Sunteți pe pagina 1din 27

UNIVERSITATEA : GEORGE BARITIU

FACULTATEA : STIINŢE ECONOMICE


SPECIALIZAREA : CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

SISTEM INFORMATIC PENTRU


ACTIVITATEA DE DESFACERE ŞI
GESTIUNE A STOCURILOR ÎN CADRUL S.C.
LILADRI COM S.R.L.

STUDETĂ:
ANUL II, F.R.

BRAŞOV
2007
CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII ŞI A ACTIVITĂŢII… pag. 4-9


I.1. SCURT ISTORIC
I.2. DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE
I.3. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

CAPITOLUL II. ANALIZA SISTEMULUI IFORMATIC EXISENT…. pag. 10-15


II.1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII DE DESFACERE ŞI
GESTIUNE STOC
II.2. OBIECTUL SISTEMULUI INFORMATIC
II.3. REALIZĂRILE SISTEMULUI INFORMATIC
II.4. CERINŢELE NOULUI SISTEM

CAPITOLUL III. PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC…… pag. 16-19


III.1. PROIECTAREA INTRĂRILOR
III.2. PROIECTAREA IEŞIRILOR

CAPITOLUL IV. ÎNTOCMIREA ŞI PREZENAREA BAZEI DE DATE……….


…………………………………………………………………....................... pag. 20-24

CONCLUZII………………………………………………………………… pag. 25

BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

Obţinerea de către agenţii economici şi societăţile comerciale a unei


eficienţe economice sporite este condiţionată de existenţa unei conduceri
ştiinţifice bazată pe o bună cunoaştere a legilor economice, cunoaşterea
operativă şi exactă a cererii şi efertei pe piaţa internă şi externă , a dinamicii
preţurilor mărfurilor, a caracteristicilor tehnnologice, precum şi a modului de
utilizare a resurselor de care dispun.
Acest lucru impune promovarea în munca de conducere a unor
metode, tehnici şi mijloace moderne de informare, analiză şi decizie. În
ansamblul metodelor , tehnicilor şi mijloacelor moderne , un loc central îl
ocupă metodele matematice de creştere a eficienţei economice, de
prognozare precum şi sistemele informatice, deci se pune problema
perfecţionării sitemului de conducere, concomitent cu cea a perfecţionării
sistemului informaţional, prin aplicarea principiilor şi metodelor pe care le
oferă ştiinţa conduceri şi organizării, cibernetica, cercetarea operaţională,
econometria pe de o parte, iar pe de altă parte, informatica cu cele mai
eficiente metode şi procedee de culegere, verificare, transmitere, stocare şi
prelucrare a datelor.
Pornind de la faptul că metodele matematice, reprezintă, pe de o parte,
componenta ştiinţifică a unui sistem informatic, iar pe de altă parte ţinând
seama de facilităţile oferite de utilizarea calculatorului, se poate aprecia că
sistemul informatic constituie un adevărat instrument în conducerea
ştiinţifică a activităţii economice, din următoarele considerente:
-oferă posibilitatea simulării facile a proceselor şi fenomenelor
economice la nivel micro si macroeconomic;
-asigură o corelare mai judicioasă a obiectivelor cu resursele;
-prin implementarea unor metode matematice în cadrul
sistemelor informatice, apare posibilitatea alegerii optime, care
reprezintă una dintre principalele exigenţe la contractare;
-prin implementarea unui sistem informatic, poate fi aplicat cu
mult succes, principiul selecţiei şi informării prin excepţie;
-sistemul informatic înlătură anacronismul din activitatea
unităţilor economice;
-sistemele informatice imprimă valenţe sporite de ordin calitativ
şi cantitativ, informaţiilor furnizate decidenţilor.
Comunicarea între diferite sisteme şi în cadrul acestora, se realizează
prin intermediul sistemului informaţional.

