u e a (Velbe 10 ag
â un mois d ' i n t e r v a l l e ) » Ce traitemeoi;,- t r è s bien t o l é r é , a
é t é a p p l i q u é a u s s i dans des cas da r é c i d i v a obex eaux avec
des s é q u e l l e s a p r è s I r r a d i a t i o n I n t e n s i v e p r é a l a b l e ( r s d i o -
d e r m i t e , f i b r o s e pulmonaire ou avec i n t o l é r a n c e envers l e s
cytostatiques)«
Ces procédés nous ont permis d ' o b t e n i r da nouvel-
l e s r é m i s s i o n s de bonne q u a l i t é a i n s i qpe le prolongement de
l a d u r é e de s u r v i s d«s malades*

HJDICATIIEE RidilOîBRAPXBI Ш PHEZEHTA SBUHEDOE

GENSBAIB Ш BOALA ЯОЭОЕШ
Dr.O.Popovioij E r s Bl.Horodnicebnu
I n s t i t u t u l onaologio,Bucure ş t i
S t u d i u l sa bazează pa a n a l i z a a 257 s a s u r i p r o p r i i
de limfogranulomatozÄ malignă t r a t a t « I n I n s t i t u t u l Oncolo-
gie Bucuraştia
l'^ste i n c o n s i d e r a ţ i e aii£ü semnele generala
c l i n l s e e î t ş i s l e a a n t e l e bie-dmunologice.
Aîïfcorii a j u n g l a concluzia e& ansamblul aoastots?
semna g e n e r a l e c a t s urasl d i n f a s t e r i i ргйа»3.вп1?, <?.:• fir-?, «ко-
 - 494 =

bue s ă se ţ i n ă seama î n i n d i c a ţ i a ş i d e s f ă ş u r a r e a r a d i o t e r a -
pia!« Acestea pot indica momentul î n c e p e r i i sau a î n t r e r u -
p e r i i r a d i o t e r a p i e i , ca ş i dosa ş i r i t m u l de a d m i n i s t r a r e ,
« esooierea c h i m i o t e r a p i e i .
ş i impun

JUDICATIONS DB LA RADIOTHÉRAPIE Ш PRESENCE

DIS SIGïïES GSHÄRAT3X DANS Là MALADIE HODGKIN
Ds,» O.Popovioi, Dr» Bl.Horodniceanu
I n s t i t u t oncologique Bucarest

L ' é t u l e a s t basée s u r l ' a n a l y s a de 257 cas de

îymphogranulomateuse maligne t r a i t é s à l ' I n s t i t u t Oncolc—
giqua de Bucarest*
On n p r i s an c o n s i d é r a t i o n t a n t l e s signes
généraux c l i n i q u e s que l e s éléments blo-immunologiques.
Les auteurs sont a r r i v é s â l a conclusion que
l'ensemble de ces signes généraux e s t l ' u n des principaux
f a c t e u r s dont on doit t e n i r compte dans l ' i n d i c a t i o n e t l e
déroulement de l a r a d i o t h é r a p i e *
Ceux-ci peuvent d i c t e r le moment du début ou de
1 'interruption da l s r a d i o t h é r a p i e a i n s i que la dose e t l e
rythme de l ' a d m i n i s t r a t i o n e t Impose l ' a s s o c i a t i o n de l a
chimiothérapie*

EBZOI/TATB COMPARATIVĂ IN RADIOTERAPIA SI

ASOCIAŢIA RADIO-CHIMIOÏÏBEAPICA IN TRATAMENTUL SARCOAME—
I&R GANGLICNAKE
Dr* E.Eorodniceanu, dr.G» Aldea, te,V.,StHicopol, Dr. N.
Trestioreanu
I n s t i t u t u l oncologic B u c u r e ş t i
» 495 -

In I n s t i t u t u l Oncologic B u c u r e ş t i au f o s t t r a t a ţ i
:n perioada 1958-1968 un număr de 479 p a c i e n ţ i cu sarcoamo
:anglionare (257 b o a l ă Hodgkin ş i 222 l i m f o - r e t i c u l o s a r c o a -
S - a u a p l i c a t a c e s t o r bolnavi metode v a r i a t e ds t r a t a -
ment : r a d i o l o g i e ş l chimic ca metode unice sau a s o c i a ţ i e
shimio-radiologică. i n cadrul tratamentului prin radiaţiuni
i r a d i e r e a s - a e f e c t u a t p r i n t e h n i c i convenţionale (18o kV)
sau p r i n t e l e gamme t e r a p i e (Cc 6 ° sau C s ' ^ ) . Chimioterapia
; i t o s t a t i c ă s - a a d m i n i s t r a t f i e p r i n u t i l i z a r e a unui singur
l i p de c i b o s t a t i c , f i e p r i n a s o c i e r e a mai multor d r o g u r i .
R e z u l t a t e l e obţinută s - a u a n a l i z a t în f u n c ţ i e de
forma h i s t o l o g i c s a t u m o r i i , s t a d i u l c l i n i c a l b o l i i ş i
t r a t a m e n t u l a p l i c a t » S-a c o n s t a t a t c ă i n s t i t u i r e a tratamen-
tului radiologie ş l c h i m i o - r a d i o l o g l c poate determina o
p r o p o r ţ i e importantă de v i n d e c ă r i d u r a b i l a , dacă i n d i c a ţ i a
terapeutică este corect stabilită*

HSULTATS COMPARATIFS DAMS IA RADÏOTHSRAPIB BT

L 'ASSOCIATION RADIO-CHBIIOTHSRAEBUTIQDB DANS LE TRAITEMENT
DBS SARCOMES GAHGLIOHKAIRBS
Dr*5*Horodniceaxra f dr.G.Aldea, dr*V*Stoiscpol t dr« H0
Trestioreanu
I n s t i t u t oncologique, Bucarest
A l ' I n s t i t u t Q n ^ l o g i q u a de Bucarest ont é t é
t r a i t é s , pendant l a p é r i o d e 1958-1968, un nombre de 479 pa-
t i e n t s avec sarcomes g a n g l i o n n a i r e s (257 maladie Hodgkin e t
222 lynrpho-rét i o u l o s a r с orne s ) • A c e s malades on a appliqué
des d i f f é r a n t e s méthodes de t r a i t e m e n t radiologique e t c h i -
mique comme méthodes uniques ou a s s o c i â t ion e h i m i o - r a d i o l o -
 » 496 -

gique. Seas l e cadre du t r a i t e m e n t par rayonnement, l'ir-

r a d i a t i o n e é t é e f f e c t u é e p a r des techniques convention-
us I l e s (18o kV) ou par télégammathérapie (Co 6 ° ou C s 1 3 ? ) ,
La chimiothérapie c y t o s t a t i q u e a é t é administrée s o i t p a r
l ' u t i l i s a t i o n d'un s e u l type de c y t o s t a t i q u e s o i t par
1 ' a s s o c i a t i o n de p l u s i e u r s drogues.
Les r é s u l t a t s obtenus ont é t é analysés en
fonction d9 la forme h i s t o l o g i q u e de l a tumeur, du stade
clinique de la maladie e t du t r a i t e m e n t a p p l i q u é . On a
remarqué que l ' i n s t i t u t i o n du t r a i t e m e n t r a d i o l o g i q u e e t
c h i i i o - r a d i o l o g i q u e peut déterminer une importante propor~
t i o n de guérisons d u r a b l e s , s i l ' i n d i c a t i o n thérapeutique
a été correctement é t a b l i e .

POSIBILIÎATILB SI LIMITELE RADIOTEHAPIEI

CONVENTIONALE IN RETICULOZSLS MALIGNE DIN
SPERA O.R.L.
Dr«T.Grance a , c o n f . d r . I . P a n â , dr.S.Nicolaa scu
C l i n i c a r a d i o l o g i e i Colţea
Radioterapia, tratament de e l e c ţ i e î n r e t i c u l o z e -
1® maligne, î ş i găseşte numeroasa a p l i c a ţ i i î n l o c a l i z ă r i l e
din s f e r a O.R.L. ale a c e s t o r a f e c ţ i u n i . Progresele o b ţ i n u t e
î n u l t i m e l e decenii î n ceea ce p r i v e ş t e r e z u l t a t e l e t e r a p e -
u t i c e , comunicate î n l i t e r a t u r a mondială, se d a t o r e s c î n
p r î n n i p a l u t i l i z ă r i i s u r s e l o r de r a d i a ţ i i de e n e r g i i r i d i -
c a t e , caro p a r a i t s u p l i c a ntfcrea d o z e i î n volumele m a r i , p o -
tenţial afectate.
I n сеее со p r i v e ş t e r a d i o t e r a p i a c o n v e n ţ i o n a l ă ,
» 497 -
limitele e i in materializarea i n t e n ţ i e i de c u r a t i v i t a t e sîut
î n g e n e r a l c u n o c c u t e . T o t u ş i o îmbunătăţire a r e z u l t a t e l o r
rămîne încă p o s i b i l ă , p r i n t r - o mai minuţioasă i n d i v i d u a l i z a -
r e a t e h n i c i i da i r a d i e r e , p r i n r e s p e c t a r e a p r i n c i p i i l o r a c -
t u a l e ale t e r a p e u t i c i i r e t i c u l o z e l o r maligne, p r i n t r - o J u d i -
c i o a s ă e x p l o a t a r e a p a r a m e t r i l o r volum-dosă-timp.
I n l u c r a r e s î n t p r e z e n t a t e r e z u l t a t e l e chţinute
î n C l i n i c a r a d i o l o g i c s CoJţea pe un l o t de 53 p a c i e n ţ i cu
r e t i c u l o z a maligne ale s f e r e i O . R . b . , obţinute p r i n u t i l i z a -
r e a r a d i o t e r a p i e ! c o n v e n ţ i o n a l e , i n s i s t î n d u - s e asupra f a c t o -
r i l o r care le condiţionează^

TBLEROBHTGHNTERAPIA CU VOLTAJ SCĂZUT (55 kV)

AFLICATA IM MANIFBSTARILB CUTAHATB ALB MALA-
DIILOR DB SISTEM SI IN DERMATOZE BBÏÏIGHS
Or. P e t r e Fopescu
S e r v i c i u l do r a d i o l o g i e ş i medicină nucleară
C l i n i c a a I I - o de dermato-venerologie
Bucureşti
Autorul f o l o s e ş t e de c î ţ i v a ani t e l e r o e n t g e n t e r a -
p i a cu v o l t a j s c ă z u t (55 kV), cVţinută la aparate cu f e r e a s -
t r ă do b s r i l i u , avînd o somiabsob^ie î n ţ e s u t u r i do pînă l e
2 mm. ce o pormite o i r a d i e r e genorală cu doze t o t a l e msri,
de i a с 51 to va s u t e de R pînă l a l?oo R.
Kotods a f o s t u t i l i z a t ă eu buna r e z u l t a t e în
t r a t a m e n t u l complex general ş i l o c a l a l c e l o r 54 cazuri t r a -
t a t e , d i n t r e c a r e 34 au f o s t dermatoze benigna ş l 2o c a z u r i
cu m a n i f e s t ă r i c u t a n a t e ale m a l a d i i l o r da s i s t e m (homatoder-
rail ş i l i m f o r 6 t i c u l o s e r o o a ' 4 e ) u
 ~ ÜßS ™

Autorul remarcă, c e g£ al ţ i i r l i p s a unor cotise»

csinţe g e n e r a l e , hfltnatopoietice ş l genetice c h i a r l a doze
p a s t s looo S ş i recomandă ca matoda s ă f i e l a r g u t i l i z a t ă
i n unalo b o l i de piele g e n e r a l i z a t a , după epuizarea a l t o r
teatsaento isai p u ţ i n nocive ş i poate îns&ntg do a f o l o s i . „ î n
•Tisela Qfao^i'iwS. nsnigna g e n e r a l i z a t e , c i t o a t a t l c e l e ş i 'Jh5.ar
OKvtic otaropâa jX?al».7ssitëo
I n concluzie^ ae propune să s e r e n u n ţ e î n dermato-
logie la f o l c s i r s e telerosnt.gsnlej.'apiai c l s s i c e , care d a t o -
r i t ă radia v i i l o r ou o p e n e t r a ţ i a пнге Р da c î ţ i v a c e , o f e r ă
r i s c u r i ЗпсошрагзЬИ n s i iaas?i «o«£t t a l e r o e n t g e n t e r a p i a cu
bax'J.liu 0

ЪЛ 'ЗЙТЙЕОЕНТЗЗНгШаАРХЕ 1 VOLTAGE? BAS (55 KV)

ЛГГАEQÔÊB DAKS I E S MAKOTSSTATIOHS CHEAKSSS D E S

йАЪАБГЕэ DB SYS'ÜSMB BT DAKS LES BBHMATCSES

BEBXSHES
Dr» Petx-e Fopsscu
l a Е£«ЗЕЭ C l l n i q t f f i c e Dermaie-^/énérolosie
Bucarest
L ' a u t e u r u t i l i s e d e p u i s quelques sanée? î.s - r f l é -
^osntgsnthârsple à -oltagts b a s (55 K7) obtenu.« siar apare i l s
avec f e n S t r e de b e i y l l i t r a a y a n t une sami-absopiisn dsns des
t i s s a s j u s q u ' à 2 am qui permet une I r r a d i a t i o n g é n é r a l e , û
dcsss t o t a l e s elbVöSti., do cuolqaeG oa.ntainss do

La siéthods a dtvS u t i l i s d a evoo fis boss giSsuÄfcsts

d"?.ae Io t r a i t a o a a t c o a p l e s s général s t l o c a l dee 54- c a s
 - 499 =

t r a i t é s , d e s q u e l s 34 e t a i e n t des dermatoses benignes e t 2o

c a s avec des m a n i f e s t a t i o n s cutanées des maladies de s y s -
tème (hématodermies e t 3ympho»rètioulo-earcornes).
L ' a u t e u r remarque, comme d ' a u t r e s , l'absence de
c e r t a i n e s conséquences g é n é r a l e s , hématopoiètiques e t géné-
t i q u e s mSme aux doses eu-dessus de looo r , e t recommande
que l a méthode s o i t utilisé*» d ' u n e manière p l u s étendue
dans c e r t a i n e s maladies de l a peau, g é n é r a l i s é e s , après
l"4pi9Qmont d ' a u t r e s t r a i t e m e n t s mains n o o i f s e t , peut-être
avant d ' a v o i r u t i l i s é , darsquelques a f f e c t i o n s benignes g é -
n é r a l i s é e s , l e s c y t o s t a b i q u e s e t mSma l a c o r t i c o t h é r a p i o
pr olongée.
En c o n c l u s i o n , on propose de renoncer en derma-
t o l o g i e , à l ' e m p l o i de la t é l é r o e n t g e n t h é r a p i e classique
q u i , â cause des rayonnements avec une grande p é n é t r a t i o n
de quelques c e n t i m è t r e s , p r é s e n t e des r i s q u e s incompara-
blement p l u s grands que la t é l é r o e n t g e n t h é r a p i e â berylliums

ASOCIEREA СНГЛО-RADIOTBEAPICA ADBCVATA HI UKSLE

BOLI MALTGKS DE 3ISTBM
Dr, A.Kartész, p r o f . d r . I . E r e p s z , d r . Z . S z e c s e i ,
d r . I.Sass
C l i n i c a r a d i o l o g i c ^ ş l - ' l i n i e a medicală I
Tg. Mureş
Folosim c i t e s t a t i c e l e î n t r a t a m e n t u l a f e c ţ i u n i -
l o r maligns de p e s t e 15 a n i , î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r pentru
b o l i de s i s t e m , da o b i c e i sub f o r a s unor cure a s i c l a t e c h i -
m i o - r a d i a n t e . I n prima treime a a c e s t u i i n t e r v a l a t r e b u i t
s ă no limităjj! l a s u b s t a n ţ e l e r e l a t i v tunica c-.:, de e f i c i e n ţ ă
 - jîoo «

r e l a t i v redusă ( a z o t i p e r i t e ş l d e r i v a t e simple, Uitomsn,TBK,

Bayer E-59, experimentarea f l a v i a n a t u l u i do s o d i u , e t c . ) aa=
c e s i b i l e i n acea porioedă, a d m i n i s t r a t e pe c a l e generală.A-
p o l s - a lărgii) î n med adecvat ţ i a r s e n a l u l p r e p a r a t e l o r de
care dispunem, a c e s t e a , i n t r - o formă de p r e z e n t a r e i n j e c t a -
b i l ă adecvată, îiretîndu=Se ş i adm?jiistrSrii s e l e c t i v e »
P r a c t i c a n o a s t r ă a c o n f i r m a t pe d e p l i n c o r e c t i t u -
dinea următoarelor c o n c l u a i t s
1) Administrarea geneţrală (perorala„ i n j e c ţ i e sim-
p l ă ) înseamnă o d i l u a r e e cote i - p ă r ţ i t e r a p e u t i c a s e f e c t u -
l u i , concomitentă cu i n t o x i c a r e a î n t r e g u l u i organism* I n » -
оэst f e l f i i n d foarte geroblematică a t i n g e r e a p r a g u l u i ds
e f i c i e n ţ ă , a c e a s t ă administrare e s t e i n d i c a t ă doar ca o
completare a c u r e i r a d i a n t e l o c a l e , î n scopul p r o f i l a x i e i
m a n i f e s t ă r i l e ? diseminate, f o l o s i n d cu precădere substanţe
cu e f i c i e n ţ a bună pentru forma r e s p e c t i v ă ( v e z i mai j o s ) „
2) Se v a l o r i f i c ă cu d e p l i n succes efeci;ela " s e l e c -
t i v e " ale p r e p a r a t e l o r e i t o s t a t i c e , c h i a r ş i î n cadrul c u -
r e l o r asociate sau î n a d m i n i s t r a r e s e l e c t i v ă e r t e r i a l ă c A s t -
f e l m a t e r i a l u l p r e z e n t a t documentează v a l o a r e a s e l e c t i v ă a
s a r c o l l z i n e l o r ( s o l u ţ i i l e p r e p a r a t e la 10Б, Alfcsrsn, Kel-
phalan) pentru formele r e t l c u l o z i c e . a c i c l o f o s f a m i d o i (En-
d e l n , Clafen) p e n t r u formele limfadenopatice ,aFsiîndu-3e l a
lîâtulaa în ü^-sul uvlll Küdgilil, lû leüXöxäli In vàZ'ûl. liiïîu—

1еиоо2еlop cronice •*>.!» Ds monţiDnat u t i l i t a t e a a s o c i e r i i cu

aotinomicina-D (Daktinomycin, lyovao) î n scopul p o t e n ţ ă r i i
e f e c t u l u i c u r e i r a d i a n t e l o c a l e , ca ş i p e n t r u p r o f i l a x i a ş i
jugularea e i t o mis i tumorale 0 "
 - 5ol -
3) Cora r a d i a n t ă l o c a l ă primează o r i da c î t e o r i
aste posibilă.

