EDUARD GUFELD

A
VANTAJ
UL
MINI
MAL

MAS
TERŞ
AH
 EDUARD GUFELD

AVANTAJUL
MINIMAL

MASTERŞAH
 CUPRINS

Introducere ………………………………………………. 5

I) Realizarea micilor avantaje poziţionale …………….. 9

II) Fructificarea micilor avantaje materiale …………….55

III) Lupta în condiţiile unui raport de forţe diferit …….. 83

IV) Avantajul psihologic ……………………………….. 99

V) Partida s-a încheiat remiză ……………………….... 107

 Capitolul II
FRUCTIFICAREA MICILOR AVANTAJE
MATERIALE

Scopul final al unei partide de șah îl reprezintă capturarea

regelui advers. Pare de la sine înțeles, dar cum se obține de
obicei victoria când se confruntă doi jucători cu un coeficient
valoric mai ridicat? În general, în majoritatea cazurilor
avantajul pozițional joacă un rol decisiv. De aceea, cel mai
răspândit procedeu de fructificare a unui mic avantaj material
constă în transformarea sa într-unul pozițional decisiv, ceea ce
este absolut suficient pentru victorie.
Vom analiza în continuare exemple din jocul practic, în care
avantajul material al uneia din părți e nesemnificativ (spre
exemplu situația în care figurile adverse activ amplasate pot
compensa aproape în întregime un pion în minus), fapt ce-i
determină pe mulți șahiști să se mulțumească cu remiza. Pe
mulți, dar nu și pe adevărații maeștri! Dacă există și cea mai
mică șansă, chiar dacă ea implică depășirea unor dificultăți
colosale, aceștia luptă! Important este să nu te cramponezi de
un avantaj nesemnificativ, ci să manifești inițiativă și să lupți
până la capăt pe fiecare câmp al tablei de șah. În cele din
urmă, această sete de luptă și de victorie va fi, cu siguranță,
răsplătită!
Pentru început, să analizăm câteva finaluri care
demonstrează posibilitățile regilor.
55
 a) „Regii pot orice”

Polgar – Barcza
Ungaria, 1969

S-ar putea spune că regele alb se află complet în afara

evenimentelor, dar asta nu este decât o impresie înșelătoare.
În general, în astfel de poziții pătrunderea regelui în spatele
frontului inamic are un efect decisiv. Putem afirma chiar că, în
final, regele aflat pe ultimele orizontale capătă un plus de
forță, lucru pe care e util să ni-l reamintim întotdeauna.
1.Re8! Nu atât pionul în plus are valoare, cât deviza
„dinamism și acțiune!”. Ar fi fost greșit nu doar 1.c5+ Rc7!,
ci și 1.N:b7 N:c4, cu remiză inevitabilă. 1…N:c4 Acum
1…Rc7 nu mai ajută, căci albul joacă 2.Ne6 și, după 2…Rd6
3.Nf7 Rc7 4.Re7, viitorul pion liber d va decide partida.
2.Rd8 Rd5 3.N:b7 R:d4 4.N:c6 Rc3 5.Rc7! Evident, nu
5.b5? N:b5 6.N:b5 Rb4! și pionul alb nu mai apucă să se
transforme în damă. 5…R:b4 6.Rb6 Ne6 7.Nb7 Pionul a6
trebuie luat cu nebunul, întrucât regele e obligat să controleze
câmpul c5. 7…Nd7 8.N:a6 Ne6 9.Nb5 Nc8 10.Nc6 Negrul

56
cedează. Sarcina a fost îndeplinită – negrul este în zugzwang.
Un final deopotrivă de interesant și de instructiv.

Lputian – Lanka
Sevastopol, 1982

Poziția slabă a lanțului de pioni albi amplasat pe câmpuri de

aceeași culoare cu cea a nebunului negru e compensată de
poziția activă a regelui alb și, de asemenea, de slăbiciunea
pionului b7. Tocmai către acesta intenționează calul alb să se
îndrepte, în ideea de a împiedica nebunul advers să pătrundă
la f1.
1.Ce6 Cc3 După 1…Nd7 2.Cd8 h3 3.g:h3 N:h3 4.C:b7
Nd7! 5.C:d6 h4 6.Nd3, este greu pentru negru să-și întărească
poziția. 2.Cd8 Na4! Trecerea în finalul de cai reprezintă cea
mai bună șansă a negrului. Mult mai slab e 2…Nb5, deoarece
negrul riscă să piardă: 3.C:b7 Nf1 4.C:d6 N:g2 5.Cf5! h3 6.d6
Rc8 7.Rc6 h2 8.d7+ Rd8 9.Cd6. 3.Nd3! Să ne convingem că
finalul de cai este lipsit de speranță pentru alb: 3.N:a4? C:a4+
4.Rb5 Cc3+ 5.Rb6 C:d5+!! 6.e:d5 e4. 3…Nd7 4.Cc6+!! O
decizie strălucită! Sacrificiul de figură trebuie acceptat, ceea

57
ce face ca pionul c să devină extrem de periculos. 4…b:c6
5.d:c6 Ca4+ 6.Rb5 Ne8 7.R:a4 N:c6+ 8.Rb4 Ciocnirea
tactică s-a încheiat prin apariția unui final cu tentă pronunțată
de remiză, însă în care albul trebuie să joace cu o precizie
desăvârșită pentru a obține egalitatea. 8…Rc7 9.a4 Această
mutare nu pierde partida, dar mai prudent era 9.Nc4. 9…d5
10.e:d5 N:d5 11.Nf5 Se amenința 11…h3. 11…Rd6 12.a5
Rc6 13.a6??