3
Sistemul informaţional poate fi definit ca un ansamblu tehnico –
organizatoric de proceduri de constatare , consemnare, culegere, verificare,
transmitere, stocare şi prelucrare a datelor, în scopul satisfacerii cerinţelor
informaţionale necesare conducerii în procesul de elaborare a deciziilor.
În ceea ce priveşte sarcinile sistemului informaţional, într-o formă mai
analitică, acestea pot fi următoarele:
-culegerea şi consemnarea datelor primare de la locurile care se
petrec, procesele şi fenomenele economice, precum şi din spaţiul
economic extern;
-verificarea, transmiterea şi stocarea datelor pe diferiţi purtători
tehnici de informaţii;
-prelucrarea manuală sau automată a datelor în concordanţă cu
cerinţele conducerii;
-sigurarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor;
-asigurarea calităţii informaţiilor necesare conducerii conform
principiului selecţiei şi informării prin excepţie;
-includerea în cadrul procedurilor a unor modele matematice
care să conducă la utilizarea optimă a resurselor umane, materiale,
financiare şi de timp, din cadrul unităţilor economice.
Obiectul sistemului informaţional reprezintă satisfacerea cerinţelor
informaţionale necesare conducerii procesului de elaborare a deciziilor.

4
CAPITOLUL I

PREZENTAREA SOCIETĂŢII ŞI A ACTIVITĂŢII

I.1. SCURT ISTORIC

Compania LILADRI deţine certificări GMP (Good Manufacturing


Practice) pentru toate fluxurile de producţie.
De asemenea, este singura companie producătoare de medicamente
din România care este avizată FDA (Food & Drug Administration,
autoritatea de reglementare în domeniul farmaceutic din Statele Unite ale
Americii) pentru produsele Nistatină şi Vitamina B12, acreditare care a
determinat accentuarea dimensiunii externe a activităţii LILADRI Iaşi.
S.C. LILADRI COM S.R.L. Iaşi, s-a înfiinţat ca societate comercială
cu răspundere limitată la data de 12.11.1990 prin preluarea integrală a
patrimoniului Întreprinderii de Antibiotice LILADRI Iaşi. Întreprinderea a
fost construită în perioada 1953 - 1955 şi a fost pusă în funcţiune la 11
decembrie 1955 sub denumirea de Fabrica Chimică nr.2 Iaşi, ulterior
devenind Întreprinderea de Antibiotice LILADRI Iaşi.
În 2003, o serie de secţii şi de fluxuri de producţie au fost autorizate
GDP, ceea ce a dus la creşteri considerabile pentru exporturi.

I.2 . DESCRIEREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al S.C. LILADRI COM S.R.L. este: producerea


şi comercializarea de medicamente prin biosinteză şi semisinteză, diverse
forme galenice (unguent şi supozitoare), principii active din plante
medicinale şi a altor produse chimice; activitate de import-export produse
proprii, alimentare, produse industriale şi produse farmaceutice;
comercializarea en-gros şi en-detail pentru produse proprii, produse
alimentare, produse industriale şi farmaceutice; prestări servicii, întreţinere,
reparaţii,construcţii, transport mărfuri şi persoane intern; activitate de
alimentaţie publică.
Activitatea companiei este structurată pe două sectoare majore:
obţinerea unor substanţe active vrac şi obţinerea de produse finite în forme
farmaceutice diverse;

5
-substanţe active vrac obţinute prin biosinteză şi semisinteză
din clasa vitaminelor şi antibioticelor: Vitamina B12 (pharma
grade si feed–grade), Nistatină, Oxacilină, săruri solubile şi insolubile
ale Penicilinei G;
-forme farmaceutice: pulberi sterile pentru soluţii injectabile,
capsule operculate, comprimate orale convenţionale şi filmate,
unguente, supozitoare, soluţii pentru uz oral.
Activitatea de producţie a societăţii este structurată în: Divizia
Biotehnologii şi Produse Sterile şi Divizia Farmaceutică.
Au fost introduse în fabricaţie produse noi, cum ar fi diverse produse
antiinfecţioase de uz sistemic, suplimente alimentare sau produse cosmetice.
Un produs din afara gamei obişnuite de produse ale societăţii este
Azotofertil, un fertilizator obţinut prin biosinteză şi destinat agriculturii
ecologice, lansat anul trecut.
Societatea deţine, cu produsul vitamina B12, o cota de piaţă de peste
10% din piaţa mondială şi este lider pe piaţa pulberilor sterile injectabile, a
unguentelor şi supozitoarelor.
Valorificarea produselor societăţii s-a realizat în proporţie de 75%
(811 milioane lei) pe piaţa internă, restul (272 milioane) pe piaţa externă.
În cadrul societăţii S.C. LILADRI COM S.R.L. este inclusă şi
activitatea de export.
Principalele pieţe externe de desfacere sunt Germania - 58,87% din
ponderea exporturilor, urmată de Olanda şi de China. Obţinerea
Certificatului Food & Drug Administration a dus la dublarea exportului la
Vitamina B12. În structura producţiei valorificate la EXPORT, s-a
înregistrat o evoluţie favorabilă prin cucerirea de noi pieţe.
LILADRI COM S.R.L. a exportat atât pe pieţele tradiţionale cât şi în
Asia, Oceania, Australia fiind în curs de înregistrare a produselor şi în
Africa.
Principalele produse destinate exportului sunt nistanina şi vitamina
B12. În cazul produsului nistatină, societatea şi-a concentrat atenţia spre
promovare, fiind identificate noi pieţe de desfacere, ca Rusia, China, Hong-
Kong, Elveţia; aceeaşi activitate de promovare s-a desfăşurat şi în cazul
vitaminei B12, fiind transmise monstre pentru evaluarea unui număr de
clienţi din Germania, Marea Britanie, Austria, Italia, Olanda, Franţa,
Liechtenstein, Indonezia, India şi s-au încheiat primele contracte de 50 kg.