OOKSIDERATII ASUPRA RADIOTBEAPIfil SI RBZUL-

OÎATBIB SAIS ПГ BOLUS HALIGNE DB SISTEM
ûr.Eomao V . S t u r d z a , d r . C a r n a l Chicoş, d r . C t i n . T a ş c ă
S e r v i c i u l r a d i o l o g i e a l S p i t a l u l u i de Adulţi
BirIad
Dijpă o t r e c e r e î n r e v i s t ă ş i unele oonsideraţii
a s u p r a r a d i o t e r a p i e 1 î n b o l i l e maligne da s i s t e m s e p r e z i n -
t ă r e z u l t a t e l e obţinute în Serviciul radiologie a l Spitalu-
l u i din Bîrlad î n ultimii l e a n i .
O b s e r v a ţ i i l e ' n o a s t r e a r a t ă că dacă î n multe c a -
z u r i am avut u n e o r i r e z u l t a t e s p e e t a e u l o a s e - c h i a r ş i î n
forma mai a v a n s a t a - ca ş i î n aoaler într-o fază iniţială -
mai devreme sau n a i t î r z l u s - a u p r o d u s r e c i d i v e ş i g e n e r a l i -
zare sarcomatoasă.
C o n s i d e r ă » oă t r a t a m e n t u l r a d i o t e r a p i e t r e b u i e
a s o c i a t ş i cu r e s t u l s r s e s a l u l a l t e r a p e u t i c .
A c e ş t i bolnavi, t r e b u i e d i a p e n s a r i z a ţ i ş t u r m ă r i ţ i ,
c e e a e a p r e s u p u s * o c o l a b s r s r a a t r î n a ă с к s e r v i c i u l da onoo-
logia»

XRDICiSIUS SI LIMITE IE CGBALTOTBHAPIBI IH

xiifiro s i RBTicraceiEcOAsa
JK a iîhilezan
I n s t i t u t u l oncologii Cluj
Radioterapia limfe ş i
 » 5o2 •*

s t o â a r a d i o s e n a i b i l i t f t ţ i i 1 e r , a a v u t s u i t t i m p un c a r a c t e r
n a i s u i t p a l i a t i v d a t o r i t ă p o t e n ţ i a l u l u i e v o l u t i v e x t r a * da
rapid al acestor afecţiuni. Apariţia c o b a l t o t e r a p l a i a în-
semnat un p r o g r e s ş i î n t r a t a m e n t u l a c e s t o r a f e c ţ i u n i e d u -
cînd o smaliorare substanţială a r e z u l t a t e l o r în s p e c i a l î n
stadiile inoipienta.
I n s w v i c i u l de c o b a l t a l I n s t i t u t u l u i o n o o l o g i c
C l u j , î n p e r i o a d a 1967-1969 a u f o s t I r a d i a ţ i 53 b o l n a v i o u
l i s f o ş i r e t i s u l o s a r o o a n e . D o z e l e a d m i n i s t r a t a au v a r i a t în-
t r ă Зооо ş i 4ooo r a d a / î - 4 s ă p t â m î n i p e n t r u H o f o s a r c o a m e şl
4ooo - 6000 raâs/4«»6 s ă p t s m î n i p e n t r u r e t i o u l o s a r c o a z s e • C a -
racterul imprevizibil al diseminării limfo ş i reticulosar»
coamelor f a c e i l u z o r i a i n s t i t u i r e a »unei I r a d i e r i p r o f i l a e -
t i o e a zonelor adiacente o e l o r invadate clinic*
La 3 a n i s - « u î n r e g i s t r a t 35 % s u p r a v i e ţ u i r i , p r o g -
n o s t i c u l c e l a s i f a v o r a b i l f i i n d p e n t r u f o r m e l e eu d e b u t î n
s f e r a 05L ( 4 4 %) ş i î n s p e c i a l l o c a l i z ă r i l e a m i g d a l i e n a «Evo-
l u ţ i a î n ansamblu a a c e s t o r b o l n a v i a f o s t i n t e r m e d i a r ă in-
t r a b o l i l e de s i s t e m ş l t u m o r i l e proprii acestei regiuni,
c l a s i f i c a r e a 0ЭЯИ a t u m o r i l o r OBL a v î n d o s e m n i f i c a ţ i e prog-
n o s t i c & mai r e a l ă d e c î t s t a d l a l i z a r a a b o l i l o r de s i s t e m .
P r o g n o s t i c u l f o a r t e r e z e r v a t a l f e r m e l o r c u debut m e d i a s t i -
n a l sau abdominal se d a t o r e ç t e p r o b a b i l u n e i stadializări
i n c o r e c t e d i n cauza p r o c e d e e l o r n o a s t r e d i a g n o s t i c e î n c ă i n -
s u f i c i e n t ds a x s e t s .
 - 5оЗ - •

DTOICATIQHS AHB LÏMIÏÏ3 CSF ÏHE COBALTOTHSRAFY

Uf LïMPHQSASCOL1.', ÄM) HBTICÜLLTJM CELL SARCOMA
В?* N . G h i l e z a n
I n s t i t u t u l oncologie Cluj
î n s p i t e of t h s i r r a d i o s e n s i t i v l t y , t h e r a d i o t h e -
r a p y of lymphosarcoma ( I S ) and r e t i c u l l u a c a l sarcoma (ES)
h a d l o n g t i m e o n l y a p a l i a t i v e a i m , p o i n t of view w h i c h n e -
e d t o he r e c o n s i d e r e d a f t e r t h e i n t r o d u c i n g of t h e cobalto-
t'berapy<> D u r i n g Ă967-I968» 5 3 p a t i e n t s w i t h IB and HS were
i r r a d i a t e d 1л t h e c o b a l t s e r v i c e of t h e Oncological Insti-
t u t e С Iu;} о The d o s e d e l i v e r e d v a r i e d b e t w e e n Зооо-4-ооо r s d s
o v e r З - Ь weefeB f o r I ß a n d 4 o u o - 6 o o o r a d s over 4—5 weoks
f o r R S , The u n f o r e s e e n c h a r a c t e r of m e t a s t a s e s incidence
of RS a n d I S makes i l l u s o r y a p r o p h i l a c t i c irradiation«

At 3 y r « , 35 % s u r v i v a l s w e r e r e o a r d s d , t h e most
favorable prognosis being f o r the farms localized i n the
ORL a r e a / 44- %f a n d e s p e c i a l l y I n t h e t o n s i l . The n a t u r a l
h i s t o r y o f t h s s e p a t i e n t s was I n t e r m e d i a t e b e t w e e n a s y s t e -
mic d i s e a s e a n d on ORL t u m o r , t h e THM s t a g i n g of t h e ORL
t u m o r s h a v i n g a more r e a l l y p r o g n o s t i c s i g n i f i c a n c e than
Paris-Bye classification.
•

APRECIERE CRITICA ASUPRA REZULTATELOR RADIO-

TBRAPIEI CONVENŢIONALE IN BOALA HODGKIN
E r . V . G r a n c e a , c o n f » d r . I . P a n i , <3r,P„Mlcescra

C l i n i c a r a d i o l o g i c s . Сo i ţ e a
Ultimul deceniu a marcat i n c o n t e s t a b i l e progrese
î n c e e a c e p r i v e ş t e r e z u l t a t e l e r a d i o t e r a p i e ! î n b o a l a Hod-
g k i n , s s da a l t f e l î n r e t i c u l o z a l e m s l i g n e î n g e n e r a l . Dir.
 ITA 5^04 6=3

s t a t i s t i c i l e a a r l l e r centre â s t r a t a m e n t antă.tiimoral, şi
î n d e o s e b i a l e c e l o r a m e r i c a n e (Vera P a t e r a , S a s s e n , K a p l a n ,
Цупев e t c « ) r e z u l t ă c ă a c e s t a p r o g r e s e s e m a t e r i a l i z e a z ă în
p r i n c i p a l p r i n t r - u n p r o c e n t de a p r o x i m a t i v 7o - 60 % s u p r a -
v i e ţ u i r i peste 5 ani în s t a d i i l e I ş i I I , d i n care peste
50 % f ă r ă semne c l i n i c e d e r é a c t i v e r a s A c e s t e r e z u l t a t e , du-
b l a t e de o a p r e c i a b i l ă s p o r i r e a e f i c i e n ţ e i t r a t a m e n t e l o r
p a l i a t i v e , s e d a t or e s c pe de. o p a r t e c o n c e p ţ i e i moderne da
a b o r d a r e t e r a p e u t i c ă a b o l i i Hodgkin, ş i p e de a l t a utiliză-
r i i e n e r g i i l o r r i d i c a t e , cars permit a t i n g e r e a dozei u t i l e *
O apreciere comparativă a r e z u l t a t e l o r radiotera-
p i e ! convenţionala, u t i l i z a t ă în practica noastră, apare
d e s t u l de d i f i c i l ă « Acaasta d a t o r i t ă d i f i c u l t ă ţ i l o r de d o s i -
m e t r i c e x a c t ă , i m p o s i b i l i t ă ţ i i de a a d m i n i s t r a î n t o a t e ca-
z u r i l e doza n e c e s a r ă i n t e n ţ i e i c u r a t i v e ş i m a i a l e s lipsei
unor s t u d i i h i s t o p a t o l o g i c e e x h a u s t i v e , c a r e să permită o
stadializare precisă* In cazurile în care condiţiile favora-
b i l e au p e r m i s r e a l i z a r e a d e z i d e r a t e l o r u n u i t r a t a m e n t con-
s i d e r a t c o r e c t î n lumina c o n c e p ţ i i l o r a c t u a l e , s e p o a t e a-
p r e e i a că r e z u l t a t e l e r a d i o t e r a p i e i s î n t p e r f e c t similare
c e l o r o b ţ i n u t e p r i n i r s d i e r e s cu e n e r g i i r i d i c a t a . I n lucra-
r e aînt prezentate exemplificări ale a c e s t e i afirmaţii*

Se impune e a , î n v e d e r e a c r e i e r i i c o n d i ţ i i l o r unei
apracieri exacte a p o s i b i l i t ă ţ i l o r r a d i o t e r a p i e i convenţio-
n a l e î n b o a l a Hodgkin, s ă з е a c o r d e o a t e n ţ i a d e o s e b i t ă d o z J -
m e t r i e i p r e c i s e , s t a n d a r d i z ă r i i t r a t a m e n t u l u i î n f u n c ţ i e de
p r i n c i p i i l e a c t u a l e de s t a d i a l i z a r o ş i mai a l e s studiului
M s t o p a t o i o g i o pe baza c ă r u i a a c e a s t ă s t s d i a l i a s r e e s t e сов,-
 « 5 »
aepctM. î n p r e z e n t »

"VALOAREA COBAIfîOThiaâPIEI IU .LIMFOGEAHÜIOilAIOZA

MALIGNA
Dr« Ho Ghileaan
I n s t i t u t u l oncologic C l u j
I n p e r i o a d a 196? - 1970 î n s e r v i c i u l da c o b a l t a l
I n s t i t u t u l u i oncologic C l u j au f o s t i r a d i a ţ i bolnavi cu
b o a l ă Hodgkin. Analiza r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e l a 3 a n i a urmă-
r i t aprecierea v a l o r i i cobaltoterapiei în contextul terapeu-
t i c g e n e r a l a l b o l i i Hodgkin p r i n prisma e f i c a c i t ă ţ i i e i l o -
cale, respectiv apariţia recidivelor ş i influenţarea evolu-
ţ i e i b o l i i după i r a d i e r e *
I r a d i e r e a s - e f ă c u t cu un apara« C h i s o t r o n - C h i r a n a ,
p r e v ă z u t cu l o c a l i z s t o a r e fixe care nu p e r m i t a p l i c a r e a teh-
n i c i l o r moderne de t r a t a m e n t * S-a r e a l i z a t o t e h n i c ă de i r a -
d i e r e a d a p t a t ă a p a r a t u r i i , c a r e a n e c e s i t a t r e z o l v a r e a unor
probleme d o z i m e t r l c e l e g a t e de a p l i c a r e a с i m p u r i l o r m u l t i p l e
a d i a c e n t e * Dozele a d m i n i s t r a t e au v a r i a t î n t r e 35oo ş i 5000
rads 3 - 5 s ă p t ă m î n i p e n t r u r e g i u n i l e c l i n i c invadate ş i î n -
t r e 2500 - З000 r a d s / 2 - 3 s ă p t ă a î n i p e n t r u r e g i u n i l e r a d i a t e
p r o f i l a c t i c . Cobaltotarapia a r e u ş i t să obţină i t e r i l i z a r e a
l o c a l ă £n 8 7 % a c a z u r i l o r i r a d i a t e , î n r e g i s t r î n d u - s e numai
13 % r e c i d i v e l o c a l e ( m a j o r i t a t e a l a n i v e l u l media s t i n u l u i ) « ,
Pe baza r e z u l t a t e l o r o b ţ i n u t e sa t r a s e a z ă o curbă a r a p o r t u -
l u i d e z ă - t i m p c a r e s u g e r e a z ă v a l o a r e a d o z e i optime ca f i i n a
c i r c a 14-00 r e t * v a l o a r e a î n g e n e r a l mai mare d e c î t c e l e r e -
comandate î n l i t e r a t u r ă *

S u p r a v i e ţ u i r e a l a 3 a n i a s t a G5 f ^ontru t o a t a sta-
 _ 5a 6 -

d i i l t f der e v o l a ţ i a b o l i i nu e s t e c o n d i ţ i o n a t ă a t î t de r e -
z u l t a t u l l o c a l a l i r a d i e r i i , c £ t de e x t i n d e r e a r e a l ă a p r o -
c e s u l u i hodgkinian î n momentul î n c e p e r i i i r a d i e r i i « S s t e n e -
cesară introducerea laparatomiei e x p l o r a t o r i i pentru s t a d i a -
l i z a r e a c î t mai r e a l ă s b o l i i » C o b a l t o t e r s p i a recidivelor
liodgKiniene după c h i m i o t e r a p i e sau I r a d i e r i a n t e r i o e r o e s t «
urmată da r e z u l t a t a m e d i o c r e , s u p r a v i e ţ u i r e a a c e s t o r b o l -
n a v i f i i n d sub 35 % Î s 3 a n i .

TBB VALUE OF COBALTHEHAFY I S THE MAKA®?ffiKT OF

HODGKIN'S DISEASE
C r . N. Ghilezan
I n s t i t u t u l oncologic C l u j

I n the c o b a l t s e r v i c e of t h e Oncological I n s t i t u t e
C l u j d u r i n g 1967 - 197o, p a t i e n t s with Hodgkin's disease
were i r r a d i a t e d . The a n a l y s i s of t h e 3 y r . r e s u l t s e s t i m a t e d
t h e v a l u e of t h e cobs I t o t h e r вру î n t h e management of Hodg-
k i n ' s d i s e a s e t h r o u g h i t s l o c a l e f f i c a c y , i . e . t h e r a t e of
. l o c a l r e c u r r e n c e s and t h e f u r t h e r , e v o l u t i o n of t h e d i s e a s e
a f t e r r a d i o t h e r a p y . She i r r a d i a t i o n was c a r r i e d o u t w i t h a
Chisotron-Chirena u n i t p r o v i d e d w i t h f i x e d c o l l i m a t o r s f o r
which an a p p r o p r i a t e t e c h n i q u e was d e v e 1 o p p e d ( n u I t i p l e c o n -
t i g u o u s f i e l d s ) . The d o s e s v a r i e d between 35oo-5ooo r a d a
over 3 - 5 weeks f o r t h e i n v o l v e d a r e a s and 2500-З000 r a d s
over 2 - 3 weeks foi» t h o s e i r r a d i a t e d p r o p h i l a c t i c a l l y . The
l o c a l c o n t r o l was r e c o r d e d î n 87 % of e s s e s , t h e g r e a t ma-
j o r i t y of l o c a l r e c u r r e n c e s b e i n g i n mediastinum. On t h e
b a s i s of t h e s e r e s u l t s I t i s drown a curve w h i c h s u g g e s t s
 - 5o7 -
•fchat t h e o p t i m a l v a l u e of t h e t i m e - d o s e r e l a t i o n s h i p is
a b o u t 14oo r o t *

The 3 j r . s u r v i v a l i s 66 % fair a l l s t a g e s , b u t the

e v o l u t i o n of t h e d i s e a s e I s n o t s o n o c h d e p e n d e n t of t h e
l o o a l r e z u l t of I r r a d i a t i o n ев t h e r e a l e x t e n s i o n a t t h e
t i m e of t h e f i r s t t r e a t m e n t . I t i s u n d e r l i n e d t h e v a l u e of
l a p a r a t o m y f o r a c o r r e c t s t a g i n g of t h e d i s e a s e . The c o b a l -
t o t h e r a p y f o r r e c u r r e n c e s i s of l i t t l e v a l u e because 3 7 г .
s u r v i v a l 1b u n d e r 35 %•
\

IMPORTANTA 7ITAMIHSI BG IN TRATAMENTUL LEUCB-

MIILQR OHONICÏÏ
D r . I . S a s s , d r . B . K i f o r , dr.Sva KStay-Lakatos,
dr. G.Borsai
C l i n i c a m e d i c a l ă I T g . Mureş
Tratamentul s p a e l f i e a l leucemiilor cronice - radio-
t e r a p i a , c i t o s t a t l c e - e s t e u t i l complectat prin administra-
r e a î n d o z e m a r i de v i t a m i n a B g . E f e c t u l f a v o r a b i l î n mod em-
p i r i c a d e t e r m i n a t a p l i c a r e a pe s c a r ă l a r g ă a . p i r l d o a c i n e i ,
f ă r ă a s e c u n o a ş t e mai d e t a i l a t modul e i de a c ţ i u n e .

