Sunteți pe pagina 1din 4

GASTRITA ACUTA SI CRONICA

GASTRITA ACUTA
Definitie:
Procese inflamatorii de scurta durata care cuprind peretii stomacului - în special
mucoasa - de etiologie variata si care pe lânga manifestarile proprii gastrice, dau
suferinte de însotire pe tubul digestiv si întreg organismul.
Gastrita este un proces inflamator al mucoasei gastrice, secundar de obicei unor boli ale
tractului digestiv si anexelor sau unor boli generale.
Circumstante de aparitie
Cauze exogene:
- alcoolul: vodka, gin, wisky;
- toxice: acetona, amoniacul, anilina, seruri de Aur, seruri de Mercur, Zinc,
detergenti, terebentina.
- medicamente: antibiotice, antiinflamatoare nonsteroidiene, antiiflamatoare
steroidiene, fier, colchicina, hemostatice.
- alimentari: condimente, cafea, alimente prea reci, alimente prea fierbinti;
- radiatii;
- stress-ul = ischemie mucosală
Cauze endogene:
- ureea
- boli infectioase
- stari alergice
- reflux biliar din duoden in stomac;
- afectiuni vasculare localizate pe stomac- - Ischemie gastrica.
Alte cauze de gastrita acuta includ:
- infectii bacteriene: E. coli, Streptococ, Stafilococ, Proteus, Clostridium, tuberculoza,
Treponema pallidum (insa acestea sunt incriminate mult mai rar in aparitia gastritei
acute);
- infectii virale, mai ales cea cu cytomegalovirus;
- infectii fungice: candidoze, histoplasmoze, phycomicoze;
- intoxicatii alimentare;
- boli de colagen, vasculite;
- boala Crohn, cancer gastric;
- limfoame.
Specialsitii considera ca importanti factori de risc urmatoarele situatii:
- consum prelungit de antiinflamatoare nesteroidiene;
- insuficienta organica: hepatica, renala, respiratorie;
- abuz de alcool;
- interventii chirugicale majore in antecedentele recente.

Manifestari de dependenta:
Pacientii cu gastrita acuta pot fi adesea asimpotmatici. Daca însă inflamatia mucoasei
este mai importanta, apar:
- HDS – rareori severe 2%;
- fenomene dispeptice: greata, varsaturi, pirozis, durere epigastrica, indigestie;
- scaderea apetitului;
- balonare.
Ocazional pot sa apara dureri abdominale difuze, febra, frisoane, sughit, hematemeza,
melena.
Investigarea paraclinica a pacientului supectat de gastrita acuta poate include:
- hemoleucograma: poate surprinde o anemie mai ales in gastritele acute erozive;
- explorarea functiei hepatice, renale si pancreatice;
- detectarea hemoragiilor oculte;
- explorarile imagistice: radioscopie, endoscopie, CT;
- pentru descoperirea etiologiei, daca se suspecteaza implicarea Helicobacter pylori se
pot realiza cateva teste- unele endoscopice, alte nonendoscopice, printre care:
- identificarea antigenelor de Helicobacter pylori in scaun - testul este foarte
sensibil si specific si poate fi utilizat atat pentru diagnosticarea infectiei cat si pentru
verificarea eficientei terapei antihelicobacter.
- identificarea anticorpilor antihelicobacter in ser - acest test nu este foarte exact
deoarece poate iesi pozitiv si la 3 ani de la eradicarea bacteriei.

GASTRITA CRONICA
Definitie
Gastrita cronica reprezinta termenul ce descrie inflamatia persistenta a mucoasei
gastrice (mucoasa stomacului).
Circumstante de aparitie
Specialistii considera ca cele mai frecvente cauze de aparitie a gastritei cronice sunt
reprezentate de administrarea prelungita a antiinflamatoarelor nonsteroidiene, infectia cu
Helicobacter pylori, anemia pernicioasa, agresarea chimica a mucoasei prin bila refluata
in stomac sau degenerarea epiteliului gastric corelata cu inaintarea in varsta.