6
I.3. INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

REZULTATE ECONOMICO-FINANCIARE

ANUL 2003 2004 2005 2006

VENITURI 121.981.507,0
143.332.537,0 166.519.961,0 132.308.232,0
TOTALE
CHELTUIELI 105.903.955,6
125.755.576,2 142.795.106,0 109.638.353,0
TOTALE
PROFIT NET: 11.863.805,00 12.424.687,00 19.678.661,00 19.056.445,00
ACTIVE
173.893.879,20 188.929.361,2 211.755.400,0 230.656.026,0
TOTALE:
CAPITALURI 103.579.712,00
117.358.918,4 143.580.488,0 159.422.059,0
PROPRII:
CAPITAL 34.418.155,00
40.435.314,80 45.489.729,10 45.489.729,10
SOCIAL:
NUMĂR
344.181.550 404.353.148 454.897.291 454.897.291
ACŢIUNI:
VALOARE
0,1000 0,1000 0,1000 0,1000
NOMINALĂ:
DIVIDEND 0,0109
0,0000 0,0000 0,0000
ACŢIUNE:

Capitalul social al societăţii este de 68.499.580 mii lei.

7
Principalii clienţi:

Entităţile sistemului sanitar


romanesc
Sanavita Germania
Tocelo Chemicals BV Olanda
S&D Chemicals Anglia
Lohmann LTH Germania
Impextraco NV Belgia
Farmalena Rusia
Hubei Kangle China
Selectchemie Elvetia
ACIC FINE Chemicals
Canada
Agro Earmachem Malaezia

Principalii indicatori sintetici:

Pentru indicatorii calculaţi în funcţie de curs s-a avut în vedere o valoare a


acestuia de 6750 lei.

PROFIT NET PE ACŢIUNE 307,3LEI


PROFIT NET PE ACŢIUNE PE CURS 4.55%
ACTIV NET PE ACŢIUNE 2932LEI
ACTIV NET PE ACŢIUNE PE CURS 43.44%
SOLVABILITATE 2,9
LICHIDITATE IMEDIATĂ 2%
RENTABILITATE 12,9%

8
Principalii furnizori interni:

S.C. AMYLUN S.A. TG. DEXTROZA, AMIDON


SECUIESC

S.C. UNIREA S.A. IASI ULEI RAFINAT DE FLOAREA


SOARELUI
S.C. TEHNICA TEXTIL S.A. PÂNZĂ METALURGICĂ
BUCURSTI
S.C. POLIROM S.A. IASI PLIANTE, ETICHETE,
BANDEROLE, PROSPECTE
S.C. CHIMCOMPLEX S.A. CLORURĂ DE CALCIU,
BORZESTI HIPOCLORIT DE SODIU
S.C. UTCHIM S.A. RM. VALCEA CARBONAT DE CALCIU