I n l e u c e m i a g r a n u l o c i t a r ă c r o n i c ă (LGC) s e c o n s t a -
t ă o s e r i e de simptoma c l i n i c e ş i de l a b o r a t o r , -ca t u l b u r ă r i
de c o a g u l a r e , M p e r h l s t a m l n e m l a , M p e r h e p a r i n a m i a , activita-
t e a c r e s c u t ă a u n o r e n z i m e î n p l a s m ă , fenomene c a r e r e f l e c t a
m o d i f i c ă r i p r o d u s e î n p r o c e s u l de s i n t e z ă , s t o c a r e s e u e l t -
b e r a r e a c o m p o n e n ţ i l o r g r s n u l o o i t a r i ( l i z o z o m l sau g r a n u l a
specifice).

La a c e s t e a n o m a l i i s e - s o o i e s i ă t u l b u r ă r i n i a t a b o l i -
 - 5o8 -

oe i n s e t e b o l l e s i l i n t e r m e d i a r a l t r i p t o f a n u l u i . Se p o s t a
presupune o I n t e r d e p e n d e n ţ ă î n t r e anomalia g r a n u l e l o r leu-
o o o l t a r e ş l t u l b u r ă r i l e metebolloa a l e t r i p t o f a n u l u i , ambele
proaecn f i i n d « v i d e n t I n f l u e n ţ a t « da p i r i d o i i n ă .
E l i b e r a r e a e a n t l t & ţ i l a r e x c e s i v a da componenţi
grenulnri î n nadlnl e x t r a c e l u l a r determină p r i n t r e a l t e l e
ş i c r e ş t e r e a v i t e z e i de i n a c t i v a r ă a t r o m b i n e i î n serul, s a n -
ghin»
S - a s t u d i a t î n t o t a l l a 35 de b a l n a v i , r o f e r i n z i de
LGC ş i 2o b o l n a v i ou leucemie l i m f o i d ă e r e n i c î (LLC), v i t e za
de i n a o t i v a r e a t r o m b i n e i * Unul l o t s - a a d m i n i s t r a t p e r os
2 s t r i p t o f a n (prepare t Fluka H e l v e t i a ) , 1er oe l ă l ă i t l o t a
p r i m i t z i l n l o 5oo a g de v i t * Bg i n t r a v e n o s , t i m p de 3 z i l e *
S - a c o n s t a t a t că l a b o l n a v i da LGC v i t a m i n a Bg scade s e m n i -
f i c a t i v v i t e s a de I n a o t i v a r e a t r o m b i n e i , i a r a d m i n i s t r a r e a
de t r i p t o f a a ere un e f e c t I n v e r s * Fenomenul s i m i l a r s e p r o -
duce ţii l a b o l n a v i s u f e r i n z i de LLC, d a r m o d i f i c ă r i l e nu sînl
s t a t i s t i c semnificative.
A s t f e l ее p o a t e a f i r m a oă e f e c t u l v i t . B g s e produce
c o l p u ţ i n p a r ţ i a l p r i n r e d r e s a r e a t u l b u r ă r i l o r de de g r a n u -
l ä r e ş i c e l e metabolica a l e t r i p t o f a n u l u i , ceea ее s e re—
percută f a v o r a b i l i n prevenire* sindromului h a m r a g i p e r , ob-
s e r v a t d e e t u l de f r e c v e n t I n e v o l u ţ i a s a u I n c u r s u l t r a t a men
t u l u l b o l n a v i l o r de l e u e e a i e c r o n i c ă
 - 5o9 -
C0MPLS3? EGSSTGBHORABIOISOTOPIC EBSBAROH OÏ
ЫИРНАТ1С SISTEM OF PELVIS AHB filTHOI'BBITOHBAL
SPACB
Kol.Tepklnradze , B*B.Kaptmadze, I.A.Vachnaslze

S n a c e s s a s of modera lymphography p r o v e , t h a t me-

thod. of d i r e c t r o e n t g a n o c o n t r a s t i n g lymphography has daoi"-
a i v e importanoe i n v i s u a l i z a t i o n of l y m p h a t i c system of p e l -
v i s and r e t r o p e r i t o n e a l s p a c e * A t t h e sane t i m e , given a a -
t b o d , d o n ' t always allows u s t o «stimate f u r s u r e , condition
and f u n c t i o n of t h i s s y s t e m .
From t h e o t h e r s i d e I n d i r e c t method of l e o t o p i c
lymphography d o n ' t a l l o w s t o make up any o p i n i o n about a n a -
fcomyc c o n s t r i c t i o n of l y m p h a t i c node a and e s p e c i a l l y lympha-
t i c v a s s a l s . T h i s method g i v e s u s an image of only n o r m a l l y
functioning -vassals.
Combination of t h i s e two methods g i v a e u s b i g a d -
v a n t a g e s d u r i n g r e s e a r c h c f s t r u c t u r a and f u n c t i o n of l y a f a -
t i e s y s t e m . Wo have some r e s e a r c h e s , c o n c e r n t o t h i s problem
t h e r e methods a r e q u i t d i f f e r e n t f r o m etjch. o t h e r * At t h e same
time we have e l l p r e c o n d i t i o n s f o r making of u n i t e d u n i f y e d
method of g i v e n r e s e a r c h *
We s t u d y d i a g n o s t i c v a l u e of s u c h combinated r e s e -
a r c h w i t h aim of exposure of p o s s i b i l i t i e s 1» method, and a l -
s o i t ' s p r a c t i c a l i m p o r t a n c e f o r c l i n i c s . The r e s u l t s of o b -
s e r v a t i o n p r o v e d v a l u e p r a c t i c a / ! , importance of complex l o e n t -
g e n o r a d i o i s o t o p i o r e s e a r c h of lymphatic s y s t e m of p e l v i s and
retroperitoneal зраса.
 - Ухо -

RADIOISOTOPIC DIAGNOSIS BY MALIGNAHT SYSTEMIC

DISEASES
P r o f . a g r . A.Buzdugonov, I.Uztrnav,T.Marovskl
Radioisotopic Canter with Radiological C l i n i c
,,
Higer Medical I n s t i t u t e I.P.PavlOTnPlovdiv
Bulgaria
The r a d i o i s o t o p i c d i a g n o s i s c o n t r i b u t e s i n many
cases t o c l e a r up t h e s p e c i e s of n a l i g n a n t s y s t e m a t i c d i s e a -
s e s and - h e e x t e n t of t h e i r spread« The a u t h o r s s t u d i e s a -
long t h e s e a r e r e p o r t e d * A b l a c k and w h i t e a s w e l l a s a c o -
l o u r s c i n t i g r a p h y of t h e marrow, s p l e e n , lymphnodes, l i v e r ,
lungs and bones a r e c a r r i e d o u t by c h r o n i c lymphatic l e u k e -
mia and lymphadenosis, b y t h e lymphogranulomatosis of Hodg-
k i n s , 'by r e t i c u l o s i s , myeloma m u l t i p l e x and polycythaemla
v e r a . The maxrcw s c i n t i g r a p h y w i t h r a d i o a c t i v e g o l d h a s d e -
t e r m i n e d soma p r a s j n t changes wich p o i n t out t o a c e l l u l a r
r e d u c t i o n of t h e marrow by leukaemia, t o p a r t i a l l e s i o n s by
turner f o r m a t i o n s - a l o a l p r e s e n c e of t h e s y s t e m i c d i s e a s e ,
and t o a c o n s i d e r a b l e i n c r e a s e of t h e marrow p o o l by p o l y -
eythaemia v e r a . Face and p r o f i l e s c a n n i n g of t h s s p l e e n w i t h
r a d i o a c t i v e chromium (-""Cr) «и? ^ ^ H g - brommerruryhydroxi-
p r c p a n h a s g i v e n c h i e f l y i n f o r m a t i o n s of i t s s i z " and s t r u c -
t u r e * The l y m p h o s c i n t i g r a p h y w i t h r a d i o a c t i v e g o l d g i v e s u s
c o n s i d e r a b l y r e l i a b l e I n f o r m a t i o n s of t h e p a r t i a l o r t o t a l
engagement of lymphnodes, while by lymphogranulomatosis it
g i v e s i n f o r m a t i o n s of t h e r a d i o i n d i c a t o r Jţyper f i x a t ion. eccor-
« в
ding t o t h e f u n c t i o n a l c o n d i t i o n of t h e r e t i c u l o e n d o t h e l i u m .
D e f e c t s i n l i v e r and l u n g s a s w e l l a s t h e h e t e r o g e n i t y of
 - 511 =
t h e i r s t r u c t u r e and some o t h e r changea which are i n c l o s e
c o n n e c t i o n t o t h e c h a r a c t e r of t h e p r c e s s and t h e - x t e n t
of g e n e r a l i z a t i o n a r e d e t e r m i n e d i n many c a s e s « Changes i n
bona s c a n b e d e t e r m i n e d p r i o r t o r o e n t g e n v i s u a l i z a t i o n .

Conclusions concerning the Important possibilities

of t h e i s оt o p i c d i a g n o s i s b y s y s t e m i c dis-aosee a r e d r a w n .

VALOAESA IIMFOGEAFXBI I20TÖPICB S I A ADMIHITRA-

R I I ВЖХЗЫМРА'ИСВ BB CITOSTATICB IN DIAGNCSII-
CUL STADIAL S I ТНАТАЙВНЧШ. САЛСВВГГШ1
D5 COL TTÜSRIV

Prof«dr^I.BÎrza,dr.IaC»QreeSneectitâr.H.Niţeseuf
d r . Ioana Ghearghiu
C l i n i c a de r a d i o l o g i » S p i t a l u l "Dr.I.CanSaeuzino"
Bucureşti
A c e s t s t u d i u a « r e f e r S l a un n u o ë r de 5o de c e z u r i
de n e o p l a s m s de c o l -utesrin î n s t a d i u l I ş l I I , 24- de c a z u r i
s t a d i u l I , 26 de c a z u r i s t a d i u l II.
D i n c e l e 26 c a z u r i s t a d i u l I I l a 14 c a z u r i s - a fă-
c u t n u numai l i m f o g r a f i f l , d a r ş l l i m f o t e r a p l s с i t o s t a t i c ă ,
Tlo-Oeps 1 mg k g c o r p , S a d o x a n ( C i c l o p h o s p b a m i d e l o s g ktf
c o r ? ) -,
La 8 c a z u r i , a - e a d m i n i s t r a t u n т . о . P / 3 2 ăe f i e c a r e
parte.
Au f o s t s u p u s e i n t e r v e n ţ i e i c h i r u r g i c a l e 13 d i n b o l -

navele s t a d i u l I ş i 21 d i u s t a d i u l II.

I m a g i n i l e l i m f o g r a f l c e au f o s t v e r i f i c a t e d i n p e n e t
de v e d e r e h l s t o p e t o l o g i a р э p i e s e l e operatorii*
 - 512 =
S î n t a n a l i z a t e r e z u l t a t e l e d i u punct de v e d e r e
diagnostic ş l terapeutio.

LA VALEUR DB LA IXMPHOGRAPHXB IZOTOPIQUE ED DE

L'ADMINISTRATION ÄNDOLYMPHATIQUE DES CÏT03TA-
TIQUES DANS I® DIAGNOSTIC STADIAL BT LS TRAITEMENT DU
CANCER Dü CERVIX

Erof.dr.I.Bîrzu, dr.I.C.Drăeânescu,dr.R.Nivescu
d r . I o a n a Gheorghlu
C l i n i q u e de R a d i o l o g i e H ô p i t a l D r . I . C a n t a c u a i n o
Bucarest

C o t t a étude se r d f ê r o à un nombre de 5 cos d© n é o -

p l a s i o a du c e r v i x ou s t a d e I e t I I S L'-'1 c a s 3 t . I - 26 c a s
st.II.
'DÛ c a s 26 cas s t . I I on 14 c a s on a f a i t non s e u l e -
ment une lymphogne phio mais a u s s i иьо lympbothérapie oito-
s t a t i q u e Tio-Tepa 1 mgo k g r . c o r p j E n d o x a n ( C i c l o p h o s p h a F t -
des) lo agekgr0eorpc
En 8 с а з on s a d m i n i s t r é 1 mCi- de c-ha qua c ô t é .
Parmi l e s malados dans le s t a d e I - 19 e t 21 du
s t o ï l ont été soumis à l ' i n t e r v e n t i o n chirurgicale.
1л3 imagos lymphogvaphiquos ont é t é v é r i f i é e s du
point de v a s h i s t o l o g i q u o s u c l e s p i o u e s o p p é r a t o i r o s .
Les r é s u l t a t s du p o i n t do vue d i a g n o s t i q u a e t t h é -
r a p e u t i q u e s o n t analysdeso
 513 -

ЫМВООЕНАШ IZOTOPICA CU AU 190 C0L0I3AL Ш DIAGNOS-

TICUL S I CONTROLUL TERAPEUTIC AL MALADIILOR DE S IS TS*
C o n f . d r . I . F a n ă , I l e a n a Banu, S . N i c o l a e s c u

S - a e f e c t u a t l i m f o g r a f i a i z o t o p l c H cu Au 1 9 8 S c c o l o -
O
i d a l a g a n g l i o n i l o r i l a f a t l o l p e l v l e n i ş l abdominali, l a
; b o l n a v i i cu m a l a d i i de s i s t e m (limfosarcom,retictilo-lim?osar-
cosi, maladie Hodgkin) c o m p a r a t i v cu b o l n a v i cu n e o p l a z i i l o -
c a l i z a t e î n s f e r a g e n i t a l ă , o a r e au s e r v i t ca m a r t o r i »
S-au c e r c e t a t c o n d i ţ i i l e tebnlce pentru obţinerea u -
s o r s e i n i i g r a m e c o r e c t e 9 i s - a u d e l i m i t a t f a c t o r i i s a r e pot
I n f l u e n ţ a a s p e c t u l acintigramelor normale.
S c i n t i g r a m e l e p a t o l o g i c e au f o s t a n a l i z a t e pe baza
unor c r i t e r i i ş l a u n u l s i s t e m de c l a s i f i c a r e p r o p r i u . R e z u l -
t ä t e l e o b ţ i n u t e au p e r m i s , î n r a p o r t cu t i m p u l , f r e c v e n ţ a ş i
g r u p a r e a a n u m i t o r f e d e c t e s c i n t i g r a f i c e , s ă se s t a b i l e a s c ă
mai c o r e c t s t a d i u l de e v o l u ţ i e a l m a l a d i e i , l a f l e c a r a b o l -
nav î n p a r t e . C o n t r o l u l c l i n i c ş i s c i n t i g r s f i c r e p a t a t , e
c o n f i r m a t d a t e l e î n r e g i s t r a t e pe s c i n t i g r a m s ş i a i n f i r m a t
î n 25 % d i n c a z u r i î n c a d r a r e a s t a d i a l ă i n i ţ i a l ă , e f e c t u a t ă
p r i n examen e l i n i o . D a l i m i t a r ă a pe s c i n t i g r a m s a î n t i n d e r i i
cranio-caudalo ş i l a t e r a l e a l a n ţ u r i l o r ganglionare l i m f a t i -
oe abdominale ş i l o c a l i z a r e a l e z i u n i l o r pe grupe g a n g l i o n a r « ,
e p e r m i s s e l e o ţ i o n a r e e u n u l cîmp de I r a d i e r e pentru t r a t a -
m e n t u l cu r a z e I , a d a p t a t l a n e v o i l e f i e e ă r u i bolnav î n p a r -
fee. C e r c e t ă r i l e e f e c t u a t e d s n o i *u a r ă t a t că l i a f e g r a f i e
i z o t o p i c * ou Au 19 ® c o l o i d a l s e ÎKpw» «a o metod« d e o s e b i t
do u t i l a î n d i a g n o s t i c u l ş i c o n t r o l u l e v o l u ţ i e i m a l a d i i l o r
do s i s t e s 0
 - я* -
IÎMEHGQBAEHT ВТ HSABS OF ISOTOPES ÜTIIIZIHG
COLLOIDAL GOID (Ли 1 9 ®) TOR DIAGNOSIS AND THERAPEUTICAL
CHSCE-OP OF THE. SYSTEMIC DISBASBS
Prof,agr «dr.I.Pană, dr.S.Niçoiseseu