Gastrita cronica poate fi asociata si cu refluxul cronic de suc biliar sau secretii
pancreatice in stomac sau cu administrarea pe termen lung, in lipsa unui protector
gastric, a medicamentelor de tipul antiinflamatoarelor nesteroidiene (aspirina), sau/si
chemoterapicelor.
Manifestari de dependenta
Manifestarile pacientului cu gastrita cronica pot varia foarte mult, cel mai adesea in
functie de cauza exacta, de exemplu:
- in gastrita cu Helicobacter pylori pacientii prezinta: dureri epigastrice, senzatia de
plenitudine gastrica, greata, varsaturi, flatulenta, stare generala alterata, uneori febra,
anorexie si poate scadea in greutate.
- in cazul gastritei autoimune manifestarile clince sunt dominate de deficitul de
cobalamina (aceasta nu se absoarbe corespunzator datorita insuficientei de factor
intrinsec). Deficitul de cobalamina are repercursiuni asupra sistemului hematologic,
gastrointestinal si nervos.
- pacientul cu anemie pernicioasa va avea: astenie, vertij, tinitus, palpitatii, angina,
greata,varsatura, meteorism, anorexie cu scaderea ponderala usoara, diaree prin
malabsorbtie, tegumente palide sau usor icterice, puls rapid, ulceratii ale limbii si
manifestari neurologice de tipul paresteziilor, ataxiei, incontinenei sfincteriene,
tulburarilor cognitive.
- daca pacientul are gastrita cronica granulomatoasa poate prezenta: varsaturi tardive ,
hemoragii, indigestie, melena, hematemeza.
Investigatiile paraclinice sunt ghidate de informatiile obtinute in urma anamnezei si
examenului fizic si sunt reprezentate de:
- endoscopie si biopsie,
- testul ureazei si teste pentru identificarea Helicobacter pylori.
Metoda standard de determinare a implicatiei Helicobacter in aparitia gastritei consta in
identificarea histologica a microorganismului.
- culturi bacteriene- in functie de rezultatul biopsiei;
- determinarea autoanticorpilor;
- masurarea nivelului de vitamina B12;
- hemoleucograma completa care poate sa evidentieze anemie;
- investigarea unor posibile hemoragii oculte.
Problemele pacientului:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- alimentatie inadecvata prin deficit,
- intoleranta digestiva,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau
melena), ulceratie.

Obiective:
- pacientul sa prezinte stare de confort fizic si psihic;
- pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii, nevoilor
sale calitative si cantitative;
-pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic ;
- pacientul sa fie constient ca prin modul sau de viata si alimentatie, poate
preveni aparitia complicatiilor.
Interventii:
Asistenta medicala:
- asigura repausul fizic si psihic al pacientului (12-14 ore/ zi repaus la pat, repaus
obligatoriu postprandial ) in perioada dureroasa;
- asigura dieta de protectie gastrica individualizata in functie de fazele evolutive
ale bolii, alimentatia fiind repartizata in 5-7 mese/ zi
- pregateste pacientul fizic si psihic pentru explorari functionale si il ingrijeste
dupa examinare ( examenul radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie
esogastroduodenala cu biopsie, chimism gastric, recolteaza materiile fecale pt. proba
Adler );
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare:
medicatia antisecretoare inaintea meselor, medicatia antiacida si alcaninizanta la 1-
2 ore dupa mese. Pentru a evita recidivele este necesara eradicarea germenului
Helicobacter pylori prin administrarea antibioticelor adecvate;
- supravegheaza pulsul, T.A., apetitul, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea
corporala si le noteaza in foaia de observatie;
- face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei
chirurgicale;
- educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor;
- educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la
obiceiurile daunatoare
( alcool, tutun ).
Recomandarile cu scop preventiv includ evitarea consumului crescut de alcool, de
antiinflamatoare nesteroidiene, evitarea expunerii la factori chimici cu potential lezional.
De asemenea, daca exista boli sistemice, acestea trebuie tratate corect astfel incat sa se
previna instalarea complicatiilor de natura gastrica.