S.C. ALPROM S.A. SLATINA FOLIE DE ALUMINIU

S.C. PROGRESUL PLOIESTI S.A. TUBURI DE ALUMINIU

S.C. OLTCHIM S.A. RM. VALCEA LESIE, ACID CLORHIDRIC,


PROPILEN GLICOL, APA
OXIGENATĂ, IZO BUTANOL
S.C. VIROMET S.A. VICTORIA METANOL

S.C. SOFERT BACAU ACID SULFURIC, AMONIAC

S.C. MALPRODUCT S.A. RONDELE ALUMINIU


MIERCUREA CIUC
S.C. MOLDOPLAST S.A. IASI BUTOAIE PVC,
REGRANULARE GRANULE
POLIETILENA
S.C. ABC IMPEX S.A. ODORHEIU PLIANTE
SECUIESC
S.C. NETEX S.A. BISTRITA PANZĂ BEVATEX,

S.C. ANKO S.R.L. IASI EMAIL, LAC, DILUANŢI


PENTRU TUBURI
Principalii concurenţi; piaţa în care activează societatea

9
GLAXO SMITH KLINE
NOVARTIS
PFIZER
SICOMED Bucuresti
TERAPIA Cluj Napoca
GSK EUROPHARM
AVENTIS
SEVIER
HOFFMANN LA
ROCHE
ELI LILY

Pentru anul acesta, S.C. LILADRI COM S.R.L. şi-a propus o cifră de
afaceri de 1.250.000.000 mii lei, cu 15,49% mai mare decât cea obţinută în
2006. Profitul brut este estimat la valoarea de 175.000.000 mii lei, cu
21,26% peste cel realizat anul trecut.
Profitul net estimat pentru finalul acestui an este 140.000.000 mii lei,
cu 23,59%.
Valoarea totală a exporturilor estimate pentru anul acesta este de 10
milioane USD.
Cheltuielile propuse pentru investiţii sunt de 55.000.000 lei.
Societatea nu doreşte apelarea la credite bancare pentru activitatea de
investiţii.

Situatia echilibrului financiar al societatii:

mii lei

FOND DE RULMENT 450.698.980


NECESAR DE FOND DE RULMENT 463.261.896
TERZORERIA NETĂ -12.562916

10
CAPITOLUL II

ANALIZA SISTEMULUI INFORMATIC EXISTENT

Analiza sistemului existent este o componentă esenţială a procesului


de realizare a unui sistem informatic. Referitor la timpul acordat acestei
etape, unii autori afirmă că de multe ori se pierde foarte mult timp cu
activităţile specifice analizei sistemului existent, rămânând foarte puţin
pentru proiectarea noului sistem. Contrar acestei opinii, s-a demonstrat că
dacă se trece relativ repede de această etapă, încercându-se a se câştiga timp
pentru proiectare, acel timp va fi pierdut în faza de proiectare a noului
sistem, deoarece se va ajunge la concluzia că nu există suficiente informaţii
pentru proiectarea noului sistem. În foarte multe cazuri s-a demonstrat că o
analiză minuţios realizată reduce timpul destinat proiectării cu 50%-60%,
deci timpul total destinat realizării sistemului nu va creşte, iar produsul
informatic rezultat va fi mult mai fiabil şi mult mai apropiat de cerinţele
reale ale beneficiarului.
Punctul de plecare în cadrul etapei de analiză îl costituie MODELUL
MEDIULUI, care reprezintă graniţa între sistem şi mediul înconjurător,
precum şi modul în care acestea interacţionează.
Următorul pas este definirea MODELULUI COMPORTAMENTAL
care presupune studierea sistemului din punct de vedere conceptual, acesta
fiind privit ca o colecţie de procese (transformări), care acceptă date din
afara sistemului (evenimente), transformându-le în date de ieşiri
(răspunsuri).

II.1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII DE DESFACERE ŞI GESTIUNE


STOC

Produsele se vând în baza unei comenzi scrise/verbale din partea


clienţilor. La primirea unei comenzi, angajatul de la departamentul de
desfacere trebuie să verifice solvabilitatea clientului şi stocul pentru
produsele solicitate.
Dacă clientul nu este solvabil, comanda va fi respinsă. Dacă există
suficient stoc, se va emite dispoziţia de livrare către departamentul depzit. În