There v a s p e r f o r m e d «ha l e o t o p i c a l lymphography w i t h

c o l l o i d a l A n ^ ^ S g of t h e p e l v i o and a b d o m i n a l g a n g l i a i n p a -
t i e n t s w i t h s i s t e m l e d i s e a s e s ( l y m p h a t i c кагсoma , r e t i c u l o -
l y m p h a t i c sarcoma,Hodgkin f a d i s e a s e ) a s oompared t o p a t i e n t s
s u f f e r i n g of n e o p l a s i a l o c a l i z e d w i t h i n t h e g e n i t a l a p h e r a ,
which s e r v e d s s c o n t r o l s «
In order t o obtain c o r r e o t s0intigra:is3s,the technical
c o n d i t i o n s тате i a w o s t i g s t o d . a n t h e r e w e r e d e l i m i t e d t h e fac-
t o r s ertlich may i n f l u s n s e t h e a s p e c t of t h e norms3. s c i n t i -
grsmmSe
The p a t h o l o g i c a l s e i n t i g r a m m s п э г э a n a l y s e d on t h e
ground of p e r s o n a l c r i t e r i a and of a p e r s o n a l c l a s s i f i c a t i o n
system» The r e s u l t s o b t a i n e d a l l o w e d w i t h r e g a r d t o t h a typo,
i-he f r e q u e n c y and t h s g r o u p i n g of c e r t a i n s c i n t i g r a p h i c de»
f a c t s t o e s t a b l i s h more a c c u r a t e l y t h e e v o l u t i v e s t a g e of t h e
d i s e a s e i n e a c h s i n g l e p a t i e n t s Ths r e i t e r a t e d c l i n i c a l and
s c i n t i g r a p h i c c h e c k - u p s c o n f i r m e d t h s f i n d i n g s r e g i s t e r e d on
t h e s c i n t i g r a m s : and i n 25 % of t h a e s s e s i n v a l i d a t e d t h e i n
i n i t i a l s t a g e c l a s s i f i c a t i o n which was p e r f o r m e d t r o u g h c l i -
n i c a l e x a m i n a t i o n « ! ! » d e l i m i t a t i o n on t h e s o i n t i g r a m m s of t h a
c r a n i o - c a u d a l and l a t e r a l a r e a of t h e a b d o m i n a l lymp n o d e s
c h a i n s and t h e l o c a l i z a t i o n of t h e l e s i o n s b y lymph node
g r o u p s , a l l o w e d ts> s e l e c t a n i r r a d i a t i o n f i e l d f o r t h e t r e a t -
w i t h X - r a y s a d a p t e d t o t h e n e e d s of e a c h s i n g l e p a t i e n t , Our
r e s e a r c h e s showed t h a t t h e lymphography w i t h i s o t o p e s b y
means of c o l l o i d a l Au 3 ^ 8 a s s s s t i t s e l f aïs s p s r t i s u l a r l y U S Q «
f u l method i n t h e d i a g n o s i s and t h s s u p e r v i s i o n of t h a e v o l u -
t i o n of t h e s y s t e m i c d i s e a a a s 0
 - 515 =
ASPBCTB UMFCSCIHTIGRAGLCG I N ИОТ.ТТД P B SISTEM

Ito.T.Holan,dx*JJ.Mcluţiafdr»I.lJae(>Teifdjp.M.,
Crişan, dr.a*Sp«rmz«n

Secţia 4« Medicină Buoleoră şi laffsltutul On»

oologic Cluj

S u t o r i i au e x e c u t a t e s t e 5o l i m f o g r a f l i s c i n t i g r a -

f i c e . C o n s i d e r ă c ă m e t o d a e s t e l i p s l t & de a r i a e pericol,este

comodă p e n t r u b o l n a v ş i m e d i c , i a r r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e nînt

c o n c l u d e n t e • I m a g i n i l e n u s î n t a t î t d e c l e r e oa î n l i m f o g r a -

f i i l e ou c o n t r e s t , d a r metoda i n j e o t ă r i i i n t r e c u t a n a t e la ex-

t r e m i t ă ţ i s a u î n r e g i u n e a a u r i c u l a r ă e s t e b i n e t o l e r a t ă ş i nu

n e c e s i t ă d e s c h i d e r e a o p e r a t o r i e a v a s e l o r l i m f a t i c e » Avanta-

j u l a c e s t e i metode e s t e c ă a r e ş i u n c a r a c t e r funcţional

( t r a n s p o r t a c t i v a l p a r t i c u l e l o r cololâsr.e aur r a d i o a c t i v )

e x p r i m a b i l p r i n c u r b e l e de c r e ş t e r e a r a d i o a c t i v i t ă ţ i i la

n i v e l u l g a n g l i o n i l o r l i m f a t i c i * Doza de .'radiere ш puno p r o »

blerne d e o s e b i t e p e n t r u b o l n a v *

Sînt prezentate unele r e z u l t a t e calitative (fără

prelucrare s t a t i s t i c ă - sjzuistiea fiind redusă), ajungînd

3
l a c o a c l u ï ï i a c ă -£trin puneri. 2 £ a e v i d e n ţ ă s u n o r l e z i u n i g a n "

g l i o n a r e l n a o o e a l b i l a examenului c l i n i o ( l l i a c e , paraaortic«

a b d o m i n a l e , a s â i a s t l n s u p e r i o r ) f a c p o e i b i l ă o mai b u n ă Î n c a -

d r a r e de s t a d i a l i t a t e a b o l i i da sistem.

Se a s i g u r ă a s t f e l o mai a d e c v a t ă a t i t u d i n e terape-

utici л acestei boli«

 - 516 =
U M R E O S C N R A I G R A P H I C I I I A S P E C T S ГА S Y S T E M DISBASBS

T . H o l a n , M , M i o l u ţ i a , I « l i a c a v e i , ll a Grlşan f H*Spermazan
Department of №20lear Medio l u e a n d O n c o l o g i c a l
Institute

The a u t h o r s nave s t u d i e d я o r " aa 50 o a a a a w i t h lym—

p h o s o i n t i g r a m s . -They c o n s i d e r t h a t t h e method I s h a r m f u l ,
not dangereous, and e a s y « x a c u t a b l e f o r t h e p a c i e n t and
t h e m e d i c a l p e r s o n a l * The r e s u l t s a r e т а г у c o n c l u d e n t * The
p i c t u r e s a r e n o t so a c c u r a t e s я в i n t h e r B h t g o n lymphograms
with contrast materiel,hut the intracutan injection In the
e x t r e m i t i e s o r beLLid t h e e a r s , a r e b e t t e r t o l e r a t e d b y t h e
p a c i e n t a a s t h e s u r g i c a l o p e n i n g of t h e l y m p h a t i c T a s s a i s *
The g r e a t advantage o f t h e method i s h i s f unetio—
n a l l i t y ( i t means t h e a c t i v e t r a n s p o r t of t h e cooloügold
p a r t i c l e s ) d e s c r i b e d tor t h e a u t h o r s o v e r t h e l y m p h a t i o n o -
d u l e s * The r a d i a t i o n e x p o s u r e of t h e p a c i e n t i s n o t v e r y I m -
p o r t a n t a s r a s a i t of t h e s h o r t h a l f l i f e p e r i o d ef t h e r a d i o
gold-193*

They a r e d e s c r i b e d some q u a l i t a t i v e r e s u l t s (without

q u a n t i t a t i v e a n a l y s y s h a v i n g a r e d u c e d number of c a s e s ) at 1 »
tending the conclusion t h a t the finding c l i n i c a l l y hided
nodule l e s i o n s ( p a r a i l i a c o . p a r a a o r t i c s i n t h e 8bdomen,supe°>
r i o r m e d i s t i n a l a e t c * ) a s s u r e t h e p o s s i b i l i t y of a b e t t e r
s t a d i a l i z a t i o n o f t h e s y s t e m d i s e a s e s * The t h e r a p e u t i c a l ac-
c u r a c y i s h s l p a d w i t h t h i s aa-tfhod*
 - 517 =

POßSIBrLITfiS DIAGHOSTIQUES DS LA SCXHTI-

GRAPHIL DU CERVEAU

Иг* Фа KarOTSlEl
? a o u l t é de m é d e c i n s , P l o v d i v , Bulgarie
C e n t r e de R a d i o i s o t o p e a v e c C l i n i q u e R a d i o l o -
gique
La s c i n t i g r a p h i c c é r é b r a l e a , d a n s l ' é t a t actuel
de l a t e c h n i q u e , une g r a n d e v a l e u r d a n s l e d é p i s t a g e des ma-
n i f e s t a t i o n s p a t h o l o g i q u e s du c e r v e a u conma t t u m e u r s b é -
n i g n e s ou m a l i g n e s , p r i m i t i v e s on m é t a s t a t i q u e s , abcès,hémo-
r r a g i e , encephalopathies, états post-traumetiques»évaluation
après craniotomie etG.
L'emploi des isotopes qui ont une c o u r t e p é r i o d e
de d e m i v l e , comme s o u s forme de p e r t e c h é t a t e et
s o u s f e r m e de DTPA ou EDTA p e r m e t de p r é c i s e r 1 » I n -
t é r ê t d i a g n o s t i q u e de l a 3 c i n t i g r a p h ± e du c e r v e a u s a n s r i s q u e
d ' i r r a d i e r a v e c da g r a n d e s d o s e s l a s m a l a d e s , «a q u i p a m a t
d ' e x a m i n e r même l e s e n f a n t s » L ' i r r a d i a t i o a du c o r p s e t des
o r g a n e s c r i t i q u é e e s t &.3lndre qu'osree l ' i o d e ^„sere-isra^0^,
l ' i t e r b t n a 169 A T 0 E

L e s s c i n t i g r a p h i e s é t u d i é e s c h e r l e s 12© s a l a d e s ,
p r é s e n t e n t u n i n t é r ê t p r a t i q u e immédiat p o u r l e c h i r u r g i e n
e t le thérapeutiete*
La d é c o u v e r t e s c i a t l g c a p h l q u a d e s l é s i o n s f o c a u x
u.éconnas a u n e g r a n d e v a l e u r »
l a a c l i i t i g r a p i i i e p o s t - o p e r a t o l r a ou p o s t - t h é r a p s «
ufein.ua a uno EMMQ tspssfcoaao ÏSÉTÔS ÏSS?3Q1SQS 1 Q scdiaslübd
ou a e a de сгл ^.Ô^tczzt'^ to i s a î t ^ - a i î S cppli<pä«
 ш. 51В-

l'auteur insiste sur les possibilités et les

a v a n t a g e s de chaque p r o d u i t p h a r m a c e u t i q u e marqué»

DIAGNOSTIC APPLICATION OF RADIOACTIVE

INDIUM ( 1 1 3 Ю Ш )
I^of .dr^At.3uzduganov,dr.T«Marovski,dr,I.Uzun0'V,
d r . A»Ignatov
Radioisotopic Center with Radiologioal Clinia
Eigner Medical I n s t i t u t e "I I >P.Paviorv"-Plovdiv
Bulgaria
The s u i t a b l e r a d i a t i o n c h a r a c t e r i s t i c s , t h e s h o r t p e -
r i o d of s e m l d l s i a t e g r a t i o n a s m i l a s t h e r e d u c e d r a d i a t i o n
r i s k e p p e a r a s a premise f o r t h e growing u p a p p l i c a t i o n of
r a d i o a c t i v e i n d i u m . S x p e r i e n t s c a r r i e d o u t by t h e a u t h o r s
on Boo s c i n t i g r a p h i e s w i t i i are reported» Scanning i s
c a r r i e d c u t i n b l a c k - - a i d - w h i t e an c o l o r r e c o r d c o n d i t i o n s .
L i v 9 r by c i r r h o s i s , h e p a t i t i s , tumours and e c h i n o c o e o s i s ,
k i d n e y s by p y e l o n e p h r i t i s 9 c s l c u l o s i s , tuberculosis,snomalies
and t u m o u r s , brain, by t u m o u r s , i n f l a m a t i o n and v e s s e l changes
c a r d i a c c a v l t i o a tţy d i s e a s e s of t h e c a r d i o v a s c u l a r systems,
l u n g s by b a n i g a a n t and m a l i g n a n t t u m o u r s , i n f l a m a t i o n proces-=
3 0 s 8 a n o m a l i e s , s i l i c o s i s end r a d i e f i b r o s i s hsvo b e e n s u c -
c e s s f u l l y a o i n t i g r a p h i c a t e d a A P l e c e n t o g r a p h i a b y n o r m a l and
p a t o l o g i c a ! d i s p o s i t i o n of t h e p l a c e n t a i s c a r r i e d out.- The
s c i n t i g r a p h i c images o b t a i n e d e r e compared t * t h e clinical
and p a r a c l i n i c a l d e t a i l e d c s s p l o r a t i o a d a t a 0 I n d i c a t o r s and
p o s s i b i l i t i e s of r a d i o a c t i v a i n d i u m a p p l i c a t i o n te oxxuical
p r a c t i c o aro disjuasatlo
 - 519 =
CLEARANCES HENAUS: PAR RADIO-ISOTOPSS-INDICAÎIONS
BT RESULTATS

D r . A. I g n a t o v
Centre-de R a d i o - i s o t o p avec Clinique Radlologique '
F a c u l t é de Médecine, P l o v d i v , . Bulgaria

On a d é t e r m i n é c h e z 33o m a l a d e s l a d e g r é de l a
f i l t r a t i o n d e s g l o s é r u l e s p a r l ' u t i l i s a t i o n de î^Cr-EDTA,
58 133 169
Co-DTFA, T-jodalamate et I b - B D T A . Chèz 25 d ' a n t r e
a u x , p a r a l l è l e m e n t à l a f i x a t i o n du d e g r é da f i l t r a t i o n des
g l o m é r u l e s , on a d é t r e m i n é a u s s i l a c o u r a n t s s n g u i n p l a s m a -
t i q u e e f f e c t i f , à l ' a i d e de l ' h y p u r a n La méthode de

"Single-Shot", a é t é u t i l i s é par deux épreuves plasmatlques.

On a r é p a r t i l e s m a l a d e s p a r g r o u p e s d ' a f f e c t i o n s : g l o x é -
r u l o - n é p h r i t e aigué e t chronique, pyélonéphrite chronique,
d i a b è t e s u c r é , n é p h r o p a t h i e de g r o s s e s s e , collagenosis.On
a e f f e c t u é d e s c o m p a r a i s o n s c o r r é l a t i v e s avec l e s r é s u l -
t a t s d u c l e a r a n c e de l a c r é â t i n e e n d o g è n e c h e z l e s e n f a n t s
a t l e s a d u l t e s . On f i s s l e s r é s u l t a t s p a r g r o u p a s d « a f -
f e c t i o n s e t on é t a b l i t l e s i n d i c a t i o n s p o u r d é t r o m i n e r le
c l e a r a n c e a f i n d ' é v a l u e r 3.e d e g r é de f i l t r a t i o n d e s g l o -
mérulezi e t c e l u i p o u r d é t e r m i n e r l e c o u r a n t s a n g u i n p l a s -
ma t i q u a e f f e c t i f » On s o u l i g n e l a v a l e u r p r o n o s t i q u e des
méthodes d e s c l é a r a n c e s p a r . r a d i o - i s o t o p e s , l a facilité
de l e u r a p p l i c a t i o n d a n s l a p r a t i q u e e t l a grande p r é -
c i s i o n de l e u r dltrsaicetire«
 - saa -
астяхкаишя о о м в п й в m нюмсаг i s го POIS DABS
IBB KALADHB3 BS LA BAS» DSOITB Ш РОПОТ BT DB
LA ТОШЯ DU SDII
Dtr. I . M u r e n l d L , d r * I . U z m u *

Le a e l n t ä e r a p b l a d u pooaoci « t da f o i e t r o a v e u n e
plsc.9 c o n s i d é r a b l e dene l e s e s s d i f f i c i l e s du d i a g n o s t i c
d i f f é r e n t i e l d e s m a l a d i e s l o c a l i s é e s d a n s l a b a s e d u pounon
d r o i t e t de l a TOÔte du f o i a * La p o s s i b i l i t é d« l a scinti-
g r a p h i c combinée du poumou e t d e f o i e p o o r d i f f é r e n c i e r l e s
aboés supra e t eubdlspbragBatiques, l a » r e l a x a t i o n s diephrag
m a t l q u a s , l a s t u w t t » a t l a s ï y s t e a da s e a deux o r g a n e s e s t
b i a n eecmta»
Las a n j t a u r s f o n t u n a a n a l y s a d e e r é s u l t a t s obtenus
p a r l a s c i n t i g r a p h i c ooatbiné* d u poumon e t d u f o i e d a n s l a s
tumeurs, l e s a f f e c t i o n s S y e t i q a e a , l e s abods e t l e s a s s î t e s .
2>}étud9 d e s s e i n t i g e s a n a a s donne l a p o s s i b i l i t é , de d i f f é r e n -
c i e s l ' c r g a n e a f f e c t é « t da p o s e r l e d i e g n o s t l o é t f c l o l o g i q u e
dsns c e r t a i n s ees0
La s c i a t i g r s p h i a p u l s o n s i s s s 3 e£fact>cQ avae ^ " I ^ î b ă A
13 ÎQ8
7
" T s i - f o r x ' i i i y ; l r o = i f l b , t s n d i s qua s a i l s d u f o i e avec Ли,
9Sa
TB-eulfooolIoïaa3 e t ^ ^ î n - c o l l o i â e s gélatlneinso
C s a t e ô e e s o n t p o u r I s a examens p r a t i q u é s I s a ( s o l -
l e n d e s g é l a t i î e u x marqués a v e c ^ ^ " i n , a v e o u n pH c h o i s i , q u i
donne l a p o s s i b i l i t é sas i - a d i o b s o l ^ d a s d e s a f i x e r d a n s l a s
» s u s cpganoSo
Lee a u b e s r a esaniziatri Зев sîzafeagss e t l e s p o ä s i t ) i l i - >
S40 do l a eoiatigESpîxio e a s c u l a u ? e
 - 521 =

APPLICATION - Ш ^ ^ - Я Ш И С В И И Р А З Д SANS LTEZAMBH

8СШС1СЗШ'НЩШ I » LA GLAHDB TEEEXDS

к* X» «r* IJhanmr
C e n t r e de B a d l a - i m t e p e avse C l i n i q u e Badiologique
F a c u l t é d» B é d e e l n a , P l o r d i r , B u l g a r i e

