Sunteți pe pagina 1din 1

Analiza textelor de proză lirică XI

Alături de lirica în versuri întâlnim şi creaţii în proză în care scriitorul exprimă direct, prin
intermediul imaginilor artistice gândurile şi sentimentele sale. Asemenea texte aparţin prozei
lirice.
Descrierea este legată de genul liric. De aceea, învăţătorul trebuie să îi conducă pe elevi, în
percepţia descrierii, astfel încât aceştia să vadă în tabloul descris nu doar un peisaj static, ci şi un mijloc de
a explica stări sufleteşti, sentimente, de a impresiona. Astfel, intuirea descrierii pregăteşte elevii pentru
înţelegerea lui (pastelului). Descrierea realizează imagini care impresionează prin măreţie, culoare,
atmosferă, dar e lipsit de dinamismul acţiunii şi de aceea copiii sunt tentaţi să ocolească aceste scrieri, să
sară peste pasajele descriptive din literatură. Este necesar, însă, ca învăţătorul să conducă elevii spre
receptarea frumuseţii descrierii, spre valorile artistice ale acesteia. Intuirea descrierii trebuie făcută prin
opoziţie cu naraţiunea ca mod de expunere, în texte în care acestea apar îmbinate.
Textul „Veveriţa” de M. Sadoveanu, din descrierea sa Raiul, încadrează descrierea pădurii şi a
acestei gingaşe vieţuitoare într-o acţiune scurtă, la care este martor şi autorul, el însuşi realizând povestirea.
Fragmentele, tablourile textului sunt sugerate de structura sa: înfăţişarea pădurii la sfârşitul iernii, înfăţişarea
veveriţei. Cele două personaje nu fac altceva decât să privească, să admire, să trăiască mai întâi sentimente
de tristeţe, iar apoi acestea se transformă într-un sentiment de plăcere, de admiraţie la descoperirea acelui
ghem de blăniţă de culoarea flăcării, cu coada stufoasă etc.
După o activitate pregătitoare, analiza care urmează va evidenţia semnificaţia imaginilor artistice şi
procedeele folosite de autor. Înţelegerea imaginilor artistice poate fi întărită prin prezentarea unor imagini
vizuale: diafilme, diapozitive, albume cu ilustraţii.
De cele mai multe ori, aceste creaţii conţin tablouri uşor distinctive. Fiecare tablou poate primi un
titlu. Întregul demers didactic pe care-l parcurgem trebuie să contribuie la formarea capacităţii de receptare a
mesajului scris, la iniţierea şcolarilor în tehnicile muncii cu cartea.