11
baza avizului de însoţire primit de la depozit, se va emite factura de
desfacere. Factura poate fi trimisă pentru un singur aviz sau pentru mai
multe avize.
Actele care reflectă livrarea (avize de însoţire, facturi) se înscriu zilnic
la serviciul Livrări.Lunar pe baza registrului de livrări, se întocmeşte situaţia
pentru contabiliate.
Gestiunea stocurilor se realizează la departamentul Depozit. Intrarea
produselor se face pe baza N.I.R. (Notă de intrare recepţie) întocmit după
factura de aprovizionare.
Produsele returnate şi recondiţionate vor intra însoţite de procesul-
verbal de recondiţionare.
Ieşirea produselor se operează zilnic în fişa de magazine.
Situaţia stocurilor se transmite zilnic la Desfacere şi lunar la
Financiar.
Produsele pot fi ridicate direct de clienţi de la depozit sau pot fi
expediat, la cerere.
Compartimentul Expediţie preia avizele de însoţire şi întocmeşte
programul de expediţie, pe care îl transmite compartimentului Transport.
În sarcina compartimentului Desfacere intră şi determinarea
necesarului de aprovizionare, care trebuie transmis compartmentului
Aprovizionare.

II.2. OBIECTUL SISTEMULUI INFORMATIC

Prezenta lucrare permite realizarea unui sistem informatic pentru


activitatea de desfacere şi gestiunea stocurilor, în cadrul S.C. LILADRI
COM S.R.L.
Acest sistem va permite gestionarea eficientă a întregii activităţi de
desfacere şi gestiune a stocurilor, începând de la comenzile de desfacere,
până la stingerea obligaţiei de plată pentru produsul livrat.
Sistemul va permite urmatoarele facilităţi:
-va asigura suport pentru gestionarea comenzilor în aşteptate,
astfel, dacă nu există stoc suficient pentru onorarea unei comenzi,
aceasta nu va fi respinsă ci va fi programată pentru o livrare
următoare, totodată se va asigura ordonarea automată a comenzilor
reprogramate şi livrarea acestora la o data stabilită;
-permite determinarea operativă a stocului de produse pentru a
putea comunica clienţilor, termenul de livrare al produselor;

12
-oferă suport pentru practicarea unei politici flexibile de preţuri,
care să permită acordarea de discaunturi, pentru diferite produse, sau
pentru clienţii fideli;
-pe baza datelor referitoate la activitatea de desfacere, sistemul
va permite realizarea unor analize şi prognoze cantitative şi valorice,
la nivel de produs, client, centru de vânzare şi pe total.

II.3. REALIZĂRILE SISTEMULUI INFORMATIC

Definirea „ieşirilor informaţionale” presupune, în primul rând,


stabilirea la nivel global a informaţiilor necesare managementului pe diferite
trepte ierarhice. Aceste informaţii formează fluxuri logice de ieşire care pot
fi grupate în diverse tipuri de rapoarte, grafice.
Pentru fiecare din acestea se stabileşte conţinutul informaţional care
este format din: antet, titlu, cap de tabel, date elementare, totaluri, medii,
sume, minim, maxim. Informaţiile pe care le conţine raportul provin din
baza de date şi ele trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele beneficiarului.
La nivelul fiecărui sistem informatic putem admite că „intrările”
acestuia sunt condiţionate de „ieşirile” sale, pe două planuri:
•pe plan logic, orice „ieşire” este un rezultat al aplicării unuia
sau mai multor operatori asupra unui ansamblu de date de intrare. Odată
definite „intrările” sistemului şi operatorii de transformare, „intrările” vor
apărea ca determinate de aceste „ieşiri”;
•pe plan tehnologic, caracteristicile cerute ieşirilor sistemului
(obiectivitate, fiabilitate, precizie), condiţionează caracteristicile cerute
intrărilor, în particular în ceea ce priveşte datele elementare.

13
DESCRIEREA INTRĂRILOR PENTRU SISTEMUL DE
DESFACERE PRODUS ŞI GESTIUNE STOC

NR. DENUMIRE SURSA NUMĂR PERIODIO FRECVEN VOLUM/


CRT. DOCUMENT EXEMPLA -CITATE -ŢĂ AN
-RE
1 Listă preţuri Financiar 1 zilnic 1/zi 312
contabilita-
te
2 Situaţia Financiar 1 zilnic 1/zi 312
clienţilor contabilita-
debitori te
3 Proces Secţia 1 săptămâ- 2/săptămâ 100
verbal de recondiţio- nal -nă
recondiţiona- nări
re
4 Comandă de Client 2 zilnic 10/zi 3120
desfacere
5 Factură de Aprovizio- 2 zilnic 10/zi 3120
aproviziona- nare
re
6 Notă de Depozit 2 zilnic 10/zi 3120
intrare
recepţie