L ' a p p l i c a t i o n d e n s l e p r a t i q u a s é d i e a l e du
p e r t e ô t s o é t e t e a des avantagea s é r i e u x , q u i s o n t exprimés
p a r l a d l k i a a x t i e n ä R . r i a q a a d e l a radiertioea t 1 ' e f f e c t u a t i o n
d e s a n a l y s e s d y n a e i q a e e , l e rsoiwmitiiiiaina if d u t s n p s d ' e x a -
men e t p a r l * l B t a a m l e d e r é p é t i t i o n d» o e a dernier««.
Bn е е q j i i c a m e r a s « e l a , a n a i n t r o d u i t ас. C e n t r e
de r a d i o - i s o t o p e aw*« C l i n i q u e r o d l n ! o g i q u a du F a c u l t é de
médecine d e P l o v d i v , l a a c i n t l g r a p h i e da l a g l a n d a t h y r o -
Id« p a r

On d é c r i t l a « é t h o d e u t i l i s é e t e a donne l e s r i «
s u i t a t a o b t e n u s * 11c n a i a d e s o n t é t é i n v o s t i g a l s e Ьаз r é »
s u l t a t a o n t £ t 4 c o a f r o c t é s p a r de l a r g e s £tmâes e l ï n i g u s s
«rä p a r a c l î n i q u e s v
L a s a u t e u r s S o n t p s r t алйогэ d s s oxsmens saint!»»
ГД1
graphiques comparatifs, e f f e c t u e s par J. üTs«
On s o u l i g n e l e s p o s s i b i l i t é s e t l e s a v a n t a g e s de
la scintigraphie effectuée par pertéchnltate*

^ Э в ^ ц „ HASEACCEL ESSPARA2I05 FOÜ SCIKTIGEA—

EBIC STODI OP Е Ш К
E t » 1*Сзип0т
Hadioisetop'is Center E s d i o l e s i c a l С15л1з

S i c e s EfedSasl "lePd-öv-lo^5
 - 522 -
The пае of colloids for scintigre-
phio examination of t h e l i v e r may always выше soma a n a p h y -
l a x i s r e a o t l o n s due t o g e l a t i n » i n c o m p a t i b i l i t y » S - c h c a s e s
have been r e p o r t e d by d i f f e r e n t a u t h o r s . Experiments c a r «
r i e d out a t t h e R a d i o i s o t o p i c Center (Higher Medical I n s t i -
t u t e , P l o v d i v ) have confirmed i t a s w e l l . The s h o r t l i v e d
Ы-Э^Ла does n o t admit a p r e l i m i n a r y appyrogenic c o n t r o l of
t h e g e l a t i n e p r e p a r a t i o n s . That i s why t h e author h a s worked
113ю
out t h e 1 п - Haeae^cal which i s i n f e e t a 5.5 % i s o t o -
n i c appyrogsnic s o l u t i o n of a g e l a t i n a , p a r t i a l l y decompo-
ser' and p u r i f i e d . I t conta iris p l e n t y of aminoaoids and has
no a n t i g e n i c p r e p a r a t i e s . Haeaaocel i s o f f e r e d s t e r i l e f o r
s a l e and can be s t o r e d by inddor t e m p e r a t u r e * The method
of p r e p a r i n g t h e
— colloids i s considerably s i m p l i -
f i e d by u s l r g Hpsmaccel. Thai? a p p l i c a t i o n « upon r a b b i t s
d e i t o c s t r a t e s a high p e r c e n t a g e of accumulation i s t h e l i v t r *
C o n t r a s t s c i n t i g r a p h i e s of t h e l i v e r have been o b t a i n e d w i t h
t h e h e l p of ^ I n - ^ a s a a e c s l by p a t i e n t s . , showing a good
o o F i p a t i b i l i t y snd no l e t e r a l o f f a c t s 0
LOCUL SRäTAHEHTUKTI ClI FOSFOR ТШНОА&Ш IK POLI-
GLOBULTS
ftr. H.Mialuţia , d r . T . H c l « n
S t o ţ i s da m d i c i n ä u u c l e s r ä C l u j
Awtcrii expun e x p e r i e n ţ e p e r s o n a l ă î n t r a t a m e n t u l
pbAglobuliai cu f o s f o r r a d i o ? i s t i v s a j w a g i n d Î s u^mătoar«;!*
я э ш l'as i i i
1) SrataiLbaeal сяа Î a p o i j i g i o ralia üä » a c u i t a t e
bane la maroa a a j e r i v a t o a belnavilss-*
 - 523 =
2 ) Durate; nedie а r e m i s l u n i l o r sa s i t u e a a ă la limi-
t a s u p e r i o a r ă a c e l o r - oomunJ.cate î n l i t e r a t u r ă ş i a c e a s t a pe
l î n g ă o d o z ă medie g l o b a l ă ti a u с doză medie pe en ş i ID kg
greutate, redusă.

3 ) D o z e l e de a u f o s t a d m i n i s t r e doar pe c a l e
o r e l ă , i n 2 - 3 f r a c ţ i u n i (pentru foeeare s e r i e ) , la c i t e r a
zile Interval*
t ) Media » m i s i u n i l o r l e s e r i a I ş i a l i a a f o s t
de 3 v , l l u n i p e n t r u f i e c a r e serie*

5 ) Doze medie l a l a kg g r e u t a t e pe an a f o s t l a ce-

l e mai s u l t e c a z u r i s u b o , 5 яС1*
6 ) Nu am o b s e r v a t pe m a t e r i a l u l n o s t r u c a z u i s t i c
n i c i o t r a n s f o r m a r e b l e s t l c â ş i n l e l c o m p l i c a ţ i i de t i p a-
nemlc*

7) Sîntea t e n t a ţ i să consideră» transformarea

b l a s t i c ă a p o l i g l o b u l i l l o r mai m u l t c a e x p r e s i a evoluţiei
s p o n t a n e a a f e c ţ i u n i i , i n d e p e n d e n t de I r a d i e r e , d a r c e r e
a p a r e ş i s a v a l i d e a z ă o d a t ă cu p r e l u n g i r e a d u r a t e i s u p s a -
vieţuirilra? s c o n s e c u t i v ă m i ^ l o a c a l o r a c t u a l a ds t r a t a m e n t e
3) Eretamartttl cu •fep^li-i i a î n c a d r a t într-un
p l a n t e r a p e u t i c complac ş i a c e a s t e ^ a a t r u a p r e l u n g i remj,<=
s L U N I ? ÎJ ş i A consolida r e z u l t a t e l e obţ imite p r i n t e r a p i a
rodi.Gatà®

THE PLâCB 05 THB îEEATHBHT WITH HfflDIOPHOSFtiOHTJS

OF TES KRIKbêBMIA TORâ
22, M.îliclaţis-conf.dr* Molan
D e p a r t m e n t of N u c l e a r î i s d i c i n s f C l n j

£Ьэ ожв cs^OT-ioncQ ţ î .«rawws bava deEonsrr^tsö.:

 - 524 =

1 ) The t r e a t m e n t w i t h r a d i o p h o s p h o r u s g i v e s a g o o d
r e s u l t by t h e g r e a t e s t p e r t oi' t h e paciente.
2 ) The d e l a y of t h e o b t a i n e d r e m i s s i o n s a r e on t h e
l i m i t s of t h e m d e s c r i b e d in. t h e m e d i c e i l i t e r a t u r e , w i t h a
low g l o b a l d o s l s p e r y e a r a n d p e r b o d y / k g *
3 ) The a d m i n i s t r a t i o n of t h e d o s e s was o n l y o r a l l y
and f r a c t i o n a t e d ( 2 o r 3 ) l a e a c h s e r i a l of Irradiation.
Between t h e f r a c t i o u s t h e r e ware a f e w d a y s .
4 ) The r e m i s s i o n t i m e was f o r t h e p a c i e n t e w i t h
one or two s e r i e s of I r r a d i a t i o n l a a v e n g e 3 o , l month*
5 ) The u t i l i s e d a v e r a g e d o s e f o r l o kg body w e i g h t
was u n d e r o f 5 mCi.
6 ) The l a k e of b l a s t i o t r a n s f o r m a t i o n and a n a e m i c a l
complications..

7 ) We c o n s i d e r t h e b l a s t i o t r a n s f o r m a t i o n s a s a
spontan e v o l u t i v e signaindependent from t h e u t i l i s e d thera-
p e u t i c a l method.
8 ) The t r e a t m e n t w i t h r a d i o p h o s p h o r u s must by In-
c l u d e d I n a complex t h e r a p e u t i c a l p l a n n i n g v e r y I n d i v i -
dualised.

EROBIEMB DOZUffi TRICE IH IRADIEREA CIMFURILOR

MARI PENTRU BOLUS DE SISTEM
D r . N . Q h l l e z H n , f i z . D o r i n e Moguţ
I n s t i t u t u l Oncologic - C l u j

I r a d i e r e a unor volume m a r i - s u p r a s a u s u b d i s g r a g -
matice sub forma t e h n i c i l o r " m a n t l e - f i e l d " s a u T - e h a p e " î n
b o l i l e de s i s t e m , e s t e a s t ă z i î n mod u n a n l a a d m i s ă . A c e a s t ă
i r a d i e r e r i d l o ă î n s ă numeroase p r o b l e m e d o z i m e t r i c e legate
 - 525 =
de c a l c u l u l « e s t a l d o z a i a d m i n i s t r a t e ş i d e l i m i t a r e a v o -
lumelor iradiata»

In c a l c u l u l dozelor administrata Intervin s m a r o ş i

p a r a q a t r i oa BSP d i f e r i t a , d i m e n s i u n e a с I m p u r i l o r , dimen-

s i u n i i n e g a l a a l a v o l u m u l u i I r a d i a t , i z o d o s a da r e f e r i n ţ ă .
Be a s e a e n e e e s t e n e c e s a r ă a s i g u r a r e a u n e i r e p r o -
d u c e r ! o l t m a l f i d e l e а с i m p u r i l o r da i r a d i e r e l a f i e c a r e
ş e d i n ţ ă da t r a t a m e n t .
S î n t p r e z e n t a t e î n d e t a l i u metoda da c a l c u l ş i mă-
s u r ă t o r i l e f ă c u t e pentru determinarea c o r e c t ă a dozai î n
profunzime, ргесия ş l d i s p o z i t i v e l e r e a l i z a t e în serviciul
da c o b a l t a l I n s t i t u t u l u i o n c o l o g i e C l u j p e n t r u d e l i m i t a r e a
volumelor ţ i n t ă ş l reproducerea f i d e l ă a cîmpurilor la fier-
c e r 6 ş e d i n ţ ă da t r a t a m e n t »

DOSIMETRIC ASPECTS Iff LARGE 7ХКШ5 ISRADIATIOJf

FOB SYSTEMIC DISEASE
D r . Я . G h i l a z a n f p h i s i c i s t Dorina Mogul?
I n s t i t u t u l Oncologic C l u j
Где m a n t i « e r l e i d a n d Y-ebapa f i e l d I r r a d i a t i o n f e r
t h e s y s t e m i c d i s e a s e a r e now g e n e r a l l y r e c o g n i z e d , b u t
t h e r e a r a a l o t e f d o s i m e t r i c problema w h i c h s t i l l need t e
ba s o l v e d .
Various f a c t o r s are involved f o r a r i g h t estimation
of t h e a o s e d e l i v e r e d : a d i f f e r e n t SSD, l a r ^ a «геев . v a r i o u s
t h i c k n e s s e s of t h e body, r e f e r e n c e l s o d o e a , a t c . I t l a a l s o
v e r y i m p e r t a n t f o r t h e a e e u r a e y of i r r a d i a t i o n , t e assura an
e a s i l y «ad e x a c t l y fttiiy r e p r a f c c t i o n «2 t h a t r e a t m e n t p o -
 - 526 =
Bition«
T h e r e a r e p r e s e n t e d i n d e t a i l t h e method of calcul
and t h e d e v i e s u s e d a t t h e O n c o l o g i c a l I n s t i t u t e of C l u j *

PROGRAM D5 CALCUL UTILIZABIL Ш RADIOTERAPIA

LDffOAMELOR MALIGNE CU LOCALIZARI PROFUNDE
Dr.I»Branea,ing.I.Eksteint M.Klein
S e c ţ i a da r a d i o t e r a p i a a S p i t a l u l u i C l i n i o n r * 3
T i m i ş o a r a s i C e n t r u l da c a l c u l t e r i t o r i a l T i m i ş o a r a

I n c o l a b o r a r e e u s p e c i a l i ş t i i C e n t r u l u i de c a l c u l
Timişoara am i m a g i n a t u n p r o g r a m s i m p l u da c a l c u l a l d o z e i
nominale ş i c u r b e l o r da d i s t r i b u ţ i e î n ţ e s u t u r i a e n e r g i e i
radiante, rezultate în radioterapia (telegamaterapia şl
r o n t g e n t e r a p i a ) a d e n o p a t i i l o r profunde mediastinals ş i r e »
t r o p e r i t o n e a l e , î n l i m f o a m o l a maligna* A c e s t a e s t e s c r i s în
limba FORTRAN ş i e a d a p t a t c a l c u l a t o r u l u i IRIS 50 FRANCIA
s i m i l a r ca p e r f o r m a n ţ e c a l c u l a t o r u l u i 1 . Б . Н * ЗбО/Зо. Ca da»
t e de i n t r a r e s î n t n e c e s a r e numărul ş i mărimea c î m p u r i l o r
f o l o s i t e , doza z i l n i c ă l a p i e l e pe cînţ..-, ş i p r o i e c ţ i a cîm-
p u r i l o r pe s e c ţ i u n e a d a t ă * C a l c u l a t o r u l f o l o s e ş t e p e n t r u
c a l c u l c u r b e de a b s o r b ţ i e î n p r o f u n z i m e d e t e r m i n a t e experi-
m e n t a l pe fantome ş i i n t r o d u s e a n t e r i o r î n memoria c a l c u l a -
t o r u l u i * A c e s t a r i d i c ă î n f i n a l c u r b e l e de d i s t r i b u ţ i a a do-
z e i pe s e c ţ i u n e a I r a d i a t ă , e u I n d i c a r e a z o n e l o r de maximă
ş i minimă I r a d i e r e ş l s p e c i f i c a r e a d o z e i nominale î n a o e n o -
patie*

-Programul p r e z i n t ă o î n a l t ă e f i c i e n ţ ă economică p r i n
f a p t u l c ă p e r m i t e e f e c t u a r e a unor o p e r a ţ i i g r e o a e , с а п o-
 - 537 =
b i ş n u i t b l o c h e a z ă un s p e c i a l i s t m i t e o r e , î n t r - u n timp r e -
cord. de o r d i n u l s e c u n d e l o r , e l i m i n ă e r o r i l e , ş l poete f l
f o l o s i t de mei multe c e n t r e de r a d i o t e r a p i e p r i n s o l i c i t a -
rea telefonică a oentrulul respectiv,

EROGRAMMS DE CALCUL UTILISABIS DABS LA RADIO»

THÏRAPIB DBS LYMPHOMES MALIGNES AVEC DES LO-
CALISATIONS PROrCHDBS
Dr*I*Branea, l n g * I * 5 a k s t e i n T M.Klein
La S e c t i o n de R a d i o t h é r a p i e de l ' E 8 p i t a l n r , 3
Timişoara e t l a C e n t r e T e r i t o r i a l de Calcul
Timişoara

En c o l a b o r a n t avec l e s s p é c i a l i s t e s du Centre de
C a l c u l , nous avoue imaginé u n programme simple de c a l c u l de
l a dosa nominale e t des c o u r b e s de d i s t r i b u t i o n dans l e s
t i s s u s , de l ' é n e r g i e i r r a d i a n t e , r é s u l t é e pendant la r a d i o -
t h é r a p i e (3-е t e l e g a m m à t h é r a p i e e t l a r B n t g a n t h é r a p i e ) des
adenopathies p r o f e n d e s m e d l a s t i n a l e a e t r é t r o p é r i t o n é a l e s
dans l e s lymphomas m a l i g n e s .
Le programma e s t é c r i t dans l e langage FORTRAN e t
i l e s t adapté pour l e c a l c u l a t e u r IRIS 50 FRANCIA, semblable
su c a l c u l a t e u r I.M.B« З6О/З0. Les données i n i t i a l e s n é c e s -
s a i r e s s o n t l e nombre e t l a g r a n d e u r des champs u t i l i s é e , l a
/

dose q u o t i d i e n n e s u r l a p e a u p o t r chaque champ e t l a p r o -

j e c t i o n d e s 0hemps s u r l a s e c t i o n donnée» Le c a l c u l a t e u r
u t i l i s e pour l e c a l c u l l e s c o u r b e s d ' a b s o r b t i o n -en p r o f o n -
deur d é t e r m i n é e s expérimentalement s u r des fantômes e t I n -
t r o d u i t e s e n t e v i e u r e m a n t dans l a mémoire du c a l c u l a t e u r *
C e l u i - c i I n d i q u e f i n a l e m e n t l e s c o u r t e de d i s t r i b u t i o n de
 - 526 =

1« d o m s u r I o s e o t i o a i r r a d i é e , avec ^ i n d i c a t i o n d e s
.zones d ' I r r a d i a t i o n maximum e t minimum e t l e s p e c i f i c a t i o n
de l a t d o s e nominale dans l ' a d é n o p a t h l e » Le programme p r é -
s e n t e une g r a n d e e f f i c a c i t é économique p a r l e f a i t qu'il
permet de r é a l i s e r des o p é r a t i o n s d l f i c i l e s ( b l o q u a n t habi-
t u e l l e m e n t u n s p é c l a l l B t p e n d a n t d e s h e u r e s ) dans un temps
r e c o r d de l ' o r d r e des s e c o n d e s , é l i m i n e l e s e r r e u r s e t peut
Ätre u t i l i s é PAS PLI/SI3UES C e n t r e de r a d i o t h é r a p i e p a r l a
s o l i c i t a t i o n t é l é f o n o q u e du c e n t r e de c a l c u l espectif.