Ultima mutare a albului constituie o greșeală grosolană, cu

toate în spatele ei stă un raționament aparent pe deplin logic.
Atrăgând regele negru spre pionul său liber, albul
intenționează să pătrunde cu regele spre pionul e5. Acest
calcul va fi însă răsturnat într-un mod cu totul neașteptat,
printr-o continuare demnă de un studiu. 13…Rb6 14.a7 Nb7!
15.Nh3 Ceva mai tare era 15.Rc4. 15…R:a7 16.Rc5 Rb8!!
Înțelept rege! Acum iese la lumină concepția originală a
planului adoptat de negru: dacă albul joacă 17.Rd6 (așa cum
intenționa inițial), decide 17…e4! 18.f:e4 Nc8 și, după
schimbul inevitabil al nebunilor, urmează străpungerea unuia

58
dintre pionii negri de pe flancul regelui. 17.Ne6 Rc7 18.Nf5
Nc6 19.Ne6 Nb7 20.Nf5 e4! 21.Rd4 Forțat, deoarece 21.f:e4
pierde din cauza replicii 21…Nc8. 21…e3 22.Rd3 Na6+
23.Rc2 Ne2 24.Ne6 Rd6 25.Nc8 Re5 Partida nu poate fi
decisă fără participarea regelui negru la ostilități. 26.Nd7 Rd4
27.Nf5 Re5 28.Nd7 Nf1 29.Nh3 Nc4 30.Nd7 Ne6 31.Ne8
Nc4 32.Nd7 Rf6 33.Rd1 Ne6 34.Ne8 Rg5 Albul cedează,
fiindcă nu poate împiedica pătrunderea decisivă a regelui
negru.

b) Mutări de studiu

În fragmentele ce urmează, soarta luptei a fost decisă de

mutări de studiu, care-i fac uneori invidioși și iubitorii șahului
artistic.

Simaghin – Bronstein
Moscova, 1947

Deși are doi pioni în minus, negrul obține șanse bune de

remiză după 1…De4+. Însă Bronstein s-a decis să sacrifice

59
 Capitolul IV
AVANTAJUL PSIHOLOGIC

Acest titlu va provoca, cu certitudine, multor cititori un

zâmbet sceptic căci, în timp ce se cunosc prea bine
semnificațiile avantajului material sau ale celui pozițional,
avantajul psihologic reprezintă,o terra incognita…
Nu vrem să tragem concluzii pripite, de aceea vom da
cuvântul specialiștilor în materie. N. Krogius, mare maestru și
doctor în psihologie, scria: „În șah, ca și în alte sfere ale
activității umane, se întâlnesc două interpretări – cea obiectivă
și cea subiectivă. Nu este posibil ca, în condițiile existenței
acestor interpretări antagoniste, să se acorde credit doar
interpretării obiective, deoarece principiile teoriei șahului sunt
aplicate în practică de către oameni, având concepții mai mult
sau mai puțin asemănătoare.” Iată și un prim exemplu:

Einhorn – Ciburdanidze
Odessa, 1982

99
 Privind obiectiv, poziția e remiză, dar a juca aici la remiză
cu piesele albe nu este deloc plăcut, deoarece aceasta poate fi
obținută doar prin mutări unice, în timp ce adversarul nu riscă
practic nimic. În astfel de situații crește considerabil
probabilitatea ca partea mai slabă să comită greșeli, lucru aflat
în strânsă legătură cu trăsăturile de caracter. Astfel, dacă
șahistul e dârz, tenace și stăpân pe nervii săi, fiind capabil de
concentrare, apărarea are șanse de reușită. Însă, în lipsa doar a
uneia dintre aceste calități, deznodământul poate fi unul
deplorabil.
Mai există un detaliu caracteristic și foarte interesant, anume
miza. Ratarea câștigului într-o poziție net avantajoasă
produce, desigur, oricui mâhnire, însă înfrângerea într-o
poziție de remiză cauzează o amărăciune și mai mare, creând
o stare de indispoziție pronunțată. Din punct de vedere
matematic, toate acestea sunt paradoxale, nelogice, însă șahul
este jucat în primul rând de oameni, nu de mașini. Evident,
emoțiile - care constituie de altfel factorul ce-și pune cel mai
puternic amprenta asupra psihicului uman – au făcut ca
promițătorul maestru V. Einhorn să nu poată să reziste
presiunii psihice și să sufere, pe cale de consecință, o
înfrângere dureroasă.
1…Rd4! 2.Rf3 Cd5 3.Cc6+ Rd3 4.h4 Deocamdată albul
procedează corect. Era rău 4.f5 g5! 5.h4 h6, cu avantaj pentru
negru. 4…b4 5.Ca5 Ce7! Calul se îndreaptă spre c6. 6.Cb3?
La remiză conducea 6.Cb7! Acum, poziția calului la b3
permite negrului să câștige un tempo foarte important.
6…Rc3 7.Cc5 Rc4 8.Ce4 Rd4 9.Cd2 Cg8! 10.Cb3+ Rd5
11.f5 g:f5 12.g5 Ce7 13.Rf4 La 13.h5 decidea mutarea
spectaculoasă 13…Cg6! 13…Cg6+ 14.R:f5 C:h4+ 15.Rg4
100
Cg6 16.Rh5 Cf8 17.Rh6 Rc4 18.Cd2+ Rc3 19.Ce4+ Rd4
20.Cd2 Ce6 21.Cb3+ Rc4 22.Cc1 Rd4 23.Cb3+ Rd3
24.R:h7 C:g5+ 25.Rg6 Ce6 26.Rf6 Rc3 27.Ca5 Cd8! 28.Rf5
Cc6! 29.Cb7 Rd4! 30.Cd6 b3 31.Cb5+ Rd3 32.Ca3 b2
33.Re6 Cd4+! Albul cedează.

Banghiev – Bilunov
Moscova, 1971

Albul deține un mic avantaj pozițional, dat de perechea de

nebuni și de o structură calitativ mai bună a pionilor de pe
flancul damei. Pentru el, avantajos ar fi să tindă spre schimbul
figurilor grele, întrucât astfel va putea pătrunde cu regele pe
flancul damei. În acest scop, inițiază o manevră pozițională
subtilă.
1…Te6 2.Ne3 Tae8 3.Ted1 h6 4.Td2 Rh7 5.Tad1 g5
6.Td8! Schimbul turnurilor este favorabil albului. 6…Nf6
7.T:e8 T:e8 8.Nb6 Ng7 9.Rf1 Nf6 10.Td6 Rg7 11.Nd4 În
poziția albului a apărut un nou mic „plus” – turnul activ.
11…Te7 12.Ne3 Td7? O greșeală tipică pentru astfel de
finaluri. Printr-un joc lent (Nb6-d4-e3) albul a adormit

101
vigilența adversarului. Amintiți-vă regula de bază în finaluri:
„Nu te grăbi!”. Foarte exact s-a exprimat în această privință
Belaveneț: „Preceptul de a nu te grăbi pare paradoxal dar, cu
toate acestea, îl regăsim în aproape toate finalurile de partidă
jucate de marii specialiști în domeniu. Analizați cu atenție
finalurile conduse de Capablanca sau Flohr și veți vedea cu
câtă prudență își realizau superioritatea, uneori de o manieră
pur și simplu plictisitoare… Repetarea mutărilor în final joacă
însă un rol important, deoarece, pe lângă economia de timp,
partea activă obține și un important avantaj psihologic. Cel ce
se apără, având o poziție mai slabă, deseori nu rezistă
tensiunii nervoase și își creează noi slăbiciuni, ușurând
misiunea adversarului.” 13.T:d7+ C:d7 14.Nd3 Rf7 15.Re2
Re8 16.Nf5 Rd8 17.Rd1 Rc7 18.Rc2 Ne5? Mult mai bună
era adoptarea expectativei prin 18…Ng7, eliberând câmpul e5
pentru cal. 19.Rd3 Cf6 Câmpul e5 este, din păcate, ocupat.
20.Nd4 Adesea se renunță la avantajul perechii de nebuni,
pentru că, astfel, se obține o activare superioară a forțelor.
20…N:d4 21.R:d4 Rd6 22.c4 b6 23.c5+ Rc7 24.Ne6 b:c5+
25.b:c5 Rd8 26.Re5 Re7 27.b4 h5 28.g:h5 C:h5 29.Nc4 g4
30.N:a6 g3 31.f:g3 C:g3 Negrul a dat un pion, dar între timp
a reușit să schimbe toți pionii de pe flancul regelui. Acum,
planul de câștig al albului va consta fie în capturarea calului
negru, fie în străpungerea cu pionii. 32.Nd3 Ch5 33.Ne4 Rd7
34.Nf5+ Rc7 Nu merge 34…Re7, din cauza 35.b5 c:b5 36.c6
Rd8 37.Rd6 cu câștig. 35.Ng4! Principala deviză a albului
este atacul împotriva calului. 35…Cg3 Altfel se pierde calul.
36.Rf4 Cf1 37.Ne2 Cd2 38.Re3 Cb1 39.Rd3 Ca3 40.Rc3
Rd7 41.Rb2 Cb5 42.N:b5 și negrul cedează.

102