14
DESCRIEREA IEŞIRILOR PENTRU SISTEMUL DE DESFACERE
PRODUS ŞI GESTIUNE STOC

NR. DENUMIRE NR.EX. PEIODICITAT FREC- DESTINAŢI-


CRT. DOCUMENT E VENŢĂ E

1 Factură de 2 zilnic 10/zi Financiar-


desfacere contabilitate
Client
2 Situaţia lunară a 1 lunar 2/lună Financiar-
vânzărilor pe contabilitate
clienţi
3 Situaţia lunară a 1 lunar 2/lună Financiar-
vânzărilor pe contabilitate
clienţi
4 Situaţia lunară a 1 lunar 1/lună Financiar-
stocurilor contabilitate
5 Aviz de însoţire 3 zilnic 10/zi Financiar-
contabilitate
Client
Expediţie
6 Comenzi în 1 săptămânal 2/săptă- Financiar-
aşteptare mână contabilitate
7 Notă de intrare- 1 zilnic 10/zi Financiar-
recepţie contabilitate
8 Ofertă produse 1 zilnic 20/zi Client

II.4. CERINŢELE NOULUI SISTEM INFORMATIC

Principalul scop care trebuie urmărit în principal de activitatea de


investigare a sistemului este identificarea şi definirea detaliată a cerinţelor,
de comun acord cu beneficiarul şi nu descrierea problemelor sistemului
actual, în paralel cu investigarea datelor şi prelucrărilor.
Dintre cerinţele exprimate, putem enumera umătoarele categorii:
▪cerinţe care rezolvă sau reduc deficienţele sistemului existent

15
▪cerinţe care exprimă noi facilităţi care nu sunt asigurate de
vechea implementare a sistemului.
Este foarte importantă analiza atentă a cerinţelor, deoarece ele pot fi
incomplet exprimate sau pot fi exprimate ca opinii, sugerând soluţia tehnică,
fără să descrie cerinţele efective ale problemei.
Cerinţele pot fi divizate în două mari clase, şi anume: cerinţe
funcţionale şi nefuncţionale.
1.Cerinţele funcţionale se referă la activităţile pe care trebuie să le
realizeze noul sistem, cum ar fi:
●cerinţe referitoare la stocarea, modificarea, consultarea
datelor;
●cerinţe privind modul de obţinere a rapoartelor;
●cerinţe privind interacţiunea cu alte sisteme.
2.Cerinţe nefuncţionale, care se referă la modul în care noul sistem
realizează activităţile prevăzute, cum ar fi:
♦cerinţe privind performanţele sistemului (calitatea, timpul de
acces);
♦cerinţe privind securitatea datelor (restricţii de acces ale
utilizatorilor);
♦cerinţe privind refacerea datelor pierdute;
♦cerinţe de audit şi control;
♦cerinţe de arhivare;
♦cerinţe determinate de trecerea de la prelucrare manuală la
prelucrare automată;
♦cerinţe privind restricţiile determinate de interfaţa cu alte
sisteme.

CAPITOLUL III

PROIECTAREA SISTEMULUI INFORMATIC

III.1. PROIECTAREA INTRĂRILOR

Prin „intrările” sistemului informatic se înţelege totalitatea datelor


primare necesare obţinerii informaţiilor de ieşire ale sistemului.

16
Datele primare reflectă starea şi dinamica fenomenelor şi proceselor
economice din organizaţia economică care sunt necesare creării, actualizării
bazei de date şi obţinerii situaţiilor de ieşire. Datele primare pot fi externe
sau interne organizaţiei economice.
Acestea parcurg o succesiune de etape de la momentul generării şi
culegerii lor şi până la momentul utilizării efective în cadrul sistemului
informatic.Aceste etape intermediare sunt: înregistrarea datelor pe
documentul de intrare, tastarea sau scanarea datelor, conversia datelor într-o
formă acceptată de sistemul de calcul, verificarea sintactică şi semantică a
datelor de intrare, corecţia datelor eronate.
Determinarea intrărilor presupune o analiză ce are ca punct de plecare
informaţiile de ieşire din sistem. Determinarea intrărilor sistemului pornind
de la ieşirile acestuia se face utilizând tehnica concordanţei ieşiri-intrări.
Analiza concordanţei intrări-ieşiri