RÖNTGEN-DIAGNOSTIK DER MAMMA U.IBBS KLINISCHEN

KONSEqCTSNZEN
Prof. d r . F. Eleibel
Universitäts-Strahlenklinlk (Сгеггцг-КгапкепЪэид )
Heidelberg

Es w i r d e i n o Ü b e r s i c h t ü b e r a k t u e l l e Probleme d e r
RSntgen-Mammographie g e g e b e n . Dabei werden v o r z u g s w e i s e wegen
i h r e r p r i m ä r e n Bedeutung d i e Karzinome d e r w e i b l i c h e n B r u s t
b e h a n d e l t und e r s t i n z w e i t e r L i n i e d i e M a s t o p a t h i e (Dyspla-
s i e ) . Anschliessend M i t t e i l u n g der i n den l e t z t e n J a h r e n
gewonnenen ETÎalc. j n ţ e n ü b e r d i e E n t s t e h u n g und Behandlung
sowie Kai i g n i s i e r u n g d e r M a s t o p a t h i e . So z e i g t e s i c h , dass
d i e Bestamamma beim Mamma-Ca p . o p . im uberwiegenden P r o z e n t -
s a t z der F ä l l e röntgenologisch eine Mastopathie aufdeckte,
a l s Z e i c h e n e i n e s den gesamten Organismus b e h e r r s c h e n d e n e n -
dogenen HyperöstrogeniSEius, I n Eonsequenz e r g i b t s i c h , d a s s
h i e r b e i n u r e i n e M e d i k a t i o n m i t Androgenen a l s D a u e r t h e r a p l e
e i n e s a n t l g o n a d o t r o p e n E f f e k t e s n a c h dem P r i n z i p d e s Feedback
 - 529 =
-Mechanlanma i n F r a g e kommen k a n n , um e i n e K a n z e r l s i e r u n g
d a r M a s t o p a t h i e zu v e r h i n d e r n und d i e Dysplasie zu bessern,
Nach Ö s t r o g e n e n kommt e s z u r V e r s c h l e c h t e r u n g d a r Masto-
p a t h i e u n d s o g a r z u r M a l i g n l s i e r o n g , Ton e i n e r Verbeugung
d e s B r u s t k r e b s b e f a l l s könnte man im Stadium d a r Mastopa-
t h i e n u r dann s p r e c h e n , wenn man s i e e r s t e n s röntgenolo-
g i s c h e r f a s s t und z w e i t e n s t h e r a p e u t i s c h e i n e Medikation
m i t m ä n n l i c h e n Hormonen e i n g e l e i t e t h a t « Die O v u l a t i o n s -
hemmer a l s A n t i - P i l l e h a t s i c h s t a t i s t i s c h i n k e i n e r Weise
auf d i e M a s t o p a t h i e a u s g e w i r k t . Aus dam oben Gesagten e r g i b t
s i c h d i e F o r d e r u n g n a c h mehr SSntgan-Mammographia, un auf
d i e s e 'IFeiaa u n s e r e F r a u e n v o r M a s t o p a t h i e und i h r e n b ö s a r -
t i g e n Folgen r e c h t z e i t i g su s c h ü t z e n .

CLINICO-ROBHTGSNOLOGICAL STUDIES ON THE

MORPHOLOGIC, CBSBOOS AND DENTAL AŒS 1 5
CHILDREN WITH ENDOCRINOUS DISEASES

O r . G. Hube n o v , d r . I« Goz-anor
Stomatology d e p a r t m e n t P l o v d i v C h i l d r e n ' s Hospital
Plovdiv
By 72 o b s e r v a t i o n s c a r r i e d o u t i n c h i l d r e n w i t h
e n d o c r i n o u s d i s e a s e s , t h e o a l a n d e r age i s comparad t o t h e
m o r p h o l o g i c , o s s e o u s and d e n t a l ages» A c o i n c i d e n c e between
t h e m o r p h o l o g i c , o s s e o u s end d e n t a l ages i s s e e n i n 53,4 %
of t h e e a s e s , between t h e morphologic and d a n t a l i n 3 , 2 X,
and b e t w e e n t h e n a r p h o l o g i c and o s s e o u s i n 1,4- %. Single
d e v i a t i o n s of t h e o s s e o u s or d e n t a l ages are s e e n a c c o r d i n -
g l y i n 3 , 5 % and 3,4- and d e v i a t i o n s of t h e morphologic
 - 55e -

, 1 % « b l o b le doe t e some f e a t u r e s of t h e m a t e r i a l
k
observed.
Some c h a r a c t e r i s t i c c o m b i n a t i o n s w h i c h c a n h e l p i n
d i a g n o s t i c a t i n g and i n r e a d i n g t h e e f f e c t of t h e t r e a t m e n t
a p p l i e d a r e d e s c r i b e d a s w e l l a s changes i r . t h e s i z e e n d
morphology of some b o n e s .
Che n e c e s s i t y of. e x a m i n i n g t h e morphologic^ osseous
and d e n t a l a g e s i n c h i l d r e n w i t h e n d o c r i n e o u a d e v i a t i o n s is
pointed out.

EADIODIAGSTOSTlCOIi S I RADI0T3SAPIA .ЗОЬШЖ

Щ Ь Ш DB SISTEM
й г . С« V ë s o i u
Spitalul Focşani,
A u t o r u l p r e z i n t ă e x p e r i e n ţ a p e r s o n a l ă ou t r a t a m e n -
t u l r a d i a n t î n m s l a d i i l e da s i s t e m , a t î t î n f o r m e l e Iniţial
diseminate (leucemii) c£t ş l î n cele i n i ţ i a l l o c a l i z a t e (Ilm
fcreticulosarcoame, Hodgkin).

Metoda ş i c o n d u i t a t e r a p s n t l c ă s « e e f e c t u a t î n
f u n c ţ i e de s t a r e s g e n e r a l ă a b o l n a v u l u i , de a s p e c t u l ş l e-
v o l u ţ i a t a b l o u l u i 3 a n g u l n , d e volumul o r g a n e l o r I n v a d a t e de
procesul tumoral.
 <-£331-

S и ИA R
" Pag.
I . PA JS* , О . GECRGESCU, D .TIMOFTE, 3 , SIlilQüffiSCU ,
ELEEA PETREA - R a d i o d i a g n o s t i c u l î n t r a u m a t i s m e l e
aranio-cexebxale ....... c.c. 5
PL.BAECAU^.STAH.P.EbEBDHEâHU - D i a g n o s t i c u l î n
u r g e n ţ e l e tcraoo-pulmoBare „ 37
D.RADULESCU - E a d i o d i a g n o a t i c î u l î n u r g e n ţ e l e
aardio-vascular« . . . . . . . SŞ
B . P O E E S C U , С . Ш Н Й Ж Е А К И , Б . MFJSTA . Ь . В Ш И Ш Г ,
P.GRADIH&HU,I.SOS4LA,C.POPESUU - R a d i o d i a g n o s t i c u l
abdomenului a c u t . . . .86
C.EDTH4EUtI.TUD0Snr,SAHDA EOIÏÏ, 1.HJSGAS,С.AHÏOKBSGÛ,
D.KIBESCÜ,S.GEORGESCU - D i a g n o s t i c u l r a d i o l o g i c a l
abdomenului a c u t î n u r g e n ţ e l e u r o l o g i c e . . . . lo3
N.iïAHGHŒAHUjSâBIKA MÄRGIKEAHU - R a d i o d i a g n o s t i c u l
în urgenţele pediatrice „ 12o
I.KREPSZ,I.KOZMÄ - O r g a n i z a r e a ş i f u n c ţ i o n a r e a
s e r v i c i i l o r de r a d i o l o g i e î n u n i t ă ţ i l e ou
p r o f i l de u r g e n ţ e m e d i c o - e ă i x u r g i o a l e . . . . . . 136
G .HADJIDECOY, ST „KRATECHEV ,L,№HOLOV ( S o f i a ) - O r g a n i -
s a t i o n de l a r ţ d l o d i a g n o a t i q u e u r g e n t e en
Bulgarie , 149
N . O B L U , G . AIDESCUTGH. 5âKDULESCU,TE.0BEEJA » С . Т Е Ш Ш ,
D e p i s t a r e a r a d i o l o g i c s a hematoamelor i n t r a -
c r a n i e n e l a p o l i t r a u m a t i z a ţ i cu p a r t i c i p a r e
cranio-ceiebrală 15o
N.AHDR0HESCTJ,Z.HICQAR4fV.lSARCHIS - A s p e c t e p a r t i c u -
l a r e de r a d i o d i a g n o s t i c î n txauj&a t i anele
bazei craniului ...... 153

H.0В1Д7,GH. SAHDULESCÜ - i e r o g r a f i a ş i t r a n a i l A m i n a s e a
î n u r g e n ţ e l e naurotrauaafcologice la "sugar" 156
D.BOIßAR - A p l i c a ţ i i r a d i o l o g i a a î n t r a u a a t i n a l e
oranio-oexebrale î n S p i t a l u l judeţean leo
SE .ARDEVAS , î r .HA3H - C o r e l & ţ i i c l i n i c o - r a d i o l o g i c e
î n t r a u a a t i a a e l e «xaisio-aaxebxale
ЫсНАШ1ЕЭСи, X. STBGESGÖ - Scaaenul r a d i o l o g i e î n
u n e l e urgenţe d i s c h i r u r g i * a a x i l o - f a a î a l i 1&5
 ^ a ? -

P.iaKSBSOU.H.BABCTEBSaO - C o n t r i b u ţ i i l a s t a d i a l
examenului r a d i o l o g i e î n d l a g n o a t l a u l de
u r g e n ţ ă e l traumatiamelox n a z o - a i n u z a l e 166
ALSGEQRGESCn - I n c i d e n ţ a îowne-ECînstrom, examineze
de î - a t i n ă o b l i g a t o r i e î n t r a u m a t i s m e l e
craniene . 167
Ä.KEETSSZ,S!3;.RSüEP.,G.MBSZÄhOSfR.VAMEÜIlü - Metodolo-
gia x a â î Q d i a g Q o s t î o u l u i î n t r a u m a t i s m e l e
masivului f a c i a l . . . „ 163
МоРХЕтеЪЕЭСиjGHoPOPOVICI jPbORÎOâ POPOVICI - C o n t r i -
buţia semenului radiologie în diagnosticul
'br-auœai;ismelor o r a n i c - o e r e b r a l e l a c o p i i . . . . 169
О ЛLEESOU,tî.HUSO „îî.COZMÛ ,Iî.ÏANOVIOI - A p o r t u l
s a d i o g r s f i e i simple a CEaniului î n taauma-
uismeie o r s n i o - o e r e b î a l e r e c e n t e cu i n t e s e -
sasea e t a j u l u i a n t e r i o r a l b a z e i 1?!
CoIoMIIA - A p o r t u l p n e t i m o e n c e f a l o g r a f i e i g a z o a s a î n
e x p l o r a r e a tMuma^ismelor c s s n i o - o e r e b s a l a
tardive ... 173
P.E4C-ïjf.PIE0S - C o n s i d e r a ţ i i o l i n i c e ş i r a d i o l o g i o e
p r i v i n d problema a r a b n o i d i t e l o r c h i s t i c e
posttsaumatiiee . . . . . . . . , , . ..»..o.. 176
a.PïtWUIEûCÛ' - P a r t i c u l a r i t ă ţ i l e c o l a b o r ă r i i c l i n i c o -
radiologies în rezolvarea urgenţelor din
patologia osului 177
M.HADUIESCO.îI.GAîîOTA - Examenul r a d i o l o g i a î n
a c c i d e n t e l e de e x t r a c ţ i e ca u r g e n ţ ă î n
stomatologie 179
A LIGI PIUMICELH, GABLO ЯГОШСЕЬЫ ( P e r u g i a ) - R a d i o -
d i a g n o s t i c du Cavum B e s i d u e l a p r è s pueumo-
néetomiô t o t a l e ou p a r t i e l l e 183
I . B I H Z Ü . I . J C C Ü , A » P S R O E E : , T . A M { LUCRES IA согша,
M.P&GUHAHU - A t e l e c t a z i i pulmonare după o p e r a ţ i i
abdominale 181
GH.CHIЕ ША G9 A „ СНШЛОН, M. GA VH ILESCtî, E. CA EA SIEVICI-
Cospii s t r ă i n i txabeobxonşici ş i p o s i b i l i -
t ă ţ i l e examenului r a d i o l o g i c de u r g e n ţ ă . . . . . 182
X.BIRZU,- Hematoamele pulmonare.Aepecte r a d i o l o g i e e . 185
С oOOMAN,A.SEAHtGBCEGi,*EA GEŒGESCIÏ,MORA DDOTHIO«
H.DOBRUJO? - A p o r t u l ş l r o l u l i n v e s t i g a ţ i i l o r r a d i o -
l o g i c s «emplexe î n p r e c i z a r e a d i a g n o s t i c u l u i
l e s î o n s l î n traumatismele t o r a c e l u i l 186
 - m -

Pag.
V. VA S I I £ , M .DIACQNESCU, GERTROTïA KREISLSR, GH. CHIPA XL -
Valoazea e x p l o r ă r i l o r r a d i o l o g i c s ï n
u r g e n ţ e l e toœaao-pulmonare 138
GR, STA NC I U , I.POP D.PQPA - A p o r t u l examenului r a d i o l o -
g i c a s u p r a 4-5 d e c a z u r i de u r g e n ţ ă t o r a c o -
pulmonără C34 i s o l a t e ş i 1 1 a a o c i a t e ) 189
G,IOIîESCU,GH,GRàCTOH,B.UNGOREANU5S.ANDECfIESCU - C o n .
f x u n t ă x i c l i n i c o - r a d i o l o g i c e î n volefcele
toraciae 192
С „ С ОМА N, GEORGETA GEŒ GESOU , MURA DIMITRID, D. ZARA ,
C.OIULAVTJ - V a l o a r e a i n v e s t i g a ţ i i l o r r a d i o i o g i c e i n
precizarea i n d i c a ţ i e i chirurgicale în
urganţele toracice 194
E.POFESGÜ9C.MÜRGIKEANU,CQRHEI.IA P0PE3CU - M o d i f i c ă r i
mediastimo-pulmonsxe i m e d i a t e după i n t e r v e n -
ţ i i l e с o r a t o r i i pe e s o f a g 195
I.JOCU - P n e u m o p a t i i a c u t e după i n t e r v e n ţ i i chirur-
g i c a l e abdominale 2o2
I.DIMITRESCU, ST. SORTEA - Examenul r a d i o l o g i c i n
u r g e n ţ e l e O.R.L. d e t e r m i n a t e de c o r p i s t r ă i n i
esofago-trahao-bronşici 2o4
N.HICOLESOU, ST.DEDIÏÏ,M.LE0NESCH,THIJ3CA GABRIELA -
I n s u f i c i e n ţ a a c u t ă r e s p i r a t o r i e în metasta-
z e l e pulmonare a l e c o r i o e p i t e l i o m u l u i 2o5
I.JOCU - V a l o a r e a examenului r a d i o l o g i a î n pneumo-
t o r a x u l spontan 2o?
GH.DOBRUTESCU - S t u d i u c l i n i o o - r a d i o l o g l c asupra
m o d i f i c ă r i l o r pulmonare î n i n t o x i c a ţ i a
a a u t ă au a l o z 21o
TEODCB BELTEAGjG.ICBESCD - S u p t u r i l e d i a f r a p u t f t t i . . . 211
GRIGCRE I.HUBStT - C o n s i d e r a ţ i i a s u p r a d i f i c u l t ă -
ţ i l o r de d i a g n o s t i c a l e h e r n i e i d i a f r a g n a t i c e
pcsttaausatiae «
RIDVAN FEtJZI.RADO HOMAN.V.BALASSSCU^BA РСЙк -Exame-
n u l r a d i o l o g i e de urgenţă î n hernia d l a f r a g - 21
Batică г.. 5
L.MAHOLOV, ERA ITCSSV 3E. ( S o f i a ) - L ' Ä p l o s a t i o n r a -
d i o l o g i q u e d e s m a l a d e s d ' i n f a r o t u a du myo-
oarde alga
D.BA3OTBaCU,E.VIi»ICC - C c e l e s « £ i a i ' û â î o l o g i c e o b s e r -
•vete î n i n f s r a t u l m i o c a r d i c
 Ш'

IVO QBREZ,JOEB аГВОРи1К?КШО KOSAK ( L j u b l j a n a )

Angiography I n t h e d i a g n o s i s of t r a u m e t i o
l e e I o n s of t o e a o s t a and of g r e a t v e s s e l s », 221
Р . Ю Т Й , M. А1СШ. ,A, СШ5М0НТ ,A. BUBET , J . С .F80MBBT
L ' a n g i o g r a p h i e d 1 u r g e n c e en p a t h o l o g i e
a o r t i q u e non t r a u m a t i q u e 222
H.ïtâHfi ,$.BEDEBAG Risauxile ş i c o m p l i c a ţ i i l e angifr-
g z a f i i l o x probleme d e u r g e n ţ ă m e d i c o - a h i -
s uz g i o a l e 222
0 , BUIHARU, I .PUSIfi S11. TODOS10 • S . GEQRGESGÜ, D. MXRESCO -
Aspeote r a d i o l o g i c e I n t r a u m a t i s m e l e c a x -
dio-vasaulaze 225
G,BÜTHARU, I . HJSCA S , I . TDDOSIÜ , Э.MIRESCU,S.GEQHGESCU-
Examenui r a d i o l o g i e a l t r a u m a t i z a ţ i l o r
cardio-vasculasi 226
SÄNDA BOIU.B.FOTIADE,I.PAVELESCU,D.СОНSTAMINESCU-
Asevxismnl diseoant; d e a o x t ă t o r a c i c ă 227
D.RAIIUIESCU - C r i t e r i i r a d i o l o g i c de a p r e c i e z e a
ventriculului stîng în hipertensiunea
arterială paroxistică .. 229
D.RADULESCU - C o n s t a t ă r i x a d i o l o g i o e î n m i o c a r d i t a
aoută 2?2
D.RADUIiESCUjA .VALEAHU - C r i t e r i i de d i a g n o s t i c r a -
d i o l o g i c î n i n f a r c t u l pulmonar s u r v e n i t î n
l e z i u n i l e valvulaze 234
С.SARMESIÜ,GH.BIRGASIU »MARIA MOGOSAN - I n v e s t i g a -
ţ i i l e radiologica în urgentei? vasculare
ale extremităţilor 238
C.LfcZAR,C.TO£I]!CSSCUtM.CHI?AHtVrSTSAT>AL.BOIHG£ABOt
E.TIRCOVEANÜ - Valoaxea examenului r a d i o l o g i o î n
abdomenul a h i x u x g i c a l a o û t 238
3JÎ.ERAITCHE7tG.HA3XriDB30V,L.Mâîî0L0V ( S o f i a ) - La v a -
leur diagnostique des signes xadiologiques
da l i q u i d e l i b z e d a n s l a o a v i ' é abdominale . 244
GR.SÏAHCIU.I.POP D.POPA - Asupsa 1 . 1 4 o « a z u x i de
abdomen a c u t , e x a m i n a t e r a d i o l o g i e ş i t r a t a t e
chir.uzgioal 245
V.PETRISOR, ST.ABDKVAN, CCRIOLAN бВЕСЕАГО,MARIA
SCOTSTER,GH.СIOBAШ - E f i c i e n ţ a unox i n c i d e n t e . ş i
metode s p e c i a l e î n examenul r a d i o l o g i e a l
abdomenului a c u t . 248
 <-£535-
ш.
M.VIDICAH - Examenul r a d i o l o g i c î s abdomenul a c u t . '
C o n f r u n t ă r i r a d iO"CMrur g i o a l e ş i a p o r t î n
diagnoatla ş i terapie 251
Glie I . NU BEM, GA BRIE IA COREEA KU - A p o r t u l examenului
r a d i o l o g i e î n u r g e n ţ e l e abdominale d e
cauză r a r ă 253
Ï.JOCU - Considera у i i p r i v i n d d i a g n o s t i c u l r a d i o -
c l i n i c în i n f a r c t u l i n t e s t i n a l 234
L.BARTHA ( B u d a p e s t a ) - Les p e r f o r a t i o n s g a s t r o - d u o -
d e n a l e s examinées e t démontrées avec l ' a i d e
de g a s t r o g r a f i n , 256
1АС0Г. MBIbbjAL.ANDKTTCIU - Conduita n o a s t r ă r a d i o l o -
g i c a f a ţ ă de 4o2 c a z u r i de u l c e r gabtcoduode-
nal perforat ..„...' 257
B.ZSADOH - Ваз u l c u s c a s c i n o m . e i n t y p d e s P i ' ï ï h - c a r c i -
noma des magenj « ».... 253
BOSEO JOVANOVIC ( B e l g r a d e ) - Les f o r m e s r a d i o l o g i q u e s
d e s tumeurs du c o l o n 259
C.IAHEV,H.NEDKOYA-ERAQIANOVA ( S o f i a ) - C e r c e t a r e r a -
d i o l o g i c ă î n d i a g n o s t i c u l d i f e r i t e l o r foame
de n e p e r m e a b i l i t a t e a t u b u l u i d i g e s t i v 26o
G . B I R Q A , С . SARMESIÜ,MARIA MOGCD&N - C o n f r u n t ă r i
radio-anatomo-clinice în obstrucţia i n t e s t i -
nală 261
I.DIMITRESCU»TIBESIU FE'LTE - R a d i c d i a g n o s t i c . i l î n
invaginaţia intestinală a adultului 262
C.GÖRAU.N.IONESCU - C o n s i d e r a ţ i i p r i v i n d metodica
examenului r a d i o l o g i e î n s t e n o z e l e i n t e s t i -
nului subţire 263
С.GURAU, TR.PANIJEL, GF.IUCU - P a r t i c u l a r i t ă ţ i l e s i n -
dromului ooluziv î n tumorile i n t e s t i n u l u i
subţire 2W
GH.PENICHI, GH. DOHRIHESCU, I IONESCU , GH. BA ITANCIDC -
Bxameml r a d i o l o g i e de u r g e n ţ ă î n o c l u z i a
i n t e s t i n a l ă e f e c t u a t î n s e r v i c i u l unui s p i t a l 26
unificat - 5
U.J0CU,M.PACURARU,S3J.GRIGGRE - P o s i b i l i t ă ţ i l e ş i
l i m i t e l e examenului r a d i o l o g i e î n diagnoa-
t i c u l d i f e r e n ţ i a l a l oe « i i l o r i n t e s t i n a l e zь/
ARCADIE PERCES., I . BUSH - F e t i ş i a s i ' e a i m a g i n i i h i e r o - ^
a e r i c e 5 sur să a e e r o r i î n radindiagnos-îio o
 ~ „5yb -
Pgfi.
С .ВиТЯЙНО »D.MIRESCU, S.GIORGESCU „I .'l'ÜDOSHJ , 1 „PUSCâS-
Valoarea examenului r a d i o l o g i e î n neoplasmul
duodenal cu i n d i a a ţ i e c h i r u r g i c a l ă m a j o r ă . . . . 271
N.ЯЮаЦВ8ОТ,М.10НВ8да,И.таапэт - Valoarea pneumo-
p e r i t o n e u l u i ş l r e t r opneumoperitoaeulu i
a r t i f i c i a l în diagnosticul radiologia e l
s u p u r a ţ i i l o r abdominale 275
ja.DTJSEjD.TMCF'TE - Aspecte r a d i o l o g i c e î n e v e n f c r a ţ i i
e l e p e r e t e l u i abdominal 275
GH,I„MU33R3? - Onela o b s e r v a ţ i i asupra v a l o r i i pneumo-
p e r i t o n e u l u i spontan î n r a d i o d i a g n o s t i c u l
abdomenului a c u t . . . . . . . . . . 277
Sr.À SiGLaiC 3BIBVAH FEOSI - F a l s u l abdomen s c u t 279
M0CHIBIACfT,CIRSÏE6,D.STAHÏGA - D i a g n o s t i c u l r a d i o l o -
gie a l unor cauze r e a l e o a r e au d e t e r m i n a t
sau s i m u l a t c l i n i c abdomen acut . . . . „ . . . . r . . . . 28э
BBERHftRD SAUDISCH,EÏÏRT PITZLEU,DIET33 КОБ ( J e n a ) -
Begebnisse des Bontgenuntersuahung b e i der
аtoit e n magen-derm-blutung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
I.IiiaZü,I.JOCU,M.PAGÜHARU - Conduita n o a s t r ă p r i v i n d
i n v e s t i g a ţ i a radiologics. î n hemoragiile
digestive superioare .......' 286
C. BUTNASU, D .MIEESC'J, S. GECEGESC'J , I . TODOSIU} I , RISCA S .
D.MEDIARU - D i f i c u l t ă ţ i de d i a g n o s t i c î n s î n g e r ă r i l e
duodenale de cauză u l c e r o a s ă 289
fi. SCHIAU .R. STCENESCU , P . ST OICUIESCU ,H.DRA GUIESCU -
C o n t r i b u ţ i e examenului r a d i o l o g i e î n u n e l e
hemoragii d i g e s t i v e 29o
M. DEBAU, A L. СГВ ОГО, CARMEK OPROIU , J. .RTJCAEEABü,
SŒELIANA И М - Valoarea examenului r a d i o l o g i e de
u r g e n ţ ă î n s t a b i l i r e a d i a g n o s t i c u l u i ha mora_
g i i l o r digestive superioare 291
IBHŒL РОРЕЭСП - Hemoragii d i g e s t i v e s u p e r i o a r a 293
V.SCOICA ,Y.HICUIESCU ,ЫЫАПА \ГА1Шк - Examenul r a d i o -
l o g i e d i g e s t i v î n p e r i o a d a hemoragieă 297
I . TIGANUS ,TR .HOB JA, I . DRA GAS, ELI SA BETA BEA BORESCU,
HAH ïIGftïïUS - C o n s i d e r a ţ i i p r i v i n d examenul r a d i o l o -
gin de u r g e n ţ ă î n 2oJ hemoragii u l c e r o - n e o -
plazice gastso-duodenale . . , . „ . . . . . 296
GHJLI&RO P0Z2I (Milano) - D i a g n o s i s of e s o p h a g e a l
varices a f t e r hiperjproteic si 3ol
 - 557 =
geäi
SANDA BOIU,C.ANTONESCU, S.ÇEQRGE3CU,3.WISESGU,
B.MEDIANU - P o s i b i l i t ă ţ i de l o c a l i z a s e r a d i o l o g i c s ,
a l e hemoragiile eso-gastrice în hiperten-
siunile postale . 3o2
С „MARGINEA NU,С.POPEECU, E. POEESCU - Examenul r a d i o l o -
g i c de u r g e n ţ ă î n g a s t s i t e l e c a u s t i c e 305
D.KONSTANTINOV,A.TCHOMAKOV f P l o v d i v ) - Images z a d i o -
l o g i q u e s a p r è s o p e r a t i o n s combinées e t
bionomiquea « 508
I.BIRZU - V a l o a r e a o o l a n g i o g x a f l e i pe masa de opexaţie 508
C. БиТКи Rïï, S.GECEGESCU.D.UIRESCU, I.TÏÏDOSIU, D.MEDIA NU,
C.ANTONESCU - Valoarea d i a g n o s t i c u l u i r a d i o l o g i e î n
sindromul de d i l a t a ţ i e a c ă i i b i l i a r e p r i n -
c i p a l e p r i e cauze n e l î t i a z i c e « 31o
V.SAVA -Examenul r a d i o l o g i a î n c o l e c i s t i t a a o u t ă 312
T, BEI/DEA G, G. IONESCU - C o l a n g i o g r a f l a pezcUTFanată
t r a n s h e p a t i c » c o n s t i t u i e uu a o t de u r g e n ţ ă
chirurgicală 313
V. SA VA,CARMEN GJ5ŒGESCU - E x p l o r a r e a r e d i o l o g i c ă î n
colica hepatică 316
EDUARD CALINESCU - Calculoza a p e n d i c u l a r ă simulînd
clinic colica renale dreaptă 317
ROMEO V.STURDZAfC.CHICOS - P o s i b i l i t ă ţ i l e ş i l i m i t e l e
examenului r a d i o l o g i e î n unele u r g e n ţ e medico-
c'nirurgicale , » 318
CHRISTIANE SCHLEICHER,EBERHARD SAUDISCH,RAINER SCHIEWE-
( J e n a ) - iüsgebnlsse a n g i o g r a p h i s c h e s
Untersuchungen beim stumpfen bauehtrauma mit
niexenverletzung 519
A,KOÜRDJEF,A.BALDJIISKI,1 «BOGIböV (Plovdiv) -Le héma-
t u r i e d ' o r i g i n e r é n a l e e t l a valeux de l a
xénovasographie 32o
I.BIRZU - Extra va s a r e a de u r i n ă e v i d e n ţ i a t ă p r i n
urograf i e 32°
C.BLftJA.I.TUDOSro.M.DEHETRIAD - Unele a s p e c t e r a d i o l o -
gioe î n u r g e n ţ e l e u r o l o g i c e , ?Z2
С.BUTNARU,C.ANTGNESCT,I .TUDOSIU,S.GEORGESCU - Valoa-
r e a examenului r a d i o l o g i e î n s t a b i l i r e a
e i i o l o g i e i unox h e a a t u r i i r e n a l e w
 <-£538-
ESS*.
D.RADTOESCTJjM.MANàSIA - Metode r a d i o l o g i c e de e x p l o -
r a r e a glandelor suprarenale în h i p e r t e n s i u -
nea p a r o x i s t i c ă 325
C.BLAJA",M.DEMETRIAD,GH.CALIN - D i a g n o s t i c u l r a d i o l o -
gie î n s u p u r a ţ i i l e e o u t e a l e parenahimului
renal «... • 323
0.BUTHARU,I,TUDOSIU,A.BODNAHI - P o s i b i l i t ă ţ i de
examinare r a d i o l o g i c s î n h e m a t u r i i l e de
origine vezicală 329
D.ÏQHESCU M II/T IA DE, D. PETRIS GR , S.LOGHIB.T.CIOCAH -
Valoarea u t e r o c i s t o g r a f i e i î n d i a g n o s t i c u l
l e z i u n i l o r traumatice a l e căilor urinare
inferioare 329
R.HOLBAKjD.DELEABU - Cîfceva o b s e r v a ţ i i î n t r a u m a t i s T
mele r e n a l e î n oare s - a u t i l i z a t u r o g r a f i a
intravenoasă .. 334-
A.PCffIRHICHEjF.GEQRGESGU - Unele a s p e c t e u r o g r a f i c e
în traumatismele r e n a l e 335
M.CHIRIAC,GK.PAÎIAITESGU - E x p e r i e n ţ a n o a s t r ă î n
a p r e c i e r e a v a l o r i i examenului r a d i o l o g i e î n
traumatismele u r e t r e i posterioare 338
С . BUÎHARU, I .TUDOSIU,I. PUŞCA S j С. AHTOEESCU , D . bîXRSSGU «
Examenul r a d i o l o g i c i m e d i a t ş i t a r d i v £n
t r a u m a t i s m e l e de u r e t r ă 34o
ARCADIE PERCEK. - C o n s i d e r a ţ i i pe marginea a 3 c a z u r i
de i l e u s a l e r g i c i o d i o 341
С . BUTNARU, I . PUŞCA S , I . KFD OSIU , S. GEQRGESCU , D. MIRESCU -
Radiologul în f a ţ a incidenţelor ş l acciden-
t e l o r i n d u s e de a d m i n i s t r a r e a s u b s t a n ţ e l o r
de c o n t r a a t i o d a t e 342
A.VAIEAWU.Iî,RADtJIESCU,M.COVALCIC - O b s e r v a ţ i i r a d i o -
logice asupra comportării diametrelor
a r i i l o r r e n a l e l a u r o g r a f i a e f e c t u a t ă după
colica renală 343
^V.SAVA - A s p e c t e r a d i o l o g i c e î n c o l i c s r e n a l ă 346
GR.SÎANGIU,KREPS55jP.KOEAT - E f e c t u a r e a examenului
r a d i o l o g i e î n 1.382 c a z u r i de u r g e n ţ ă
urologică 347
M.PIRVULESCU,M,MIHCUIESCU,AHETA LEZERIUC - Locul e i
a p o r t u l examenului r a d i o l o g i e î n l i t i a z a
reno-uretero-vezioală 349
 - 537 =
Pag.
I.JOCO.I.STHDTEÔHCJjST.GRIGQRE - P o s i b i l i t ă ţ i l e exa-
menului r a d i o l o g i a î n d i a g n o s t i c u l e t i o l o g i c
şi diferenţial al c o l i c i i nefretice 351
îH,MOOBD JEV,В.DITCHEV - P y e l o g r a p h i e u r é t e r a l e
r e t r o g r a d e - moyen de d i a g n o s t i c de base
pour a n u r i a c a l c u l e u s e 353
M.H.GA LESA NU - U r o g r a f i a , ехакеп de u r g e n ţ ă î n
adenomul de p r o s t a t ă 354
E.BTGHION,N.HANESCü,0.GOLEA ,M.NICObOIOIU,C.ZOSIN -
Angiografia suntului arterio-venos l a
p a c i e n ţ i i s u p u ş i d i a l i z e i cu r i n i c h i
artificial 35a
MICHAEL MARGARITIDIS ( E a t e r i n i ) - Diagnostic v a l u e
of t h e simple r a d i o g r a p h y of t h e p e l v i a i n
the l i t t l e p a t i e n t s w i t h l o n g - s t a n d i n g
vaginitis 559
J.NOVAK.N.GBIVCEVA-JANOSEVIC ( S k o p j e ) - Malformations
of t h e d i g e s t i v e t r a c t of newborns w i t h
s i g n s of t h e duodenal o b s t r u c t i o n 360
D.MARDARE,D.NEGRESCU, N.GA VRILITA .ASIA CHIPAIL,
M.BURDEA ,D.MORABU,MARIANA GHIR[J,G.IGHESCU - A p o r t u l
examenului r a d i o l o g i a î n d i a g n o s t i c u l
i n s u f i c i e n ţ e i r e s p i r a t o r i i acute a sugarului 361
SABINA MARGINEANU,CORNELIA HORATH,MIHAELA MARGINEA NU-
Aportul examinării r a d i o l o g i c s în unele
i n s u f i c i e n ţ e r e s p i r a t o r i i a l e nou-născutului
produse p r i n f a c t o r i m e l f o r m a t i v i c o n g e n i t a l i 36?
V. SPHŒANU , 5 . SP3NEANU , I .ANDREI, CŒITO LEIŢI - Examenul
radiologie î n urgenţele r e s p i r a t o r i i din
a t a f i l o c o c i a pleuro-pulmonaiă a sugarului . . . 367
BÎL6, JEREMIAS, 2ÔZ-SEF CSIDET.ISOLIA L.BOST - . ' A s p e c t u l
r a d i o l o g i e a l p n e u m o p a t i i l o r p r o v o c a t e de
i n t o x i c a ţ i i cu p e t r o l l a c o p i i 368
GH.GOLDIS,V.BUCŞA , S.GEORGESCU,STEIDTA CARNARU -
Aspecte p a r t i c u l a r e î n hemoptizia l a a o p i i 369
SABINA MARGINEA NU - E x p l o r a r e a r a d i o l o g i c s l a c o p i l
î n u n e l e t u l b u r ă r i de v e n t i l a ţ i e pulmonară
p r i n obataool bronşio i n s p i r a t o r 3/2
RIB7AN EEUZIjT.BALAKESCU - Consider a ţ i i aaupra exa-
menului r a d i o l o g i e de u r g e n ţ a î n o b s t r u c -
ţ i i l e bronşice prin corpi străini 373
 i
- 54o