Procesul de
Ansamblul Ansamblul
obţinere a
intrărilor ieşirilor
ieşirilor

Dezavantaul acestei abordări este că nu întotdeauna putem prevedea


toate tipurile de informaţii de ieşire şi deci nu putem determina toate datele
de intrare necesare.
Un alt punct de vedere este acela de a stabili intrările sistemului fără a
cunoaşte în detaliu ieşirile informaţionale ale sistemului. Intrările
informaţionale trebuie să reflecte cât mai fidel obiectul sistemului real, în
acest fel existând posibilitatea obţinerii oricărui tip de informaţie de ieşire.
Dezavantajul acestei abordări este dat de faptul că există posibilitatea

17
ca anumite date de intrare să nu fie niciodată necesare în obţinerea unor
informaţii de ieşire.
Definirea intrărilor trebuie să includă toate elementele necesare
proiectării ulterioare a documentelor de intrare şi să ofere soluţii pentru
preluarea datelor în sistemul informatic.
După determinarea „intrărilor” sub aspectul conţinutului acestora, se
va stabili pentru fiecare sursa de provenienţă, peridiocitate, volumul.
De asemenea, se pot defini global posibilităţile şi modalităţile de
culegere, verificare în vederea stocării acestora.
Proiectarea detaliată a „intrărilor” (externe şi interne) cuprinde:
-proiectarea logică de detaliu;
-proiectarea fizică de detaliu.
Scopul este de a elabora specificaţiile de intrare utile atât
programatorului cât şi utilizatorului. Ele cuprind machetele documentelor,
machetele videoformatelor, instrucţiunile de culegere, utilizare şi
transpunere pe suportul tehnic, regulile de control şi validare.
Dintre activităţile proiectării logice a intrărilor putem enumera:
stabilirea listei de documente de intrare, proiectarea codurilor, precizarea
caracteristicilor logice.
La proiectarea fizică este necesar să se realizeze, în principal,
următoarele activităţi:
1.alegerea suportului tehnic pentru înregistrarea şi stocarea
datelor;
2.stabilirea procedurilor de validare;
3.proiectarea machetelor documentelor;
4.stabilirea unor instrucţiuni tehnice pentru culegerea, utilizarea
şi transpunerea pe suport tehnic;
5.proiectarea videoformatelor de intrare şi afişare a datelor.

III.2. PROIECTAREA IEŞIRILOR

Obiectivele oricărui sistem informatic sunt atinse dacă cerinţele


impuse de managementul organizaţiei sunt realizate. Acestea implică
furnizarea la cerere sau periodic a unor informaţii necesare cunoaşterii
sistemului real şi fundamentării unor decizii pentru funcţionarea în condiţii
optime a organizaţiei respective. Utilitatea şi viabilitatea sistemului

18
informatic este determinată de tipul, conţinutul şi operativitatea cu care sunt
obţinute ieşirile informaţionale.
Prin „ieşiri informaţionale” înţelegem totalitatea informaţiilor
furnizate de sistem beneficiarilor interni şi externi. Ele pot fi definite la
nivelul sistemului sau la nivelul subsistemelor aplicaţiilor din care se
compune sistemul.
Ieşirile informaţionale se pot grupa în situaţii de ieşire care pot fi:
1.rapoarte care au forme diferite şi complexitate ridicată;
2.grafice de diferite forme;
3.web site;
4.listă de valori, de regulă ordonată după unul sau mai multe
criterii;
5.valori punctuale care se obţin instantaneu (procente, totaluri,
indicatori).
RAPOARTELE reprezintă modalitatea cea mai utilizată de
prezentare a datelor.
Raportul este alcătuit din obiecte, unele vizibile în raport (de exemplu,
câmpurile), altele nu (de exemplu, interogările) care sunt grupate în diferite
părţi ale raportului. Aceste părţi indică conţinutul raportului şi
comportamentul său. Conţinutul unui raport este dat de modelul datelor şi
modelul de afişare.
GRAFICELE se utilizează pentru vizualizarea unor sinteze, unor
analize comparative între produse, perioade de timp sau localizări. Sunt
indicate în cazul prezentărilor firmei sau pentru situaţiile adresate
managementului de vârf.
Graficele cele mai utilizate sunt de tipul: coloană, bară, linie, mixt,
cilindric, inel sau coroană circulară, cu puncte.
Proiectarea ieşirilor presupune proiectarea logică şi proiectarea fizică,
obţinându-se astfel specificaţiile de programare pentru ieşiri.
Specificaţiile vor cuprinde, pentru utilizator „macheta”, iar pentru
programator „macheta situaţiei” şi o serie de indicaţii tehnice de realizare.
Macheta este reprezentarea de detaliu a situaţiei de ieşire. Detaliile şi
indicaţiile tehnice se referă la: volum, frecvenţă, numărul de copii şi
destinaţia fiecăruia, gradul de precizie al calculelor, condiţii speciale de
editare, criteriile de control, validare şi interpretare a datelor de ieşire.
Proiectarea logică a ieşirilor începe cu definirea ieşirilor, după care se
face o prezentare a caracteristicilor logice la nivel de situaţie finală.
În cadrul proiectării fizice a ieşirilor se desfăşoară, în principal,
următoarele activităţi:

19
1.alegerea tipului de suport şi modalităţilor de prezentare a
ieşirilor informaţionale;
2.proiectarea machetelor de editare/vizualizare a ieşirilor;
3.elaborarea procedurilor de utilizare şi interpretare a ieşirilor
informaţionale;
4.generarea efectivă a situaţiei finale.

CAPITOLUL IV

PREZENTAREA BAZEI DE DATE

În baza de date realizată, am introdus următoarele TABELE:


-furnizor;
-client;
-mărfuri;
-gestiune;
-stoc;
-N.R.C.D.;
-mărfuri aprovizionate;
-factură;
-mărfuri vândute;
-B.P.T.R.;
-mărfuri transferate;

20
În baza de date realizată, am introdus următoarele INTEROGĂRI:
-numărul de B.P.T.R. –uri emise în fiecare zi;
-ordonare mărfuri după preţ aprovizionare;
-selecţie facturi pentru un anumit client;
-selecţie facturi;
-selecţie facturi după U.M.;
-selecţie N.R.C.D.;

21
FORMULARE

22
SITUAŢII FINALE - RAPOARTE

23
PANOU DE COMANDĂ

24
CONCLUZII

Puncte tari
- societatea înregistrează profit de la an la an, deşi într-un ritm

25
de creştere redus;
- poziţia bună pe care o deţine societatea atât în piaţa
internă cât şi pe cele externe, la principalele produse
medicamentoase;
- intrarea cu succes pe noi pieţe de desfacere;
- politica stabilă de dividend;
- sectorul în care activează este unul cu profitabilitate
mare;
- rezultate în creştere, important în primul trimestru din
2005, ce a dus la aprecierea semnificativă a indicatorilor de
rentabilitate;
- extinderea certificărilor GMP.
Puncte slabe
- accentuarea dezechilibrului financiar, deşi acesta este o
trăsătură a tuturor producătorilor de medicamente interni;
- în termeni reali, în 2004 am înregistrat o scădere la
nivelul profitului net;
- societatea se află încă în propietatea statului.
Oportunităţi
- posibila valorificare integrală sau parţială a creanţelor;
- extinderea pe noi pieţe de desfacere;
- privatizarea societăţii.

Ameninţări
- concurenţa străină şi autohtonă;
- accentuarea blocajului financiar al sistemului sanitar
românesc.

BIBLIOGRAFIE

26
♦CLAUDIA CÂRSTEA - Proiectarea bazelor de date; Mediul de
programare Microsotf Access, Editura Omnia UNI S.A.S.T., Braşov 2007;

♦GHEORGHE SABĂU, VASILE AVRAM - Sisteme informatice şi baze


de date, Editura Oscar Print.

♦GHEORGHE SABĂU, GEORGETA BĂDESCU, PETRIŞOR


OPREA, CRISTINA IONIŢĂ, VASILE AVRAM, CLAUDIA
CÂRSTEA - Baze de date relaţionale, Editura Cison Bucureşti, 1998.

♦ROŞCA I., ZAHARIE D.-Proiectarea sistemelor informatice de


gestiune.Suport de curs.Biblioteca A.S.E., Bucureşti, 1999.

27