Ъ .FEOGHIER,MELAHIA SPODHEIM,ORISTIHA VASILJLÜ »

R a d i o d i a g n o s t i c u l emfizemului pulmonal!
b u l o s l a nou-năsout ş i s u g a r u l mic 374
SÄ ВША "MARGINEANU , P , PBIRESCU , MÏHA ELA MARGINEANU «
H i p e x o l a r i ţ i ţ i b u l o a s e pulmonare l a c o p i l 376
SABINA Шг&БШШй,L.MASCA CIQBAKÜtMIEAEIA MARGIHEAHÜ
A p o r t u l examenului r a d i o l o g i c î n s t a b i l i r e a
e t i o l o g i e i p e r i e a s a i t e i acute nrimitive
la oopil 377
C.BUIHARÏÏfD.ffiIHESaU » A o o r t u l r a d i o c i n e m a t o g c a f i e i
î n s t u d i u l • v ă r s ă t u r i i grave l e s u g a r . „ „ . , . . 578
Z.FRUCHTER, LILIANA MACHESCÜ - Valoarea ş i l i m i t e l e
d i a g n o s t i c u l u i r a d i o l o g i e eu a o n s t r a s t
n a t u r a l , în invaginaţîa acută i n t e s t i n a l ă
l a s u g a r . S t u d i u p e 64 o a a u r i 379
I.DELOV - Examen r a d i o l o g i q u e d ' u r g e n c e en c a s
d ' s t x e a i e oesophagienne chez l e nouveau-né 382
GH. GOLDIS ,V. BUC SA, S, GECRGESCU, V .ROSCULET, VL. МШАILESCU
Probleme e l i n i e o - x a d i o l o g i a e î n t u l b u r ă r i l e
de d e g l u t i ţ i e p r i n incooxdonaxe i d i o p a t i c ă
l a sugax 382
R. BOTEZ ,IÏ.GAVRILIÏA,G.ICMESCU - A p o r t u l e x p l o r ă r i i
' r a d i o g r a f i a e î n d i a g n o s t i c u l abdomenului
a c u t l a augas 385
SA ВША MiRGIHEAüU ,ССШЕИА MORATH.E.SZUCS.MIHAELA
MARGINEA NU - Explorarea x a d i o l o g i e ă î n p e r i t o n i t e l e
neo-natale 386
ROMEO EIÉFTSœSCU.EŒIA BLASIU - Valoarea ş i l i m i t e -
l e examenului r a d i o g r a f i e "abdominal pe g o l "
î n a f e c ţ i u n i l e t u b u l u i d i g e a t i v din perioada
neo-natală precoce 38?
E.CHlBIGIB.B.PIGOT ( P a r i s ) - L'Urgence en r a d i o l o g i e
c a r d i o - v a a o u l a i r e . I e x a d i o l o g i e abdominale
e t d e s membres 388
ŒUDOR V.DIACQNESCU - Valoarea examenului x a d i o l o g i e
î n hemoragiile d i g e s t i v a superioare neulce-
xoase ...... 389
W.GUENTERT,J.SACL,J.ICHICIO (Aarau) ~ V e r g l e i c h e n d e
pxüefung der gallenblasenkoxi;... „ a t m i t t e l
b i l i g s a m und e n d o b i l 391
<- £41 -

GH.CHir!EBAG,!r.RCKIN,I.TDDOSIU - R a d i o d i a g n o s t i c u l
î n lîmfoamele maligne . . . . . . . . . . 3 9 4
ï„BIRZU, ST.GRIGQRESCU - R a d i o t M s u i a h e m o p a t i i l o s
aia l i g n e „ 416
L. S „HOZENSTEAUHJP.A .ASTRAHANTEV ,T. S.HJTIEVSKAIA
(Mosaoua) - C e r c e t a r e a complexă 1 o n t g e n -
bronhologică în diagnosticul d i f e r e n ţ i a l al
l e z i u n i l o r l i m f a t i c e de aiatem a l e g a n g l i o -
nilor mediastinali 439
L.S.BOZENSTRAOH (Moscova) - C e r c e t a r e a r B n t g e n o l o g i c ă
î n d i a g n o s t i c u l d i f e r i t e l o r forme a l e o c l u z i -
ei intestinale 44.0
SILVIU LANDMAN,DAVID WEBER,PHILIP RUBIN,ERIC MAYER т
R o l e of bone masseur s c a n n i n g i n t h e a s s e s -
sment of mssron r e c o v e r y J p l l o w i n g r a d i o t h e -
r a p y of lymphomas V. 443
D.KONSPANTINOV ( P l o v d i v ) - P o s s i b i l i t é s d i a g n o s t i q u e s
e ţ images r a d i o l o g i q u e s dans l e s formes
m é d i a s t i n a l e e d e s tumeurs l y m p h o i e t i c u l s i r e s 444
ÎIICOIA KCŒOV ( P l o v d i v ) - About t h e d i f f e r e n t i a t i n g
r ö n t g e n d i a g n o s i s of t h e a l t e r a t i o n s of t h e
v e s s e l s and s y s t e m a t i c i l l n e s s e s w i t h l u n g -
medietinum l o c a l i s a t i o n 444
EL.ZAWAHRÏ ( C a i r o ) - R a d i o l o g i c a l m a n i f e s t a t i o n s of
c e r t a i n skin diseases 445
I . В 1RS",LUORETIA CÛÏUSA ,I.CCŒUNA,I.JOCU - C o n t r i b u ţ i i
la d i a g n o s t i c u l r a d i o l o g i c a l limfogramloma-
t o z e i maligne cu l o c a l i z a r e m e d i a s t i n a l s . . . . 446
Gn„CHISLEAG,G.PQPA,C.DANIIL,E.BILD,E.HANGANU - Expe-
r i e n ţ a noastră în diagnostioul ş i tratamentul
l i m f o g r a n u l o m a t o z e i maligne 449
GH.GOLDIS,V.BUCSA,STEUTTA CARNARU.AL.ZUBCOV - Mani-
f e s t ă r i l e i n t a a t o s a c i c e î s e v o l u ţ i a leucemiei
acute la copil 452
С.COMAN,EL.BARCAN,A.STAN,MORA DIMITSIO,GEORGEŒA
GEORGESCU,A.IANAS - Probleme d i a g n o s t i c e ş i t e r a p e u -
t i c e î n m a l a d i i l e de s i s t e m cu l o c a l i z a r e
toraoică
H0RATIU,L.HICA ,N.COMAN - C o n f r u n t ă r i r a d i o - a e d i a s t i n o -
s o o p i c e î n d i a g n o s t i o u l d i f e r e n ţ i a l a l adeno-
p a t i i l o x media s t i n a l e
 542 -
SSfis.
A. KERTËSZ, FR. GROSS t R. HJEEAHU, I . KBEPSZ, GR. SEA HQItT,
GH.ROTK, J.BAKOS - P e r s p e c t i v e l e ş i l i m i t e l e r a d i o -
d i a g n o s t i c u l u i î n b o l i l e maligne de s i s t e m 458
T.ROXI№,H.BüJAR - V a l o a r e a c o m p a r a t i v ă a c r i t e r i i l o r
radiologice şi biologice în stadializasea
b o l i i Hodgkin 4-6o
AUREL CRDEA1W - Forme m e d i a s t i n o - p u l m o n a x e a l e
b o l i i Hodgkin,sirnulînd n e o p l a s m u l b r o n h o -
pulsionar 4-62
G.BCRSAI,GT.SASS,J.MÖDT - Boala Hodgkin a s o c i a t ă
cu p l a s m o a i t o z a m e d u l a r ă , d i s g l o b u l i n e m i e
ş i anemie h e m o l i t i c ă autolmună 464
V.SAVA ,RODICA HIl'ESCÜ - D i f i c u l t ă ţ i r a d i o c l i n l o e
î n d i a g n o s t i c u l limfosaxcomului m e d i a s t i n a l
primitiv - 464
ROHbO V. STURLZA, С ŒNEL CHIC OS - C o n t r i b u t i f exame-
nului radiologic în depistarea ş i evoluţi"
b o l i l o r meligae d e s i s t e m 465
K.RÖDER - E r g e b n i s s e lymphographiacher langzeitbeo-
baahtungen b e i haemoblssfcosen 466
J.RICHÏER, R.AIffiMANN ( B e r l i n ) - Zum problem l;yi_piio-=
graphischer b e f a l i s k r i t e r l e n primär maligner
lymphome - e r s t e e r g e b n i a s e e i n e r c o m p u t e r -
analyse 467
Ï.BXRZO - A s p e c t e l i m f o g r a f i c e î n b o a l a Brill-
Symçera 468
I.BIHZU,H.BITJAR - Valoarea l i m f o g r a f i e i î n trata-
m e n t u l b o l i i Hodgkin 469
C.BUT'NARU,I.ÏUDOSIIT,Z.PUSCAS,D,UIRESC[J,D.B&'RBOI -
Semnificaţia lacunelor ganglionare în
b o l i l e maligne de s i s t e m 472
С. BUTHARU,I.ÎUDOS IU,I.PÜSCAS,D.BĂRBOI,G.CIOBA,
S.GECRGESCÜ,D.JEEKESCU - S t u d i u l l i m f o g r a f l c p e 12o
de c a z u r i de b o l i m a l i g n e d e s i s t e m 473
I.TÛDOSÏU - I n d i c a ţ i a d e u r g e n ţ ă a l i m f o g s a f i e i
î n t r - u n с а з de a h i l u r i e 474

C,BÜINARÜ,I.TUDCSIU,D.BARBOI,I.rosCAS,D.MIRESCÜ -
Importanţa r a d i o g r a f i e i mărite î n limfogxa-
f i a î n b o l i l e m a l i g n e de e i s t e n 475
I.BIRZü - M a n i f e s t ă r i o s o a s e î n l e u a e m l i 476
 » 543 -
Рак.
ï.S02IK f ST.BERCEANU, H. BUJAB - C o n e i d e r a ţ i o n i asupra
l e z i u n i l o r o s o a s e î n b o a l a Hodgkin . . . . . . . . . . . 477
-:T„MABümE6HU,S.MA3GIHEäirofI,BHAIIEA - A s p e c t u l r a d i o l o -
g i e al. l e z i u n i l o r o s o a s e î n b o l i l e maligne
de sistem 479
Ï.BIHZUjST.GRIGCBESCU - B a t e a l i n i e e p r i v i n d r a d i o -
t e r a p i a b o l i l o r t u m o r a l e de s i s t e m cu l o c a -
l i z a r e medlastlnală
G.MITROV,V.VALCOV,D.VRANCEVÄ - H o t r e e x p é r i e n c e dana
l a r a d i o t h é r a p i e d e l a lymphogranulomatoae . . . 482
I.BIRZU,I.C.DRAGANESCU.R.NITESCU - C h i m i o t e r a p i e î n
t r a t a m e n t u l complex a l b o l i l o r d e s i s t e m 483
I.РАНА,SODICA Х7АНСЯГ - C o m p l i c a ţ i i l e t r a t a m e n t u l u i
radio?ogle a l aarcoamelor ganglionare 486
N. MARGIfTEAIT'J, I . BRA IŢEA, S. MâRGINEANU - R e z u l t a t e l e
t a r d i v e î n t r a t a m e n t u l r a d i a n t e l linîoamelor
maligne 489
T.RCKIH,MARIANA GOCIU - Unelti a s p e c t e p a r t i c u l a r e
î n t r a t a m e n t u l b o l i l c x de sistem 491
O.POPOVICI,EL.HQRODHICEANU - I n d i c a ţ i i l e r a d i o t e r a -
p i e i î n p r e z e n ţ a s e m n e l o r g e n e r a l e î n boala ,
Hodgkin 493
EL.HQRÜOHTGEANU, G .A IDEA .T.SnAICQPQL.H.TRESTIOBEAHU •=
R e z u l t a t e comparative î s r a d i o t e r a p i a ş i
a s o c i a ţ i a radio-chimioterapioâ în tratamentul
s a r coamelor g a n g l i o n a r e 494
V.GRANCEA,I.PAHA.S.NTCOUESCU - P o s i b i l i t ă ţ i l e ş l
l i m i t e l e r a d i o t e r a p i e i oonveaţionsle în
x e t i e u l o z e l e maligne d i n s f e r a O.5.L. 496
P.POPESCU - T e l e r o n t g e n t e r a p i a au v o l t a j a a ă a u t
(55 kV) a p l i o a t ă î n m a n i f e s t ă r i l e c u t a n a t e
a l e m a l a d i i l o r d e s i s t e m ş i î n dermatoze
benigne 497
A.SETESZ,I.KÄEPSZ,Z.SZECSKI,I.SASS - A s o c i e r e a c h i m i o -
r a d i o t e z a p i c ă adèovatfi î n unele b o l i m a l i c e
de s i s t e m 499

ROMEO 7.SIURDZA ,CORNEL CHICOS.C.IASCA _ C o n s i d e r a ţ i i

asupra r e d l o t o r a p i e i ş i r e z u l t a t e l e sale în
b o l i l e m a l i g n e de s i s t e m „ 4 5ol
Я.СЯГСШЯ - I n d i c a ţ i i l e ş i l i m i t e l e cobalt"'erapiei
în limfe ş i
 - jw -

V.GBAKCEA,I.PAHAtF.KICESCü - A p t e o i e r e c r i t i c ă
ааир®a r e z u l t a t e l o r x a d i o t e r a p i e i o o n v e n ţ i o -
n n l e î n boala Hodgkin . 5оЗ
N.GHEMSAN - V a l o a r e a o o b a l t o t e r a p i e i î n l i m f o g r a m i -
lomatoaa malignă 5o5
I^SASSjE.KIFQR ,EVA KOEAÏ-IAMTOS,G.BCBSAI - I m p o r t a n -
ţ a -vitaminei В 6 î n t r a t a m e n t u l leucemiilox
cronice 5 o?
B.I.VEEEHVADZE,B.B.EAPAMD2E,I.A.VAGHKADZB - Complet
r ö e n t g e n o x a d i o i a o t c p i c r e s e a r c h . of l y m p h a t i c
system of p e l v i s and r e t r o p e r i t o n e a l space . . 5^9
A.BUZDaGANOV,I.OZOHOVtT.MAROVSKI ( P l o v d i v ) - R a d i o -
i s o t o p i c d i a g n o s i s by m a l i g n a n t s y s t e m i c
diseases 51o
I.BIRZIJ.I.C.DHAGASESCÜ.E.HITESCIJ.IQAHA GHECEGHID -
Valoaxea l i m f o g i a f i e i i z o t o p i c e ş i a a d m i n i s -
t r ă r i i e n d o l i m f a t i c e de c i t o s t a t i c e î n d i a g -
nosticul stadial ş i tratamentul cancerului
de c o l и t e x i n >11
I.РАНА,ILEANA BAKU, S.NICOLAESCU - L l m f o g r a f l a l z o t o -
p i o ă c u Au 19U c o l o i d a l î s d i a g n o s t i c u l ş l
c o n t r o l u l t e r a p e u t i c a l m a l a d i i l o r de sistem 513
Î.HOLAN,M.MICbÛTIA,I.MACOVEI,M.CKISAatR.sraBIIESlAN -
Aspecte l i m f o a c i n t i g r a f l a e î n b o l i l e ae sibtem 515
T.MAHOVSKI ( P l o v d i v ) - P o s s i b i l i t é s d i a g n o s t i q u e de
l a a c l n t i g r a p b i e du o e r v e e u 51?
AT.BUZDUGANOV, T. «AHOTSKI, I.tJZOHOVtA.IGNATOV - D i a g n o a -
t i c a p p l i c a t i o n of r a d i o a o t i v e indium (113 m ^ ) 518
A.ÏGSATOV ( P l o v d i v ) - Cleaxanoee x e n a u x pax r a d i o -
i s оt o p e a - i n d i c a t i o n s e t r é s u l t a t s 519
T .MAROVSKI,I.UZUN07 - S e i e n t i „ ч р М е combinée du
poumon e t du f o i e dans l e s m a l a d i e s de l a
b a s e d r o i t e du poumon e t d e l a v o û t e de f o i e 52o
N.VIAHOV,I.ÜZUNÖ7 ( P l o v d i v ) - A p p l i c a t i o n du 9 9 ^ -
p e r t e c h n e t a t e dans l'examen s c l n t i g r a p h i q u e
de ?.a glande t h y r o ï d e 521
113m
I.OZOHOV ( P l o v d i v ) - T n - Haemaccel p r e p a r a t i o n
f o r s c i n t i g r a p h i c s t u d y of l i v e r 521
М.Ы1СШТ1А,T.SOLAN - l o c u l t r a t a m e n t u l u i cu f o s f o r
radioactiv în poliglobule 522
 » 545 -
ÖLS*.
S,GHHiEZAN,DCßHU UOGÜT - Probleme d o s i m e t r i c s în
i r a d i e r e a c î m p u r i l o r aiari p e n t r u b o l i l e -, ,
de s i s t e m 524 'J С
I.BHAîrEb,I.IKSTE32J,M„EIiEIIî - Program de c a l c u l
u t i l i z a b i l î n r a d i o t e r a p i a limfoamelor malig-
ne cu l o c a l i z ă r i proSunde 526 V
F.KLEIBEL ( H e l d e l b e r g ) - R S n t g e n - d i a g n o s t i k der mamma
D . i h r e k l i n i s c h e n konaequenz^n 528
G.HtJBEHOT.E.GÇBAHOT ( P l o v d i v ) - C l i n i c o - r S e n t g e n o l o -
g î c a l s t u d i e s on t h e morphologie,osseous and
d e n t a l ages i n c h i l d r e n w i t h endocrinous
diseases 529
C.VAS01U - E a d l o d i a g n o s t i c u l ş i r a d i o t e r a p i a b o l i l o r
maligne de s i s t e m л 53o
 U.S. S. M.'
3tai;ia de m u l t i p l i c a r e
Bucureşti.Str.Progresului 8-lo
19 7 3